Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Apr 2021

De ce este nevoie de reformă pentru sectorul forestier

În România este nevoie de reformă pentru sectorul forestier, în contextul dezbaterilor din cadrul Comisiei și a Parlamentului European pentru o nouă strategie forestieră, a preocupărilor privind starea pădurilor României și a măsurilor ce se impun, se arată într-un comunicat transmis de Asociația Industriei Lemnului - Prolemn. 

De altfel, în acest sens, Prolemn a organizat, recent, o masă rotundă tehnică la nivelul factorilor de decizie europeni, la care au participat 56 de persoane, 36 fiind externi: 8 reprezentanți ai Comisiei Europene, 3 europarlamentari, reprezentanți ai principalelor organizații europene ale proprietarilor de păduri
(CEPF), industriei lemnului (EOS și CEI-BOIS), administrațiilor silvice de stat (EUSTAFOR), ONG-uri de mediu, Institutul Forestier European (EFI), Institutul de
Cercetări al Comisiei Europene (ISPRA-JRC), reprezentanți ai mediului universitar european.

„Analiza situației actuale a condus la concluzia următoare: toată lumea este nemulțumită de situația actuală a sectorului forestier din România și este nevoie de reformă, o schimbare de paradigmă care să ia în considerare răspunsurile la provocările majore menționate”, a spus președintele Prolemn, Cătălin Tobescu. 

În opinia sa, este esențial ca pentru această schimbare să nu se piardă ceea ce este valoros - starea bună a pădurilor, excepționala biodiversitate
și să se găseasca soluții pentru provocări.

Ce trebuie avut în vedere

Principalele aspecte ce trebuie luate în considerare pentru o schimbare sunt: 

-  gestionarea durabilă a pădurilor și mobilizarea durabilă a resurselor lemnoase;


-  reglementare inteligentă – diversificarea instrumentelor de politici forestiere, tranziția
de la situația extrem de rigidă de astăzi, bazată exclusiv pe instrumente de comandă și
control, către politici stimulative bazate pe angajamente voluntare, mai multă libertate
economică și responsabilitate;

- reducerea costurilor economice în administrarea pădurilor;

- să fie respectat dreptul de proprietate, să fie compensate restricțiile impuse
proprietarilor de păduri;

- să existe beneficiile economice și sociale din administrarea pădurilor, beneficii echitabil
distribuite.


Totodată, un aspect esențial este asigurarea accesului micilor proprietari de păduri la uzufructul
proprietății lor, ceea ce ar ajuta și la aprovizionarea legală a populației cu lemnul de foc.

Prolemn face apel la Comisia Europeană pentru ca: 

- Industria lemnului să fie pe deplin implicată și consultată atunci când este evaluată și se
fac recomandări cu privire la situația sectorului forestier din România. Participarea și
consultarea cu operatorii economici sunt esențiale.


- Să existe o abordare bazată pe fapte, atunci când vine vorba de silvicultură în România și
să fie pe deplin luate în considerare expertiza și informațiile publice disponibile (de
exemplu datele IFN, expertiza instituțiilor de cercetare, a universităților, a Institutului
Național de Statistică etc.).


- Să existe o evaluare generală și imparțială a situației sectorului forestier din România.


- Industria nu poate și nu va comenta asupra potențialelor probleme în gestionarea ariilor
protejate din România. Cu toate acestea, industria are un interes major în obținerea
certitudinii și fiabilității juridice.


Asociația Industriei Lemnului - Prolemn și-a exprimat disponibilitatea să asiste oricând Comisia
Europeană cu informații și opinii avizate.

Potrivit datelor Prolemn, suprafața pădurilor a crescut în ultimii 30 de ani și doar 11% din pădure are mai puțin de 20 de ani, mult sub situația distribuției normale pe clase de vârstă a pădurii, situație în care această clasă de vârstă ar fi trebuit să fie de 16%. De asemenea, 1% din suprafața pădurilor se află în clasa de regenerare, ceea ce se încadrează într-o situație normală și există o creștere semnificativă a stocului de masă lemnoasă pe picior - 24 de milioane metri cub pe an, ceea ce înseamnă că se recoltează legal și ilegal maximum 65% din creșterea pădurii. 

Principalele probleme

Președintele Prolemn a mai arătat că tăierile neautorizate și combaterea acestora au condus la suprareglementare, funcționarea industriei lemnului într-un mediu economic cu risc ridicat, cu costuri ridicate pentru verificarea conformității, cu migrarea forței de muncă din sector. De asemenea, „mulți politicieni, precum și o parte a opiniei publice, nu au o percepție corectă cu privire
la gestionarea durabilă a pădurilor. Non-intervenția și gestionarea pasivă sunt soluții doar pentru conservare în ariile strict protejate - 10% în strategia europeană pentru protecția biodiversității. Pentru restul de 90% din păduri, cheia pentru gestionarea durabilă, chiar și pentru combaterea schimbărilor climatice, este o silvicultură activă”, a mai menționat Tobescu. 

O altă problemă este lipsa de beneficii economice și sociale pentru proprietarii de păduri din gestionarea pădurilor, din cauza restricțiilor impuse fără despăgubiri echitabile și a
costurilor ridicate de administrare a pădurii. Efectul acestei situații se vede în blocarea gestionării exploatațiilor forestiere mici și neexecutarea operațiunilor de îngrijire, precum și lipsa motivației pentru extinderea fondului forestier.

Totodată, este de semnalat și problema lipsei finanțării în sectorul forestier, nevoile de finanțare fiind urgente pentru: 

- Accesibilitate sporită a fondului forestier;
- Compensarea proprietarilor de păduri pentru restricțiile impuse;
- Noi investiții în mașini și tehnologie de recoltare;
- Extinderea terenului forestier.

Daciana Sârbu: Reforma Politicii Agricole Comune a UE este un proiect ambiţios, dar finanţat sub aşteptări

Reforma Politicii Agricole Comune are obiective foarte ambiţioase, dar tăierile la nivelul bugetului european pot conduce la menţinerea aşa-numitei agriculturi europene 'cu două viteze', a atras atenţia Daciana Sârbu în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Eurodeputata PSD, membră în Comisia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European, a subliniat că principalul risc derivat din reducerea bugetului destinat agriculturii este 're-naţionalizarea' acesteia, prin menţinerea şi adâncirea inegalităţilor între statele membre: 'Sper ca aceste tăieri bugetare să nu ducă spre o re-naţionalizare a Politicii Agricole Comune, care să menţină aşa-numita agricultură europeană cu două viteze, din cauza faptului că statele mai puternice vor avea mai multe posibilităţi să-şi sprijine propriii agricultori', a spus Daciana Sârbu, potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii miercuri.

Daciana Sârbu a atras atenţia, de asemenea, că inechitatea se menţine, iar agricultorii români sunt în continuare dezavantajaţi de nivelul subvenţiilor: 'Este nevoie de mai multă echitate în distribuirea fondurilor între fermierii din diferite state membre. Prin actuala propunere, aceasta a fost doar parţial asigurată: spre exemplu ţara mea, România, va primi şi în viitor subvenţii sub media europeană'.

Subliniind punctele pozitive ale acestei propuneri de reformă, eurodeputata a apreciat faptul că, pentru prima dată, se acordă o atenţie sporită micilor fermieri, aceştia beneficiind de un program special menit să îi scutească de sarcini birocratice. Promovarea unei agriculturi mai durabile, precum şi sprijinul mai consistent pentru agricultură ecologică sunt paşi înainte esenţiali, în viziunea sa.

Daciana Sârbu consideră extrem de important programul destinat tinerilor fermieri, care în opinia sa trebuie să fie obligatoriu în toate statele membre, deoarece în acest fel Politica Agricolă Comună poate facilita schimbul de generaţii atât de necesar în acest moment în agricultura europeană.

Menţinerea unui standard de calitate a alimentelor şi ridicarea standardului de trai în zonele rurale sunt, în opinia eurodeputatei PSD, principalele priorităţi ale reformei PAC: 'E nevoie ca agricultura europeană să fie reformată substanţial, iar această reformă trebuie să permită accesul cetăţenilor la alimente de calitate, la preţuri accesibile, şi în acelaşi timp să asigure condiţii de viaţă mult mai bune populaţiei din mediul rural'.

Plenul Parlamentului European votează miercuri, 13 martie, mandatul de negociere al PE pentru noua Reformă a Politicii Agricole Comune. Dacă textul votat în Comisia AGRI va trece de plen, atunci vor începe negocierile cu Comisia şi Consiliul privind forma finală a textului legislativ.

Propunerea CE de Reforma a PAC după 2013 şi-a propus obiective ambiţioase, şi anume să asigure competitivitate şi sustenabilitate agriculturii, să asigure mai multă echitate în distribuirea subvenţiilor şi să menţină activităţile agricole în toate regiunile. Din păcate, Consiliul European a decis reducerea cu aproximativ 12% a bugetului dedicat agriculturii şi dezvoltării rurale pentru perioada 2014-2020.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS