reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

Bucate 100% naturale. Carmangerie de 43.000 de euro prin programul Start-up Nation

S-a întors în România în anul 2014 nu cu gândul de a rămâne acasă, dar, cum soția era însărcinată cu al doilea copil, vacanța s-a prelungit și s-a dovedit a fi de bun augur. A construit de la zero o afacere care, cu puțin mai mult efort, asigură veniturile familiei.

Cererea este mai mare decât oferta

Paul Boța este fermier din Vințu de Jos, județul Alba. A pus bazele afacerii, o carmangerie, în curtea socrilor, unde s-a stabilit imediat după ce a revenit din diasporă și unde locuiește și în prezent. Ideea a pornit de la faptul că animalele erau foarte ieftine atunci, iar creșterea lor era o tradiție de neam, din moși-strămoși. Aveau atât porci, cât și oi.

La început, a fabricat produsele din carne din dorința de a mânca sănătos ca la mama acasă. Și-a amenajat o cămăruță pe care Paul a pregătit-o ca să aibă unde sacrifica porcii, mai ales în preajma Sărbătorii Crăciunului, când pregăteau bucatele tradiționale. Fără să realizeze, afacerea se punea pe roate și începea să se miște încet-încet!

În anul 2017, împreună cu cumnatul său, a aplicat la Programul Start-up Nation, derulat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și a obținut finanțare pentru fabrica de brânzeturi și carmangerie. După mai multe încercări, când nu mai aveau deloc așteptări, proiectul lor a fost aprobat și au primit aproximativ 43.000 de euro. Dar nici atunci Paul nu era hotărât 100% să rămână acasă. Timpul i-a demonstrat însă că România este locul lui.

Prin proiect, fermierul a achiziționat un șpriț, mașină de tocat, celulă afumare, coacere, zvântare – carne, mașini și aparate de umplut cârnați, fierăstrau oase, malaxoare carne etc. Totul este natural, se afumă cu rumeguș de fag sau de prun, nu se folosește nimic artificial (respectiv esențe de fum).

Așa a început mica afacere de familie, în fosta șură a socrilor care a fost dărâmată, iar în locul ei s-a ridicat, semeață, carmangeria lui Paul. „Avem cicluri de 10-12 porci care merg la tăiere, dar, pe lângă aceștia, cumpărăm animale și de la alți crescători. Cererea este un pic mai mare decât oferta“, ne spune Paul.

„Nu adăugăm în produse nimic care să le modifice calitatea“

Produsul de bază, cu care a început, este virșli – un preparat culinar din carne de porc sau oaie în amestec cu carne de vită, învelit într-o folie naturală, asemănător crenvurștilor, însă ceva mai subțire și mai lung, preparat tot în perechi, afumat și condimentat cu boia și usturoi. Este un preparat tradițional din județul Hunedoara din Țara Zarandului, zona Brad, recunoscut sub denumirea de Virșli de Brad, în zona Podele este recunoscut drept Virșli de Podele și în zona Sălașului, cu denumirea de Virșli de Sălașu. Se vând de obicei în târguri și piețe, sunt preparați prin fierbere în apă și se servesc cu muștar, boia și pâine.

La carmangeria lui Paul se mai prepară și diverse sortimente de salam: de casă, în crustă de piper și salam Victoria. Aici se mai găsește și o multitudine de specialități: carne maturată timp de 10 zile cu un mixt de condimente, parizerul şi crenvurștii care sunt doar din carne, fără șorici, fără emulsii. Carnea se alege cu foarte multă grijă, nu rămâne pieliță în ea. „Nu adăugăm în produse nimic care să le modifice calitatea, de aceea și prețurile sunt un pic mai piperate la noi pentru că ar trebui să se facă diferența prin ceva. Și oricum, dacă mâncați un salam care conține carne, eu vă garantez că nu ți se va face foame în următoarele două ore“, spune Paul. Deocamdată, fermierul nu produce în cantități foarte mari, dar speră ca în viitor să se extindă și tot mai mulți oameni să aibă posibilitatea de a consuma preparate naturale. „Odată cu pandemia, am început și noi distribuția produselor acasă, în special în cazul celor care erau izolați. Vânzările au crescut vertiginos în perioada respectivă. Astăzi, produsele se găsesc și în câteva magazine din țară, în: Vințu de Jos, Sebeș, Arad, Constanța.“

Pentru rețete delicioase, Paul s-a informat din mai multe surse, a citit diverse recomandări, dar tot cele din familie au rămas de bază, transmise din generație în generație. „Cu socrul meu am făcut prima tură de virșli, el gusta, eu preparam. Am făcut multe experimente, niciodată nu repetam rețeta de dinainte. Când, în sfârșit, ne-a plăcut gustul, am început să scriem și așa am umplut o agendă de rețete. Am ajuns la produsele de acum după șapte luni de încercări. Nu aveam utilaje, ne-am chinuit. Îmi amintesc că la rețeta de salam am lucrat zi și noapte. Primul salam a ieșit ca o chiftea într-un maț“, povestește amuzat Paul. La fabricarea mezelurilor se folosește doar usturoi de casă, achiziționat tot din comună, de la un fermier cu care a încheiat un contract și care îi asigură usturoiul românesc. Acesta este unul dintre detaliile care fac diferența dintre produsele preparate în carmangeria lui Paul și cele produse în industrie. „Usturoiul românesc nu provoacă episoade de reflux gastroesofagian, cum ni se întâmplă de foarte multe ori multora dintre noi atunci când consumăm mici sau virșli“, mai adaugă fermierul.

Anca LĂPUȘNEANU

Tânăr reîntors din străinătate pentru a produce tradițional

Alexandru Pașaniuc este un tânăr crescător de ovine și caprine din comuna Țibănești, județul Iași, care s-a întors din străinătate pentru a le oferi ieșenilor produse din cheag natural, ne spune acesta. Pentru el asocierea este pionul principal, stâlpul de rezistență al fiecărui fermier, de aceea a și înființat o cooperativă împreună cu alți producători din zonă.

Produse naturale cu cheaguri de miel și ied

„Ne aflăm pe pășunea comunei Țibănești; aici avem un efectiv de 600 ovine și caprine, rasa de ovine fiind aproape la toate Țurcană; încercăm să ameliorăm rasa cu berbeci de calitate, care au certificate de origine. Vrem să arătăm că și la noi se poate; chiar dacă suntem tineri fermieri, încercăm să redăm produselor calitatea pe care o obțineau bunicii și, de ce nu, străbunicii noștri. Realizăm produse cu adevărat tradiționale și naturale, nu folosind cheaguri din comerț și aici mă refer la prafuri sau lichide, cele care se găsesc în farmacii. Noi chiar facem un produs natural, avem cheaguri de miel și ied; aici cred că sunt în jur de 60, pe care le-am strâns în primăvară, sacrificând animăluțe mici pentru a aduce pe masa consumatorului cu adevărat o brânză naturală, nu închegată cu prafuri. Practic, aici se vede munca și efortul nostru financiar; de exemplu, sacrificând mielul la câteva zile de când a fost fătat, pierzi profitul pe care poate să ți-l aducă sacrificându-l la trei luni, atunci când poți să iei 300 lei pe el sau chiar mai mult, totul pentru a obține un produs cât mai natural. Este o mândrie a noastră că de aici pleacă un produs natural. Anul acesta, de Paște, prețul unui miel la ferma mea a fost 23 lei/kg în carcasă. Majoritatea celor care au cumpărat au fost prieteni, cunoștințe; am vândut în jur de 200 miei“, ne spune crescătorul ieșean.

Un plus pentru comunitate

Alexandru spune că se ocupă relativ de puțin timp de oierit datorită faptului că a lucrat aproape 10 ani în afară, dar dorul de casă și familie l-au determinat să se întoarcă. „Am fost în Italia ca mulți alți români crezând o să se schimbe viața mea în mai bine, dar am revenit gândindu-mă să fac ceva cu adevărat important pentru comunitatea mea. Ce poate fi mai important decât să dai de mâncare oamenilor, prietenilor, apropiaților, familiei, comunității din care faci parte și cred că acesta este punctul forte al fiecărui fermier care vrea să facă producție, să realizeze ceva de calitate, nu doar pentru venituri economice imediate. Eu sunt convins că, producând de calitate, veniturile economice sunt oarecum mai lente, nu faci bani repede și mulți, ci faci bani pe termen lung și stabil, ca și cum ai construi o casă cu o fundație foarte bine clădită“, mai adaugă tânărul.

An ploios... cu probleme

Cu toate că 2020 a fost un an secetos pentru majoritatea fermierilor, tânărul din Țibănești ne spune că a fost mai bun decât anul acesta. „Deși au fost ploi, avem fâneață, dar s-a stricat foarte multă, ploile nu ne-au lăsat să recoltăm fânul, lucerna, avem pierderi, iarba pe pășune este destul de mare, implicit producția de lapte scade. În condițiile actuale facem în jur de 30 kilograme de brânză/zi, de la un efectiv de aproximativ 400 de oi și capre cu lapte.“

Cooperativa Natural – produse naturale pentru ieșeni

Pe viitor, Alexandru spune că își dorește să implementeze și un proiect european. „Acest lucru cred că o să ne ajute și pentru dezvoltare, și pentru a ne veni oarecum mai ușor; de asemenea putem mări și efectivul. Cred că asocierea este pionul principal, stâlpul de rezistență al fiecărui fermier. Îi îndrum pe aceștia să se ducă spre ideea de asociere pentru că unitatea înseamnă forță; asociat fiind cu alți fermieri, este interesul fiecăruia să promoveze produsul, să producă ceva de calitate, dându-ne astfel posibilitatea să avem o piață de desfacere cât mai vastă. De aceea am înființat și o cooperativă în acest sens – Cooperativa Natural, pentru a ne fi mai ușor din punct de vedere economic și a publicității pentru a putea intra pe piața Iașului; momentan facem livrări la domiciliu, trei zile/săptămână. Interesul nostru este să scurtăm drumul dintre intermediari și să oferim un produs de calitate consumatorului“, a conchis Alexandru Pașaniuc.

Beatrice Alexandra MODIGA

Lăptăria cu caimac aniversează 2 ani de lactate de specialitate

Lăptăria cu Caimac, producătorul de lactate 100% românești, naturale și minim procesate, împlinește 2 ani de la lansare. În toată această perioadă, Lăptăria cu Caimac a adus pe rafturile magazinelor produse create cu pasiune și responsabilitate, din lapte de la vaci hrănite din culturi proprii și îngrijite cu dedicare.

Produsele lansate până acum în magazine sunt: laptele de la vacă, iaurtul natural, cașul zvântat, sana, laptele bătut, smântâna dolofană, smântâna proaspătă, laptele condensat, iaurtul mic, laptele gros și miezul de brânză.

Lăptăria cu Caimac a avut o evoluție pozitivă încă de la lansare. În primele 6 luni, au fost vândute produse (lapte de la vacă și iaurt natural) în valoare de 550.000 euro. De asemenea, în 2018, echipa Lăptăriei a crescut de la 14 la 24 de angajați. Un an mai târziu, în 2019, fabrica a avut o cifră de afaceri de 4,175 milioane euro (o creștere de 759% față de anul lansării brandului), cu o medie de 6 produse distribuite în aproximativ 900 de magazine retail și comerț tradițional. Tot în 2019, numărul angajaților din fabrică a ajuns la 53.

În 2020 fabrica estimează vânzări de 11 milioane euro, o medie de 14 produse distribuite în aproximativ 2000 de magazine din țară. Până în iunie 2020 echipa fabricii a ajuns la 80 de angajați și se estimează că până la finalul anului se vor mai alătura alți 10 colegi. Estimarea de creștere pentru acest an este de 265%. Iar dacă trendul actual se va păstra, în prima jumătate a anului 2022 Lăptăria cu caimac va atinge capacitatea maximă de producție a fabricii. “După atingerea capacității de producție, compania nu va căuta extinderea pe aceleași produse, ci adăugarea unor produse noi în portofoliu, precum kefirul și brânzeturile fine. Asta se va întâmpla și pentru că există o limită cantitativă a laptelui românesc de cea mai bună calitate, iar o parte a producției va merge și către export. Există o cerere semnificativă pentru produsele de înaltă calitate, în special pentru cele din categoria super fresh”, a adăugat Adrian Cocan, manager Lăptăria cu caimac.

Lăptăria cu caimac și-a propus încă de la început să realizeze produse gustoase, care pot concura cu succes în concursuri internaționale, dar și să ofere un serviciu impecabil clienților și consumatorilor. “Am continuat să investim în performanța ecologică a companiei, atât în ceea ce privește consumul de apă și energie, cât și în zona de pierderi și risipă alimentară. Avem pierderi foarte mici, mult sub media europeană a industriei și avem foarte puține produse expirate. Avem clienți foarte responsabili, o spunem cu mândrie. Pregătim o investiție într-un sistem de recuperare și refolosire a ambalajelor, cu automate care vor oferi bonuri valorice în schimbul sticlelor. De asemenea, pregătim o stație de biogaz și am implementat foarte multe proceduri pentru reducerea CO2, pentru a folosi extensiv bălegarul ca îngrășământ. Ne propunem ca până în 2030 să fim o companie “carbon neutral”, complet integrată într-un sistem de economie circulară”, a adăugat Adrian Cocan, manager Lăptăria cu caimac.

Pentru a sărbători cei 2 ani de existență pe piață, Lăptăria cu Caimac a lansat o campanie aniversară dedicată fanilor de pe Facebook - campania “Povești cu caimac”. Obiectivul principal a fost răsplătirea comunității care s-a închegat în jurul Lăptăriei. De asemenea, cu aceeași pasiune pentru gust, s-a avut în vedere felul în care produsele Lăptăriei au fost folosite în această perioadă, multe dintre rețete fiind o sursă de inspirație și pentru ceilalți. Campania “Povești cu caimac” se desfășoară de-a lungul lunii iunie și premiază cele mai amuzante, rapide sau creative rețete.

Comunitatea care s-a format în jurul Lăptăriei este mereu implicată și interesată de gustul natural al laptelui, de produse lactate noi, dar și de felul în care acestea pot fi integrate în diferite rețete. “Cea mai mare bucurie a acestor 2 ani este să avem o comunitate de consumatori absolut extraordinari. Sunt oameni care au avut încredere în noi, care ne dau feedback constant și care ne semnalează în permanență să lansăm proiectul de refolosire a ambalajelor. Avem consumatori după chipul și asemănarea noastră, care ne ajută constant să creștem și alături de care construim lucruri extraordinare în continuare.” a precizat Mădălina Cocan, cofondator Lăptăria cu Caimac.

Lăptăria cu Caimac are propria fermă și folosește cele mai noi mijloace de a produce lactate de calitate, sigure, nutritive și fără adaosuri inutile. Fabrica de procesare de ultimă generație, în care s-au investit peste 5 milioane euro, are o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi, iar tehnicile de procesare moderne permit pasteurizarea laptelui la o temperatură mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive.

Conacul Goruni - bunătăți cu tradiție…

Conacul Goruni înseamnă moștenire, tradiție, bunătăți cu gust de copilărie: dulcețuri, compoturi, sucuri, precum și vinuri, tincturi și produse pentru nutriție și sănătate. Create după rețete moștenite de la bunici, bunătățile Conacului sunt lipsite de conservanți și aditivi și au la bază doar ingrediente și condimente naturale.

…din cufărul bogat cu amintiri

„Cred că lucrurile simple vorbesc de la sine și au puterea să rămână vii în minte și în timp. Așa cum erau odinioară dragostea pentru natură, bucuria câmpurilor încărcate cu roade din belșug și a livezilor de meri strălucind în bătaia sfioasă a soarelui sau emoția pregătirilor din gospodărie în prag de toamnă. Mai mult decât viața la țară, un stil de viață care te face să vezi în simplitatea lucrurilor adevărate bucuria și dorința de a dărui lumii înapoi ce-ai primit“, începe povestioara Silviu Tataru, cel care a moștenit un cufăr bogat cu amintiri atât de prețioase, cu toate că timpul a trecut și vremurile nu mai sunt aceleași deoarece amintirea gusturilor și aromelor a rămas vie, în suflet și în simțuri.

Povestea Conacului a prins contur în anul 1922, când străbunicul său, Trif Tatar, a renunțat la gospodăria din Bucovina și a cumpărat conacul și ferma din satul Goruni de la Anton Pătrășcanu, ne spune Silviu. „Pasionați de agricultură, străbunicii noștri s-au ocupat ani la rând de creșterea animalelor, de viticultură și horticultură. Aceeași pasiune a fost îmbrățișată generație după generație, iar dragostea pentru gustul bun, natural, simplu de odinioară m-a îndemnat să duc mai departe tradiția Conacului Goruni“, explică Silviu Tataru.

Bunătățile Conacului… un deliciu natural

Într-adevăr, astăzi Conacul Goruni înseamnă bunătăți cu tradiție... „Din primăvară până-n iarnă, cămara Conacului este plină cu tot felul de bunătăți. Printre borcanele colorate stă la loc de cinste cătina garnisită cu miere. Mai încolo, pe poliță, stau rânduite dulcețurile și gemurile, iar la capăt aperitivul din legume, cu care bunica dădea gust unic mâncărurilor tradiționale. Astfel, bunătățile conacului sunt reprezentate de sosuri, aperitive, gemuri, dulcețuri, compoturi, vinuri și, nu în ultimul rând, produse pentru nutriție și sănătate bazate pe miraculoasele fructe de cătină. Materia primă este aproape în întregime din ferma proprie, iar restul materiilor sunt achiziționate din surse cunoscute de noi, de încredere. În schimb, distribuția produselor este făcută chiar de către compania noastră, prin intermediul magazinelor partenere din Iași, dar și prin vânzarea online“, spune Tataru.

conacul IMG 1782

Dintre produse ne-a atras atenția vinul de cătină de la Conac, care este cunoscut ca un produs rar, exclusivist, fiind inclus în gamele de vârf datorită proprietăților sale revigorante, energizante și detoxifiante. Vinul cucerește prin eleganța și rafinamentul culorii, relevând însușiri complexe de aromă și buchet. Gustul etalat este unul acid-astringent, caracteristic fructelor din care este obținut. Acesta are un conținut foarte bogat în nutrienți: vitaminele A, C, E, B1, B2, B6, acizi grași saturați și nesaturați (omega 3 și omega 6), amino și acizi fenolici, flavonoide și peste 20 oligoelemente (azot, fosfor, fier, mangan, bor, calciu etc.), aducând reale beneficii consumatorilor datorită efectului său antioxidant și hipolipemiant. Acesta conține fructe de cătină albă și apă; este demisec, cu o alcoolemie de 11%.

Alt produs este Adjică, un sos picant cu denumirea de origine georgiană, care dă un plus de gust preparatelor. Acesta este ideal pentru a acompania orice friptură gustoasă sau chiar în prepararea altor sosuri, fiind un mix special de legume. Pofticioșii ar spune că Adjică potolește foamea și încântă papilele gustative chiar și când este servit pe o felie de pâine prăjită.

Cătina –„ginsengul“ mioritic

În schimb, „concentratul de cătină de la Conac“ este procesat exact în ziua în care îl comanzi, căci secretul stă în păstrarea complexului de vitamine și minerale atât de benefice. Concentratul de cătină este un produs natural, fără conservanți, și conține un nectar din fructe de cătină albă. Boabele de cătină în miere de albine polifloră mai sunt denumite și „ginsengul plaiurilor românești“ deoarece cătina este un medicament natural pentru organismul nostru grație vitaminelor și mineralelor din compoziție. Ba mai mult, cătina stimulează imunitatea, acționează ca un cicatrizant, antiinflamator, anticancerigen, astringent, antibiotic și ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare și reducerea colesterolului.

Povestea Conacului Goruni este despre îndeletnicirea de a oferi bunătate. „Pasiunea pentru natural vine din copilărie, când bunica mea avea mai tot timpul ceva gătit în așteptarea mea și a celor care îi treceau pragul. Chiar dacă nu ar fi reușit să pregătească nimic de mâncare, întotdeauna gătea ceva proaspăt, de moment, asemeni unui magician din mâinile căruia iese întotdeauna o bunătate“, își aduce aminte Silviu.

Începutul este mai greu și anevoios, ca în orice business, încheie Silviu Tataru. „Clienții trebuie să cunoască și, mai ales, să aibă încredere în produsele nou intrate pe piață. În cazul nostru impresiile au fost pozitive, iar ideile de dezvoltare nu au întârziat să apară, încă din primele luni de la lansare. Ca și perspectivă de viitor, ne dorim să diversificăm gama de produse, să câștigăm notorietate în toată țara, să creștem ușor dar sigur și, cel mai important, să păstrăm calitatea și unicitatea produselor conacului.“

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Turism

Invitație la produse gustoase și sănătoase: Ferma Geonatura

Familia Simion din comuna Ardeoani, județul Bacău, a avut curaj să producă produse naturale, fără chimicale, gustoase și sănătoase. Cu toate că nu beneficiază de fonduri europene, se descurcă fără niciun ajutor exterior. Grădina roditoare cu de toate a acestora se află la 50 km de orașul Bacău și în fiecare an pune pe mesele băcăuanilor zacuscă de vinete cu legume, zacuscă de ciuperci cu legume, pastă de ardei, bulion din roșii, dar și diferite dulcețuri și siropuri.

Agricultura ecologică, biodinamică și permacultura – într-o singură grădină!

Ferma s-a născut în anul 2012 din dorința de a produce hrană ecologică pentru sănătatea familiei și, totodată, de a evita îmbolnăvirea acesteia și a mediului înconjurător. De la bun început, ferma și-a constituit o importantă rezervă de semințe din soiuri vechi și tradiționale cu ajutorul Băncii de Gene de la Suceava. Începând cu anul 2016, Paula Dragomir, inginer consultant în agricultura ecologică și agroecologie în Franța și Olanda, s-a alăturat echipei: „Deocamdată nu suntem certificați ecologic, dar toate tehnicile noastre de cultură sunt inspirate din agricultura alternativă: agricultura ecologică, agricultura biodinamică și permacultura. Astfel, pe o suprafață cultivată de trei hectare producem aproximativ tot ce este nevoie pentru familia noastră: de la cereale (porumb, grâu, orz, ovăz, floarea-soarelui), pomi fructiferi (meri, peri, gutui, cireși, vișini, piersici, caiși, pruni, kiwi, goji, dar și aronia, coacăze, afine, căpșuni, mure, zmeură) până la legume (roșii din mai multe soiuri, ardei kapia, ardei gras, gogoșari, vinete, salată, varză, morcovi, țelină, ridichi roșii și negre, cartofi, castraveți, ceapă, usturoi, pătrunjel etc.). Prin urmare, activitatea noastră constă atât în producția de legume-fructe, cât și de conserve produse cu legumele și fructele noastre.“

ferma geonatura 3

Până la roadele bogate din grădină, aceștia au întâmpinat și probleme, dar cu toate acestea gândul lor este să producă în continuare acea hrană atât de sănătoasă: „Au fost probleme cu vânzarea până am început să ne facem cunoscuți. În cele din urmă am găsit diverse modalități de vânzare, mai ales prin intermediul grupurilor de socializare. Pe de altă parte, am căutat ajutoare... și de aceea am încercat să lucrăm și cu alți oameni, dar am remarcat că aceștia nu prea vor să muncească și nici nu se pricep prea bine, așa că mai bine încercăm să ne descurcăm singuri. În principiu ne dorim să continuăm să producem hrană sănătoasă pentru familia noastră, să fim cât mai independenți și să vindem surplusul clienților care înțeleg ce înseamnă legumele și fructele netratate... și bune pentru sănătatea lor.“

Beatrice Alexandra MODIGA