Adama Sultan iulie 2020
update 24 Sep 2020

Fermierii din România văd beneficii uriașe de pe urma utilizării Sistemului de Semănat în Benzi Claydon

Interesul pentru semănătorile în benzi Claydon Hybrid în România este în creștere pe măsură ce fermierii din țară descoperă beneficiile pe care le poate oferi sistemul. Economii cu utilajele, combustibilul și forța de muncă cu o creștere a punctualității și a recoltelor, toate contribuie semnificativ la profituri crescute, aproximativ €200/ha mai mult decât atunci când se utilizează tehnici convenționale de însămânțare.

Experți de top la nivel mondial în tehnologia Semănatului direct în Benzi, Claydon Drills a fost înființată de fermierul englez Jeff Claydon în 2002 când prețurile la cereale au scăzut la niveluri ce făceau practic neeconomică producerea de recolte utilizând metode convenționale, având ca lucrare de bază arătura. Neputând cumpăra utilajul de care avea nevoie, Jeff a dezvoltat Semănătoarea în Benzi Claydon, o unitate cu două rânduri patentată, ce elimină pregătirea inutilă a terenului, asigurând o metodă mai eficientă, mai rapidă și mai fiabilă de înființare a recoltelor pemiriști, terenuri minim prelucrate sau complet cultivate.

Designul a avut un succes atât de mare încât și alți fermieri au dorit să adopte Sistemul Claydon și din acel moment compania a crescut cu rapiditate, semănătorile sale montate sau tractate, grapele pentru paie și tăvălugii fiind utilizate în ferme în 27 de țări, pe o gamă largă de tipuri de soluri și condiții climatice. Cel mai versatil și economic eficient sistem disponibil, Sistemul Claydon permite înființarea culturilor în aproximativ 20% din timpul și circa 30% din costul sistemului convențional bazat pe arătură. În comparație cu un sistem tipic de prelucrare minimă, timpul și costurile se reduc cu 50%.

Cultivând doar acolo unde este absolut necesar, doar pe lățimea de semănat, Sistemul Claydon patentat creează o brazdă fină ce asigură un mediu de creștere ideal. Solul rămas este lăsat neatins, ajutând la îmbunătățirea fertilității, ducând la o eliberare treptată a nutrienților, ceea ce ajută plantele să își atingă potențialul maxim și creează soluri bine structurate ce pot susține mai bine greutatea utilajelor precum instalații de stropit și utilajele de administrat îngrășăminte.

Mulți clienți au realizat că Sistemul Claydon a transformat modul în care practică agricultura. Adecvat pentru orice situație, este benefic în special atunci când păstrarea umezelii este esențială, asigurând cel mai bun start posibil pentru semințe, sau atunci când erodarea solului ar fi altfel o problemă.

De la modelul Hybrid M purtat cu o lățime de lucru de 3 m și până la unitatea tractată cea mai mare de 8 m Hybrid T, semănătoarele Claydon permit fermierilor să facă față oricărei situații la înființarea culturilor cu o singură semănătoare, ceea ce minimizează investițiile de capital și costurile operaționale.

Gama de semănători purtate Claydon Hybrid M include modele de 3m, 4m, 4,8m și 6m. Concepute pentru utilizarea cu tractoare cu puteri de minim 110kW, 150kW, 185kW și 225kW, aceste semănători au 9, 13, 15 sau 19 brăzdare pentru semănat și pot acoperi până la 700ha, 1000ha, 1200ha și 1500ha pe sezon. Gama Hybrid M include și o semănătoare de 3 m cu fertilizator, permițând administrarea îngrășământului sub semințe sau pe o bandă deasupra semințelor.

Noile semănători tractate Claydon Hybrid T sunt extrem de versatile, cu rate de lucru foarte mari. Cu lățimi de lucru de 4m, 6m și 8m, și 13, 19 sau 25 brăzdare de semănat, aceste modele asigură capacități zilnice de 30ha, 45ha și respectiv 60ha, permițându-le să acopere 1000ha, 1600ha și 2250ha pe sezon în spatele unor tractoare de 150kW, 225kW și 300kW. Modelul Hybrid T este simplu, robust și oferă o capacitate uriașă a rezervorului, 3500 litri pentru modelul Hybrid T4, 5500 litri pe Hybrid T6 și Hybrid T8, toate având posibilitatea de a utiliza această capacitate doar pentru semințe sau într-un raport de 60:40 -semințe: îngrășământ.

Toate modelele de semănători Hybrid pot fi adaptate pentru orice condiții sau culturi. Clienții au posibilitatea de a interschimba configurația standard cu un număr de opțiuni pentru a fi adecvată tipului de sol și condițiilor climatice.

În plus, tehnologia Claydon permite administrarea îngrășământului lichid, granular și/sau micro-granular direct în banda însămânțată. îngrășământul lichid poate fi plasat sub semințe, cel granular dedesubt sau deasupra semințelor, iar cel micro-granular poate fi amplasat odată cu semințele. Toate opțiunile sunt disponibile atât pe noile semănători cât și ca opțiune de reechipare pentru versiunile existente.

Grapele de paie Claydon, cu lățimi de lucru de 3m, 7,5m sau 15m reprezintă un instrument rapid și eficient pentru managementul paielor, care îndepărtează și distrug buruienile, reducând și populațiile de melci și realizând o micro-brazdă de 30 mm în partea superioară a solului.

Claydon TerraStar este un cultivator superficial simplu, cu cost redus, care creează o brazdă puțin adâncă, ideală, ce încurajează germinarea vegetației spontane și a buruienilor, ajutând însă și la controlul populațiilor de melci, drenaj și incorporarea îngrășământului natural.

Tăvălugii Claydon, cu lățimi de 6,3m, 8,3m sau 12,3m și cu discuri grele cu diametru de 600mm asigură o consolidare completă a solului în jurul zonei de însămânțare, îmbunătățind contactul dintre sol și semințe. Acestea ajută și la reținerea umezelii, reducerea eroziunii, cresc contactul pulverizării chimice și reduc activitatea melcilor, asigurând culturilor un start fără compromisuri.

Specificații complete pentru toate utilajele Claydon sunt disponibile pe www.claydondrill.com sau contactându-l pe domnul Gigel Stefan, Westland Farm Management - Tel: +4 0725911971 sau Email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Interzis la tratamente înainte de recoltare

Ploile neîntrerupte din ultima vreme nu au dat peste cap doar calculele fermierilor. Pentru că nu au putut efectua la timp tratamentele, unii fermieri au executat astfel de lucrări cu întârziere, ceea ce a făcut ca la grâu, de exemplu, bolile să compromită calitatea acestuia pe suprafeţe însemnate. Specialiştii susţin că grâul de pe aceste suprafeţe nu mai poate fi folosit pentru panificaţie, ci doar ca grâu furajer. Acesta nu este recomandat pentru procesare, în condiţiile în care în România nu este verificat cu acurateţe conţinutul biochimic al grâului în brutării.

Ploile fără întrerupere i-au oprit pe fermieri să aplice la timp tratamentele.

„Am reuşit să fac şi tratamentele printre ploi. Am realizat patru tratamente şi acum n-am nici boli, nici buruieni. Cu ploile acestea a fost atac de fuzarioză şi volbură“, a declarat Adrian Rădulescu, unul dintre cei mai mari fermieri din judeţul Ilfov.

Fermierii spun că, dacă nu s-au aplicat tratamente de-a lungul vegetaţiei în condiţiile acestui an, rezultatul poate fi dezastruos. De aici şi tendinţa fermierilor de a aplica tratamente chiar şi în preajma recoltării.

„Cei care n-au ierbicidat la timp au acum probleme mari. Dacă au ierbicidat prea devreme au apărut generaţia a doua şi cea de-a treia de buruieni. Dacă au ierbicidat mai târziu au omorât tot spectrul de buruieni. La rapiţă, cei care n-au dat cu «soluţie lipici» au acum mari pierderi de producţie“, a declarat Ion Cioroianu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România.

Grâul tratat nu poate fi folosit în panificaţie

Specialiştii interzic cu desăvârşire aplicarea tratamentelor în fazele de dezvoltare de dinainte de recoltare.

„În faza acesta de dezvoltare a grâului nu se mai dă cu nimic. După ce grâul s-a îngălbenit şi bobul s-a format nu se mai execută tratamente. Acestea se aplică în faza de formare a spicului, nu la maturare. Acolo unde au apărut fusarioza şi, respectiv, aflatoxina grâul nu poate fi folosit în alimentaţie. Se pare că în acest an avem un atac de fuzarioză şi la porumb“, a declarat Valeriu Tabără, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Tabără deplânge eliminarea tratamentelor aplicate cu ajutorul avioanelor, foarte utile, în opinia sa, în condiţii de ploaie neîntreruptă, pentru realizarea la timp a ierbicidărilor.

„Am scos aviaţia pentru ierbicidat, pentru că ne-am aliniat la normele UE, dar sunt tratamente care nu se pot face terestru, mai ales în condiţii de ploaie aproape continuă. Ierbicidul îşi face efectul în doar două ore, dar dacă nu poţi intra terestru în câmp nu poţi face tratamentul“, a mai spus Tabără.

Potrivit lui Tabără, analize cu privire la cantitatea de ierbicide şi fungicide din bobul de grâu se fac la Institutul de Bioresurse Alimentare încă din anul 1995 şi există un program de analiză la nivelul spicului şi al bobului. Practica demonstrează, însă, că analiza tuturor loturilor afectate la nivel naţional este imposibilă.

Tabără: „Recoltarea, cât mai repede, chiar dacă grâul este umed“

Tabără apreciază că recoltarea trebuie să fie făcută cât mai repede, chiar dacă grâul este încă umed. „Alternanţa temperaturilor între zi şi noapte a afectat calitatea boabelor în spic. Este bine ca fermierii să nu întârzie recoltarea grâului, să nu lase grâul în câmp chiar dacă acesta este umed pentru că apare pericolul încolţirii boabelor în spic. Este valabil mai ales acolo unde există posibilităţi de uscare. (...) Nu cred că producţia din acest an se va ridica la nivelul celei din 2013 sau 2011. Vor fi, însă, ceva probleme legate de recoltare pentru că avem un grad mare de înierbare, au apărut iarba vântului şi buruieni specifice sau chiar măzărichea de toamnă“, a conchis Tabără.

Grâul tratat, recoltat separat

Potrivit specialiştilor, grâul provenit de pe suprafeţe tratate tardiv nu poate fi folosit în industria panificaţiei. Cantităţile respective pot fi folosite, în schimb, pentru obţinerea amidonului, alcoolului, precum şi pentru furajarea animalelor.

Suprafeţele afectate de grâu ar trebui să fie recoltate separat, însă acest lucru ar presupune ca fermierii români să poată detecta aceste suprafeţe şi să le identifice cu precizie cu tehnologie GPS care, în cele mai multe cazuri, nu este la îndemâna lor.

Marius ŞERBAN

Recolta 2013: de la modest la foarte bine! Preţurile însă descurajează

Suprafaţa cultivată în România cu cereale păioase şi rapiţă s-a ridicat anul acesta, potrivit înscrisurilor oficiale, la 2.737 761 ha. După un an 2012 păgubos şi după o iarnă şi o primăvară capricioase, fermierii şi-au pus toată încrederea, aducând plantelor întregul aport tehnologic, într-o producţie bună şi foarte bună în 2013. Cum sunt lucrurile în realitate, la recoltarea culturilor înfiinţate în toamnă, am aflat de la fermieri şi direcţiile judeţene agricole. Ca o primă concluzie, am putea spune că nivelul producţiei este disproporţionat nu doar între regiuni, ci şi între judeţe apropiate, cu condiţii pedoclimatice asemănătoare. Ar fi de precizat că în centrul ţării nu începuse recoltatul, iar în Moldova lucrarea demarase cu primele sute de hectare.

TIMIŞ – medii de peste 4.000 kg/ha la cereale

Potrivit datelor centralizate de Direcţia Agricolă Judeţeană, în judeţul Timiş s-a terminat recoltarea la orz, orzoaică de toamnă şi orzoaică de primăvară. Iată şi producţiile: orz, 12.500 ha cultivate, producţie totală – 50.620 t, media la hectar – 4.050 kg; orzoaică, 12.800 ha cultivate, producţie totală – 53.750 t, media la hectar – 4.199 kg; orzoaică de primăvară, 7.800 ha cultivate, producţie – 31.200 t, media la hectar – 4.000 kg.

La rapiţă, din totalul de 6.500 ha, fusese recoltată producţia de pe 2.050 ha, cu o medie la hectar de 3.400 kg, iar la grâu lucrarea abia începuse pe primele câteva sute din cele 140.000 ha cultivate în total. Media se situează undeva la 4.000 kg/ha, cu extreme de producţie de la 2.800 kg/ha la 7.000 kg/ha.

Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice Timiş: „În judeţ s-a terminat recoltarea orzului. Vă dau exemplul meu: am avut sole unde a băltit apa îndelung şi abia dacă am realizat 1.000 kg/ha, dar am avut şi suprafeţe cu 6.000 kg/ha. Media pe judeţ se situează în jur de 4.200-4.300 kg/ha. Preţul este destul de jos, 0,62-0,64 lei. Rău este şi că nu mai merge exportul şi nu mai avem solicitări de la nemţi sau italieni, ca anul trecut. La grâu am recoltat până acum 120 ha şi am o producţie de 6.000 kg/ha. Dar când o să trec pe lăcovişte, nu cred că o să obţin 1.500- 2.000 kg/ha. Dacă media va fi peste 4.000 kg/ha, mă declar foarte mulţumit. La vânzare, preţul din zonă este de 0,60-0,70 lei/kg.“

DOLJ – producţie bună la grâu, recoltat întârziat de ploi

Direcţia Agricolă Judeţeană Dolj a centralizat o medie de producţie la orz de 3.030 kg/ha (suprafaţă – 15.500 ha, producţie totală – 46.980 t). La grâu, din 176.000 ha, fuseseră recoltate, la data întocmirii documentaţiei noastre, 11.800 ha, cu o medie de 4.175 kg/ha. Nivelul producţiei se aşteaptă să scadă ca urmare a întreruperii lucrării din cauza ploilor, cu consecinţele ştiute, generate de ieşirea din epoca optimă de recoltat, dar şi de reducerea indicatorilor de greutate.

Constantin Iancu, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli Dolj: „Asociaţia noastră cultivă 70.000 ha, din 490.000 ha, cât are judeţul. La orz s-a încheiat recoltarea, avem o producţie pe fermele mari de 4.500-5.500 kg/ha, cu un preţ de livrare care a pornit de la 0,75 lei/kg şi a scăzut la 0,64 lei/kg.

La grâu, procentul de recoltare este de 25-30% din suprafaţă, iar producţia, până acum, este de 4.000-5.000 kg/ha. Rău ar fi că, din cauza ploilor, avem sole unde grâul a început să încolţească în spic. Preţul a fost întâi de 0,70 lei/kg, iar acum a scăzut la 0,65 lei/kg.“

La micii agricultori, producţia este de până în 2.500 kg/ha. Cât despre rapiţă, fermierii din asociaţie au fost inspiraţi că au decis să cultive suprafeţe mai mici; producţia este slabă, de 2.000-2.200 kg/ha.

CĂLĂRAŞI – recolte record

Potrivit datelor furnizate de Direcţia Agricolă Judeţeană Călăraşi, recolta­tul la orz şi orzoaică de toamnă s-a încheiat cu următoarele rezultate: orz, 39.050 ha cultivate, producţia totală – 162.226 t, media la hectar – 4.154 kg/ha; orzoaică, 2.904 ha în cultură, producţie – 11.616 t, media la hectar – 4.000 kg.

La grâu, rapiţă şi mazăre boabe, lucrarea este în desfăşurare: grâu, 123.786 ha cultivate, 50.686 ha recoltate, producţia medie – 4.000 kg/ha; rapiţă, 44.936 ha cultivate, 20.786 ha recoltate, producţia medie – 2.300 kg/ha; mazăre boabe, 5.317 ha cultivate, 700 ha recoltate, producţia medie – 2.000 kg/ha.

Ion Ciulinaru, Asociaţia cultivatorilor de cereale şi plante tehnice Călăraşi: „Am finalizat recoltarea la rapiţă şi am o producţie de 4.100 kg/ha. La orz, chiar dacă am avut o parte din lanuri culcate de precipitaţii şi vânt, am mers pe medii de la 7.500 la 9.000 kg/ha. La grâu, până în ploi, calitativ şi cantitativ, totul a decurs excelent pe primele 380 ha, cu o medie de 7.200 kg/ha. După valul trecut de precipitaţii, masa hectolitrică a ajuns la 76-78, deci şi producţia va scădea; estimez, de pe restul de 600 ha, să obţin 6.500 kg/ha. Rău este că piaţa a fost speculată imediat, spunându-se că grâul este deja nepa­nificabil. Or, la soiurile româneşti, nu putem vorbi despre aşa ceva! Preţurile, în consecinţă, au scăzut la 0,67-0,65 lei/kg.“

MOLDOVA: producţii modeste la Galaţi, ploi cu grindină la Iaşi

Datele centralizate la Direcţia Agricolă Galaţi vorbesc despre un procent de recoltare de 77% la orz: din 5.581 ha cultivate, a fost finalizată lucrarea pe 4.287 ha, producţia totală realizată fiind de 15.072 tone, respectiv 2.332 kg/ha. Rapiţa se adunase pe doar 19% din suprafaţă (1.352 ha din 7.290 ha), cu o producţie medie de 2.256 kg/ha. Recoltă la fel de modestă s-a obţinut şi la grâu; după recoltarea primelor 719 ha (din 60.154 ha), media la unitatea de suprafaţă a fost de 3.128 kg/ha.

Ioan Nechifor, Asociaţia producătorilor agricoli Vaslui, care exploatează 30.000 ha: „În zona noastră abia a început recoltarea grâului, cu o medie mulţumitoare, de 4.500 kg/ha. Lucrarea este aproape de finalizare la orz, cu producţii de 6.000 kg/ha, iar la rapiţă (procent de recoltare 30%), media este de 2.500-3.000 kg/ha. Preţul este cel care ne descurajează. La grâu, acesta a coborât la 0,60 lei/kg.“

În zona de est a judeţului, mai exact pe malul Prutului, nu au apărut situaţii nefavorabile cauzate de ploile din timpul recoltării. În schimb, în vest, fermierii nu au putut intra cu combinele în lan în perioada optimă, astfel că se confruntă cu greutăţi sub acest aspect.

Dr. ing. Nicolae Olariu, de la Direcţia pentru Agricultură a judeţului Iaşi, declară că grindina a afectat câteva sute de hectare din perimetrul Cotnari – Scobinţi – Coarnele Caprei – Vlădeni – Probota. Unele sole au fost compromise în procent de 80-90%, ceea ce înseamnă că producţia nu va trece peste 700-800 kg/ha, iar în altele recolta a fost distrusă în procent de 30-40%.

Ploile au împiedicat în mare parte recoltarea în optim: „La orz am început săptămâna trecută, cu o medie pe judeţ de 3.400-3.600 kg/ha, iar la grâu fermierii tatonează terenul. Până acum s-a ajuns la o medie judeţeană de 3.800 kg/ha, cu suprafeţe, în special în fermele mari, unde s-a aplicat tehnologia completă, la care producţia este mult mai bună. Nu vă pot spune acum care este, în cazul lor, media la hectar, fiindcă suntem la începutul lucrării, dar anul trecut aceşti fermieri au obţinut 5-6.000 kg/ha.“

Maria Bogdan
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

Recolte mai mari în acest an

Chiar dacă 2013 este un an capricios din punctul de vedere al vremii, agricultorii sunt optimişti în ceea ce priveşte producţiile, cel puţin cantitativ. Fenomenele meteo extreme ar putea însă să le dea peste cap aşteptările. La cum arătau câmpurile la mijlocul lunii iunie, aveau însă destule motive să fie mulţumiţi.

Se aşteaptă un an bun în Timiş

În acest an, agricultorii din judeţul Timiş mizează pe producţii bune atât la culturile înfiinţate în toamnă, cât şi la cele semănate în primăvară, chiar dacă se aşteaptă să apară ceva probleme la porumb pentru că „este cam întârziat şi vom avea parte de o vară fierbinte“, susţine Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).

La mijlocul lunii iunie, recoltatul începuse deja la orz, producţia la hectar variind în funcţie de zonă între 3 şi 5 tone la hectar, media fiind de circa 4,5 t/ha. Agricultorii speră să obţină şi un preţ bun în acest an. Anul trecut, de exemplu, s-a pornit cu 0,7 lei/kg, după care preţul a urcat la 0,8 lei/kg, în condiţiile în care aproximativ 80% din producţie a mers la export în Austria şi Germania. Şi grâul arată bine – doar 1-2% din suprafeţe sunt calamitate din cauza fenomenelor meteo –, fiind estimată o medie de 4 t/ha, comparativ cu 3,6 t, anul trecut. Viorel Matei susţine că în acest an calitatea grâului va fi bună la producătorii care au făcut tratamente, mai ales că a fost un an dificil din cauza timpului nefavorabil. În ultimii ani, producătorii au fost atraşi mai mult de volumul producţiei decât de calitate, motiv pentru care s-au şi orientat spre soiuri cu mare potenţial cantitativ şi mai slab calitativ. Şi pe bună dreptate, având în vedere că în 2012 grâul furajer a fost mai scump decât cel de panificaţie“, afirmă Matei.

Producţii duble la orz în Buzău şi Brăila

Ene Gârban, administratorul unei firme din localitatea Boldu, judeţul Buzău, care lucrează circa 2.400 ha de teren agricol, spune că în acest an se aşteaptă la producţii cu cel puţin 10% mai mari decât media ultimilor 10 ani. Începutul este oricum foarte bun, numai dacă ne gândim că la orz, de exemplu, cultură la care a şi început recoltatul (n.red. – este vorba de mijlocul lunii iunie), producţia se ridică la circa 4 t/ha, dublu faţă de anul trecut, povesteşte agricultorul, care are semănate circa 150 ha de orz. Şi grâul arată bine, estimările de producţie fiind de 4 t/ha, faţă de 1,8 t/ha, cât s-a obţinut anul trecut. Cam acelaşi nivel este aşteptat şi la rapiţă, o cultură ceva mai dificilă. Agricultorul are speranţe mari şi în ceea ce priveşte culturile de orz de toamnă, dar şi de primăvară, care arătau destul de bine la mijlocul iunie. „Dacă nu vine vreo calamitate, sunt şanse de producţii bune şi la porumb (chiar dacă mai sunt ceva goluri pe câmp), dar şi la floarea-soarelui“, este de părere domnul Gârban.

Şi Costică Măcelaru, un agricultor din Brăila, spune că 2013 este un an agricol bun. La grâu se aşteaptă la producţii superioare celor din 2012 atât cantitativ cât şi calitativ. Agricultorul, care este şi preşedintele Aso­ciaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila, susţine că obţine într-un an normal, 5-6 t/ha la grâu, 7-10 t/ha la porumb, 3-4 t/ha la rapiţă şi 6-7 t/ha la orz. Despre 2013 Măcelaru spune că va fi un an agricol bun, mai ales că ploile de la sfârşitul lunii au mai completat deficitul de apă din sol, iar culturile păioase şi rapiţa se prezintă bine. Nici porumbul, floarea-soarelui şi soia n-au suferit de secetă, fiind prognozate producţii bune.

Măcelaru lucrează circa 500 ha de teren agricol, arendat în mare parte, pe care cultivă grâu, orz, rapiţă, floarea-soarelui, porumb şi plante furajere. Pe lângă culturile vegetale, se ocupă şi de animale, având în ferme un efectiv de 200 de oi şi 1.000 de porci.

Marii agricultori, optimişti

Dimitrie Muscă, administratorul CAI Curtici, spune că în acest an se aşteaptă la 7,5 t de grâu la hectar, comparativ cu 7,13 t la hectar, anul trecut, când cultura a fost afectată de grindină (pierderile au fost însă recuperate, pentru că Muscă îşi asigură culturile în fiecare an). În 2013 suprafeţele cultivate cu grâu se ridică la circa 4.000 ha. Şi porumbul arată bine, spune Muscă, care a înfiinţat în primăvară circa 3.500 ha. În 2013 Muscă pariază pe grâu şi porumb, în condiţiile în care în acest an a renunţat să cultive rapiţă (din cauza secetei din toamna lui 2012), dar şi floarea-soarelui.

O producţie normală pentru acest an la grâu, de 4-4,5 t/ha, cel puţin, vede şi Ştefan Poienaru, patronul Agrofam Holding. Agricultorul spune că ploile de la începutul lunii iunie nu au afectat calitatea grâului pe terenurile de la Feteşti, spre deosebire de alte zone, unde erorile tehnologice (prea mult azot aplicat la fertilizările din primăvară) şi precipitaţiile au culcat la pământ lanurile de grâu. La rapiţă, după recoltarea a circa jumătate din suprafaţa cultivată, media era de peste 4 t/ha, mai mare faţă de 2012. Poienaru are însă ceva emoţii când vine vorba de rapiţă, pentru că riscul de a pierde producţia este mare dacă se trece de la 36 grade Celsius la ploi. De frica precipitaţiilor, Poienaru a organizat un program sever de recoltat (pe ore) pentru a doua parte a lunii iunie. Astfel, de la 12.00 până la 20.00 se intră la grâu, după aceea la rapiţă între 23.00 şi 24.00, dar şi între 6.00 şi 12.00. Poienaru are în cultură în acest an 4.000 ha de grâu şi circa 2.500 ha de rapiţă.

Date oficiale

Suprafaţa totală însămânţată în toamnă a fost de 2,7 milioane ha, dintre care 301.850 ha au fost cultivate cu rapiţă. În primăvară erau programate pentru însămânţări 5,1 milioane ha.

Anul trecut, suprafeţele semănate cu grâu au atins 1,98 milioane ha, media la hectar fiind de 2.624 kg, în condiţiile în care producţia totală a fost de 5,19 milioane tone. La porumb boabe producţia a fost de 5,92 milioane tone de pe o suprafaţa de 2,72 milioane ha, randamentul fiind de 2.170 kg/ha, de aproape trei ori mai redus faţă de media înregistrată în UE.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Recolta bogată de conopidă micşorează preţurile

Faţă de anii trecuţi, în toamna acestui an producţia de conopidă a înregistrat o creştere semnificativă.

Aşa se face că, dacă în ultimii ani media suprafeţei cultivate nu a depăşit 2.500 ha, anul acesta conopida a ocupat peste 3.200 ha.

Deşi este o specie legumicolă care necesită o cantitate mare de apă, se pare că pentru producătorii autohtoni aceasta s-a dovedit a fi destul de profitabilă, astfel încât mulţi se declară hotărâţi să o cultive şi în anii următori. Acest aspect este motivat de preţul bun la care s-a vândut conopida în special în luna septembrie. Însă, în prezent, acesta a scăzut la 1-2,5 lei/kg.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Nicoleta BURTAN
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS