Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în parteneriat cu Carrefour România, a organizat, la finele lunii august, Târgul de produse românești „Bunătăți de soi din România“, în incinta centrului comercial Era Shopping Park Iași. Evenimentul a făcut parte din campania de promovare a produselor agroalimentare românești și de creștere a accesului românilor la alimente de calitate obținute pe plan local, sub sloganul „Cumpără românește!“.

Cei prezenți la târg au avut ocazia să-și procure preparate dintr-o gamă variată de peste 40 de produse din județele: Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Suceava sau Vaslui, atestate de MADR ca produse tradiționale. Oferta operatorilor economici care obțin aceste produse bazate pe rețete transmise din generație în generație este diversificată din categorii precum: carne și lapte, ouă, pește, legume și fructe, produse de patiserie, miere și produse apicole, vin și băuturi spirtoase. De asemenea, la târg s-au regăsit fructe și legume uscate, ceaiuri, produse apicole și produse lactate care au dobândit mențiunea „produs montan“.

În cadrul târgului, producătorii au avut ocazia de a discuta și cu autoritățile, fiind prezent la Iași secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Iulian Bucur. Acesta a promis sprijin producătorilor locali și o promovare mult mai amplă a produselor românești. Autoritățile promit că vor mai organiza astfel de târguri pentru susținerea producătorilor locali.

„Suntem prezenți la Iași în parteneriat cu retailerii pentru promovarea produselor tradiționale și a produselor românești din industria alimentară. Vom mai organiza astfel de târguri pentru a aduce cât mai aproape producătorii români de retalieri și a-i integra în această rețea de distribuție în toată țara și vrem să fim cât mai alături de producători, de procesatori și să reușim să simplificăm legătura între retaileri și producătorii locali, români și pentru produsele tradiționale. Sperăm să fie niște acțiuni de succes care vor urma și vom avea cred și rezultate mult mai bune“, a precizat în deschiderea evenimentului Iulian Bucur, secretar de stat MADR.

De asemenea, retailerii își doresc să colaboreze cu cât mai mulți producători locali tocmai pentru produsele naturale românești care sunt la mare căutare de către clienți.

„Noi avem un parteneriat cu mai mult de 1.300 de producători locali și ultralocali, din care 600 sunt ultralocali. Genul acesta de exercițiu cum este acum acest târg pe care îl organizăm în Iași este o formă prin care clientul aduce și are aproape produse de calitate, produse tradiționale, produse locale ultraromânești“, a specificat Narcis Horhoianu, director marketing retailer.

„Poftim Brânza Românească“, o nouă inițiativă de susținere a producătorilor locali

În weekendul 18-20 august, Carrefour a prezentat oficial cel mai nou program care sprijină producătorii locali, „Poftim Brânza Românească“, cu ocazia târgului de produse tradiționale „Bunătăți de soi din România“ desfășurat la Iași. Inițiativa, lansată încă din luna aprilie în format pilot în câteva magazine, format hipermaket și market, vine în sprijinul fermierilor români din numeroase regiuni ale țării pentru a aduce în atenția consumatorilor o selecție bogată de brânzeturi românești unice, maturate, fermentate și cu mucegai, toate create cu ingrediente locale de cea mai bună calitate.

„În căutarea echilibrului optim din circuitul producător-retailer-client, ne concentrăm eforturile pentru a identifica nevoile specifice consumatorilor, dar și ale producătorilor români pentru a găsi acele soluții benefice mutual. Așa a luat naștere cel mai nou program din portofoliul Carrefour, «Poftim Brânza Românească», lansat oficial cu ocazia târgului de producători de la Iași, prin care promovăm specialitățile din brânză realizate pe plan local de maeștri în gastronomia artizanală. Și nu ne oprim aici. Vom continua extinderea rețelei de parteneri locali și dezvoltarea de proiecte dedicate misiunii noastre de conservare a gusturilor și a tradițiilor românești“, a declarat Narcis Horhoianu, director marketing Carrefour România.

Astfel, ieșenii s-au putut delecta cu bucate alese, naturale și 100% românești, cu prețuri pe măsură. Vizitatorii au putut găsi în cadrul târgului „Cașcavalul de Săveni“ din arealul geografic al județului Botoșani, care din anul 2021 a dobândit protecția europeană Indicație Geografică Protejată – IGP. Din cadrul târgului, cumpărătorii au avut ocazia de a degusta și alege vinuri albe, roșii, roze, vinuri liniștite și spumante, cu Indicație Geografică sub marca „Cotnari“, parte din regiunea viticolă a Podișului Moldovei.

Legume proaspete și gustoase

Cooperativa Agricolă „Legume Probota“ din județul Iași a participat la târgul „Bunătăți de soi din România“ cu legume proaspete de sezon.

Cooperativa a fost înființată în anul 2020 de cinci producători, dornici să continue tradiţia zonei de zeci de ani de cultivare a legumelor. Legumicultorii vor să pună pe masa consumatorilor cât mai multe legume proaspete și gustoase pe o perioadă cât mai îndelungată, de la tomate, vinete, ardei, castraveți, pepeni, până la rădăcinoase și verdețuri.

Legendarul cașcaval de Săveni, doar din lapte, cheag şi sare

Familia Șvabu duce mai departe tradiția legendarului cașcaval de Săveni, continuând să-l producă așa cum a învățat, doar din lapte colectat din zona Săveni, cheag şi sare. A înființat firma Viofanny Lact Prodcom SRL Săveni, iar în curtea casei a amenajat şi o mică fabrică.

„Totul este natural, fără conservanți și produs în cantități mici. Fiind totul natural şi tradițional, am început să avem din ce în ce mai mulți clienți. Facem cașcaval, buric, urdă dulce, telemea, caș, mai multe sortimente de rulade. Avem patru ani de când producem şi vindem în Botoșani, Iași, Suceava“, a precizat Viorel Şvabu.

Vinuri de la SCDVV Iași

Mâncarea și vinul fac casă bună, așa că între expozanții târgului „Bunătăți de soi din România” se află Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi.

În cei peste 65 de ani de existenţă, SCDVV Iași a realizat şi difuzat sistematic cercetările proprii în zona sa de influenţă, care a cuprins judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani şi Neamţ. Modalităţile au fost multiple: verificarea în ferme pilot, ferme etalon, a tehnologiilor optime de cultură a viţei-de-vie şi a pomilor, alegerea terenurilor şi avizarea proiectelor de înfiinţare a plantaţiilor de vii şi pomi, îndrumarea producerii de material săditor, acordarea de asistenţă tehnică, articole de îndrumare tehnică.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cele mai căutate alimente din Iași sunt din carne, de panificație, dar și din legume și fructe. Cele 23 de produse tradiționale au fost atestate după ce producătorii au respectat niște condiții drastice de producție, astfel că nu conțin E-uri sau conservanți, având un termen mic de valabilitate. Atestatele sunt obținute de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcțiile Agricole.

Produsele tradiționale au fost atestate în județul Iași, începând cu anul 2020. Astfel, două produse din carne atestate tradițional sunt „Chișcă moldovenească“ și „Chișcă cu orez Marcel“, ale companiei SC Marcel SRL, care au primit atestarea în anul 2020. Două produse de panificație, „Plăcinte poale-n brâu de la Cabană“ și „Alivancă de la Cabană“, ale companiei SC Daspet SRL, au fost atestate tradițional în anul 2020. Dacă produsele din carne de la Marcel se găsesc și în magazinele proprii, cele de la compania Daspet SRL se produc și se comercializează doar la cabana din Moțca.

„Pastramă de oaie de la Cimpoeșu“, produsă de SC La Cimpoeșu SRL, are atestat tradițional. SC Fabrica de Fum SRL are 3 produse tradiționale atestate de către MADR, care se vând direct la fabrica din Iași, online sau în băcăniile partenere. Produsele atestate sunt „Ceafă de porc afumată și coaptă Fabrica de Fum“, „Pastramă de porc coaptă Fabrica de Fum“ și „Slăninuță afumată Fabrica de Fum“.

Când vine vorba de produse de panificație tradiționale, prima ieșeancă ce le-a atestat este Cecilia Țugulia, de la Magazia Morăriței. Ieșeanca a atestat tradițional „Pâine cu maia Magazia Morăriței“, „Pâine integrală Magazia Morăriței“ și „Vărzări Magazia Morăriței“. Alte produse de panificație tradiționale aparțin companiei SC Cofetăria de acasă SRL. Acestea sunt „Cornulețe de acasă“ și „Sărățele de acasă“, care sunt produse în cofetăria proprie.

Marius Antica este singurul producător din Iași care comercializează vin din mure, cu atestat tradițional. „Anticum de Butea – băutură fermentată naturală din mure“ este produsul certificat obținut la Butea, din fructe din plantația proprie.

Produsele tradiționale din carne – „Pastramă țărănească Carmangeria cu Gust“, „Costiță afumată Carmangeria cu Gust“, „Cârnați gustul bunicii Carmangeria cu Gust“ – sunt realizate de Marius Dorobanțu din Țigănași, unde are și fabrica SC Veneto SRL. Acesta comercializează produsele atât direct de la fabrică, cât și în băcăniile partenere sau online.

Familia Mihăilă, din Trifești, a atestat tradițional borșul produs la Iași, fiind vorba de sortimentele „Borș cu cimbru Nuna“ și „Borș cu leuștean Nuna“, care se vând în magazinele din Iași partenere. Andreea și Andrei Podeanu, doi tineri din Iași, au construit o afumătoare cum se făcea pe vremea bunicilor, la Aroneanu. Produsele lor tradiționale atestate sunt „Pastramă de porc de la Afumătoria Noastră“ și „Slăninuță de porc de la Afumătoria Noastră“ și se comercializează în băcăniile partenere, dar și online, prin livrări la domiciliu.

Afumătoria Noastră vinde produsele și în piața Păcurari, în fiecare weekend. Ultimele produse tradiționale atestate la Iași sunt pe bază de pește, de la Bunătăți de la iaz. Acestea sunt „Zacuscă din pește și ardei copt Bunătăți de la iaz“ și „Pastă din pește Bunătăți de la iaz“, fiind comercializate în magazinele piscicole și supermarketuri din Iași, dar și din Botoșani.

Reguli stricte pentru producătorii tradiționali

Produsul tradițional trebuie să fie obținut din materii prime tradiționale, să prezinte o compoziție tradițională sau un mod de producție și/sau de prelucrare care reflectă un procedeu de prelucrare tradițional și care se distinge în mod clar de alte produse similare, aparținând aceleiași categorii. Produsul atestat ca fiind tradițional nu mai poate fi copiat și denumirea acestuia nu mai poate fi folosită de nimeni altcineva.

De remarcat este faptul că acest atestat presupune ca persoana respectivă să obțină produsele după o rețetă tradițională, din comuna din care provine beneficiarul, ingredientele folosite la prepararea produselor să fie din producție locală, specifice zonei, măcar o etapă din producție să fie executată manual, dar și cantitatea de marfă să fie una redusă semnificativ față de cele produse industrial.

Beatrice Alexandra MODIGA

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat, pe 26 iunie 2023, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1221/2023 al Comisiei din 19 iunie 2023 de înregistrare a unei denumiri în Registrul indicațiilor geografice protejate (IGP), Pită de Pecica – IGP.

Astfel, Pita de Pecica – IGP se alătură celor 11 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european: Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată), Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată), Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată), Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată) și Plăcintă dobrogeană (Indicație Geografică Protejată). În prezent, România mai are două produse care se află în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, respectiv pentru dobândirea Indicației Geografice Protejate – Salinate de Turda, iar pentru dobândirea Specialității Tradiționale Garantate – Sardeluță marinată.

Denumirea produsului Pită de Pecica – IGP a dobândit protecția pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP) în baza Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole şi alimentare. Indicația geografică protejată (IGP) evidențiază legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.

Pita de Pecica – IGP este un produs de brutărie copt și copt congelat obținut din aluat dospit și copt în cuptoare, fiind preparată din făină de grâu, drojdie proaspătă, apă și sare iodată. Produsul are formă neregulată, ușor alungită, cu o crestătură puternic vizibilă, cu greutatea de 4 kg, 2 kg, 1 kg sau 0,5 kg. Toate etapele de fabricare a produsului „Pită de Pecica - IGP“ se desfășoară în aria geografică delimitată, respectiv unitatea administrativ teritorială Pecica, județul Arad. Procesul de producție a acestui preparat cuprinde următoarele etape specifice: recepția cantitativă și calitativă a materiilor prime, pregătirea și dozarea materiilor prime, obținerea maielei, frământarea aluatului, fermentarea aluatului, ruperea aluatului, predospirea, modelarea, dospirea, coacerea, răcirea și congelarea rapidă (doar pentru produsul copt congelat).

Pita de Pecica -IGP este un produs din clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei. Are o formă ușor alungită, cu o crestătură puternic vizibilă, coaja are o suprafață rugoasă, semilucioasă, ușor crocantă, de culoare brună. Miezul este legat structural de coajă, cu consistență bine afânată, pe toată suprafața secțiunii, fără aglomerări de făină, elastic, cu pori uniformi de culoare alb-gălbui, iar gustul este dulce-sărat (dulce – dat de glucidele din gluten și sărat – dat de conținutul de sare).

Laura ZMARANDA

În luna mai 2023, ieșenii au fost așteptați în Parcul Expoziției, la târgul „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“. Prin acest eveniment, organizatorii și-au propus să contribuie la promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale.

Târgul Producătorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est – „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“ – a fost organizat de Primăria Municipiului Iași, Academia Română, filiala Iași, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, Universitatea de Științele Vieții și Asociația Producătorilor Locali „Produs în Iași“.

„Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“ a urmărit promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale.

A fost un atelier privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup

Pe lângă promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale, populare în zona de nord-est a țării, târgul a urmărit și stimularea spiritului antreprenorial, precum și crearea de noi canele de vânzare, pentru valorificarea producțiilor agroalimentare obținute în fermele de mărime medie și mică din regiune.

„Evenimentul «Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale» a fost organizat în Iași, în perioada 20-21 mai 2023. Acest târg este dedicat micilor producători din regiunea de dezvoltare din nord-estul României, majoritatea certificați ecologic sau care au produse atestate tradițional ori produse atestate ca produse montane, precum și micilor artizani în ceea ce privește alimentația. Acest eveniment își propune să faciliteze legătura dintre micii producători și consumatorii direcți din municipiul Iași“, a declarat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

În cele două zile, Cities2030 a realizat două ateliere dedicate în special copiilor. Sâmbătă a fost unul privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, iar duminică a avut loc un atelier privind modul de preparare a produselor de panificație, de la materia primă până la produsul finit.

„În cadrul acestui eveniment am organizat, în cadrul proiectului Cities2030, două ateliere dedicate în principal copiilor. Un atelier a fost sâmbătă, privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, organizat de către un apicultor certificat ecologic. Prin acest atelier încercăm să le explicăm consumatorilor, în special copiilor, beneficiile consumului mierii de albine și diferențele dintre mierea certificată ecologic și mierea convențională. Duminică a fost organizat un alt atelier, tot pentru copii, privind modul de preparare a produselor de panificație, organizat de un producător local care a realizat împreună cu copiii drumul pâinii de la spicul de grâu până la produsul final“, a declarat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada 20-21 mai 2023, ieșenii au putut participa, în Parcul Expoziției, la târgul „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“. Prin acest eveniment, organizatorii și-au propus să contribuie la promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale.

Târgul Producătorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est – „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“ – a fost organizat de Primăria Municipiului Iași, Academia Română, filiala Iași, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, Universitatea de Științele Vieții și Asociația Producătorilor Locali „Produs în Iași“.

Pe lângă promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale, populare în zona de nord-est a țării, târgul a urmărit și stimularea spiritului antreprenorial, precum și crearea de noi canele de vânzare pentru valorificarea producțiilor agroalimentare obținute în fermele de mărime medie și mică din regiune.

„Acest târg a fost dedicat micilor producători din regiunea de dezvoltare din nord-estul României, majoritatea certificați ecologic sau care au produse atestate tradițional ori atestate ca produse montane, și micilor artizani în ceea ce privește alimentația. Acest eveniment și-a propus să faciliteze legătura dintre micii producători și consumatorii direcți din municipiul Iași“, a declarat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

A avut loc și un atelier privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup

În cele două zile, Cities2030 a realizat două ateliere dedicate în special copiilor, respectiv unul privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, iar cel de-al doilea atelier a fost despre modul de preparare a produselor de panificație, de la materia primă până la produsul finit.

„În cadrul acestui eveniment am organizat, în cadrul proiectului Cities2030, două ateliere dedicate în principal copiilor. Un atelier a fost sâmbătă, privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, organizat de către un apicultor certificat ecologic. Prin acest atelier am încercat să le explicăm consumatorilor, în special copiilor, beneficiile consumului mierii de albine și diferențele dintre mierea certificată ecologic și mierea convențională. Duminică a fost organizat un alt atelier, tot pentru copii, privind modul de preparare a produselor de panificație de un producător local care a realizat împreună cu copiii drumul pâinii de la spicul de grâu până la produsul final“, a specificat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

Evenimentul constituie o activitate a hubului inovativ Food for Iași Living Lab (www.fill.rdrp.ro), dezvoltat în cadrul proiectului Cities2030 de Primăria Municipiului Iași și Academia Română, Filiala Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pasionații de tradiții și produse naturale obținute de fermieri în propriile gospodării au fost invitați, în centrul orașului Dărmănești, la cea de-a șasea ediție a Târgului Gospodăriilor de produse montane „La Porţile Nemirei – tradiții și obiceiuri“, în perioada 20-21 mai a.c.

Astfel, zeci de producători de pe Valea Trotușului le-au adus pofticioșilor gustul adevăratelor produse din gospodăriile proprii, preparate după rețete vechi de sute de ani, 100% ecologice, dar și obiecte produse de mâinile iscusite ale fermierilor și artiștilor artizanali din zonă.

De pe tarabele expozanților nu au lipsit specialități tradiționale din carne, brânzeturi tradiționale, pâine de casă, cozonaci, plăcinte, dulcețuri, siropuri, prăjituri de casă, miere, produse naturiste, țuică și vin, dar și fructe și legume de sezon. Totodată, au putut fi achiziţionate ii şi costume tradiţionale românești, icoane, vase din sticlă, porţelan şi ceramică, obiecte de uz casnic, sculpturi în lemn, ţesături, decoraţiuni din fier, împletituri din fibre vegetale, articole din piele şi blană, accesorii cu motive tradiţionale.

Stațiune turistică de interes local

Promovarea ca stațiune înseamnă posibilitatea atragerii de finanţări nerambursabile în sfera celor care activează în turism. Aceste investiții încurajează o prezenţă tot mai mare a turiştilor în zonă; un efect multiplicator se produce și în sectoarele conexe: transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul. Statutul de Stațiune Turistică de Interes Local ajută la creşterea calităţii vieţii pentru toți locuitorii orarului și din localitățile limitrofe.

„Putem spune că turiștii sunt bineveniți aici. Începând cu 1 decembrie 2022 am devenit și stațiune turistică de interes local. Dincolo de produsele tradiționale făcute după rețete de sute de ani, avem și turiști foarte mulți veniți la Dărmănești. Îi invităm pe toți să vină să ne cunoască, cu obiceiurile și tradițiile noastre pentru că chiar au ce vedea“, a precizat la deschiderea târgului Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești, din județul Bacău.

Generațiile tinere investesc în agricultură, în zootehnie

Târgul Gospodăriilor de produse montane „La Porţile Nemirei – tradiții și obiceiuri“ se află la a șasea ediție, iar această ediție a avut loc pe acordurile artiștilor populari din zonă, într-o sărbătoare a produselor agroalimentare românești, a meșteșugurilor, artei și tradițiilor autentice românești.

„De atâtea ediții am făcut împreună un pas spre a trece, de la acea formă de semisubzistență pe care o aveam în 2016, spre etapa în care să câștige producătorii bani din munca pe care o fac în fermele pe care le au. Am reușit împreună să convingem generațiile tinere că merită să investească în agricultură, în zootehnie și am văzut că o parte din tineri urmează în prezent facultăți de profil. Dragi fermieri, veți reuși în acest fel să predați la un moment dat aceste ferme către tânăra generație. Este foarte important că oamenii din Dărmănești, care au fost plecați în străinătate, s-au întors acasă. Astăzi, o parte dintre cei care nu demult munceau prin Europa investesc în Dărmănești, investesc în aceste ferme, mai mici sau mai mari. Eu personal vă încurajez să mergeți mai departe. Faptul că produsele din Dărmănești au reușit să treacă de mult granița județului și chiar a țării nu face decât să ne bucure“, a adăugat, la deschiderea târgului, Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești.

Evenimentul a fost organizat de Primăria Dărmănești, împreună cu Asociația „Sunetul Munților“ din același oraș.

Beatrice Alexandra MODIGA

A fost spectacol culinar la Festivalul Produselor Tradiţionale de Post. Zeci de gospodine au lăsat carnea, laptele şi ouăle şi s-au întrecut în produse de post, care mai de care mai delicioase. De la sarmale sau salată din ciuperci, până la prăjituri şi torturi din produse de post, toate au fost vedetele festivalului tradiţional din localitatea Adâncata.

În curtea Bisericii de Lemn din Adâncata, cele mai pricepute gospodine din comună au scos din cămară vasele moştenite de la bunici şi străbunici şi le-au umplut cu preparate de post.

25 de gospodine au prezentat produse de post la festivalul anual de la Adâncata, iar la final au primit premii din partea oganizatorilor și aprecieri din partea publicului care a fost invitat să guste din preparate

În data de 2 aprilie, la Biserica din lemn din Adâncata a avut loc a IX-a ediție a Festivalului Produselor Tradiționale de Post. Evenimentul s-a derulat în Casa de prăznuire a lăcașului de cult. Alături de Primăria Adâncata, la buna organizare a acestui mult așteptat festival a contribuit preotul paroh Mitu Pascal.

Platourile aranjate cu multă grijă au avut de la iahnie de fasole, sarmale cu miez de nucă, la ciorbă rădăuțeană de post sau răcituri cu ciuperci. Nu au lipsit nici prăjiturile, negresele cu glazură de ciocolată fiind la loc de cinste. Și pentru că la o masă îndestulată merge și un pahar de tărie, gospodinele din Adâncata au avut vin natural, făcut în gospodăria proprie, și diferite sortimente de țuică și pălincă.

Eveniment dedicat înființării punctelor gastronomice locale, la Suceava

„Astăzi este o zi deosebită în viața comunității noastre. Miercuri am făcut avanpremiera la Direcția Agricolă și o avem astăzi lângă noi, ca invitat special, pe doamna director. Împreună cu părintele paroh am participat la o modalitate de a înființa puncte gastronomice locale prin inițiativa doamnei director al Direcției Județene de Agricultură Suceava. Gospodinele noastre s-au întrecut una pe cealaltă în ceea ce privește realizarea produselor tradiționale de post. Vorbim aici de produse din grâu, mălai, orez, leurdă, urzici, fasole, linte, bureți.

Astăzi, avem aici un grup frumos, gospodinele noastre s-au îmbrăcat în tradiționalul port popular, straiele sunt de sărbătoare. Este o zi care face cinste comunității noastre și mă plec în fața gospodinelor din comuna Adâncata pentru modul exemplar în care au înțeles să facem acest eveniment și să dea valoare satului nostru. În spatele nostru avem o biserică care datează de 500 de ani, o biserică care a fost restaurată prin grija, strădania și sârguința preotului paroh Mitu Pascal, un om deosebit, un om pe care l-am adoptat, este de acum un om al satului“, a declarat Viorel Cucu, primarul comunei Adâncata.

Cele peste 20 de gospodine din comuna Adâncata care s-au întrecut în bucate alese, frumos aranjate în platouri tradiționale, au primit diplome și premii din partea organizatorilor și a sponsorilor, apoi și-au prezentat fiecare în parte delicatesele. Acestea au povestit că au rețete vechi, păstrate din generație în generație, dar în același timp încearcă și să reinterpreteze rețele cunoscute cu produse din carne, pe care au înlocuit-o cu ciuperci, cartofi, fasole sau năut.

La eveniment a fost prezentă și Claudia Gogu, directorul Direcției Agricole Suceava, care a ținut să le felicite pe gospodinele din Adâncata pentru că păstrează cu sfințenie rețele tradiționale.

„Țin să mulțumesc domnului primar, părintelui și doamnelor frumoase care ne-au susținut la evenimentul pe care l-am avut miercuri, la Direcția Agricolă, legat de punctele gastronomice locale, dar nu numai pentru prezența la eveniment, ci și pentru faptul că păstrează rețetele noastre tradiționale și pentru că transmit generațiilor următoare tot ceea ce ține de gastronomia noastră tradițională. Comuna Adâncata și doamnele de aici au mare potențial pe deschiderea de puncte gastronomice. Sper ca împreună cu domnul primar și părintele să identificăm într-adevăr persoane care pot face lucrul acesta cu atât mai mult cu cât suntem în apropierea orașului și cred că ne-ar plăcea fiecăruia dintre noi ca într-un weekend să venim să mâncăm ceva tradițional, ceva gustos la Adâncata. Și zona este superbă, și doamnele sunt superbe, așa încât nu văd de ce să nu concretizăm ceea ce am inițiat miercuri“, a transmis Claudia Gogu, directorul Direcției Agricole Suceava.

După prezentare, un juriu le-a oferit tuturor câte o diplomă și un premiu, iar oaspeții au fost invitați să guste din preparate.

Beatrice Alexandra MODIGA

Peste 90 de elevi şi studenți din Botoșani, Suceava, Iași, Bacău și Călărași au participat la un concurs de preparate tradiționale organizat de către Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (FIRAA) din cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV), în parteneriat cu Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, eveniment ajuns la ediția a V-a.

Preparate care mai de care mai gustoase și apetisante, realizate după rețete bine păstrate de către elevi și studenți. Acestea au fost jurizate și degustate în cadrul Concursului Național ,,IDENTIFICARE DE PRODUSE TRADIȚIONALE“.

Rețete culinare inedite premiate în bani

„Sâmbătă, 18 martie 2023, s-a desfășurat concursul de produse tradiționale pregătite de elevi sau studenți la USV Iași. În această ediție, numărul preparatelor s-au dublat, iar printre candidați se numără și 2 studenți din Turcia, care sunt veniți prin programul Erasmus+ în cadrul facultății și o elevă de la Școala Generală „Miron Costin” din Bacău. Aceștia au candidat cu niște rețete culinare inedite. Organizatorii au recompensat participanții la concurs cu premii și diplome. Premiile au constat în bani, precum premiul I – 350 de lei, premiul al II-lea – 250 lei și premiul al III-lea – 200 de lei. De asemenea, au existat și câteva premii speciale care au fost remunerate tot în bani. Concursul de produse tradiționale a ajuns la a V-a ediție. De la an la an, crește numărul participanților și acest lucru este îmbucurător“, a declarat Gabriel Vasile Hoha, directorul Direcției Agricole Iași.

Preparatele tradiţionale s-au luat la întrecere în cadrul concursului. Friptura de berbecuţ şi alte bucate, care mai de care mai îmbietoare, dar și tocineii, cozonacii şi alivencile au dat o luptă strânsă cu sfinţişorii moldoveneşti.

După îndelungate deliberări, sfinţişorii au câştigat bătălia pentru primul loc în secţiunea preparatelor dulci, iar pilaful de mei cu hribi traşi în unt a fost încoronat la categoria preparatelor de bază, într-un concurs care şi-a propus să identifice produse tradiţionale româneşti mai vechi de 30 de ani.

Întrecere cu produse tradiţionale

Competiţia a fost strânsă, juriul a apreciat preparatele elevilor şi studenţilor participanţi, oferind maximum 30 de puncte pentru gust, alte 30 de puncte pentru aspectul mâncării şi câte 20 de puncte pentru dosarul cu istoria produsului, respectiv pentru prezentarea în concurs a preparatului.

„A cincea ediţie a concursului Identificarea de produse tradiţionale a fost o ediţie record, cu 64 de produse în competiţie, pe două secţiuni, preparate de bază şi preparate dulci. Sunt elevi şi studenţi de la licee din Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău şi judeţul Călăraşi, peste 90 de copii de la 17 entităţi şcolare. În conformitate cu regulamentul, ei au trebuit să găsească un produs tradiţional şi să facă dovada faptului că reţeta are peste 30 de ani vechime“, a precizat Mihaela Ivancea, prodecan al FIRAA.

Concursul, organizat de Facultatea de Inginerie a Resurselor Animale şi Alimentare (FIRAA), a fost câştigat de o elevă de clasa a VII-a din Bacău, care a impresionat juriul cu reţeta de pilaf de mei cu hribi traşi în unt.

Nacinca a câştigat locul doi la secţiunea preparate de bază

Nacinca a atras atenţia prin unicitate. În timp ce sarmalele în oale de lut, cu diverse tipuri de umpluturi, atrăgeau pofticioşii, la fel ca jumările în untură, friptura rumenă de miel sau diversele tocăniţe nacinca atrăgea curioşii.

Potrivit prezentării sale din dosarul de concurs, „nacinca este o reţetă unică“.

„Nacinca este un preparat foarte vechi. Denumirea lui vine din limba rusă. E o reţetă rămasă după trecerea ruşilor în timpul războiului prin satul bunicii mele, iar bunica mea a fost ultima care mai ştia să prepare nacinca. Ea a murit şi acum doar copiii ei duc reţeta mai departe. E vorba, de fapt, de mămăligă cu ceapă, jumări şi carne de pui proaspătă“, a adăugat Elena Adomnicăi, elevă în Truşeşti, Botoşani.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Deși avem cu ce ne lăuda când vine vorba de preparate culinare, băuturi – alcoolice și non-alcoolice, produse realizate manual, broderii etc., se știe prea puțin despre existența acestora. Faptul că turiștii sunt atrași de mâncarea și de băutura românească, de ii și de ștergarele țesute în lumea satului românesc ar trebui să ne ajute cel puțin să înțelegem cât de important este să le promovăm cât mai mult. Dar ce facem?

Ca și turismul, produsele tradiționale românești sunt parcă lăsate într-un con de umbră și, în timp ce uităm de gustul autentic românesc, ne înghesuim să luăm produse cu ambalaje și denumiri „fancy“, de import. În condițiile în care produsele românești au loc prea puțin sau chiar deloc pe rafturile hipermarketurilor, ocaziile în care putem degusta preparate „ca la bunica“ sunt de neratat. Iar astfel de ocazii sunt parcă prea rare, ca să nu mai vorbim de perioada în care măsurile restrictive impuse pe motiv de pandemie au afectat inclusiv piețe agroalimentare, nu doar târguri, expoziții și alte evenimente în care producătorii își puteau face cunoscute bunătățile și meșteșugurile. Cât de importante sunt astfel de evenimente? Ei bine, având în vedere că orice produs are nevoie de promovare nu doar online, astfel de manifestări sunt adevărate guri de oxigen în tot ce înseamnă branding, certificare a produselor agricole și comercializare atât pe piața internă, cât și pe cele externe.

La teorie suntem doctori docenți, practica ne lasă repetenți...

Cu toate că la nivel de teorie stăm bine, strategiile de dezvoltare durabilă duduind pe o cale a victoriei imaginară, rezultatele sunt cele pe care le știm cu toții. Spre pildă, am tot auzit de: sprijin pentru produse agroalimentare tradiționale, de marketing, de participare la târguri, expoziții și alte manifestări interne și internaționale – prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat alocate pentru creșterea competitivității produselor românești la export; de asigurarea și garantarea condițiilor de protecție a denumirilor produselor tradiționale românești pe piața internă și europeană de promovare a acestora; de sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP), Denumire de Origine Protejată (DOP), Specialitate Tradițională Garantată (STG) ce oferă producătorilor instrumentele corespunzătoare de identificare și promovarea acelor produse ale căror caracteristici specifice sunt protejate la nivel național și european. Cuvintele înșiruite academic pe niște documente din care citesc, mai mult sau mai puțin cursiv, reprezentanți ai unor instituții publice responsabile sunt contrazise de realitatea care ne aduce cu picioarele cu pământ inclusiv prin rapoarte concrete ale Curții de Conturi.

Doar 10 din 1.374 sunt românești

De exemplu, recent, Curtea de Conturi a României a prezentat un raport care atinge și subiectul sensibil al schemelor naționale de calitate privind rețeta consacrată și produsul tradițional. Potrivit Curții de Conturi, acestea nu au fost recunoscute la nivel european deoarece „MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea acestora“. Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare românești.

Comparativ cu România, Ungaria și Polonia au înregistrat un număr de produse alimentare pe sisteme de calitate europene de aproximativ trei ori mai mare. Astfel, Ungaria a înregistrat un număr de 28 de produse alimentare, dintre care nouă cu denumire de origine protejată (DOP) și 19 indicație geografică protejată (IGP), iar Polonia a înregistrat 34 de produse, dintre care 10 cu denumire de origine protejată (DOP) și 24 cu indicație geografică protejată (IGP). Astfel de concluzii ne fac să ne întrebăm de ce... Când cu toții știm că oportunitățile de accesare a pieței sunt deschise prin procedee de conștientizare a consumatorilor referitor la calitatea produselor cu tradiție ce fac parte din cultura noastră națională, sunt parte din noi cumva.

Am mai auzit discursuri pompoase despre cum va dezvolta și valorifica România potențialul produselor cu valoare adăugată mare, cum ar fi: STG, IGP și DOP și despre oportunitatea oferită de eticheta „Produs montan“ ce oferă alternative adecvate fermelor mici și medii, precum și micii industrii de procesare a alimentelor.

Vinul românesc putea deveni brand național

Discursurile prețioșilor responsabili din ultimii 30 de ani ating și sectorul vitivinicol, o altă oportunitate imensă pe care România nu a știut să o folosească în favoarea sa. Așa cum a făcut Republica Moldova, de pildă, unde vinurile reprezintă brand de țară. Și e o țară mică, dar nu s-a rezumat ca noi doar în a vorbi despre: creșterea volumului de exporturi de vinuri cu denumire de origine controlată și indicație geografică, precum și îmbunătățirea structurii exportului, cu accent pe vinuri roșii; despre pătrunderea pe noi piețe terțe; despre consolidarea imaginii și percepției vinurilor românești de calitate etc. Ci a și luat măsuri. Cu un potențial enorm, România a avut și are succes pe plan internațional cu vinurile prin efortul proprietarilor de crame. Ne bucurăm să aflăm că vinurile produse în România câștigă medalii de aur și de argint la concursuri prestigioase, unde concurează cu vinuri produse în țări cu tradiție în vinuri: Franța, Italia, Spania etc. Chiar și cu o atenție scăzută a autorităților, vinurile românești demonstrează că merităm să fim alături de cei mai buni. Din păcate, însă, rafturile comercianților au prea puțin spațiu pentru vinurile românești pentru că nu sunt promovate suficient. Și, slavă Domnului, avem cu ce! Dar de ce...?

Iată ce putem face noi

După restricțiile din pandemie, ce au vizat inclusiv închiderea piețelor agroalimentare, micii întreprinzători locali au putut să promoveze tradițiile și valorile românești autentice în târguri și expoziții cu diferite ocazii: 1 și 8 martie, Florii, Paști etc. Din păcate, sunt prea puține ocaziile în care producătorii se pot promova. Astfel de evenimente sunt de o importanță majoră nu doar pentru promovarea unor produse și comercializarea acestora, ci și pentru noi, cei care uităm de tradiții, de valori, de gustul copilăriei, de mierea naturală, de dulciurile preparate în casă, de siropurile realizate după rețete vechi din moși-strămoși, de tehnica încondeierii ouălor, de produse de artizanat, de unicate, de icoane pictate manual, de sculpturi trudite de mâini harnice, de țesături și broderii iscusite. Astfel de produse autentice ar trebui să fie în topul preferințelor noastre și pentru că gustul acestora este imposibil de egalat de orice altele venite din import. în fiecare regiune a țării avem fermieri dedicați care știu să obțină produse gustoase, sănătoase și hrănitoare. Iar pe acești fermieri ar trebui să-i sprijinim cumpărându-le produsele și onorându-le truda. Dacă autoritățile își fac treaba mai mult sau mai puțin, consumul de produse românești este alegerea noastră și ar trebui poate să devină o datorie morală să ne susținem producătorii locali ce muncesc de dimineață și până seara în ferme. Este păcat să vedem producători care își aruncă marfa, în timp ce noi cumpărăm din hipermarket sau supermarket produse pe care scrie orice altceva decât România la țara de origine.

Simona-Nicole DAVID

Producătorii locali, care își asigurau cea mai mare parte a veniturilor de la târguri și evenimente, au fost primii care au resimțit criza. Dacă alimentele românești ar fi fost protejate printr-o legislație coerentă, care să-i protejeze și pe micii producători autohtoni, nu s-ar fi ajuns în această situație, este de părere Călin Matieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale. „Nu am fost pregătiți pentru o astfel de situație. Toate guvernările care s-au succedat la putere după 1989 nu au luat în considerare că alimentul românesc trebuie să fie de siguranță națională.

pandemie calin maties 1

Importăm orice, de la carne de porc până la mălai, chiar dacă suntem unul dintre marii producători de porumb ai Europei. Atunci când granițele Europei s-au închis și toate țările au început să-și protejeze cetățenii și economia noi ne-am trezit că suntem în deficit alimentar, au fost perioade când aproape toată carnea de porc era din import, uleiul de asemenea. Toate acestea pentru că i-am neglijat pe producătorii noștri. Micile magazine și multe piețe au fost stat închise o bună perioadă. Trebuie să ne gândim că hipermarketurile dețin 90 la sută din comerțul cu alimente din România. Nu avem, de exemplu, un lanț de supermarketuri românești, Ungaria are 3, Italia are 16. Sunt multe în toată Europa, iar la noi în marile lanțuri de magazine sunt puține produse tradiționale...“

Micii producători au descoperit comerțul online

pandemie tausan

Gheorghe Tăușan este un apreciat producător în domeniul patiseriei tradiționale din județul Alba. Principalele puncte de desfacere le avea în târgurile și la evenimentele locale. Odată cu închiderea lor a încercat să găsească soluții de supraviețuire și a descoperit, la cei peste 60 de ani pe care îi are, beneficiile vânzărilor online. „A fost o perioadă în care nu am avut vânzări. Târgurile s-au închis, trebuia să ne plătim materia primă și oamenii și atunci am încercat să ne descurcăm. Ne-am gândit să facem un produs nou, mai puțin perisabil, pe care să-l putem vinde pe Internet. Am făcut, la început în casă, o rețetă pe care am numit-o cordeluțe cu cașcaval, un produs natural sută la sută, în care folosim doar făină, lapte, brânză, smântână și unt, dar care are un termen de valabilitate mai mare. Produsul a avut mare succes nu numai în zona noastră, am avut solicitări chiar și din Moldova pentru că, după ce îl guști, tot ai mai mânca... este ideal pe lângă o bere.“

Gheorghe Tăușan este cunoscut pentru produsele sale de patiserie tradițională în tot Ardealul, dar și în București, unde a participat constant la târgurile de profil. Multe dintre rețetele sale sunt atestate ca produse tradiționale bio. Câteva au denumiri interesante – prăjitura săracului sau plăcinta izmene întoarse, făcută după o veche rețetă din zona Sebeșului. „Este, încă, o perioadă grea pentru noi. Nu ne putem nici măcar apropia de marile lanțuri de magazine ca să ne desfacem produsele, sperăm să treacă cât mai repede“, ne mărturisește Gheorghe Tăușan.

O mare încercare pentru agroturism

pandemie ovidu negrea

Ovidiu Negrea se ocupă de viticultură la Ighiu, în județul Alba, și este președintele Asociației Țara Vinului. În plină pandemie, a terminat lucrările la o elegantă pensiune destinată turismului viniviticol. Aflată chiar în mijlocul viei, pensiunea dispune de o sală de degustare generoasă. De asemenea, are spații de cazare dotate cu toate cele de trebuință chiar și pentru pretențioși, un loc în care turiștii pot gusta pe îndelete vinul deosebit din această podgorie, dar și produsele tradiționale din zonă. „Avem o istorie bogată a viei și vinului aici, la Ighiu, și dorim ca vinul nostru să fie redescoperit și apreciat la adevărata lui valoare. Deschiderea acestei pensiuni, în plină pandemie, a fost o mare încercare pentru noi, dar am plecat la drum cu mult curaj și optimism...Am avut anul trecut puțini turiști, dar nu ne descurajăm. Vrem să aducem aici la pensiune, prin intermediul Asociației Țara Vinului, produse atestate și apreciate de la producătorii locali. Chiar dacă este o perioadă grea visez să putem promova așa cum merită vinurile și produsele tradiționale din regiunea noastră printr-un marketing modern. Lumea trebuie să ne guste produsele și să le afle povestea pentru că aici în Alba chiar avem cu ce ne lăuda...“

Odată cu pandemia, redescoperim România...

Chiar dacă nu s-au plâns de lipsă de turiști anul trecut, efectele pandemiei s-au resimțit și la pensiunile din Bucovina. În zona Dornelor, Angela Acatrinei deține o pensiune în care reușește să îmbine în mod fericit tradiția locală cu facilitățile și confortul cerute de vremurile de azi. „Nu putem spune că nu am avut turiști, mai ales în vară, ne spune Angela Acatrinei. A fost și încă mai este o perioadă grea și nu știm ce va fi în acest an. Am avut turiști mai ales din țară. Oamenii s-au bucurat de ceea ce avem, de frumusețile din Bucovina. În tot răul este și un bine. Au trebuit să vină aceste vremuri neprielnice ca să ne redescoperim țara. Avem o țară frumoasă și mulți dintre noi abia acum, în pandemie, începem să o cunoaștem! Poate că este momentul să apreciem mai mult ceea ce avem, lucrurile simple și autentice, ceea ce ne reprezintă cu adevărat acasă și în lume.“

Vasile Braic

Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-au întâlnit cu membri ai Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale pentru a discuta modalitățile în care produsele românești tradiționale pot fi promovate.

De asemenea, au fost purtate discuții și cu experți ai AFIR, AM-PNDR, precum și cu reprezentanți ai Asociației Marilor Rețele Comerciale din România – AMRCR și ai Administrației Piețelor Sector 2.

Soluția principală pentru promovarea produselor românești este schema de calitate.

„Credem foarte mult că fără scheme de calitate pe care să le finanțăm consistent din bugetul pe care îl avem alocat României pe fonduri europene nu vom reuși să ne consolidăm și să putem crea o nișă de consumatori care să susțină integrarea strategiei Farm to Fork“, a explicat secretarul de stat în MADR, Emil Dumitru.

Secretarul de stat a mai adăugat că ecologizarea Politicii Agricole Comune este un trend de care România ar trebui să țină cont. Se așteptă o implicare din partea reprezentanților producătorilor în ceea ce privește măsurile viitoare din următoarea programare financiară. Un obiectiv pe care Ministerul îl are este ca zona montană să beneficieze de măsuri distincte pentru a nu fi într-o competiție inegală cu celelalte zone teritoriale ale României.

Conducerea MADR a convenit să efectueze vizite împreună cu echipe din cadrul Autorității de Management pentru PNDR la asociațiile de producători în cadrul cărora să prezinte beneficiile accesării măsurilor dedicate sistemelor de calitate, precum și oportunitățile asocierii.

Soluții pentru alocarea de spații

De asemenea, oficialii MADR au facilitat dezbaterile dintre reprezentanții Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale și Direcția Piețe din sectorul 2 al Municipiului București privind posibilitatea alocării de spații pentru comercializarea produselor certificate și atestate pe scheme de calitate.

Reprezentanții Administrației Piețelor Sector 2 au propus producătorilor să le ofere în administrare contra unei chirii Piața Colentina din București, un spațiu modern și utilat cu tot ceea ce e necesar pentru depozitarea și comercializarea produselor agroalimentare.

În acest context, membrii Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale au convenit să poarte discuții interne pentru a stabili modul concret de acțiune și organizare pentru gestionarea și administrarea pieței.

În cadrul acestei colaborări, MADR are obligația de a se asigura ca în piață să fie comercializate doar produse locale, certificate și atestate pe scheme de calitate naționale și europene.

Potrivit secretarului de stat Aurel Simion, „acest proiect este o oportunitate extraordinară pentru desfacerea produselor certificate și atestate pe scheme de calitate și ar putea constitui un centru pilot și, totodată, un model de bune practici pentru administrațiile piețelor din țară, astfel încât producătorii să-și poată valorifica produsele, iar consumatorul să se bucure de gustul produselor de odinioară. Este un început în valorificarea produselor fermierilor români în promovarea lanțului scurt de aprovizionare și consum“.

Pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar este nevoie de o strategie solidă pentru elaborarea de politici coerente și durabile, precum și de metode inteligente de obținere a fondurilor europene pentru susținerea produselor locale, regionale și naționale.

Simona Nicole David

Ferma Blajinilor din Fundata, județul Brașov, este o fermă la 1.200 m altitudine, îngrijită de Roxana și Marian Blaj. Produsele fermei sunt diversificate, de la brânzeturi tradiţionale, precum caș dulce, caș afumat, telemea, brânză de burduf, aduse vara de la stână, până la ouă din fermă și carne de vită și găină.

Au pornit cu o văcuţă şi o viţeluşă

Marian este antrenor, fost sportiv de performanță și participant la Jocurile Olimpice, iar Roxana este psihoterapeut și antreprenor social în sectorul ONG. Familia este întregită de cei doi copii: Andu, care are 9 ani și Elisa, de 7 anişori, ne spune Roxana. „Soţul a practicat sportul de performanţă încă de mic, fiind astfel mereu în natură, printre munţi. Aşadar, pentru el munca în natură este esenţială. Eu iubesc, apreciez şi respect natura şi mă întorc la ea cât de des pot. Ambii avem meseriile noastre, iar locurile de muncă ne ajută în prezent să susținem această fermă. De altfel, zona în care ne-am aşezat la casa noastră permite creşterea animalelor, fiind chiar o componentă esenţială a acesteia. Am pornit cu o văcuţă şi o viţelușă, rase locale, de munte. Apoi, le-am tot înmulţit, până am ajuns la efectivul actual, ţinta fiind 10 vaci de lapte. Pentru noi nu contează atât rasa, ca imagine şi prestigiu, cât să fie animalul adaptat zonei… zonă cu altitudine mare şi cu pretenţii“, mărturiseşte aceasta.

ferma blajinilor 2

Produse tradiţionale diversificate

Cei doi soţi se îngrijesc ca aceste produse să fie naturale, astfel ferma lor este reprezentată în prezent de 10 vaci, plus vițeluși de anul acesta şi aproximativ 50 de găini. Produsele pe care le pun la dispoziție sunt diversificate, de la ouă până la brânzeturi tradiţionale: caș proaspăt, caș afumat, brânză burduf, caşcaval, până la carne de vită și de găină. „Distribuţia este permanenţă, doar cantitatea variază. Principalii clienţi sunt părinţii cu copii din zona Braşovului, dar am livrat şi în alte localităţi şi chiar în străinătate. În primul rând această investiţie costă pasiune, plus multă muncă şi dedicare. Apoi, da, este vorba şi de investiţii financiare, permanente, însă nu vă pot oferi cifre exacte deoarece nu am ţinut o astfel de evidenţă și nici nu am accesat fonduri“, mai adaugă tânăra.

Cabană cu două camere la mansardă

Pentru a avea roade bogate, terenurile pe care le deţine familia Baj sunt îngrijite cu cosit tradiţional şi îngrășăminte naturale. „Locurile sunt îngrijite permanent încă dinainte de topirea zăpezii atât prin împrăștierea gunoiului, cât şi prin curățat de vreascuri. Apoi, după ce începe sezonul, tăiem iarba tradițional, cu coasa manual; fânul îl uscăm bine, apoi îl strângem și îl transportăm pentru depozitare în locuri special amenajate. Am cumpărat un teren în Fundata, aproape de complexul Cheile Grădiștei, pe care se află și două anexe, un grajd și un coteț, făcute din bârne cioplite cu toporul. În primul an, în acel loc am ținut cele două văcuțe pe care le aveam, iar în următorul an am dezafectat anexa și am transformat-o într-o cabană, cu două camere la mansară. Ulterior, am extins și cealaltă anexă și am mutat animalele acolo. Animalele au adăpători, deci au apă la discreție. Dimineața și seara, la ore stabilite, curățăm bălegarul, resturile de fân, apoi le dăm fân şi ţărâţe“, încheie Roxana Blaj.

ferma blajinilor 4

Despre Fundata

Fundata este un sat între Piatra Craiului și Bucegi, la o altitudine considerabilă. Priveliștea se schimbă spectaculos de la anotimp la anotimp, chiar și de la oră la oră, așa că nu ai cum să te plictisești de această zonă. Dacă ai condiție fizică și echipament potrivit, ești la doar jumătate de oră de Piatra Craiului, „raiul alpiniștilor“, dar și de Bucegi. Tot aici aici este cel mai curat aer din ţară, lucru dovedit şi de o staţie meteo aflată chiar în vârf de munte, care măsoară puritatea aerului.

ferma blajinilor 3

În apropierea localității Fundata se pot vizita numeroase obiective naturale: Parcul Național Piatra Craiului – Trasee în Piatra Craiului, Prăpăstiile Zărneștilor, Cheile Moieciului, Cheile Grădiștei, Rezervațiile naturale La Chișătoare, Peștera și Cheile Dâmbovicioara, Peștera cu lilieci din satul Peștera, Satul Șirnea, Barajul Pecineagu, Lacul Vidraru.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cooperativa Agricolă de Gradul I Grupul de Producători Sîngeorz Băi, din județul Bistrița Năsăud, este prima cooperativă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan” pentru următoarele 6 produse: „Cașcaval”, „Telemea”, „Smântână”, „Urdă”, „Caș din lapte de vacă” și „Brânză frământată de Sîngeorz Băi”. Acestea sunt înscrise în Registrul național al produselor montane la nr. 204-209, în urma Deciziei nr. 59/09.09.2019 eliberată în baza Ordinului 52/2017, cu modificările ulterioare.

Unitatea și-a început activitatea de producție în data de 1 aprilie 2019, iar pe cea de vânzare, în data de 1 mai 2019. Activitatea cooperativei se bazează pe prelucrarea laptelui crud de vacă, pasteurizare, obținere smântână, caș și brânzeturi cu pasta opărită. Materia primă provine de la gospodăriile din localitate, capacitatea maximă fiind de 3.000 l lapte/zi.

Produsele ce ies de pe rafturile fabricii și sunt comercializate în magazinul propriu au prins gustul cel dintâi al pajiștilor din Munții Rodnei, inspirate de aromele aerului proaspăt, cu rețete de obținere a brânzeturilor păstrate încă din cele mai vechi timpuri și care reprezintă pilonul principal în a obține produse din lapte cu același gust ca acum sute de ani.

Denumirea de "produs montan" este stabilită ca mențiune de calitate facultativă şi este atribuită produselor destinate consumului uman, în cazul cărora:

  • materiile prime, dar și furajele pentru animalele de fermă provin în principal din zone montane;
  • în cazul produselor prelucrate, prelucrarea are loc, de asemenea, în zone montane.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

CE PRODUSE POT OBȚINE DREPTUL DE UTILIZARE A MENȚIUNII DE CALITATE FACULTATIVE „PRODUS MONTAN”?

  • Produse de origine animală

(1) Produse obținute de la animale din zone montane și care sunt prelucrate în aceste zone.

(2) Produse obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone.

(3) Produse obținute din animale transhumante, crescute cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care au păscut pe pășuni din zone montane.

  • Produse apicole, dacă albinele au colectat nectarul și polenul doar în zone montane.
  • Produse de origine vegetală, doar dacă plantele sunt cultivate în zone montane.

Operațiuni de prelucrare în afara zonelor montane

Sacrificarea animalelor, tranșarea și dezosarea carcaselor pot avea loc în afara zonelor montane, cu condiția ca distanța față de zona montană în cauză să nu depășească 30 km.

La această dată sunt înregistrate 234 de produse montane, ce provin de la 55 de producători.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acordat unui producător din București încă șase atestate pentru produse tradiționale în cursul săptămânii trecute.

Astfel, acesta a primit atestat pentru șase produse tradiționale obținute din carne de porc: caltaboș țărănesc meșteșugari de gusturi, tobă țărănească meșteșugari de gusturi, drob de casă meșteșugari de gusturi, cârnați măcelărești meșteșugari de gusturi, cârnați țărănești meșteșugari de gusturi, lebăr țărănesc meșteșugari de gusturi.

Cârnații măcelărești meșteșugari de gusturi sunt un preparat din carne specific sezonului rece, nelipsiți de pe mesele de sărbători în special cu ocazia Crăciunului și a Anului Nou. Aceștia se obțin din spată de porc cu grăsime și slănină tare, iar ingredientele folosite sunt: sare grunjoasă, usturoi, piper negru, boia de ardei dulce. Tradiția fabricării cârnaților este moștenită de la breslașii bucureșteni de acum 200 ani și păstrată până în prezent.

Caltaboșul țărănesc meșteșugari de gusturi este un preparat din carne de porc, măruntaie de porc și orez, specific sezonului rece. Secretul pentru un gust deosebit al produsului este dat de alegerea condimentelor și de echilibrul dintre organele de porc și grăsimea folosită la acest preparat și afumarea corespunzătoare. Produsul tradițional caltaboș se consumă ca aperitiv, în special de sărbătorile de Crăciun. Tradiția fabricării este moștenită de la hangii bucureșteni, cu o vechime în zonă de peste 50 ani, fiind transmis de la o generație la alta.

Cârnații țărănești meșteșugari de gusturi se obțin din spată de porc cu grăsime și slănină tare, provenite de la porci crescuți în ferme cu renume, iar ingredientele folosite sunt: sare grunjoasă, usturoi, piper negru, boia de ardei iute. Secretul cârnaților țărănești meșteșugari de gusturi constă în calitatea și prospețimea cărnii și a faptului că este tăiată la bardă, a ingredientelor de calitate, în proporții corecte și uscarea/afumarea lor corespunzătoare.

Drobul de casă meșteșugari de gusturi se obține din ficat de porc (70%), carne porc și prapure porc iar ingredientele folosite sunt: sare grunjoasă, piper negru , verdețuri, ouă crude și fierte.

Drobul de casă meșteșugari de gusturi este un preparat din carne specific sărbătorilor pascale, nelipsit de pe masa de Paște. Secretul drobului de casă meșteșugari de gusturi îl reprezintă compoziția specifică, în care se regăsește în proporție de peste 70% ficat de porc și verdețuri în proporții corecte, prapur şi coacere/afumare corespunzătoare.

Lebărul țărănesc meșteșugari de gusturi este un preparat din ficat de porc și carne de porc, specific sezonului rece. Secretul pentru un gust deosebit a produsului lebăr țărănesc meșteșugari de gusturi este dat de materia primă, de condimentele folosite, precum și durata de fierbere a acestora.

Toba țărănească meșteșugari de gusturi este un preparat tradițional obținut din rasoale și organe de porc. Secretul gustului constă în măiestria utilizării condimentelor în amestec cu organe și carnea de porc care amintește de aroma produsului tradițional de odinioară.

Reamintim că MADR susține producătorii autohtoni, încurajându-i să-și înregistreze produsele tradiționale în scopul promovării produselor locale, a diversificării producției, și pentru menținerea patrimoniului național în privința gustului și savorii preparatelor autentice pregătite după rețete străvechi. În acest fel, produsele tradiționale devin instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conștiința și identitatea națională, pe de o parte și interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acordat săptămâna trecută încă șapte atestate pentru produse tradiționale din județele Galați, Caraș-Severin și Buzău.

În județul Galați, producătorul S.C. VERDESI&CO SRL a primit atestat pentru patru produse tradiționale obținute din carne de porc provenită din fermele proprii: Mușchiuleț de porc Ilinca, Cotlet haiducesc a lui Zamfir, Costiță afumată Ilinca, Cârnați de porc a lui Ignat.

Denumirea de ”Mușchiuleț de porc Ilinca” s-a transmis din generație în generație, iar rețeta este una specifică ce presupune prepararea bucăților de carne prin maturare și condimentare cu cimbru și alte condimente, înainte de afumare.

”Cotletul haiducesc a lui Zamfir” este obținut din cotlet de porc, maturat în baiț de condimente, timp de 6-14 zile. Calitatea materiei prime, prelucrarea cărnii prin metode tradiționale conduc la obținerea produsului ”Cotlet Haiducesc a lui Zamfir”, care se caracterizează printr-un gust deosebit și mai ales printr-o savoare specifică produselor de casă.

”Costița afumată Ilinca” este un produs obținut din piept de porc dezosat maturat timp de 6-14 zile în baiț de condimente naturale tradiționale și sare. Rețeta are o vechime de peste 25 de ani.

”Carnații de  porc a lui Ignat” afumați tradițional se obțin din materii prime autohtone: carne de porc, slănină de porc, sare, condimente naturale. Produsul obținut se supune operației tehnologice de afumare.

În județul Caraș Severin a fost acordat un atestat de produs tradițional pentru ”Cârnați din carne de capră ca la Soceni”. Aceștia se obțin din carne proaspătă de capră, rasa Albă de Banat  și  pulpă de porc din gospodăria producătorului, afumați la fum natural.

În județul Buzău a fost acordat atestat de produs tradițional pentru ”Salamul Casa Râmniceană” și pentru ”Cârnații crud-uscați Casa Râminceană”.

Salamul este un preparat culinar din carne de porc și vită cu o metodă de prelucrare autentică şi invariabilă, iar toate operaţiunile de prelucrare sunt executate manual.   Combinația celor două tipuri de carne, ingredientele atent folosite urmate în final de  procedeul de afumare evidențiază valoarea tradiţională a produsului finit.

”Cârnații crud-uscați Casa Râminceană” sunt preparați din carne de oaie și porc preluată  de la crescători din zonă, cît și de la fermele proprii, iar procedeul de afumare accentuează valoarea tradiţională a produsului finit.

MADR încurajează producătorii să-și înregistreze produsele tradiționale nu doar pentru a diversifica producția, dar și pentru a oferi consumatorilor siguranța calității. În acest fel, produsele tradiționale devin instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conștiința și identitatea națională, pe de o parte și interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte.

Sursa: madr.ro

Ostropel de rață, palaneț cu varză sau cârnați de Apuseni, între produsele autentice românești, prezentate de studenți la Festivalul Produselor Tradiționale, de la USAMV Cluj-Napoca

Cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Produselor Tradiționale, în organizarea Departamentului de Ingineria și Protecția Mediului, din cadrul Facultății de Agricultură a universității, se va desfășura în 6 mai 2019, între orele 14.00 – 20.00, la Amfiteatrul Roșu și în holul de la Bibbliotecă.

Peste 30 de produse agroalimentare autentic românești vor fi prezentate de studenții din anul IV, iar apoi vor fi jurizate de organizatorul evenimentului, Conf. dr. Avram Fițiu (USAMV Cluj-Napoca) și Mircea Groza, maestru Gastronomie Tradițională (CJ Sălaj).

Evenimentul își propune să scoată din anonimat zeci de produse agroalimentare autentic românești din Transilvania și Bucovina, prin constructia identitară a unui ”pașaport agroalimentar” pe una din schemele de calitate, potrivit R 1151/2012 (Produse tradiționale: DOP/Produs cu Denumire Geografică; IGP/Produs cu Indicație de Protecție Geografică; TSG/Produs cu Trasabilitate Garantată).

Între produsele care vor fi prezentate de studenții în anul IV la Ingineria și Protecția Mediului se numără ouăle încondeiate (ca în Țara Oașului), alivincă (Pipirig), ostropel de rață (Helegiu), palaneț cu varză (Răscruci), cârnați de Apuseni (Lupșa), tocană de oaie servită în pâine de secară (Ghimeș-Făget), brânză telemea Bîrsana, precum și multe alte bunătăți tradiționale.

Programul festivalului include prezentarea cerlor 33 de caiete de sarcini de produse agroalimentare tradiționale, prezentare de port tradițional din comuna aferentă produsului, degustarea produselor tradiționale, dar și muzică populară din diferite microregiuni.

De asemenea, alături de studenți și profesori vor fi prezenți meșteri populari, reprezentanți GAL și ai unor asociații țărănești.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este implicat permanent în promovarea produselor agroalimentare românești. În acest context se află în dialog permanent cu reprezentanții formelor asociative din sectorul agroalimentar.

Astfel, în urma solicitării Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale (FNPPT), în data de 13 martie 2019 la sediul MADR,  s-a întrunit un grup de lucru care a avut ca subiect modalitățile de finanțare pentru îmbunătățirea competitivității prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole și promovarea acestora pe piețele locale, în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare.

La acest eveniment au participat doamna Secretar de stat Gabriela Teodora Gheniu, reprezentanți din partea Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR), reprezentanți ai Direcției Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț (DGPIAC) precum și reprezentanți ai Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, operatori economici, specialiști din cadrul Direcțiilor Agricole Județene.

Reprezentanții AM PNDR au prezentat oportunitățile de finanțare și măsurile ce pot fi accesate în vederea promovării produselor tradiționale românești, respectiv submăsurile 16.4 și 16.4a - Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanțul de aprovizionare.

Obiectivul acestor submăsuri este de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanțurilor scurte. Submăsurile au la bază sprijinirea parteneriatelor constituite din minimum un fermier sau un grup de producători / o cooperativă care activează în sectorul agricol și minimum un partener din categorii precum: microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare, sanitare, de agrement și de alimentație publică, fermieri (persoane fizice sau entități organizate juridic).

În funcție de obiectivele proiectului, în cadrul parteneriatului pot fi incluse și alte entități relevante, cum ar fi institute și stațiuni de cercetare.

Un aspect foarte important de reținut este acela că liderul de proiect trebuie să fie o entitate legal constituită, ca de exemplu PFA, II, IF.

De asemenea, în cadrul grupului de lucru au fost prezentate cheltuielile eligibile respectiv studii/planuri, costuri de funcționare a cooperării, costuri directe ale proiectelor specifice corelate cu planul proiectului, costuri de promovare.

 Valoarea maximă de care poate beneficia un aplicat al sprijinului este de 100.000 de euro.

La întâlnire, reprezentații AM PNDR și DG PIAC au prezentat acesta măsură ca fiind un instrument  benefic pentru micii fermieri în vederea accesului pe piață și crearea lanțului scurt alimentar venind astfel în sprijinul inițiativei propuse de Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale.

Astfel, prin submăsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” au fost lansate 4 sesiuni de depunere proiecte, cu o alocare de 15,6 mil. Euro.

Numărul de proiecte depuse este de 124, din care selectate au fost 60 în valoare de 5,7 mil. Euro, iar cele contractate sunt 49 proiecte în valoare de 4,6 mil. Euro.

În ceea ce privește sM 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”, au fost lansate 3 sesiuni de depunere proiecte cu o alocare de 14,2 mil. Euro. Numărul de proiecte depuse este de 36, din care selectate au fost 22 proiecte în valoare de 2,1 mil. euro, iar contractate sunt 19 proiecte în valoare de 1,8 mil. Euro.

În prezent este deschisă o sesiune până pe 30.04.2019 în valoare de aproximativ 11 mil euro atât pentru sM 16.4 cât și pentru sM 16.4a.

Evenimentul desfășurat face parte dintr-o serie de întâlniri premergătoare, care au ca scop elaborarea unui program național destinat creșterii consumului de produse agroalimentare românești prin care se dorește conștientizarea consumatorilor asupra beneficiilor care pot fi generate de opțiunile lor de consum pentru produse locale.

VANBET a luat ființă în anul 2001 începând cu achiziționarea fostului CAP Gara Banca din localitatea Banca, județul Vaslui, transformând locul în fermă de găini și ouă de consum. În acest moment, societatea deține 16 ferme pui de carne, 6 ferme găini pentru ouă, 2 ferme găini reproducție rasă grea, 2 ferme tineret înlocuire, o fermă tineret înlocuire rasă uşoară, abator, stație de incubație, o fermă de capre și o fabrică specializată pe lapte de capră. În decursul anilor și-a diversificat activitatea pe mai multe categorii de păsări, ajungând în prezent să dețină puncte de lucru pe raza județelor Vaslui, Galați şi Iaşi.

Abatorul de păsări

Societatea deține un abator de păsări utilat cu sisteme de ultimă generație marca Stork, conform standardelor europene în vigoare, cu o capacitate de sacrificare de 6000 de capete pe oră. Produsele din carne de pui și ouălor sunt comercializate în 19 magazine proprii și 21 puncte de producție din localitățile Bârlad, Vaslui și Iași. De asemenea, aceștia au dezvoltat o rețea de distribuție a ouălor și au încheiat contracte de vânzare a cărnii de pui și ouă cu distribuitori din toată țara.

Vanbet este societatea cu cea mai mare producție de ouă din România, care în 17 ani de existență și de muncă, într-un sector destul de aglomerat pe piața din România, și-a câștigat un loc bine meritat. Povestea Vanbet este una de succes și începe cu artizanul firmei, doctorul Fănel Bogos. După 17 ani de muncă, investiții și dezvoltare, producția de carne de pasăre a înregistrat o creștere semnificativă plecând de la 500 pui în primul an. „Pentru a asigura calitatea produselor, fiecare etapă de producție este controlată, astfel încât se respectă toate normele de siguranță și igienizare, începând de la procesul de incubare, în stația de incubare din localitatea Banca, precum creșterea puilor cu furaje proprii, și până la procesul efectiv de producție. Întreg ciclul, de la sacrificare până la ambalare, este complet automatizat, liniile de producție sunt noi, cu tehnologii performante, de ultimă generație, maximizând astfel calitatea și siguranța produselor, care ies pe poarta Vanbet“, ne spune directorul Radu Ticu.

Stația de incubație

Stația de incubație este complet modernizată cu echipamente profesionale marca Petersime și deține un microclimat controlat. Aparatele realizează sincronizarea ecloziunii, astfel încât puii să eclozioneze grupat pentru o calitate superioară a lor. În acest moment, Vanbet are o capacitate de 1.036.800 ouă/serie, timp de 18 zile, adică produce 300.000 de pui/săptămână şi aproximativ 15.000.000 de pui/an. Începând de anul acesta și-a mărit capacitatea de incubat cu încă 774.000 de ouă/ serie, adică are o capacitate de 1.810.800 ouă/serie, 500.000/săptămână şi respectiv 26.000.000 de pui/an, contribuind astfel ca județul Vaslui să ocupe un meritabil loc întâi în topul aviculturii din întreaga țară. Ouăle pentru incubat sunt produse în fermele proprii, fiind pui broiler din hibridul Ross 308 şi hibrid rasă mixtă de la Hubbard. În dotare, firma are un abator propriu, 22 de ferme de pui și găini ouătoare, în trei județe Galați, Iași și Vaslui, un incubator modern și 2 FNC-uri, unde își produc toate furajele necesare creșterii puilor.

În România produsele Vanbet sunt cunoscute de cumpărători sub cele patru mărci de pui înregistrate la OSIM: Puiul Campion, Găina Gospodină, Gustolact și Puiul Haiducesc, precum și Siluette, un produs 100% din lapte de capră, calitatea acestor produse fiind cunoscută și în restul Europei.

Ferme de reproducție

În fermele de reproducție rasă grea se transferă tineret înlocuire rasă grea, de unde ies ouăle de incubat folosite pentru obținerea puilor de o zi. Pentru a asigura o cantitate constantă de pui pentru tot parcursul unui an sunt necesare minimum două vârste de părinți (cocoși și găini). Toate fermele sunt dotate cu echipamente de ultimă generație pentru furajare, adăpare, microclimat, controlate de calculator la indicațiile senzorilor din hală. Toate aceste ferme sunt dotate cu tehnologii de creștere și bunăstare, conform normelor sanitar-veterinare în vigoare. Mai mult decât atât, societatea se numără printre puținele ferme din țară cu găini ouătoare crescute la sol în sistem volieră. Fermele de reproducție sunt dotate cu utilaje Big Dutchman și Alke.

Abator. Puii crescuți în cele șapte ferme de pui de carne sunt sacrificați în abatorul de păsări din localitatea Strâmtura – Mitoc la km 20 pe șoseaua Bârlad-Vaslui. „Abatorul a fost dat în folosință în luna mai a anului 2014, ca o necesitate vitală pentru a integra producția de pui de carne, unde se obține o mare diversitate de sortimente din carne de pui, ce respectă toate normele europene în acest domeniu. Abatorul de păsări este dotat cu utilaje Stork și are o capacitate de sacrificare păsări de 6.000 capete/oră. Toate produsele abatorului de păsări se află sub controlul permanent al autorității sanitar veterinare și sunt realizate conform standardelor europene. Produsele din carne de pui pot fi oferite ambalate sub diverse forme: vrac, tăviță, pungă şi atmosferă protectoare cu greutate fixă sau nu“, precizează directorul societății.

Centre de colectare. Societatea deține, de asemenea, două centre de colectare – sortare – ambalare – depozitare – livrare ouă pentru consum, certificate, unul situat în localitatea Ivești, județul Galați, și altul în localitatea Muntenii de Jos, din județul Vaslui.

FNC. Societatea deține și două FNC-uri (fabrici de nutrețuri combinate) în localitatea Bucești, județul Galați, și Muntenii de Jos, din județul Vaslui. „Sistemul de furajare este automat, iar halele sunt moderne, dotate cu echipamente de ultima generație. Ambele fabrici au o capacitate de fabricare furaje de 15 tone/oră, iar furajele conțin cereale, șroturi, făină de fân de lucernă, extracte de tomate (roșii, ardei iute, morcov) în concentrații diferite în funcție de rețete și etape de creștere a puilor, respectiv Starter, Creștere, Finisare 1, Finisare 2, furaj pentru găini ouă consum și reproducție“, adaugă conducerea societății.

Fabrica de lapte

Fabrica de lapte este situată în localitatea Gara Banca, comuna Banca, județul Vaslui, și are o capacitate de procesare de 3.000 l/zi timp de 12 luni și o capacitate de 7.000 l/oră. „Sursa laptelui de capră a fabricii este asigurată de o fermă proprie cu un număr de peste 3.500 de capete, iar diferența de cantitate ce se procesează zilnic în fabrica de lapte o achiziționăm de la producători particulari“, a încheiat directorul Radu Ticu.

Beatrice Alexandra MODIGA

De curând a avut loc concursul de "Identificare și atestare produse tradiționale", ediția a II-a, organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" din Iași (USAMV), în parteneriat cu Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ). A fost o ediție cu multe noutăți și a fost un moment în care valoarea bucatelor tradiționale românești a reprezentat o adevărată artă culinară, deoarece au fost puse în lumină rețete culinare cu o vechime de mai bine de 30 de ani. În competiția  înscrise 34 de produse, care au un real potenţial de a fi atestate drept tradiţionale.

"Suntem ceea ce mâncăm!"

Evenimentul şi-a propus promovarea şi încurajarea consumului de produse alimentare româneşti realizate conform reţetelor tradiţionale. Totodată, s-a urmărit stimularea spiritului antreprenorial al elevilor şi studenţilor prin valorificarea superioară a producţiilor agroalimentare obţinute în fermele de mărime medie și mică. Concursul a constat în realizarea şi prezentarea unui produs tradiţional de către elevi sau studenţi, care au participat individual sau în echipă, coordonaţi de un cadru didactic.

În deschiderea concursului, prorectorul USAMV Iași, prof. univ. dr. Benone Păsărin a vorbit despre cât de important este ce mâncăm: „A mânca și a bea par două dintre cele mai banale activități umane! Asta, dacă uităm faptul că de milenii, în jurul sau în interiorul acestor activități s-au creat ritualuri (…), care au influențat mersul lumii. Suntem ceea ce mâncăm!, iar produsele gastronomice pe care le adorăm, ca și pe cele pe care le detestăm, spun foarte multe lucruri despre personalitatea noastră. Sunt produse gastronomice, care rivalizează cu operele de artă, de aceea multe dintre acestea, care incubă tradiții, incubă de fapt elemente, de tot ceea ce  înseamnă bun și vechi într-un neam, fiind înscrise în ceea ce înseamnă tezaurul imaterial al lumii. Mă bucur că aici, în "Sala de Marmură" a Facultății de Zootehnie, într-o eră în care tiparele fast-food ne împing către produse tot mai standardizate și mai lipsite de personalitate, organizăm un astfel de concurs.“

Prof dr. Constantin Pascal, de la "Tehnologia exploatării ovinelor și caprinelor", USAMV Iași, vrea să readucă prin acest concurs, produsele tradiționale. „Acest concurs este un lucru, cu care ne mândrim, (…) poporul român a pierdut mult din tradiționalitate, în perioada comunistă, când rămăsese doar murăturile ca fiind tradițional. Acum rolul nostru, în special a tinerilor este de regăsi și de a aduce înapoi în atenție, aceste produse tradiționale pentru că, comparativ cu Italia, care are peste 100 de produse tradiționale, noi avem doar 8 protejate la nivel european. Avem produse bune, iar rolul acestui concurs este de a scoate la suprafață și de a readuce în atenția consumatorului, produsele care ne marchează“, a precizat prof. dr. Constantin Pascal.

Concursul s-a terminat cu 34 de produse înscrise, care au un real potenţial de a fi atestate drept tradiţionale de către Direcţia Pentru Agricultură Judeţeană Iaşi.  Gabriel Hoha, șeful serviciului DADR Iași, specifică că Iașul are nevoie de astfel de produse și încurajează tinerii antreprenori. „La prima ediție, din luna martie am avut 26 de produse în concurs, iar acum avem 34, lucru care evident ne onorează. Vreau să apreciez că dosarele participanților au fost tot mai complexe (...). În acest moment, Iașul are 15 produse tradiționale și în continuare este nevoie de aceste produse“, a mai punctat acesta.

Rețete de la lume adunate și iarăși la lume date

Toate produsele au fost grupate în două categorii: preparate dulci şi preparate pe bază de carne, lapte, peşte şi legume, iar juriul a fost ales din rândul specialiştilor de la Minsterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Facultăţii de Zootehnie. Pe primele două locuri s-au aflat produsele "Pastramă de berbecuţ de Sineşti", care a fost realizată de echipa Liceului "Haralamb Vasiliu" din Podu Iloaiei şi "Poale-n brâu", făcute de echipa Liceului Tehnologic "Grigore Antipa" din Bacău.

La competiţia gestionată de Facultatea de Zootehnie de la USAMV au participat elevi de la diferite licee din judeţele Iaşi şi Bacău, dar şi de la Liceul „Vasile Alecsandri“ din Ungheni, Republica Moldova. Aceștea au venit cu emoții și produse inedite, care au atras toate privirile.

Martiniuc Adrian, directorul adjunct al Liceului Tehnologic Economic "Virgil Madgearu" - Iași, spune că aceste produse au devenit o necesitate. „Produsele tradiționale revin în atenția noastră și numai sunt doar un element de inedit, ci o necesitate! Practic, astăzi dacă vrem să trăim sănătos și să avem un viitor, trebuie să apelăm din nou la produsele tradiționale.“ Bolohan Mihaela, cadrul didactic la același liceu vrea să ateste "Pelicele Domnului ", iar la concurs s-a înscris și cu peltea de gutui și o băutură alcoolică, care are denumirea arhaică "vișinapul" și este cunoscută ca și vișinata“, a punctat dumeaei.

De la Colegiul "Vasile Adamachi" Iași, Tataru Sabina a venit cu produsul "PrunaLuna", o pâine făcute din prune și alune uscate. „Este un produs creat de noi în patiseria colegiului agricol și se poate servi dimineața cu miere sau iaurt natural, pentru că noi, ca elevi știm că prunele și alunele îmbunătățesc memoria“, a precizat Sabina.

Atasiei Vasile din comuna Sinești, județul Iași are o mică fermă de familie cu de toate și s-a prezenta la concurs cu puțin din toate: „Avem pastramă de berbecuț și cârnați de oaie, porc și vită. Anul trecut am venit cu telemea de vacă, brânză de vacă și urdă cu mărar. Produsele acestea se fac foarte greu și nu avem piață de desfacere.“

Un alt produs care a atras toate privirile a fost cel prezentat de Holban Cătălina, de la Colegiul  "Grigore Antipa" din Bacău, respectiv varză călită cu prune afumate: „Acesta este un produs tradițional românesc, care se consumă mai ales în perioada postului Crăciunului și este ușor de preparat, deoarece în orice gospodărie se găsește varza murată.“ Tot de la același colegiu, Bejan Lidia a concurat cu un preparat din localitatea Cleja, respectiv ardei umpluși cu crupe și pită sau mămăliga dulce.

Butnaru Daniela a reprezentat Colegiul Tehnic "Ioan C. Ștefănescu" - Iași, cu o rețetă de la bunica: „Am adus scrob cu jumări, sărmăluțe, pui cu gutui, plăcintă cu dovleac, floricele și toci, care este un preparat din brânză și cartofi. Preparatul "pui cu gutui" este o rețetă tradițională, pe care am învățat-o de la bunica mea, din comuna Coștuleni județul Iași.“

Andra Andriuca, elevă a Liceului "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava, a adus sărbușca. „Concurăm cu un produs tradițional și anume, ciorba ciobănească, respectiv sărbușca. Noi avem marele avantaj că în liceul nostru avem fermă proprie și prin fabricarea acestui produs putem valorifica zerul, cu care se prepară această delicatețe. Sperăm să ducem tradiția mai departe, deoarece considerăm că acesta este lucrul pe care trebuie să îl facem“, declară Andra Andruica.

Tot de la același liceu, Lungu George a venit cu un produs unic: „Sticle îmbrăcate în scoarță de copac și decorațiuni pentru acestea. Procesul nu este greu, dar timpul de așteptare pentru a se usca durează mai mult“, ne spune acesta.

La prima ediție, care s-a desfășurat în luna martie anul acesta, concursul s-a bucurat de un real succes în rândul participanților. Elevi de la liceele de profil din zona Moldovei, precum și studenți ai USAMV Iași, au prezentat delicii culinare preparate după rețete păstrate din generație în generație. Printre produsele s-au regăsit "Slănina de Mangalița din Valea lui Bogdan", "Pastrama de oaie ca la Mitică", "Pasta fițoasă de pește", "Plăcinta tradițională de la Zapodia" și "Cozonac tradițional de Fântânele".

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinari „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV) au organizat în perioada 18-19 octombrie „Târgul de toamnă“, eveniment aflat la cea de a VII-a ediție, ce are loc în fiecare an cu prilejul  "Zilelor USAMV Iași" și este dedicat producătorilor agricoli și meșteșugarilor din comunele județului Iași, care au prezentat și comercializat produse tradiționale și țărănești de sezon.

…produse autentice locale

Cei interesați s-au putut bucura de o experiență plăcută, prin faptul că au putut degusta și cumpăra produsele autentice locale, respectiv alimente proaspete într-o gama variată: preparate din carne, dulcețuri și gemuri, zacuscă, miere și produse apicole, cașcaval de casă, brânză de burduf și telemea de oaie, produse de panificație, prăjituri și dulciuri de casă, legume și fructe, murături, zarzavaturi și altele.

Prisaca Moldova și "Mic dejun cu miere"

La târg ne-am întâlnit cu Relu Cojocaru, fondatorul fermei apicole "Prisaca Moldova" și membru fondator a Clusterul BioNEst, primul de acest fel, cu produse bio din Iași: „Businessul este relativ nou, de cca. 10 ani, timp în care l-am dezvoltat puțin câte puțin. Inițial a fost la nivelul de hobby, după care am început să-l trecem la următorul nivelul, unde am ajuns la aproximativ 180 de familii de albine, și practic am început să facem o afacere din asta. Până anul trecut, dădeam toate produsele mele en-gros către procesatori, dar de un an de zile fac parte dintr-un proiect care se numește  "Servicii integrate de export", un proiect româno-elvețian, prin care am fost  învățați să ne prețuim munca, iar în urma proiectului am fost selectat și voi participa sub pavilionul României, la trei târguri internaționale de produse bio la Dubai, Nuremberg și  Shanghai. Astfel, încet, încet am trecut de la a produce pentru procesatori la a încerca să îmi vând produsele cu o valoare adăugată. În acest mod, ne-am rebranduit și am început să intrăm pe piața locală. Avem produse din miere și sub produse, respectiv ceea ce putem face în timpul unui sezon. Pe viitor, am vrea să ne extindem, dar în zona noastră, cu forța de muncă este din ce în ce mai greu și de aceea încercăm să ne limităm la atât cât putem noi, duce! Ca apicultori încercăm să promovăm consumul sănătos, deoarece suntem implicați într-un proiect, care se numește "Mic dejun cu miere", la care particip de la bun început, de când a ajuns și în România, respectiv de cinci ani de zile, care are loc în a treia vineri din noiembrie, în fiecare an și se desfășoară în toată Uniunea Europeană, unde noi mergem și promovăm apicultura și consumul de miere în școli.“

Fermă ecologică de la "Valea lui Bogdan"

Un alt producător ieșean a fost Bogdan Beceru, care deține o fermă ecologică, "Valea lui Bogdan" și se află la doar 3 km de orașul Târgu Frumos: „În fermă deținem porci Mangalița, 15 rase de găini și capre de rasă. Ferma a fost înființată din fonduri proprii, se întinde pe o suprafață de jumătate de hectar. Cu toate că, am înființat ferma pentru familie, în timp ne-am extins și ușor, ușor vrem să ne facem cunoscuți și la nivel județean. Am început în anul 2012, iar de anul acesta vrem să ieșim pe piață cu produse tradiționale ecologice; sper să ne facem cunoscuți și să mai auziți de noi și cu alte ocazii.“

De pofta sufletului are grijă "Pofta Focului"

Gica Neamțu de la "Pofta Focului" a venit pe dealul Copoului, cu rodul muncii sale, respectiv patru produse atestate tradițional: „Produsele sunt din gama de legume și fructe, și avem produsele atestate tradițional, de către Ministerul Agriculturii, conform ord. 724: "zacuscă de ghebe", "zacuscă de hribi", "zacuscă de vinete" și "dulceață de nuci verzi". Am început în anul 2014 și nu a fost ușor, dar cu pasiune și cu un „bob de inteligență“, să zicem că, din dorința de a transforma un hobby în business am ajuns aici. Eu cred că, suntem pe un drum bun, în sensul că se dorește a se mânca sănătos, de altfel produsele noastre atestate fiind, nu conțin tot felul de amelioratori de gust sau conservanți sau acele generic spus, deja de mine, "găleți de E-uri". Câtă vreme și canalele mass-media promovează o hrană sănătoasă, firește că noi venim în întâmpinarea acestui proiect și viitorul sună bine, zic eu! În prezent, prin această atestare am dorit să atrag atenția că "Pofta Focului" lucrează într-un anume fel. Nu știu dacă este necesar, chiar ca toate produsele să fie atestate, pentru că metodologie nu este chiar facilă și înseamnă mult timp alocat, iar în urma atestării acestor patru produse, protocoalele semnate au fost atât de multe și mari, încât în momentul de față, nu facem față cererilor, drept pentru care nu aș mai atesta. Important este că s-a validat calitatea produselor "Pofta Focului", dar mai sunt alți pași de urmat!“

Zilele USAMV Iași

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul zilelor USAMV Iași, unde a avut loc Congresul științific Internațional - "Științele vieții, o provocare pentru viitor", care la ediția din acest an, au participat peste 350 de persoane din țară și din străinătate, printre acestea se numără: cadre didactice, cercetători, doctoranzi și studenți implicați în activitatea de cercetare, dezvoltare-inovare, din țări precum Germania, Ucraina, Italia, Azerbaidjan, Suedia, Ungaria, Republica Moldova, Turcia, Bulgaria, Albania, Olanda, Indonezia și Egipt.

Printre alte activități ce s-au desfășurat în cadrul acestor manifestări amintim workshopuri, seminarii științifice și nu în ultimul rând omagierea profesorilor seniori de la Facultatea de Agricultură: prof. univ. Dr. Liana-Doina Toma, prof. univ. Dr. Teodor Iacob, prof. univ. Dr. Valentin Moca.

Beatrice Alexadra MODIGA

GALERIE FOTO

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti