reclama youtube lumeasatuluitv
update 9 Aug 2022

Ferma familiei Nan

După muncă, și răsplată...

Ovidiu Nan este un fermier din satul Bod, aflat în apropierea Brașovului. La ferma sa există în jur de 200 de vaci, dintre care 90 sunt vaci tinere și 110 sunt vaci de lapte, care produc aproximativ 1.200 litri zilnic. De 18 ani, toată producția este vândută unei companii de produse lactate, iar mașinile de colectare preiau producția zilnic.

Instalațiile de muls sunt esențiale

În anii ’90, fermierul lucra la CAP alături de părinții săi. Pe atunci închiriase locul pe care acum se află actuala fermă de familie. În momentul în care a devenit proprietar, au fost necesare investiții. A fost pentru prima dată când Ovidiu a apelat la credite pentru a cumpăra terenuri și cele 20 de vaci care au stat la baza afacerii. În timp, profitul a fost reinvestit în utilaje de lucrat pământul și astăzi ferma lui Ovidiu Nan este în plină dezvoltare și există așteptări de creștere a producției de lapte. Lipsește însă forța de muncă. „Nu putem face față procesării și distribuției. Sunt doar eu cu familia, fiicele sunt toate trei la școală. Am avut și oi, dar le-am vândut pentru că nu am găsit oameni cu care să lucrăm.“

Dacă pentru noi laptele este un produs pe care îl cumpărăm din orice magazin alimentar, pentru fermieri laptele se traduce în ore de muncă.

E problema pe care o întâlnesc mulți proprietari de animale. Ovidiu Nan a găsit o rezolvare, și anume investiția în instalații de muls.

Astfel se câștigă timp, iar munca angajaților este făcută de un aparat. „Mulgem 100 de vaci în 2 ore și jumătate. Procedura la 10 vaci durează între 10-15 min“, ne explică doamna Cristina, soția fermierului.

Baltata Romaneasca

Fluxul tehnologic al laptelui

Ovidiu Nan a investit alte câteva mii de lei în generator, în două aparate de muls automate, dar și în aparatură de răcire a laptelui.

De regulă, procesul tehnologic de fabricare a laptelui de consum începe imediat după muls, când este supus unor operații de condiționare, urmate de prelucrarea propriu-zisă.

„În momentul în care s-au colectat 20 de litri de lapte, printr-o pompă se transportă în camera de răcire, în tanc“, spune doamna Nan. Păstrarea calității inițiale a laptelui este foarte importantă. Sunt necesare anumite operații care se aplică din momentul mulsului și până la prelucrare, aici fiind incluse filtrarea, răcirea, păstrarea la temperaturi scăzute și transportul în vase izoterme.

Filtrarea laptelui este și ea obligatorie. Pentru că, în funcție de condițiile de igienă în care se realizează mulsul, pot pătrunde impurități în laptele proaspăt, cu consecințe asupra calității sale. Strecurătorile folosite în mod uzual la filtrarea laptelui sunt site metalice cu 3-4 straturi de tifon, rondele de vată sau materiale filtrante.

O atenție deosebită se acordă și răcirii laptelui. Temperatura acestuia are la mulgere valori cuprinse între 32-35 grade C, iar compoziția sa chimică constituie un mediu extrem de favorabil dezvoltării microorganismelor. Răcirea imediată după muls are ca scop oprirea dezvoltării microorganismelor până la anumite limite considerate acceptabile. Păstrarea laptelui e făcută în tanc izoterm la temperatură scăzută, optim între 4-6 grade C.

Trendul culturilor în „Țara cartofului“

Chiar dacă județul Brașov s-a remarcat în trecut la culturile de cartofi și sfeclă, trendul este acela de a se cultiva grâu și porumb. Obiceiul marilor producători din Brașov este acela de a se baza pe culturi principale: cartof, porumb, grâu, care înlocuiesc tot mai des sfecla de zahăr. „Porumb am în jur de 100 ha, jumătate îl folosesc pentru furaje în fermă, iar restul este direcționat spre vânzare. Grâu, în jur de 20 de ha, iar la cultura sfeclei de zahăr am mai scăzut din suprafață. Când aveam Fabrica de Zahăr la Bod, și mergea bine, am avut și 40 ha cultivate cu sfeclă. Acum am renunțat, am undeva la 15 ha. În ceea ce privește producția de porumb, în primăvară a fost foarte rece, s-a semănat porumbul mai târziu și cultura a staționat. Cu toate acestea, sunt producții bune. Eu am colectat 10 tone la hectar“, spune domnul Nan.

Datele Institutului Național de Statistică spun că România, comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2020, la porumb boabe s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul doi la producția realizată, după Franța; la floarea-soarelui pe primul loc atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată; la grâu pe locul patru la suprafața cultivată după Franța, Germania și Polonia și pe locul șase la producția realizată după Franța, Germania, Polonia, Spania și Italia; la cartofi s-a situat pe locul patru la suprafața cultivată după Polonia, Germania, Franța și pe locul șase la producția realizată după Germania, Franța, Olanda, Polonia și Belgia.

Anca LĂPUȘNEANU

Lăptăria cu caimac aniversează 2 ani de lactate de specialitate

Lăptăria cu Caimac, producătorul de lactate 100% românești, naturale și minim procesate, împlinește 2 ani de la lansare. În toată această perioadă, Lăptăria cu Caimac a adus pe rafturile magazinelor produse create cu pasiune și responsabilitate, din lapte de la vaci hrănite din culturi proprii și îngrijite cu dedicare.

Produsele lansate până acum în magazine sunt: laptele de la vacă, iaurtul natural, cașul zvântat, sana, laptele bătut, smântâna dolofană, smântâna proaspătă, laptele condensat, iaurtul mic, laptele gros și miezul de brânză.

Lăptăria cu Caimac a avut o evoluție pozitivă încă de la lansare. În primele 6 luni, au fost vândute produse (lapte de la vacă și iaurt natural) în valoare de 550.000 euro. De asemenea, în 2018, echipa Lăptăriei a crescut de la 14 la 24 de angajați. Un an mai târziu, în 2019, fabrica a avut o cifră de afaceri de 4,175 milioane euro (o creștere de 759% față de anul lansării brandului), cu o medie de 6 produse distribuite în aproximativ 900 de magazine retail și comerț tradițional. Tot în 2019, numărul angajaților din fabrică a ajuns la 53.

În 2020 fabrica estimează vânzări de 11 milioane euro, o medie de 14 produse distribuite în aproximativ 2000 de magazine din țară. Până în iunie 2020 echipa fabricii a ajuns la 80 de angajați și se estimează că până la finalul anului se vor mai alătura alți 10 colegi. Estimarea de creștere pentru acest an este de 265%. Iar dacă trendul actual se va păstra, în prima jumătate a anului 2022 Lăptăria cu caimac va atinge capacitatea maximă de producție a fabricii. “După atingerea capacității de producție, compania nu va căuta extinderea pe aceleași produse, ci adăugarea unor produse noi în portofoliu, precum kefirul și brânzeturile fine. Asta se va întâmpla și pentru că există o limită cantitativă a laptelui românesc de cea mai bună calitate, iar o parte a producției va merge și către export. Există o cerere semnificativă pentru produsele de înaltă calitate, în special pentru cele din categoria super fresh”, a adăugat Adrian Cocan, manager Lăptăria cu caimac.

Lăptăria cu caimac și-a propus încă de la început să realizeze produse gustoase, care pot concura cu succes în concursuri internaționale, dar și să ofere un serviciu impecabil clienților și consumatorilor. “Am continuat să investim în performanța ecologică a companiei, atât în ceea ce privește consumul de apă și energie, cât și în zona de pierderi și risipă alimentară. Avem pierderi foarte mici, mult sub media europeană a industriei și avem foarte puține produse expirate. Avem clienți foarte responsabili, o spunem cu mândrie. Pregătim o investiție într-un sistem de recuperare și refolosire a ambalajelor, cu automate care vor oferi bonuri valorice în schimbul sticlelor. De asemenea, pregătim o stație de biogaz și am implementat foarte multe proceduri pentru reducerea CO2, pentru a folosi extensiv bălegarul ca îngrășământ. Ne propunem ca până în 2030 să fim o companie “carbon neutral”, complet integrată într-un sistem de economie circulară”, a adăugat Adrian Cocan, manager Lăptăria cu caimac.

Pentru a sărbători cei 2 ani de existență pe piață, Lăptăria cu Caimac a lansat o campanie aniversară dedicată fanilor de pe Facebook - campania “Povești cu caimac”. Obiectivul principal a fost răsplătirea comunității care s-a închegat în jurul Lăptăriei. De asemenea, cu aceeași pasiune pentru gust, s-a avut în vedere felul în care produsele Lăptăriei au fost folosite în această perioadă, multe dintre rețete fiind o sursă de inspirație și pentru ceilalți. Campania “Povești cu caimac” se desfășoară de-a lungul lunii iunie și premiază cele mai amuzante, rapide sau creative rețete.

Comunitatea care s-a format în jurul Lăptăriei este mereu implicată și interesată de gustul natural al laptelui, de produse lactate noi, dar și de felul în care acestea pot fi integrate în diferite rețete. “Cea mai mare bucurie a acestor 2 ani este să avem o comunitate de consumatori absolut extraordinari. Sunt oameni care au avut încredere în noi, care ne dau feedback constant și care ne semnalează în permanență să lansăm proiectul de refolosire a ambalajelor. Avem consumatori după chipul și asemănarea noastră, care ne ajută constant să creștem și alături de care construim lucruri extraordinare în continuare.” a precizat Mădălina Cocan, cofondator Lăptăria cu Caimac.

Lăptăria cu Caimac are propria fermă și folosește cele mai noi mijloace de a produce lactate de calitate, sigure, nutritive și fără adaosuri inutile. Fabrica de procesare de ultimă generație, în care s-au investit peste 5 milioane euro, are o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi, iar tehnicile de procesare moderne permit pasteurizarea laptelui la o temperatură mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive.

Fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație, în noul Program pentru şcoli

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost publicat proiectul de ORDIN privind aprobarea documentației standardizate de atribuire a acordurilor-cadru de furnizare a fructelor, legumelor, produselor lactate și produselor de panificație în cadrul Programului pentru școli al României.

Proiectul se află în dezbatere publică până la data de 1 februarie 2018, inclusiv.

Pentru detalii click aici: https://goo.gl/sscdgb

Fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație, în noul Program pentru şcoli

Programul pentru școli unifică și continuă Programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli şi Programul “Lapte și corn” (implementate la nivel național), în conformitate cu regulamentele europene începând cu anul şcolar 2017-2018, asigurând astfel participarea României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, ce se va derula în perioada 2017-2023, potrivit unei ordonanțe aprobate vineri, 18.08.2017, în Şedinţa de Guvern.

Conform legislaţiei europene, Programul pentru şcoli are două componente:

  • distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate fără adaos de lapte praf;
  • măsurile educative care însoţesc distribuţia produselor.

Actul normativ prevede crearea cadrului legislativ național pentru implementarea componentelor și obiectivelor acestui program în România, care va fi pus în aplicare de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății.

În termen de 30 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, printr-o hotărâre de guvern, se vor stabili măsurile necesare pentru implementarea Programului pentru școli al României care va asigura şi distribuţia produselor de panificaţie.

Acest program urmărește crearea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă, (prin componenta de educație pentru sănătate obligatorie a acestui program), precum și creșterea consumului de produse locale.

Finanțarea Programului pentru școli al României va fi asigurată de la bugetul de stat,  prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată repartizate pe judeţe şi municipiul Bucureşti, şi din fonduri externe nerambursabile. Bugetul pentru implementarea Programului pentru școli al României în fiecare an şcolar se va stabili anual prin Hotărâre de Guvern.

Din punct de vedere legislativ, ordonanța de urgență aprobată astăzi stipulează că, la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern, vor fi abrogate OUG nr.96/2002 și OUG nr. 24/2010. Mai mult, acordurile-cadru/contractele de achiziție publică încheiate pentru aplicarea prevederilor OUG nr.96/2002 și OUG 24/2010, înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, sunt supuse dispozițiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate în ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

Programul pentru școli al Uniunii Europene se va derula începând cu anul școlar 2017-2018 ca urmare a adoptării Regulamentului (UE) 2016/791 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016.

Sursa: madr.ro

Din 22 martie 2016 se pot depun cereri pentru ajutorul excepțional destinat fermierilor din sectorul laptelui și produselor lactate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 22 martie 2016 se pot depun cereri pentru ajutorul excepțional destinat fermierilor din sectorul laptelui și produselor lactate, conform HG nr. 160/16 martie 2016 pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul (UE) nr. 1.853/2015 al Comisiei de acordare a unor ajutoare excepționale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creșterii animalelor.

Cererile se depun la Centrele județene APIA până la data de 8 aprilie 2016.

Pentru a beneficia de ajutorul financiar producătorii de lapte de vacă trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele condiții:

  • sunt înscrişi în sistemul cotelor de lapte la APIA, prin Compartimentul de administrare a cotelor de lapte, ca producători cu cote de livrări pentru anul de cotă 2014-2015, și dețin cotă de livrări la data de 31 martie 2015;
  • sunt în activitate, au încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii solicitării, cu un prim - cumpărător, şi dețin cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui, aferent contractului;
  • producţia de lapte livrată pe beneficiar este de minimum 5 tone lapte în anul de cotă 2014-2015.

Suma cuvenită fiecărui producător, în cazul ajutorului financiar, se calculează de către APIA conform cantității de lapte livrată în anul de cotă 2014-2015, astfel:

  • 240 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte cuprinsă între 5 tone inclusiv şi 20 tone inclusiv;
  • 12 euro/tonă pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 20 tone şi până la 200 tone inclusiv;
  • 2900 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 200 tone.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a cererilor de acordare a ajutorului financiar în sectorul laptelui sunt disponibile pe site-ul APIA: www.apia.org.ro.

Viitorul sectorului produselor lactate

Laptele este produs în fiecare stat membru al UE, fără excepţie, sectorul laptelui situându-se pe primul loc între sectoarele cu produs unic din UE reprezentând, ca valoare, circa 15% din nivelul producţiei agricole europene. UE este un actor major pe piaţa mondială a lactatelor, în calitate de exportator principal al multor produse lactate, acestea având un important rol economic şi social.

Specialiştii de pe piaţă estimează că, pe termen lung, sectorul lactatelor este destul de promiţător, având în vedere creşterea globală a cererii.

Totuşi, riscurile de înfruntat sunt majore pentru sectorul lactatelor european şi mai ales pentru cel din statele nou intrate care au producătorii mai puţin organizaţi şi mai vulnerabili la dezechilibrele pieţei.

Criza din 2009 a arătat că liberalizarea pieţei şi dependenţa de pieţele internaţionale au fost urmate de o creştere a instabilităţii pieţei şi a volatilităţii preţurilor. Volatilitatea ridicată poate duce la crize economice grave, punând în pericol dezvoltarea întreprinderilor şi a producţiei sustenabile, în special în zonele cele mai vulnerabile.

Recent, embargoul impus de Federaţia Rusă a dus la creşterea incertitudinilor pe termen scurt legate de buna funcţionare a pieţei. Preţurile produselor lactate europene au scăzut în mod semnificativ de la anunţarea embargoului. Scăderea este cuantificată la 14%, în medie, faţă de preţul de la începutul anului.

Perspectivele pentru anul 2015 necesită vigilenţă maximă, în special având în vedere faptul că anumiţi fermieri ar putea fi penalizaţi suplimentar prin confruntarea cu suprataxele aferente cotelor din ultimul an. Acest lucru poate crea o situaţie delicată la nivel politic şi social.

Disponibilitatea informaţiilor legate de piaţă şi transparenţa în sectorul produselor lactate reprezintă condiţii preliminare pentru utilizarea eficace a instrumentelor disponibile. Este cunoscut faptul că, în aprilie 2014 a fost creat Observatorul pieţei laptelui, pas necesar şi important venit în folosul tuturor părţilor.

Observatorul pieţei laptelui poate fi îmbunătăţit prin echiparea acestuia cu un set de indicatori pentru o mai bună monitorizare a pieţei. Aceşti indicatori ar trebui să ofere informaţii cu privire la marjele de preţ şi să includă atât Statul membru cât şi dimensiunea regională, fără a creşte povara administrativă.

Această transparenţă ar trebui să protejeze interesele diferitelor entităţi de pe filiera laptelui.

Scăderea preţului laptelui la producător nu înseamnă obligatoriu şi scăderea preţului laptelui la consumator, însă trebuie să se garanteze veniturile producătorilor pentru ca aceştia să-şi continue activităţile.

Volatilitatea preţurilor este un aspect esenţial de luat în considerare, având în vedere experienţele de până acum, dar şi competiţia tot mai mare de pe piaţa laptelui. Producătorii au nevoie de o anumită predictibilitate în ceea ce priveşte preţul pentru a putea elabora o strategie adaptată la condiţiile impuse de piaţă.

Pentru ca ajutorul pentru stocarea privată la unt, lapte praf degresat, măsura privind perioada de intervenţie publică la unt şi lapte praf degresat să fie eficiente este necesar să se revizuiască preţul de referinţă la produsele supuse intervenţiei pentru ca aceste măsuri să fie atractive pentru producători.

Introducerea restituţiilor la export va putea degreva piaţa UE de surplusul de produse lactate rezultate din pierderea unui important segment de piaţă. Majorarea cuantumului sprijinului pentru produsele care fac obiectul schemei de distribuire al laptelui în şcoli, precum şi acoperirea pierderilor de venit reprezintă măsuri pe care Comisia trebuie să le ia în calcul în momentul analizei funcţionării pieţei europene a laptelui.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

INS: Producţia de lapte de consum a scăzut cu 5,8% la 11 luni

Producţia de lapte de consum a scăzut cu 5,8 procente (11.746 tone) în perioada ianuarie - noiembrie, comparativ cu perioada similară din 2011, totalizând 190.919 tone, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

În perioada menţionată, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 4.421 tone (-0,5%) până la 821.696 tone, o scădere înregistrând şi producţia de unt cu 113 tone (-1,3%).

Creşteri ale producţiei în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2012 au fost înregistrate la brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (89,1% din producţia totală de brânzeturi) cu 4056 tone (+7,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) cu 4.089 tone (+3,0%) şi smântână de consum cu 314 tone (+0,7%).

În luna noiembrie 2012, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut faţă de luna precedentă cu 10% (6.966 tone), totalizând 62.548 tone, iar faţă de luna noiembrie 2011 s-a diminuat cu 6,8%.

Astfel, principalele produse lactate unde au fost înregistrate cele mai mari scăderi ale producţiei în luna noiembrie 2012 comparativ cu luna octombrie 2012 sunt laptele acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 1.352 tone (-9,7%), urmat de lapte de consum cu 1.030 tone (-5,4%), brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (92,7% din producţia totală de brânzeturi) cu 146 tone (-2,8%) şi smântâna de consum cu 106 tone (-2,3%).
Doar producţia de unt a crescut în luna noiembrie 2012 cu 84 tone (+11,1%) faţă de luna precedentă. 

Comparativ cu noiembrie 2011, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare în noiembrie 2012 a scăzut cu 4.573 tone (-6,8%). Producţia de lapte de consum a scăzut cu 2.254 tone (-11,2%), producţia de unt s-a diminuat, de asemenea, cu 88 tone (-9,5%), iar producţia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) a scăzut cu 160 tone (-1,3%).

Creşteri ale producţiei în luna noiembrie 2012 comparativ cu luna noiembrie 2011 au avut loc la smântâna de consum cu 468 tone (+11,5%) şi brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 328 tone (+6,9%).

Sursa: AGERPRES