Controalele inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală au vizat operatorii din industria alimentară, care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii şi produselor de patiserie, altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice.

În cursul lunii ianuarie 2024, Direcțiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța Alimentelor județene, precum şi cea a Municipiului București au efectuat 6.319 de controale în unitățile din industria agroalimentară.

Ca urmare a neregulilor constatate și a încălcării prevederilor legislației în domeniul siguranței alimentelor, s-au aplicat 129 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 1.180.600 de lei.

Acțiunile de verificare efectuate la nivel național pe baza Programului de supraveghere şi control pentru anul 2024 au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condițiilor de înregistrare, autorizare și funcționare a unităților, a modului de întreținere și igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condițiilor de prelucrare și de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerințelor de trasabilitate și a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidența documentelor şi a informațiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenție și consilierea operatorilor din industria alimentară. Sancțiunile contravenționale sunt acordate în momentul în care deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor.

În urma controalelor efectuate, au fost constatate o serie de nereguli, dintre care menționăm:

• neconformități privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;
• neconformități privind respectarea bunelor practici de igienă și fabricație cum ar fi neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor tehnologice de producție, lipsa vestiarului și a grupului sanitar pentru angajați, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție, neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar;
• neconformități privind personalul muncitor (neîntocmirea fișelor de aptitudini, neefectuarea cursului de igienă, neatestarea stării de sănătate a personalului);
• neconformități legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare, ambalaj necorespunzător, produse alimentare cu modificări organoleptice);
• alte tipuri de neconformități de genul desfășurării de activități neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, nerespectarea cerinţelor pentru importul produselor alimentare, neinițierea procedurii de rechemare a produselor, neretragerea de la raft a produsului neconform, transportul alimentelor cu mijloace neînregistrate sanitar – veterinar și pentru siguranța alimentelor.

În timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator, conform procedurilor şi instrucțiunilor din Programul de supraveghere şi control, urmărindu-se conformitatea produselor alimentare, încadrarea calității acestora în limitele maxime admise, privind prezența de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe interzise în alimente.

De asemenea, s-au prelevat probe de pe suprafețe/ustensile de lucru în unitățile de industrie alimentară, în vederea verificării conformității în ceea ce privește respectarea criteriilor microbiologice în alimente.

Sursa: ansvsa.ro

Valorificarea şi consumul unor produse alimentare în unităţile de învăţământ se efectuează prin cantine cu funcţionare permanentă sau sezonieră și prin Programul „Laptele şi cornul“, volumul acestor activităţi crescând odată cu începerea anului şcolar.

Funcţionarea cantinelor şi comercializarea unor produse alimentare de origine animală şi vegetală, în incinta unităţilor de învăţământ, este permisă în condiţiile înregistrării sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor pentru activitatea de vânzare cu amănuntul a acestor produse și a respectării măsurilor generale de igienă prevăzute în normativele legale specifice acestui domeniu de activitate.

În acest context, un rol important îl are şi însuşirea cunoştinţelor de educaţie alimentară a elevilor sau a altor consumatori de alimente care se aprovizionează din astfel de obiective.

Valorificarea şi consumul unor produse alimentare în unităţile de alimentaţie publică (cantine) sau în unităţile de învăţământ ori prin Programul „Laptele şi cornul“ în condiţii de securitate alimentară şi fără periclitarea sănătăţii elevilor impune autorităţilor judeţene, conducerii unităţilor de învăţământ şi, nu în ultimul rând, administratorilor acestor obiective, ca responsabilitate şi obligaţii, următoarele:

La cantinele şcolare sau cu alt regim administrativ de funcţionare

• Să deţină documentul de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în conformitate cu prevederile legale, eliberat de DSVSA judeţeană.
• Să respecte condiţiile generale de igienă, referitoare la aspectele structurale şi la facilităţile privind dotarea după specificul obiectivului.
• Să existe sursă de apă potabilă, care să fie utilizată atât la procesarea alimentelor, cât şi la menţinerea stării de igienă.
• Să se folosească echipamente de protecţie sanitară a personalului angajat, precum şi să existe documente care să ateste starea de sănătate a personalului angajat.
• Să dovedească prin documente calitatea şi salubritatea materilor prime, precum şi faptul că au fost achiziţionate din unităţi autorizate/înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi respectă programul de autocontrol prin afuirea de probe la laboratorul de specialitate acreditat.
• Să asigure condiţii de depozitare a produselor alimentare, în special a celor care necesită condiţii deosebite de temperatură, congelare sau refrigerare (carne, peşte, produse lactate, ouă etc.) şi să monitorizeze funcţionarea permanentă a spaţiilor frigorifice.
• Să utilizeze ustensile de lucru care pot fi uşor curăţate şi igienizate (blaturi de plastic, cuţite de inox, tăvi de inox etc.).
• Să asigure încadrarea alimentelor în termenele de valabilitate.
• Prepararea şi expunerea spre comercializare a alimentelor trebuie să fie făcută astfel încât să se evite orice risc de contaminare şi depreciere a acestora.
• Servirea alimentelor trebuie să se realizeze numai în recipienţi igienizaţi corespunzător sau în recipienţi de unică folosinţă.
• Să se efectueze periodic acţiunile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare.
• Gestionarea corectă a deşeurilor şi subproduselor rezultate, precum şi neutralizarea rapidă a acestora astfel încât să nu constituie o sursă de contaminare.

La unităţile de învăţământ care sunt incluse în Programul „Laptele şi cornul“

• Contractarea pentru producerea şi distribuirea produselor alimentare numai cu unităţi de profil autorizate / înregistrate la DSVSA judeţeană, în condiţiile legii.
• Verificarea acestor unităţi de către autorităţile competente, a condiţiilor de funcţionare tehnologică şi de igienă, prin controale şi evaluări perioadice, prin afluirea de probe la laboratoare acreditate, pentru examene de calitate şi salubritate a produselor alimentare care se distribuite prin acest program.
• Unitatea şcolară să deţină un spaţiu frigorific, exclusiv pentru depozitarea acestor produse, care să fie transportate şi distribuite în cursul aceleiaşi zile.
• Manipularea alimentelor să se facă de către personal stabilit în acest sens, cu respectarea normelor de igienă specifice.
• Fructele destinate elevilor, pentru consum, să fie bine spălate la sursă cu jet de apă curentă verificată și analizată de specialiștii din domeniu.
• Să se elimine de la consum produsele cu ambalaj deteriorat sau cu termen de valabilitate expirat ori alimentele care nu sunt recomandate pentru anumite categorii de elevi.
• Să se efectueze curăţenia şi igienizarea periodică a spaţiilor unde se manipulează şi depozitează alimentele, precum şi să se asigure protecţia împotriva insectelor.
• Prelucrarea şi însuşirea cunoştinţelor de educaţie alimentară a elevilor.

Chioşcurile prin care se comercializează produse alimentare în incinta unităţilor de învăţământ

• Să fie înregistrate sanitar veterinar la DSVSA judeţeană.
• Agentul economic respectiv să deţină aprobarea conducerii unităţii, de amplasare a obiectivului pentru a comercializa produse alimentare atestate şi omologate de autorităţile oficiale responsabile cu acest drept.
• Chioşcurile să fie confecţionate din materiale uşor de curăţat şi dezinfectat.
• Să fie dotate cu: apă potabilă, frigider, rafturi pentru depozitarea alimentelor, echipament de lucru şi carnet de sănătate pentru personalul angajat
• Se pot comercializa alimente ambalate, dulciuri, produse de panificaţie, patiserie, sandvișuri, calde sau reci, fructe şi băuturi răcoritoare. Nu recomandăm comercializarea unor produse de tip hamburger, hot-dog, cheese-burger şi alte sortimente similare, care necesită condiţii specifice de preparare, depozitare şi valorificare şi care sunt uşor perisabile.
• Alimentele care se comercializează să fie etichetate, cu informaţii vizibile privind unitatea producătoare, data fabricaţiei, elementele componente, de preferat menţionate în procente, cu referire specială la conţinutul în sare, zahăr, grăsimi, aditivi etc. şi data valabilităţii.
• Să fie însoţite de documente care să ateste provenienţa şi indicii de calitate.
• Să se elimine de la comercializare produsele cu ambalaj deteriorat sau cu termen de valabilitate expirat ori alimente care nu sunt recomandate pentru anumite categorii de consumatori.
• Să se efectueze curăţenia şi igienizarea periodică a spaţiilor unde se manipulează şi depozitează alimentele, precum şi să se asigure protecţia împotriva insectelor.

Se recomandă ca reprezentanţii unităţilor şcolare să informeze personalul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor din zona arondată despre situaţiile deosebite constatate pentru a se putea interveni cu profesionalism şi pentru a evita afectarea sănătăţii elevilor.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Se poate insista că procedurile de evaluare a siguranței sunt inadecvate: dacă da, calea de evaluare ar trebui îmbunătățită pentru orice aliment, nu doar pentru „OMG-uri“.

Astfel, încercarea lipsită de sens de a crea un decalaj între soiurile cu ADN recombinat și alte produse similare este pe deplin evidentă, deoarece este înlocuită de o divizare semnificativă între alimente/furaje sănătoase (luate unul câte unul) și cele invalide, care ajung în deșeuri.

Pentru a rezuma, consensul științific este copleșitor, existând două temeiuri: din punct de vedere epistemologic, distincția dintre „OMG-uri“ și restul lumii agroalimentare este inutilă și înșelătoare; din punct de vedere practic, siguranța produselor comercializate care derivă din ADN recombinant a fost confirmată de multe sute de studii, deoarece rezultatele proaste au fost oprite și aruncate înainte de a intra pe piață.

Mai mult, orice considerație legitimă cu privire la locul problemelor socio-economice în cadrul de reglementare al agriculturii – atât la nivel național, cât și internațional – trebuie să renunțe la încadrarea greșită „OMG“ versus „non-OMG“.

Prin urmare, este incorect să se folosească termenul „contaminare“ pentru a indica episoadele fluxului de gene, adică posibila apariție a plantelor hibride la granițele dintre câmpurile de culturi transgenice și nontransgenice sau amestecarea ADNr-ului cu boabe tradiționale, fasole, tuberculi, fructe după recoltare sau de-a lungul lanțului alimentar/furaj.

„A contamina“ înseamnă „a face ceva periculos, murdar sau impur prin adăugarea de ceva dăunător sau nedorit“; același lucru este valabil și pentru „poluare genetică“ sau expresii similare; acele cuvinte au un sens precis, deoarece indică acțiuni sau situații dăunătoare pentru sănătate sau dăunătoare mediului.

A vorbi despre „contaminare“ sau „poluare genetică“ despre „OMG“ dezvăluie o greșeală logică de bază, adică a pune întrebarea: a lua ca cert ceea ce nu a fost constatat este o prejudecată ilicită și înșelătoare. Dacă, la sfârșitul analizei produselor agroalimentare unice, reiese o concluzie că pericolele sunt reale, atunci este pe deplin permis să se folosească cuvinte care sunt încărcate cu o anumită conotație, nu inainte! Și, din nou, un nou soi/hibrid care se dovedește a fi nesatisfăcător trebuie abandonat, indiferent de procesul biotehnologic folosit pentru a-l crea.

„Anti-OMG“-iști, fiind insensibili la o multitudine de lucrări științifice care arată că testele de siguranță funcționează, în mod normal folosesc acest tip de terminologie tendențioasă ca instrument de retorică eficient, această atitudine fiind puternic părtinitoare.

Se poate pleca de la ipoteza dogmatică că „OMG-urile“ sunt „contaminanți“ și provoacă daune ireversibile „purității semințelor non-MG“ pentru a trage concluzia evidentă că „coexistența“ este „un mit“ incompatibil cu agroecologia. Este ușor să dai peste cap acest pseudo-silogism: dacă premisa de bază este greșită, pentru că, „contaminarea genetică“ este doar o „boala virală“ care contaminează mintea celor care se infectează cu ea sau este o neînțelegere care se răspândește oportunist în scop anticorporat sau comercial, conviețuirea este într-adevăr un mit, în sensul că nu este deloc o problemă: termenul, în acest context, nu înseamnă nimic.

Folosind o terminologie neutră, este acceptabil să vorbim despre amestecul dintre produsele cu ADN recombinant și altele: amestecul se poate produce pe câmp (de exemplu, cultivarea în zonele vecine de porumb rezistent la insecte și „convențional“, unde pot apărea unele plante hibride) sau în silozuri (de exemplu, boabe de soia din plante tolerante la erbicide ADNr sau altfel) sau în următoarele etape de procesare și ambalare: totuși, este greu de înțeles de ce ar trebui să fie îngrijorător.

Se poate produce un amestec între produsele obținute din soiuri vechi și altele în care una sau mai multe trăsături au fost infuzate pentru a crea un avantaj fermierilo și/sau consumatorilor; din punct de vedere al calităților nutriționale și organoleptice, cele două elemente diferite sunt adesea de nedistins: și chiar și acolo unde poate fi urmărită o diferență, aceasta nu are nicio semnificație în ceea ce privește riscul pentru sănătate sau mediu – odată ce testele au fost verificate și evaluate corespunzător.

Cartoful (Amflora) a fost modificat genetic pentru a inhiba producerea unuia dintre cele două tipuri de amidon care sunt prezente în mod obișnuit în tubercul și care, pentru a favoriza producția de hârtie, este eliminată în mod tradițional printr-un proces costisitor: inactivarea unei anumite gene rezolvă problema la sursă.

Discuțiile dintre Comisia Europeană, miniștrii diferitelor state europene și provocările organizațiilor „anti-OMG“ cu privire la autorizarea noului soi/hibrid au durat cincisprezece ani, până când producătorul, BASF, a renunțat la comercializarea produsului în Europa.

Între timp, o altă companie germană a reușit să producă aceeași trăsătură fenotipică dorită

printr-o metodă sofisticată de mutageneză „non-OMG“ și a început imediat producția în masă a „Super cartofului“ fără o povară birocratică specială, fără a ridica nicio reacție din partea activiștilor.

În mod clar, cartoful mutagenizat este corect din punct de vedere politic, pe când cel „OMG“ nu. Nicio logică în a refuza „OMG“-urile.

Pentru a explica mai bine confuzia care stă la baza legendei „contaminării“, să facem un experiment mental. Luați în considerare o altă clasă eterogenă de produse agroalimentare care sunt obținute prin două metode bine definite, adică prin mutageneza fizică și chimică.

În aproape toate cazurile, genomurile sunt amestecate în moduri în care organismele mor sau sunt deteriorate iremediabil; uneori – vai, nu atât de des! – unul sau câțiva supraviețuitori prezintă noi trăsături fenotipice interesante, de exemplu rezistența la anumiți dăunători sau toleranța la erbicide (rețineți că, pentru a obține astfel de rezultate, adesea nu este nevoie să creăm „OMG“). Astfel de „wildcards“ sunt tratate cu atenție ca pepite vii prețioase, apoi clonate și multiplicate în milioane de plante cu valoare comercială.

Dacă un soi nou cu caracteristici suplimentare interesante, atunci când este testat corespunzător, se dovedește a fi alergen sau toxic, acesta este abandonat.

Acum, să presupunem că s-a creat o mișcare care a vrut să afirme ideea că produsele ale căror „prototipuri“ derivate din mutageneză trebuie să fie suspecte, chiar nesigure („Iradiate atomic! Expuse la substanțe chimice cancerigene!“).

O astfel de atitudine ar fi neștiințifică, din motivul evident că legiunile de „descendenți“ ai semințelor sau celulelor care au fost inițial mutagenizate nu prezintă nicio urmă a „păcatului originar” prin care s-au născut „părinții“ lor.

În mod ironic, un pericol real este inerent în utilizarea acestei duble biotehnologii de care nimeni nu este îngrijorat: în experimentele de mutageneză fizică/chimică, operatorii trebuie să urmeze proceduri stricte de siguranță atunci când folosesc radiații și substanțe chimice periculoase. Cu siguranță, odată ce reactoarele au fost oprite și substanțele chimice periculoase au fost depozitate, rezultatele nu arată nicio urmă a originii lor: deși una dintre bijuteriile coroanei mutagenezei este soiul italian de grâu numit Creso. După cum se știe, nimeni nu a mâncat niciodată spaghete radioactive!

Astfel, oamenii de știință ar explica că acele culturi sunt perfect sigure, dar cei care cred acest lucru ar putea decide să-și proclame disidența – într-o democrație toată lumea poate îmbrățișa orice credință și poate încerca să o răspândească.

Mișcarea noastră imaginară antimutageneză încearcă să implice politicienii în acțiunea sa. Aceștia susțin segregarea obligatorie a culturilor mutagenizate și a produselor rezultate, susținând că orice „contaminare“ și „poluare“ trebuie evitată și, prin urmare, trebuie impuse reguli rigide de „coexistență“.

(va urma)

Daniel BOTĂNOIU

În această perioadă, în localităţi se organizează periodic târguri, expoziţii, evenimente social-culturale tradiţionale sau sărbători aniversare, evenimente sprijinite de autorităţile judeţene şi locale prin asigurarea cadrului instituţional şi juridic. La aceste manifestări operatorii economici sau micii producători, persoane fizice sau juridice, oferă participanţilor pentru consum diferite produse alimentare sub formă de materii prime sau produse finite obţinute prin procesarea producţiei de origine animală şi non-animală în unităţi de profil sau din propria gospodărie.

Pentru prevenirea apariţiei unor toxiinfecţii alimentare din cauza producerii, depozitării, transportului şi valorificării unor astfel de produse în alte condiţii decât cele stabilite prin legislaţia specifică, dar și din cauza temperaturilor în creștere din mediul ambiant personalul de specialitate din rețeaua sanitară veterinară recomandă autorităţilor locale în cauză, organizatorilor şi producătorilor respectarea obligaţiilor conform normelor din domeniu.

Ce trebuie să facă organizatorii de evenimente

Aceștia trebuie să solicite de la DSVSA judeţeană aprobarea pentru funcţionarea unor astfel de locaţii, prin depunerea, cu cel puţin cinci zile înaintea desfăşurării evenimentului, a unui dosar care cuprinde:

• cerere scrisă (se menţionează locul şi perioada desfăşurării evenimentului, activitatea desfăşurată şi tipurile de produse supuse comercializării);
• lista expozanţilor (împreună cu copiile de la documentele de autorizare sau înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor şi documentele de producător);
• contract sau un acord încheiat cu o firmă de salubrizare în vederea evacuării deşeurilor alimentare sau menajere.

Organizatorii au obligația să asigure:

• dotările cu utilaje şi echipamente adecvate, specifice activității;
• spații corespunzătoare, cu asigurarea temperaturii optime, pentru păstrarea şi expunerea produselor;
• sursă de apă potabilă;
• mijloace pentru curăţarea şi dezinfectarea instrumentelor de lucru;
• grupuri sanitare şi facilităţi de spălare şi uscare a mâinilor atât pentru comercianţi, cât şi pentru consumatori;
• spaţii necesare pentru depozitarea şi eliminarea deş

Obligații ale expozanţilor, producătorilor de bunuri alimentare

Aceștia trebuie să solicite la DSVSA judeţeană emiterea documentului de înregistrare pentru vânzare directă sau, după caz, de vânzare cu amănuntul, documente care stabilesc:

• numele şi adresa producătorului, precedat de iniţialele V.D. (Vânzare Directă) sau V.A. (Vânzare cu Amănuntul);
• sortimentele şi cantitatea de produse care se valorifică;
• locul de comercializare şi aria de distribuţie;

O altă obligație este să posede, pe lângă documentul de înregistrare sanitară veterinară eliberat de DSVSA judeţeană:

• actul de identitate;
• atestatul de producător şi carnetul de comercializare a produselor agricole;
• carnet de sănătate personală;
• fişa de sănătate a animalelor vizată de medicul veterinar din localitate.

Măsuri de prevenție

• Produsele primare de origine animală trebuie să provină de la animale, păsări sau familii de albine sănătoase şi să fie manipulate numai de către persoane sănătoase;
• Să aplice toate măsurile necesare pentru evitarea oricărui risc de contaminare a produselor de origine animală şi non-animală în timpul obţinerii şi comercializării;
• Produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări ale aspectului, ale culorii, mirosului, gustului ori consistenţei;
• Produsele să fie transportate în ambalaje şi mijloace de transport autorizate şi igienizate;
• Produsele să fie identificate prin etichete pe care sunt înscrise menţiuni referitoare la producător, denumirea produsului, data obţinerii, condiţii de păstrare şi, după caz, orice alte date necesare informării consumatorului;
• În cazul produselor tradiţionale, să posede certificatul de atestare prin care acestea sunt înregistrate la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Serviciile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor sprijină şi acordă asistenţă de specialitate autorităţilor locale şi operatorilor economici pentru organizarea acestor manifestări prin:

– monitorizarea exploataţiilor de animale care furnizează materii prime pentru unităţile de procesare prin supravegherea, controlul şi eradicarea bolilor la animale şi a bolilor ce se pot transmite de la animale la om;

– evaluarea şi verificarea unităţilor din sectorul alimentar şi a micilor producători pentru autorizarea, înregistrarea la DSVSA judeţeană şi pentru funcţionarea acestora în condiţiile legii;

– exigenţă pentru respectarea legislaţiei privind sacrificarea animalelor şi a comerţului cu produse alimentare în locuri neautorizate;

– promovarea produselor cu specific tradiţional prin identificarea producătorilor cu astfel de activităţi şi asigurarea asistenţei de specialitate pentru încadrarea în parametrii tehnologici şi de calitate a acestora;

– verificarea calităţii, salubrităţii, a modului de păstrare şi comercializare a produselor alimentare prin controale, analize şi examene de laborator acreditat.

Dr. Ioan Viorel Penţea – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Produsele alimentare a căror valoare nutritivă este îmbogățită și care oferă beneficii specifice pentru sănătate dincolo de nutriția de bază sunt cunoscute sub denumirea de alimente funcționale. Conceptul de aliment funcțional se referă la un produs alimentar care va „avea în plus față de impactul nutritiv de bază și efecte benefice asupra uneia sau mai multor funcții ale organismului uman, îmbunătățind condiția generală, implicit cea fizică, și scăzând riscul de evoluție a unor afecțiuni“. Această preocupare oferă oportunități mari pentru industria produselor alimentare, existând un mare potenţial de transformare a alimentelor clasice, consumate zilnic, în alimente funcționale.

În acest moment, pe piața consumatorilor există patru categorii principale cunoscute, de alimente funcționale, denumite astfel: produse alimentare fortificate (sucurile de fructe fortificate cu vitamine și minerale); produse alimentare cu adaos de substanțe nutritive noi sau componente care nu se regăsesc în mod normal în tipul de produs alimentar selectat (precum probioticele sau prebioticele); produse alimentare din care au fost eliminate componente cu efect nociv, sau cantitatea acestora a fost redusă la minimum, ori au fost înlocuite cu alte componente cu efecte benefice (denumite produse modificate) (de exemplu, fibrele ca factori de îndepărtare a grăsimilor din carne și din înghețată); produse alimentare în care unul dintre componente a fost în mod natural îmbogățit sau a cărui cantitate a fost crescută (ouăle de consum îmbogățite cu acizi grași polinesaturați omega 3).

În prezent, produsele alimentare de origine animală cu proprietăți nutriționale îmbunătățite pe cale naturală nu sunt obținute prin folosirea antibioticelor sau a hormonilor în nutriția animalelor, ci folosind surse vegetale bogate în diferiți nutrienţi și compuşi bioactivi naturali. Ținând cont de interzicerea de la 1 ianuarie 2006 a antibioticelor utilizate în hrana animalelor ca promotori de creștere, dar și de faptul că rațiile animalelor de fermă cuprind 10-15 ingrediente care asigură animalelor necesarul zilnic de proteină, grăsime, energie, minerale, vitamine etc, putem considera nutriția animalelor de fermă o știință de precizie, poate comparabilă cu nutriția sportivilor de performanță. Necesarul de nutrienți asigurat prin hrană este permanent calculat și controlat de către nutriționiști, corelând compoziția chimică a fiecărui ingredient prezent în rație cu performanțele specifice fiecărei rase și specii în parte (de exemplu, rațiile puilor de carne diferă față de rațiile găinilor ouătoare și de rațiile găinilor de reproducție). În acest mod se poate obține o creștere performantă a animalelor de fermă în care productivitatea este măsurată cu foarte multă precizie. Rațiile complex elaborate pentru animalele crescute în sistem intensiv au condus la o rată de dezvoltare a animalelor tinere mult mai crescută față de creșterea în sistem gospodăresc, unde hrana de bază a animalului este compusă dintr-o singură cereală. Nutriționiștii folosesc anumite tipuri de cereale ca sursă de proteină (de exemplu soia sau floarea-soarelui), alte cereale ca surse energetice precum și minerale, vitamine și aminoacizi necesare atingerii cerințelor nutriționale. Dincolo de acest sistem complex de hrănire a animalelor, implementat din fermele zootehnice, fermierii producători de alimente funcționale includ în rații surse vegetale bogate în compuşi biologic activi. Acest surplus natural de nutrienți este biologic convertit și transferat în ceea ce numim „aliment de origine animală“, de exemplu ouă, carne, lapte.

Ouăle sunt o parte importantă a dietei umane datorită conținutului ridicat de proteine și alte substanțe nutritive, cu diferite proprietăți. Până în momentul de față, există trei direcții de dezvoltare a ouălor ca aliment funcțional, acestea putând fi îmbogățite cu: acizi grași omega 3, vitamine (și antioxidanți) și minerale. Necesitatea îmbogățirii cu acizi grași polinesaturați (PUFA) omega 3 este datorată dorinței de echilibrare a raportului între PUFA omega 6 și PUFA omega 3, acesta nefiind unul adecvat ca urmare a lipsei surselor de PUFA omega 3 din dieta umană. Îmbogățirea rațiilor găinilor ouătoare cu surse vegetale bogate în PUFA face ca randamentul  transferului biologic până la nivelul gălbenușului de ou să fie foarte bun, astfel încât ouăle obținute să devină alimente cu proprietăți nutriționale îmbunătățite pe cale naturală.

Dieta reprezintă doar unul dintre aspectele unui stil de viață sănătos. Aceasta ar trebui să cuprindă și activitate fizică regulată, evitarea exceselor, reducerea stresului și menținerea unei greutăți corporale sănătoase, pentru a considera alimentele funcționale parte a unei strategii eficiente pentru a reduce riscul de boală și pentru a maximiza starea de sănătate.

Newsletter finanțat în cadrul contractului nr. 144/13.10.2016 „Dezvoltarea unor soluții de furajare inovative pentru galinacee în vederea obținerii de alimente accesibile, cu calități nutriționale îmbunătățite“, GALIM PLUS, POC, Axa Prioritara 1.

Alexandru VLAICU

Politica europeană și națională în materie de siguranță alimentară are două obiective principale: protejarea sănătății umane și a intereselor consumatorilor şi promovarea bunei funcționări a pieței unice europene. În acest sens sunt stabilite, de organismele decidente, norme de control în domenii precum: igiena produselor alimentare, care include toate categoriile de alimente, a furajelor şi produselor de uz fitosanitar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum şi prevenirea contaminării produselor alimentare cu substanțe externe. De asemenea, se reglementează etichetarea acestor produse alimentare, precum şi a altor produse destinate consumului uman sau animal.

Prin aceste acte normative se asigură principiul de bază al politicii privind siguranţa alimentelor care constă în aplicarea unei abordări integrate, de tipul „de la furcă la furculiţă“, şi care să includă toate sectoarele lanțului alimentar, inclusiv producția de furaje, sănătatea plantelor şi animalelor, bunăstarea animalelor, producția primară, procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, distribuția lor pe plan naţional, intracomunitar, precum şi importul şi exportul cu alimente.

Prin respectarea tuturor regulilor din domeniul securităţii şi siguranţei alimentelor pe întregul lanţ alimentar, operatorii din acest domeniu de activitate, precum şi autorităţile competente garantează că acestea sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populaţiei.

Operatorii care activează în diferite segmente din lanţul alimentar, dar şi consumatorii trebuie să fie informaţi şi să cunoască că alimentul (materiile prime sau produsele finite) are capacitatea şi riscul cumulării de factori de contaminare, care se impart în:

• contaminare chimică – substanţe poluante din mediu (contaminare întâmplătoare), aportul suplimentar de compuşi chimici proveniţi din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată), reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri.
• contaminare biologică – bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi,
• intenţia ilicită de falsificare a alimentelor prin:
• substituirea totală sau parţială a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime;
• înlocuirea unor componente valoroase cu unele mai ieftine;
• adaosul de substanţe naturale sau sintetice în vederea mascării unor defecte;
• utilizarea de ingrediente şi aditivi alimentari neadmişi sau în doze mai mari decât cele recomandate;
• punerea pe piaţă a unui produs de imitaţie în locul produsului original.

Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea şi siguranţa produselor alimentare să poată fi realizată şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Regulile impuse de normele europene implementate în legislația națională sunt însoţite de responsabilitatea medicilor veterinari, a altor specialiști cu responsabilitate în domeniu alimentar, prin intensificarea activităţii profesionale şi o implicare atentă în supravegherea evoluţiilor unor evenimente la care sunt conectaţi concret în activitatea de zi cu zi.

În acest context, pentru a asigura piaţa de desfacere naţională, intracomunitară şi exportul cu produse alimentare de calitate şi salubre, personalul de specialitate din cadrul DSVSA judeţeană, coordonat de la central de ANSVSA, implementează an de an diverse proceduri şi mecanisme de control, care să asigure că alimentele care ajung pe masa consumatorului sunt comestibile şi că riscul contaminării este redus la minimum, prin:

• Realizarea unei baze de date cât mai complete prin identificarea şi autorizarea / înregistrarea tuturor obiectivelor funcţionale din judeţ care au activitate de producere, procesare, de transport, de depozitare şi comercializare produse alimentare de origine animală şi vegetală.
• Asigurarea asistenţei de specialitate în funcţie de cerinţele legislative, la nivel judeţean, la unităţile de specialitate din teritoriu şi în unităţiile de procesare şi desfacere cu produse alimentare.
• Implementarea legislaţiei comunitare privind clasificarea obiectivelor identificate, în conformitate cu activităţile lor specifice, prin evaluări anuale, încadrarea în categoria de risc şi monitorizarea progreselor acestora.
• Efectuarea de controale şi inspecţii oficiale, corelate cu gradul de risc al unităţilor, stabilit în urma evaluării şi luarea de măsuri corective, urmărindu-se:
• respectarea condiţiile generale de funcţionare şi de igienă a unităţilor de profil;
• respectarea normelor de sănătate animală
• care reglementează producţia primară destinată procesării;
• respectarea normelor privind recepţia, procesarea, depozitarea, expunerea şi desfacerea materiilor prime şi a produselor finite;
• existenţa documentelor care atestă originea (trasabilitatea), cantitatea, calitatea produselor şi efectuarea acţiuniilo DDD;
• etichetarea produselor cu informarea corectă privind producătorul, denumirea corectă, componentele acestora, modul de păstrare şi data expirării;
• Supravegherea calităţii şi salubrităţii, prin prelevări de probe la materii prime, semifabricate, produse finite, pentru examen microbiologic, fizico-chimic, pentru determinarea aditivilor, a contaminanţilor, pesticide şi alte reziduuri, pentru organisme modificate genetic, gradul de radioactivitate, calitatea apei şi teste de sanitaţie pentru supravegherea stării de igienă a unităţilor.
• Notificarea către DSVSA din judeţul de provenienţă a probelor, indiferent de natura acestora, la care sunt constatate substituiri, falsificări, depăşiri ale limitelor specificate sau prezenţa unor compuşi interzişi, etichetare necorespunzătoare, pentru efectuarea investigaţiilor şi aplicarea de măsuri asupra lotului în cauză.
• Retragerea produselor de la consumul public, atunci când au fost notificate situaţii periculoase pentru sănătatea publică și impunerea de măsuri pentru denaturarea lor prin dirijare către o unitate de neutralizare a deşeurilor.
• Colaborarea cu celelalte instituţii implicate prin schimburi de informaţii şi mecanisme de verificare, prin asistenţă reciprocă între administraţiile judeţene, naţionale şi internaţionale, după caz, precum şi prin tehnici şi procedee de screening statistice şi de laborator.

Conform legislației în vigoare, operatorul economic furnizor de produse alimentare este responsabil pentru calitatea acestora şi certifică acest lucru prin document de comformitate emis pentru fiecare sortiment şi lot de produs, precum şi prin etichetă cu date informative privind sortimentul, compoziţia reţetei de fabricaţie, valabilitatea, modul de păstrare etc.

Aceste informaţii au la bază buletine de analiză emise de laboratoare de referinţă, în urma analizelor efectuate din probe de materii prime şi produse preparate recoltate în cadrul programului de autocontrol al firmei respective.

Întregul lanţ alimentar este monitorizat, supravegheat şi verificat de personal de specialitate care activează la nivel de unitate din domeniul creşterii animalelor sau din domeniul alimentar şi în cadrul compartimentelor de profil din cadrul DSVSA judeţeană.

În toate cazurile de neconformităţi, în funcţie de gradul de risc, atunci când au fost notificate situaţii periculoase pentru sănătatea publică cu privire la alimente şi furaje, specialiştii din cadrul DSVSA, în colaborare cu operatorii economici, retrag produsele de la consumul public, iau măsuri pentru denaturarea lor şi le dirijează către o unitate de neutralizare a deşeurilor

De asemenea, toate probele, indiferent de natura acestora, la care sunt constatate substituiri, falsificări, depăşiri ale limitelor specificate sau prezenţa unor compuşi interzişi, etichetare necorespunzătoare, sunt notificate Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din judeţul de provenienţă a probelor pentru efectuarea investigaţiilor şi aplicarea de măsuri asupra lotului de provenienţă.

Implementarea acestor strategii şi măsuri conferă populaţiei consumatoare de produse alimentare de origine animală şi vegetală siguranța că sănătatea nu îi este pusă în pericol atunci când se aprovizionează cu alimente din reţeaua comercială care funcţionează în cadrul legislaţiei din domeniu, zonă aflată permanent sub controlul de specialitate.

Dr. Ioan Viorel Penţea

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Cum sunt sprijiniți fermierii, proprietarii de păduri, producătorii de produse alimentare, cum sunt implementate cele peste 170 de proiecte finanțate prin planul alimentar național, cum este organizat sistemul de învățământ agricol în Franța sunt doar câteva dintre întrebările la care a răspuns Marie-Luce Gibe, consilier agricol la Ambasada Franței.

– Care sunt principalele provocări pentru agricultura și industria agroalimentară în Franța?

– Politicile agricole și alimentare ale Uniunii Europene evoluează pentru a promova practici mai durabile în ceea ce privește protejarea mediul și a sănătății, cu sprijinul deplin al Franței. Acesta este obiectivul stabilit prin Pactul Verde European și strategiile specifice din domeniul agricol. Franța este totuși foarte atentă să se asigure că eforturile depuse de fermierii europeni nu sunt afectate de o creștere a importurilor de produse agricole din zone care aplică standarde de mediu și de sănătate mai puțin ambițioase. Prin urmare, Franța dorește să colaboreze cu partenerii săi europeni pentru a introduce măsuri „în oglindă“ oriunde este relevant, adică pentru a se respecta standardele Uniunii Europene referitoare la protejarea mediului și a sănătății și în cazul produselor importate din țări terțe.

De altfel, Franța a început un proces de tranziție agro-ecologică spre practici agricole sustenabile încă din anul 2014, proces care se consolidează și în care există solidaritatea celorlalte țări membre prin: egalitate de tratament prin PAC, dar și măsuri oglindă propuse de Ministerul de Agricultură în cadrul PFUE.

Agricultura se confruntă și cu o scădere a atractivității în rândul noilor generații. Mulți fermieri se vor pensiona fără să fie tineri dornici să le ia locul. Modelul istoric francez al fermei familiale medii (media națională de 63 ha în 2016 ASA) este de asemenea amenințat, dar MAA susține astăzi diversificarea modelelor agricole. Cu toate acestea, spre deosebire de România, creșterea excesivă a dimensiunii este descurajată în Franța (opoziția la o fermă de 1.000 de vaci/reglementări referitoare la accesul terenului agricol). Transmiterea fermelor este o problemă principală pentru Franța și este, de asemenea, în atenția politicilor publice. Pe 7 octombrie 2020, SAFER, FNSEA, JA și APCA și-au reiterat angajamentul față de menținerea reglementării pieței funciare.

În sfârșit, cetățenii și consumatorii au din ce în ce mai multe solicitări cu privire la calitatea alimentelor (creștere puternică a cererii de produse ecologice) și a modului de cultivare (produse fitosanitare și bunăstarea animalelor). Fermierii și IAA-urile trebuie să se adapteze constant acestor solicitări.

– Ce măsuri au fost luate pentru a sprijini fermierii, proprietarii de păduri, producătorii de produse agricole și industriile conexe?

– Franța, ca și România, a beneficiat de măsuri de sprijin pentru a face față pandemiei. În Franța au avut loc închideri mai semnificative ale sectorului HoReCa și, prin urmare, efectele asupra fermierilor, în special în domeniul producătorilor de vin și al produselor cu valoare adăugată ridicată au fost mai accentuate. În acest sens au fost instituite măsuri temporare de sprijin. Reziliența sistemului alimentar a fost, de asemenea, pusă la îndoială, ceea ce a favorizat o consolidare a legăturilor la nivel local dintre fermieri și consumatori prin inițiative cum ar fi: platforma de produse agricole proaspete și locale și PAT – program alimentar teritorial. Bineînțeles că există și PNRR-ul. În Franța, partea agricolă/silvică se concentrează în principal pe hrană, bunăstarea animalelor și reîmpădurire. Este de menționat faptul că Franța beneficiază de 40 de miliarde de euro fonduri europene, la care a adăugat 60 de miliarde susținuți din bugetul național, ceea ce îi oferă o mai mare libertate financiară. Din cele aproximativ peste 100 de miliarde, agricultura și silvicultura reprezintă 1 miliard de euro.

– Ce ne puteți spune despre finanțarea proiectelor din țară? Aveți peste 170 de proiecte, un număr destul de mare. Cum ați reușit această performanță?

– Vorbim despre 170 de proiecte finanțate prin planul alimentar național. Franța este o țară care dispune de o experiență ridicată în gestionarea unor crize prin măsuri de contracarare concretizate în strategii, planuri și obiective revizuite periodic. În acest sens, spre exemplu, lucrăm foarte mult prin apeluri de proiecte în cadrul planului alimentar național. Ceea ce s-a ales din punct de vedere strategic a fost să fie implementate măsuri care funcționează bine și care au prioritate, dar care nu aveau un buget suficient. Prin urmare, s-a extins pachetul bugetar în special prin intermediul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).

Au existat avansuri de finanțare chiar și atunci când PNRR nu fusese încă adoptat.

– Cum este organizat sistemul educațional agricol în Franța și, respectiv, cum sunt consiliați tinerii să aleagă un eventual parcurs educațional agricol?

– În Franța, spre deosebire de România, disponibilitatea forței de munca nu este o problemă atât de mare. Acest lucru nu înseamnă că agricultura și industria agroalimentară sunt sectoare de activitate în care companiile nu întâmpină dificultăți în a recruta. Când vine vorba de șefi de fermă, care reprezintă un statut cu totul special (nu manageri de fermă, ci chiar oameni care lucrează în mod direct în producția agricolă), există, ca peste tot, o criză vocațională. Munca este grea și veniturile sunt adesea scăzute.

MAA, care este responsabil de educația agricolă, desfășoară campanii de promovare a acestor meserii, „Aventura celor vii“, de exemplu, cu rulote care străbat Franța, sau campanii privind promovarea antreprenorialului în mediul rural. Acest lucru ajută, dar nu este încă suficient.

Liceele agricole din Franța sunt bine susținute de comunitățile locale. Acestea dispun de ferme experimentale. Trebuie subliniat faptul că tinerii sunt în special încurajați să facă stagii de practică în ferme, unde ei chiar lucrează, nefiind limitați doar la a observa. Acest stagiu are un rol important în notele lor, chiar și la nivel de Bac! Aceasta este una dintre diferențele majore față de România. Discutăm mult cu MADR și Ministerul Educației din România despre reforma necesară a programelor de bacalaureat agricol din România. În Franța, rata de succes în cadrul unor astfel de programe (de la nivelul CAP până la certificatul de tehnician superior) este foarte mare – 90,7% în 2021. Copiii și părinții sunt mândri de școala absolvită, iar tinerii absolvenți își găsesc rapid de lucru, ceea ce conferă tuturor multiple satisfacții.

Pentru partea salarială, în perioada pandemiei a fost înființată și o platformă între centrele de angajare și camerele de agricultură/sindicate pentru a facilita legătura dintre fermierii care caută forță de muncă și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sau studenți (recoltă și cules).

– Pe ce reforme se bazează Franța în Planul Strategic Național (PSN/PAC) și cum pot fi ele implementate?

– În cadrul PSN, nu prea putem vorbi de măsuri de reformă propriu-zise. Reforme sunt propuse la nivelul UE și transpuse în practică la nivel național prin PSN. Putem în acest caz vorbi cel mult de adaptări conform specificului național. PNS a făcut obiectul unor consultări interne complexe cu profesioniști, dar și în egală măsură cu ONG-uri, consumatori și cetățeni. Pentru prima dată a fost mobilizată comisia națională de dezbatere publică CNDP. Trebuie subliniat faptul că Ministerul francez al Agriculturii a trebuit să răspundă la mii de întrebări în care au fost precizate foarte clar cum sunt sau, dimpotrivă, nu sunt luate în considerare diverse măsuri de reformă în următorul CAP.

De exemplu, încă lucrăm la măsurile de ecoscheme care reprezintă una dintre reformele centrale ale noului PAC. În acest moment încercăm să identificăm cele mai pertinente măsuri de sprijin care pot răspunde diversității fermelor noastre fără însă a deveni foarte complexe și care să rămână în același timp corecte.

– Nu în ultimul rând, v-aș întreba... Cum sunt promovate produsele locale în Franța?

– În primul rând trebuie menționat faptul că există o multitudine de sisteme de certificare a produselor locale. Principalele de care suntem foarte atașați în Franța sunt Indicațiile geografice și produsele organice. Prin astfel de scheme de calitate se certifică nu neapărat proveniența locală a produselor alimentare.

Parcurile regionale, departamentele și regiunile pot dispune de astfel de surse de finanțare pentru a susține măsuri de promovare a unor astfel de produse pe teritoriile lor.

O altă pârghie importantă constă în faptul că în Franța (spre deosebire de România) în cazul școlarilor se asigură zilnic mese calde. Părinții plătesc pentru acestea, devenind în acest fel foarte atenți și sensibili la ceea ce mănâncă copiii lor. Sunt volume mari de consum care atrag interesul fermierilor, și în special al fermierilor locali. Cantinele sunt de altfel gestionate de către comunitățile locale care au mai multă putere comparativ cu România (în special la nivel de regiune), iar fermierii știu să le reamintească aleșilor locali de necesitatea promovării produselor locale în meniul școlarilor.

Obiectivul de a face consumul de produse alimentare din astfel de cantine mai orientat spre produse locale și mai durabile a fost consacrat în legea EGALIM. Există în acest fel o serie de obiective clare: „50% din produsele consumate în cantinele destinate școlarilor trebuie să fie certificate prin semne oficiale de calitate și origine (SIQO), organice sau cu Înaltă Valoare Naturală“ până în 2022.

Pe de altă parte, nu intenționăm să spălăm creierul copiilor. Cantinele sunt deschise produselor alimentare din toate culturile. Există în acest sens constituite meniuri tematice pe diferite țări pentru a promova multiculturalitatea. Respectăm și legislația europeană care interzice favorizarea produselor naționale (cantitatea loturilor). Este vorba despre produse certificate/bio care pot proveni din oricare țară membră a UE.

De asemenea, doresc să subliniez faptul că prin educație se creează o legătură strânsă între teritoriul și alimentația sănătoasă și durabilă. Acestea sunt și elemente de justiție socială, unul dintre pilonii strategici ai planului nostru alimentar național. În acest fel s-a propus să se constituie un fond de 50 de milioane de euro pentru comunitățile rurale mici, ca parte a planului de redresare, astfel încât acestea să poată achiziționa echipamente de procesare, în special pentru fructe și legume, dar și pentru a pregăti bucătari.

Simona-Nicole DAVID

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, a demarat controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ cu alimente sigure și a preveni apariția de toxiinfecții alimentare.

La aceste acţiuni de control participă, alături de medicii veterinari și inspectori de specialitate din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene/ Municipiului București și a circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO).

Pe baza unui Protocol, recent încheiat între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cele două instituții vor desfășura controale comune, fiecare urmărind aspectele specifice, conform competențelor, reducând astfel frecvența controalelor pentru operatorii din industria alimentară, mai ales în contextul pandemiei de Covid-19.

Controalele urmăresc verificarea respectării condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toate pieţele agro-alimentare, abatoarele şi centrele de sacrificare cu activitate temporară, unităţile de tranşare a cărnii, unităţi de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animal și nonanimală, precum şi în unităţile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, unităţi de alimentaţie publică, pizzerii, cantine, unităţi tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, pensiuni turistice, unităţi de tip hipermarket/supermarket, magazine alimentare, etc).

Fiecare DSVSA judeţeană/Municipiul București a stabilit un program de lucru pentru perioada 22 martie – 1 mai 2021 (premergătoare Sărbătorilor Pascale Catolice și Sărbătorilor Pascale Ortodoxe), în baza căruia medicii veterinari/ inspectorii de specialitate vor efectua controale şi verificări asupra modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, în obiectivele supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Astfel, în perioada 22.03.2020 – 01.05.2020 este asigurată permanenţa activității prin programul prelungit la nivelul DSVSA și CSVSAO teritoriale, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică. La sediul acestora vor fi afişate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul siguranţei alimentelor. Aceste informații vor fi postate și pe site-ul fiecărei DSVSA județene.

În zonele de restricție, consecutive confirmării unui focar de pestă porcină africană (PPA) la porcii domestici, mișcarea mieilor destinați sacrificării se va face cu respectarea prevederilor europene, care precizează că: în zona de protecție: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde în exploatație, nici nu poate ieși din aceasta și că în zona de supraveghere: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde sau ieși din exploatație fără autorizarea autorității competente în următoarele șapte zile de la stabilirea zonei”.

Având în vedere situația epidemiologică la nivel național în direcția pestei porcine africane (PPA), se vor respecta cu strictețe cerințele sanitare veterinare privind mișcarea porcinelor și a altor specii de animale.

Ca urmare a confirmării scrapiei în anumite județe se monitorizează circulația ovinelor și caprinelor destinate sacrificării, respectiv întregul traseu de la ferme sau exploatații de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar sau centre de sacrificare autorizate temporar.

În toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care va fi valorificată carnea şi celelalte produse de origine animală, de sezon, este asigurat necesarul de personal sanitar-veterinar şi programul prelungit de activitate, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică.

Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari vor solicita în baza tematicilor de control commune și ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene sau locale (Primării, Consilii Judeţene, Instituţii ale Prefectului, ANAF, ANPC, MS etc), în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu alte autorităţi.

Acţiunile de control vor avea în vedere verificarea modului în care sunt respectate următoarele cerințe:

Animalele destinate sacrificării

– fermele/exploataţiile de unde vor fi livrate animalele pentru tăiere, precum şi operatorii din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi de tăiere, procesare, depozitare, transport/distribuţie şi comercializare a cărnii de miel şi a produselor derivate din aceasta deţin autorizare/înregistrare sanitară veterinară eliberată în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

– vor fi admise pentru sacrificare în vederea consumului public numai animalele cu o stare corespunzătoare de sănătate certificate de sănătate (documente privind informațiile de lanț alimentar) şi care sunt identificate și înregistrate în Baza Națională de Date conform legislaţiei în vigoare, însoțite de documente sanitare veterinare de mișcare, crescute în ferme, localităţi şi zone indemne de boli transmisibile;

– respectarea regulilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului, abatorizării sau tăierii, conform prevederilor legale în vigoare;

Inspectorii DSVSA în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratelor de Poliţie judeţene, şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, vor efectua controale în trafic asupra transporturilor de animale pentru:

• verificarea condițiilor de igienă, a dezinfecției și a documentelor de autorizare sanitar veterinar a mijloacelor auto utilizate pentru transportul animalelor;
• verificarea documentele însoțitoare ale animalelor (certificate veterinare care să ateste sănătatea mieilor şi documente care să cuprindă informaţii despre lanţul alimentar).

– sacrificarea mieilor se realizează în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare pentru sacrificarea de ovine, publicate pe site-ul ANSVSA.

– sacrificarea mieilor poate fi realizată şi în spaţii amenajate și autorizate temporar, organizate în condiţiile legii în care să se asigure supravegherea sanitară veterinară şi în care sunt respectate condiţiile prevăzute de legislaţie, carnea rezultată în urma sacrificării fiind destinată direct consumatorului final, fiind interzisă comercializarea acesteia prin unitățile de comercializare cu amanuntul.

– spaţiile amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie situate în zone în care nu au fost impuse restricţii din motive de sănătate a animalelor;

Funcţionarea locurilor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 30 martie – 3 aprilie 2021 (premergătoare Paștelui catolic), respectiv, în perioada 21 aprilie-1 mai 2021 (premergătoare Paștelui ortodox), între orele 07:00 – 17:00.

DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti vor permite înfiinţarea spaţiilor amenajate temporar numai în condiții în care:

– în aceste spaţii amenajate temporar sunt respectate condiţiile generale şi specifice de igienă, sănătate şi bunăstare a animalelor, gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi de eliminare a deşeurilor, stabilite de legislaţia sanitară veterinară;

– există un număr suficient de medici veterinari oficiali instruiţi corespunzător cu privire la efectuarea examenului ante şi post-mortem, care să poată dispune măsuri de restricție sanitar-veterinară asupra cărnii, în cazurile în care constată încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare la nivelul centrelor de tăiere autorizate temporar.

Carnea de miel

– loturile de carne de miel sunt livrate din abatoare însoţite de certificat sanitar-veterinar;

– carnea de miel rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se obţine numai la cererea directă a consumatorilor şi numai după efectuarea examenului ante şi post mortem, neputând fi livrată în vederea comercializării către alte unităţi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar;

– marcarea carcaselor de miei se realizează cu respectarea prevederilor legale referitoare la marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman;

– marcarea cărnii de miel, rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se realizează cu o marcă de sănătate specială de formă rotundă cu diametrul de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului urmat de codul numeric acordat de DSVSA judeţeană/a municipiului București;

– depozitarea şi comercializarea cărnii de miel trebuie să se realizeze în spaţii adecvate, cu asigurarea temperaturii şi stării de igienă corespunzătoare;

– respectarea pe timpul transportului a temperaturilor pentru carnea de miel în stare refrigerată sau congelată.

Ouăle şi produse din ouă destinate consumului uman

– producătorii şi comercianţii care valorifică ouă pentru consum uman, fermele producătoare şi centrele de ambalare ouă, trebuie să fie autorizate/înregistrate sanitar veterinar conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

– transportul ouălor trebuie să se efectueze numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar, iar pe întreaga perioadă de depozitare şi comercializare să fie asigurate temperatura şi igiena corespunzătoare;

– ouăle trebuie să fie marcate cu codul producătorului şi să provină din centre de ambalare ouă autorizate în conformitate cu prevederile privind standardele de comercializare aplicabile ouălor;

– examenul ovoscopic este efectuat de către personalul veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale teritoriale pentru ouăle valorificate de către micii producătorii particulari în pieţele agroalimentare şi/ sau târguri autorizate sanitar-veterinar;

– este interzisă comercializarea ouălelor cu coaja crapată sau lovită, acestea sunt retrase de la comercializare şi sunt dirijate către o unitate de neutralizare sau prelucrare tehnică;

Laptele şi produsele din lapte

– micii producători care comercializează lapte şi brânzeturi în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să fie înregistraţi sanitar-veterinar, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008;

– laptele crud care este destinat vânzării directe sau prelucrării în brânzeturi, trebuie să provină de la animale sănătoase, crescute în ferme/exploataţii autorizate/înregistrate sanitar veterinar și care nu suferă de boli care pot fi transmise la om prin intermediul laptelui și produselor lactate;

– micii producători care vând direct lapte crud şi produse din lapte către consumatorul final în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să deţină carnete de sanătate pentru animalele de la care provine laptele, conform Ordinului mai sus menţionat;

– brânzeturile destinate comercializării de către micii producători, trebuie expuse la vânzare, în spaţii special amenajate din pieţe agroalimentare şi târguri, în vitrine destinate acestui scop, în recipiente (tăvi) confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, inox etc);

– brânzeturile să fie protejate corespunzător împotriva contaminării pe durata transportului şi a expunerii la vânzare către consumatorul final (de exemplu: în recipiente din material plastic, pungi din plastic etc);

– în cazul în care, transportul şi păstrarea brânzeturilor în vederea vânzării directe către consumatorul final se realizează în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), acestea trebuie să fie curate şi identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilităţii produselor şi prevenirea contaminării;

– comercializarea brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri, se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară etc.), sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător;

– trebuie să fie asigurată trasabilitatea laptelui și brânzeturilor obţinute de micii producători, prin utilizarea unor metode de identificare/etichetare, care să conţină menţiuni referitoare la denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii, data obţinerii, cum ar fi:

– aplicarea pe ambalajul de transport sau desfacere a unor etichete adezive;

– utilizarea de pungi imprimate;

– afişarea, în momentul expunerii la vânzare şi pe toată perioada comercializării, a unor informaţii înscrise pe tăbliţe şi/sau panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului prezentat etc.

Peştele şi produsele din pescuit 

– spaţiile şi locurile unde se comercializează peştele şi produsele din pescuit trebuie să fie înregistrate sanitar-veterinar şi să îndeplinească condiţiile stabilite pentru desfăşurarea acestor activităţi;

– trebuie să fie respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor stabilite de legislaţia în vigoare cu privire la transportul, depozitarea şi expunerea spre comercializare a peştelui şi produselor din pescuit;

– gheaţa utilizată pentru menţinerea temperaturii peştelui şi produselor din pescuit proaspete, trebuie să fie obţinută numai din apă potabilă și să fie asigurată pe întreaga perioadă de expunere;

– trebuie asigurată trasabilitatea peştelui şi produselor din pescuit prin etichete şi alte documente însoţitoare, inclusiv dacă acestea provin din acvacultură (sistem de creştere controlată) sau sunt capturate (pescuite) din mediul sălbatic;

– peştele şi produsele din pescuit comercializate trebuie să nu fie infestate cu paraziţi vizibili şi să fie corespunzătoare din punct de vedere al examenului organoleptic.

Controalele oficiale tematice în spaţiile şi locurile în care se comercializează peştele şi produsele din pescuit vor fi intensificate în perioadele 23 - 26.03.2021 și 28.03.2021, precum și în perioada 23 - 25.04.2021 (cu ocazia sărbătorilor religioase de Bunavestire, Florii catolice și Florii ortodoxe).

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, aflate sub controlul personalului de specialitate din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București.

În cazul în care, cu ocazia controalelor sanitare veterinare, se constată că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în funcţie de gravitatea abaterilor constatate, inspectorii din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București, vor suspenda activitatea unităţii respective până la remedierea tuturor deficienţelor, vor aplica sancţiuni contravenționale, vor reține oficial produsele alimentare care pot constitui un pericol pentru sănătatea cetăţenilor, dirijându-se către unități de neutralizare.

Menționăm că aceste controale se vor desfășura în colaborare și cu reprezentanți ai Poliției Romîne și ai Ministerului Finanțelor.

Numărul de Call- Center al ANSVSA - 0800.826.787, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor, serviciu telefonic gratuit, apelabil din orice rețea de telefonie.

Consumatorii așteaptă de la companii să comunice mai mult despre acțiunile lor privind siguranța alimentelor, iar 1 din 2 români vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în timpul crizei

• Potrivit unui studiu derulat în luna aprilie de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions, cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei si viitorul incert, urmată de propria situație financiară, punerea în pericol a sănătății și teama de a rămâne fără loc de muncă. Temerile privind securitatea alimentară se regăsesc abia pe locul al 9-lea, ceea ce arată că atât producția, cât și distribuția produselor alimentare a funcționat în parametri normali în contextul pandemiei;
• Aproape 1 din 2 consumatori declară că achiziționează des produse ale companiilor care comunică public despre măsurile sanitare pe care le iau, fapt ce demonstrează că încrederea consumatorilor în siguranța produselor este un factor-cheie;
• Repondenții susțin că au consumat mai puțin alcool în izolare, băuturile alcoolice fiind printre produsele a căror rată de consum a scăzut cel mai mult în această perioadă;
• Românii fac cumpărături mai rar, iar categoria la care a crescut cel mai mult volumul de aprovizionare sunt tinerii (18-24 de ani);
• Totodată, a crescut apetența consumatorilor pentru produse proaspete (fructe și legume). Deși preferate de mulți consumatori, piețele agro-alimentare au fost mult mai puțin frecventate în această perioadă, din cauza condițiilor incerte de igienă pe care le-ar putea asigura.

“ADAMA este un jucător-cheie pe piața de agribusiness. Misiunea noastră este să îi sprijinim pe fermieri cu soluții de ultimă generație pentru optimizarea culturilor. În felul acesta suntem permanent conectați la problemele care țin de agricultură, un domeniu strategic pentru România. Studiul arată că există o fragilitate în lanțul alimentar, care trebuie tratată cu multă responsabilitate de către autorități: criza COVID-19 a arătat că fermierii au nevoie de o infrastructură de distribuție mult îmbunătățită, care să poată să le pună în valoare produsele și care să poată furniza oamenilor produse proaspete în condiții de siguranță. Ar fi păcat să fi trăit o asemenea criză și să nu învățăm nimic din ea”, a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al ADAMA.

STATUL ȘI COMPANIILE, ACTORII IMPORTANȚI PENTRU DEPĂȘIREA CRIZEI

92% dintre respondenți consideră ca statul este primul care trebuie să intervină pentru depășirea situației create de pandemia de coronavirus, pe următoarele locuri plasându-se companiile. Potrivit respondenților, acestea din urmă trebuie sa ajute oamenii să treacă mai ușor prin această criză inclusiv prin educare și informare. 46% dintre aceștia susțin că vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în această perioadă. Românii văd companiile ca protectori – de aceea se așteaptă, în majoritate covârșitoare, ca acestea să-și protejeze angajații (83%) și categoriile sociale vulnerabile, dar și producția și economia locală (82%).

SITUAȚIA ECONOMICĂ ESTE SURSA PRINCIPALĂ DE ÎNGRIJORARE ÎN RÂNDUL ROMÂNILOR

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban estimează încheierea crizei sanitare în maxim 2-3 luni. Pe de altă parte, 52% dintre aceștia se așteaptă ca dificultățile economice să dureze mai mult de un an.

Cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei și de viitorul incert (68%). Propria situație financiară este și ea foarte importantă ca sursă de îngrijorare (49%). Pe locurile următoare se plasează îngrijorarea cu privire la felul în care sănătatea este pusă în pericol de epidemia de Covid-19 (41%), dar și teama de a rămâne fără loc de muncă (38%).

Doar 28% dintre românii din mediul urban se declară îngrijorați de siguranța alimentară. Principalele motive de îngrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de către ceilalți cumpărători (46%) sau de către personalul de vânzare (41%). Din acest punct de vedere, consumatorii susțin că ar fi benefice acțiuni de comunicare din partea autorităților care să clarifice în ce măsură ambalajele pot sau nu să fie o sursă de contaminare cu noul coronavirus. Totodată, posibilitatea de a rămâne fără alimente este un subiect de care oamenii sunt mult mai puțin îngrijorați în acest moment (doar 24% dintre cei chestionați). Acolo unde apare această îngrijorare, ea se referă la teama că stocurile de mâncare să se epuizeze sau de perspectiva de a rămâne fără bani.

TIPARELE DE CONSUM ALIMENTAR AU SUFERIT SCHIMBĂRI DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI

Conform unui studiu Eurostat din aprilie 2019, România se confruntă cu un paradox: deși suntem e un producător important de fructe şi legume, românii sunt codaşi la consumul acestora.
Un an mai târziu, în context pandemic, consumatorii chestionați arată o realitate modificată: ei declară că au cumpărat mai mult decât înainte de criză fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe următoarele locuri se situează produsele congelate și conservele. Produsele de bază (făină, ulei, mălai), apă îmbuteliată și răcoritoarele sunt și ele cumpărate mai mult în această perioadă de către 25% dintre consumatori.

Pe de altă parte, anumite categorii de alimente sunt cumpărate mai puțin decât înainte – mâncarea gata preparată (39%), alcoolul (35%), dar și snacks-urile (33%), produsele de panificație/ brutărie (29%) și mezelurile (28%).

Apar și alte schimbări in comportament în această perioadă, o mare parte având legătură cu igienizarea – 88% dintre consumatori spală fructele și legumele cu mai multă atenție decât înainte, iar 60% dezinfectează ambalajele produselor după achiziționare.

Principalele masuri așteptate de la producători pentru garantarea siguranței alimentelor fac referire la echipamentele adecvate de protecție pentru angajați – 78%, dar și la măsuri sporite de igienizare a spațiului de producție – 68%. Adițional, consumatorii consideră oportune și alte măsuri, precum extinderea procedurii de testare a sănătății angajaților, dar și ca producătorii să automatizeze cât mai mult din procesul de producție sau să dezvolte măsuri suplimentare de sterilizare a produselor. Nu în ultimul rând, consumatorii și-ar dori ca brandurile să comunice mai mult despre acțiunile pe care le întreprind pentru a asigura siguranța alimentelor.

Frecvența de cumpărare a produselor alimentare a scăzut dramatic de la declanșarea crizei sanitare. Daca înainte de criză 83% dintre cei chestionați făceau cumpărături de produse alimentare de cel puțin de câteva ori pe săptămână, criza pandemică a determinat schimbări în tiparul de cumpărături, acum 62% declară că fac cumpărături de produse alimentare o dată pe săptămână sau mai rar. Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cumpărături a crescut cel mai mult.

CRIZA PANDEMICĂ A DETERMINAT SCHIMBĂRI ȘI ÎN CE PRIVEȘTE CANALELE COMERCIALE UTILIZATE

În această perioadă, cumpărătorii au frecventat predominant canalele moderne de comerț - hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) și supermarketuri (43%), in vreme ce piețele agroalimentare au fost vizitate de doar 23% dintre consumatorii din mediul urban. Magazinele care fac parte din rețele internaționale beneficiază de cea mai mare încredere din partea consumatorilor (56%), avantajele menționate spontan fiind gama largă de produse oferite (24%), standardele de calitate menținute (17%) precum și preturile avantajoase (16%). Pe de altă parte, consumatorii menționează că dezavantaje ale acestor magazine aglomerația percepută (18%) precum și anumite nesiguranțe legate de proveniența produselor comercializate (18%).

Dintre cei care obișnuiau să frecventeze piețele înainte de criză, doar 39% au mai revenit în perioada crizei, mulți dintre aceștia preferând în această perioadă mai degrabă hypermarket-urile (55%) și magazinele tip discounter (50%). Mai mult, consumatorii declară că au un nivel relativ scăzut de încredere în piețele agroalimentare (36%), principalele bariere menționate spontan fiind legate de igienă precară (22%) și de aglomerația/contactul cu multe persoane (20%). Pe de altă parte, piețele sunt totuși apreciate pentru faptul că oferă produse proaspete și de calitate (50%).

Unlock Research a derulat pentru Adama România o cercetare cantitativă și calitativă având drept obiectiv principal măsurarea comportamentului alimentar și a îngrijorărilor românilor cu privire la alimente, în contextul COVID-19. Studiul s-a desfășurat în perioada 3 - 9 aprilie 2020, pe un eșantion de 600 persoane, reprezentativ urban, având o marjă de eroare de +/- 4%.

***

ADAMA Agricultural Solutions este una dinte companiile de top din industria protecției plantelor la nivel global. Depunem eforturi pentru a crea soluții simple pentru agricultură, oferind fermierilor produse și servicii eficiente pentru a le simplifica viața și a-i ajuta să se dezvolte. Cu un portofoliu vast și diversificat de produse de înaltă calitate, echipa Adama formată din peste 6.600 de persoane ajunge la fermierii din peste 100 de țări, furnizând soluții pentru controlul buruienilor, dăunătorilor și bolilor și pentru creșterea recoltelor. Pentru mai multe informații vizitați www.adama.com.

***

Unlock Research este o companie de know-how și cercetare de piață cu capital 100% românesc înființată în 2008. Unlock este specializată în studii de strategie de brand și marketing cultural, centrată pe descoperirea de insight-uri despre oameni, categorii și branduri care să contribuie la creșterea business-urilor clienților pentru care lucrează.

La finalul anului 2014 Unlock s-a repoziționat ca agenție de know-how integrat (cercetare de piață, data mining, poziționare de brand, insight generation, consumer trends & innovation), adaptându-se astfel la noile reguli de marketing care vizează raportarea la om în totalitatea sa și nu doar în rol de consumator al unei categorii. Misiunea agenției este să ajute brandurile să crească și să schimbe lumea în bine.

Persoană de contact: Alin Iliescu (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.) – 0725.932.333

ANEXA 1

Schimbări ale comportamentelor de consum la nivel global

• China

În perioada pandemiei s-a constat o creștere a consumului de lactate, care surclasează orezul. Asociații din industria lactatelor, împreună cu Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Institutul Național de Nutriție și Sănătate au elaborat un ghid care propune consumul de lactate pentru dezvoltarea sistemului imunitar al populației în perioada pandemiei.

Sursă: foodnavigator-asia

• Statele Unite ale Americii

Statul american Arizona cunoaște încă de la începutul pandemiei o creștere semnificativă a cumpărăturilor online de alimente. Vânzările de lapte praf, fasole, orez și înălbitor cu clor au explodat atât aici, cât și în Washington și statul Colorado.

Sursă: cnbc.com

• Marea Britanie

Masa de prânz este posibil să înregistreze cea mai importantă schimbare, deoarece trendul înainte de pandemie era ca masa de prânz să se servească în oraș. Gustările vor înregistra o creștere semnificativă în rândul celor mici (semi-preparate din pui etc.). Crește și sectorul lactatelor prin produse proaspete și înghețată.

Sursă: Agriculture and Horticulture Development Board

Alte tendințe globale de consum (studiu realizat de International Food Information Council Foundation)

Oamenii merg mai rar la cumpărături și gătesc mai mult acasă

Conform studiului, aproape jumătate dintre respondenți au susținut că în acest moment consumă preponderent mâncare gătită acasă decât o făceau acum o lună. 1 din 3 respondenți susține că a redus drastic comenzile de livrări la domiciliu.

Cumpărăturile de alimente prin platforme online, în topul preferințelor

De vreme ce cumpărăturile în magazine s-au redus, 16% dintre respondenți afirmă că au început să comande aceste produse prin intermediul platformelor online. 13% susțin că au crescut numărul de comenzi online de alimente pentru că se simt mult mai în siguranță. 4 din 10 persoane preferă să cumpere produse alimentare ambalate, deși nu mulți dintre ei și-au schimbat percepția asupra precarității calităților nutritive ale acestor tipuri de alimente.

Comportamentele de consum s-au modificat și ele

Mai mult de un sfert dintre respondenți (27%) afirmă că au început să consume mai multe snacks-uri și, în general, să mănânce mai mult (15%). Pe de altă parte 27% dintre respondenți susțin că au început să consume mâncare mai sănătoasă și 13% susțin că au început să consume mai puține alimente decât de obicei. Doar 2 din 10 persoane din cadrul studiului susțin că nu au cunoscut schimbări în comportamentul de consum alimenta

În perioada 29 noiembrie – 1 decembrie 2019, cu ocazia Zilei Naționale a României, MADR își deschide porțile pentru a găzdui o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești.

Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, vineri 29 noiembrie, la ora 11.00 și cu această ocazie va înmâna grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, ”Cârnați de Pleșcoi” și ”Telemea de Sibiu”.

Cei interesați vor avea posibilitatea de a achiziționa produse recunoscute și în curs de recunoaștere pe scheme de calitate naționale și europene. De asemenea, vor fi expuse spre vânzare produse din lapte și carne, dulcețuri, miere şi produse ale stupului, zacuscă etc.

Vizitatorii târgului de 1 Decembrie, „Mâncăm și trăim românește”, sunt invitați să descopere gustul bucatelor din diferite regiuni ale României, brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, muşchi afumat, salată icre crap sau ştiucă, batog sau pastramă, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad, cozonac, prăjituri, pită coaptă pe vatră, siropuri, gemuri, dulceţuri din fructe, băuturi spirtoase și vinuri.

Ziua de 1 Decembrie este un bun prilej de a le reaminti consumatorilor savoarea gusturilor de altădată atât de apreciate de-a lungul timpului și căutate din ce în ce mai mult în prezent, motiv pentru care invităm un număr cât mai mare de vizitatori să ni se alăture pentru a sărbători împreună Ziua Națională a României.

Târgul va fi deschis de vineri până duminică, între orele 10:00 - 17:00.

Sursa: madr.ro

În data de 30.01.2019, ANSVSA a fost notificată oficial, prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje (SRAAF), despre prezența României pe lista de distribuție a companiei ELKOPOL SP. Z O.O. Kalinowo 98 din Polonia, investigată de serviciile veterinare ca urmare a informațiilor relevate de o anchetă media.

 În România, produsele companiei poloneze (carne de vită congelată) care fac obiectul anchetei au fost livrate către o singură firmă din județul Ilfov.

Inspectorii DSVSA Ilfov s-au deplasat la depozitul firmei respective, unde au identificat 1.434 de kg de produse provenite de la firma poloneză.  Chiar în condițiile în care doar o cantitate de 21,37 de kg a fost notificată prin SRAAF ca făcând parte din lotul incriminat, firma din România a decis să distrugă tot lotul provenit de la ELKOPOL SP. Z O.O. Kalinowo 98.

Întreaga cantitate a fost sechestrată oficial și urmează a fi dirijată către neutralizare.

Nicio cantitate din produsele firmei respective nu a fost comercializată.

Retragerea produselor acestei firme a fost decisă pe baza principiului precauției, neexistând certitudinea efectuării inspecției post-mortem a carcaselor.  

Alte state în care a firma ELKPOL a livrat produse sunt: Estonia, Spania, Finlanda, Franța, Ungaria, Lituania, Portugalia și Suedia.

ANSVSA monitorizează permanent informațiile primite prin intermediul SRAAF

În perioada 21 decembrie 2018 - 07 ianuarie 2019 inspectorii sanitari-veterinari au verificat 2.671 de obiective (unități de industrie alimentară, piețe agro-alimentare și unități de vânzare cu amănuntul) și au realizat 200 de controale în trafic, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratelor de Poliţie Judeţene.

Neregulile identificate în timpul controalelor au fost amendate prin aplicarea a 124 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 413.600 de lei și emiterea a 2 ordonanțe de interzicere a activității.

De asemenea, a fost confiscată o cantitate de 1.540 kg de carne și produse din carne și 87,2 kg de pește. Toate produsele neconforme au fost dirijate către unități de neutralizare, pentru a fi distruse.

Dintre deficienţele identificate şi sancţionate:

• Manipularea necorespunzatoare a produselor alimentare;
• Nerespectarea legislatiei in vigoare privind ambalarea si etichetarea produselor alimentare;
• Transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neinregistrate sanitar veterinar;
• Depozitarea necorespunzatoare a produselor alimentare;
• Lipsa documentelor care sa ateste trasabilitatea produselor;
• Personal fara echipament de protectie

Numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. – 0800 826 787 –  care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor.

ANSVSA reamintește cetățenilor că este interzisă comercializarea porcilor, cărnii și produselor din carne provenite din zonele de restricție, ca urmare a evoluției pestei porcine africane (PPA), iar comercializarea cărnii de porc neexpertizată sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor se sancționează cu amenzi de până la 40.000 de lei!

În cursul lunii august 2018, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 7.347 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 127 de amenzi contravenționale în valoare totală de 219.800 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

• Alba, 3.800 lei- neîntreţinerea spaţiilor, echipamentelor în condiţii corespunzătoare de igienă, depozitarea unor produse alimentare pe paviment
• Arad, 4.000 lei- lipsă igienă
• Arges, 2.000 lei- utilaje, ustensile insuficient igienizate, sifoanele din pardoseală colmatate
• Bacău, 10.000 lei- depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare, comercializarea directă către consumatorul final în spaţii neigienizate
• Bihor, 3.200 lei- unitate neînregistrată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitare necorespunzătoare
• Bistriţa-Năsăud, 5.000 lei- stare generală de igienă necorespunzătoare, termometre defecte, lipsă dezinfectanţi, stare de sănătate neatestată, nu se ţin înregistrări pentru parametru temperatură în spaţiile frigorifice, lipsă acţiuni dezinsecţie-deratizare, agregate frig neîntreţinute şi neigienizate, pardosea neigienizată, lipsă elemnente de identificare, blaturi din lemn, ustensile degradate
• Botoşani, 6.000 lei- comercializare fără respectarea normelor în vigoare
• Braşov, 16.400 lei- igienă şi depozitare necorespunzătoare
• Brăila, 7.000 lei- bloc alimentar neigienizat, funcţionare fără document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
• Bucureşti, 6.000 lei- nerespectarea condiţiilor de igienă, depozitare necorespunzătoare
• Buzău, 1.200 lei - neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare
• Cluj, 8.600 lei - desfăşurare de activităţi neînregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, manipulare necorespunzătoare a produselor alimentare, neanunţarea DSVSA privind produsele neconforme
• Constanţa, 2.000 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiului de depozitare, frigorific şi spaţiului de congelare pentru produsele de panificaţie şi patiserie congelată
• Dâmboviţa, 51.400 lei - neîntreţinere spaţii, depozitare necorespunzătoare, manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, neînregistrare spaţii, depăşirea capacităţii de depozitare produse alimentare, etichetare necorespunzătoare
• Dolj, 6.000 lei - neîntreţinere utilaje, depozitare necorespunzătoare, igienă necorespunzătoare
• Giurgiu, 12.000 lei - lipsă trasabilitate
• Gorj, 9.600 lei - depozitarea unor produse alimentare direct pe paviment sau în contact cu pereţii congelatorului care prezentau depuneri masive de gheaţă, comercializarea produselor alimentare fără a deţine înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, depozitarea nesectorizată, lipsă elemente de identificare, spaţiul de servire nu este întreţinut corespunzător, suprafeţele interioare ale incintei (pereţi, paviment), ustensilele şi echipamentele din dotare nu sunt igienizate
• Ialomiţa, 3.800 lei - depozitare necorespunzătoare, produse alimentare neconforme neevacuate dintre cele conforme, neasigurarea transmiterii probelor la laborator în timp util
• Iaşi, 6.800 lei - depozitare necorespunzătoare, lipsă document înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
• Mehedinţi, 3.200 lei - nerespectarea normelor de igienă privind întreţinerea spaţiilor, lipsă buletine analiză produse finite, lipsă documente care atestă controlul stării de sănătate la personalul lucrător, nerespectarea condiţiilor de depozitare, activitate neînregistrată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor
• Mureş, 8.800 lei - igienă, depozitare, manipulare necorespunzătoare
• Prahova, 2.000 lei - etichetare necorespunzătoare
• Satu-Mare, 2.600 lei - spaţii neigienizate
• Sibiu, 14.400 lei - manipulare, etichetare, depozitare necorespunzătoare
• Timiş, 6.000 lei - spaţii de producţie şi depozitare în condiţii de igienă necorespunzătoare
• Tulcea, 11.200 lei - depozitare necorespunzătoare, produse aşezate direct pe paviment
• Vâlcea, 6.800 lei - spaţii neîntreţinute corespunzător, depozitare necorespunzătoare;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Sursa: ANSVSA

În perioada iunie-iulie 2018, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 18.537 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 228 de amenzi contravenționale, în valoare totală de 334.700 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

• Alba, 5.000 de lei – lipsă trasabilitate, comercializarea de produse alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitare direct pe paviment;
• Arad, 24.000 de lei - neîntreţinerea igienică a spaţiilor de prelucrare, echipamentelor şi ustensilelor, depăşirea capacităţii de depozitare, comercializarea directă către consumatorul final în spaţii neaprobate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitarea și manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Bacău, 13.800 de lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor și ustensilelor, nerespectarea condiţiilor de igienă, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare, comercializarea produselor alimentare în spaţii neigienizate;
• Bihor, 32.000 de lei - depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Bistriţa-Năsăud, 17.800 de lei - lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, etichetare necorespunzătoare, paviment neigienizat, echipament de protecţie sanitară incomplet, lipsa analizelor de sănătate ale personalului, întreruperea lanțului de frig, neefectuarea acțiunilor DDD;
• Botoşani, 2.400 de lei - funcţionarea în spaţii neaprobate, manipulare necorespunzătoare;
• Braşov, 23.200 de lei - etichetare şi depozitare necorespunzătoare, lipsă trasabilitate, igienă necorespunzătoare;
• Brăila, 5.600 de lei - lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, spaţii de lucru şi utilaje neîntreţinute şi neigienizate;
• Bucureşti, 38.000 de lei - nerespectarea condiţiilor de igienă, depozitare necorespunzătoare, etichetare necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
• Buzău, 11.000 de lei - depozitare necorespunzătoare, lipsă monitorizare temperatură de depozitare, urme ale prezenţei dăunătorilor, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
• Caraş-Severin, 2.500 de lei - depozitare necorespunzătoare, etichetare incompletă, lipsă echipament de protecţie sanitară a produselor;
• Cluj, 26.800 de lei - condiţii igienicosanitare necorespunzătoare, desfășurare de activităţi neînregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Dâmboviţa, 21.600 de lei - neîntreţinere spaţii şi utilaje, materii prime fără date de identificare, trasabilitate, depozitare necorespunzătoare, manipulare necorespunzătoare a alimentelor;
• Dolj, 24.200 de lei - depozitare, etichetare, manipulare necorespunzătoare, lipsă document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
• Galaţi, 6.000 de lei – lipsă igienizare spaţiu producţie, depozit şi utilaje;
• Giurgiu, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
• Gorj, 18.200 de lei – pereţi și paviment neigienizate, aparatura frigorifică neigienizată, recipientele de precolectare a deşeurilor neconforme, echipamentul şi substanţele de curăţenie şi igienizare nu sunt depozitate corespunzător, depozitare nesectorizată a alimentelor în spaţiile frigorifice, lipsă echipament de protecţie sanitară a produselor, etichetare incompletă, neînregistrarea sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţii desfăşurate;
• Harghita, 600 de lei - depozitare necorespunzătoare;
• Hunedoara, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare, etichetare necorespunzătoare;
• Ialomiţa, 11.400 de lei - masa răcire pâine igienizată necoresapunzător, produse alimentare depozitate necorespunzător fără respectarea condiţiilor impuse de producători, etichete deteriorate, igienă necorespunzătoare a spaţiilor de depozitare, neasigurarea trimiterii probelor recoltate la laborator, în condiţii corespunzătoare şi în timp util;
• Ilfov, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
• Mehedinţi, 1.800 de lei - nerespectarea normelor de igienă privind întreţinerea spaţiilor şi a echipamentelor de lucru folosite;
• Mureş, 14.000 de lei - depozitare necorespunzătoare, utilaje necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
• Neamţ, 4.000 de lei - manipulare necorespunzătoare produse alimentare, neîntreţinerea spaţiilor de depozitare;
• Olt, 5.200 de lei - manipulare necorespunzătoare, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Satu-Mare, 600 de lei - comercializarea produselor alimentare în spaţii necorespunzătoare;
• Sălaj, 600 de lei - igienizare necorespunzătoare;
• Sibiu, 19.400 de lei - etichetare incompletă, depozitare necorespunzătoare;
• Suceava, 10.200 de lei - depozitare necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, nerespectarea planului de autocontrol;
• Timiş, 9.000 de lei - spaţii de producţie şi depozitare neigenizate, neîntreţinerea în condiţii de igienă a spaţiului de fabricare, depozitare necorespunzătoare, neanunţarea începerii activităţii;
• Tulcea, 2.200 de lei - depozitare direct pe paviment, nu se respectau condiţiile de temperatură, prezenţa muştelor, etichetare necorespunzatoare;
• Vâlcea, 2.000 de lei – echipamente și utilaje neigienizate;
• Vrancea, 3.000 de lei - neanunţarea începerii unei activităţi supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi a substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Nu au fost puține știrile care anunțau consumatorii că au fost găsite la comercializare, spre exemplu, produse din carne congelată, cu o vechime de câțiva ani sau că pentru a vinde totuși marfa expirată s-au folosit tot felul de metode pentru a păstra aparența prospețimii. În contextul acesta, ce spuneți, nu ar fi ideal ca în fiecare magazin sau măcar în cele mai mari dintre ele să existe un aparat care să ne arate pe loc cât de proaspete sunt produsele din carne? Deocamdată nu avem fizic așa ceva. Dar proiectul acestui aparat există. A fost conceput de o echipă de cercetători ai Centrului 3NanoSAE – Universitatea București – condusă de profesorul universitar Ioan Stamatin. Din lipsa fondurilor, proiectul cercetătorilor s-a încheiat în 2015 fără a fi scos practic un prototip. Aparatul a rămas doar schițat pe hârtie, nu a fost dezvoltat și ca urmare nu a ajuns la consumatori. Cine ar fi avut interesul, în afară de cercetătorii care l-au creat, să promoveze un astfel de aparat care să ne spună nouă, consumatorilor, că produsele pe care le cumpărăm sunt proaspete? Nimeni, se pare. De fapt, ar putea fi chiar incomod pentru unii să existe acest aparat. Mă întreb câte astfel de proiecte au rămas „îngropate“ și dacă scopul real al îngropării lor este lipsa banilor. Sau poate că este premeditată această situație?

Eficient, ieftin și cu rezultate pe loc

Proiectul aparatului care măsoară prospețimea produselor are o istorie de șase ani și a fost realizat în colaborare cu Institutul Optoelectronica. Inițial scopul aparatului a fost acela de a recunoaște bancnotele aflate sub incidența radiațiilor ultraviolete. Ulterior proiectul a deraiat de la direcția stabilită anterior pentru că cercetătorii și-au propus o altă miză. „Am continuat să îmbunătățim aparatul pentru că ne interesa cum putem avea la nivelul consumatorului un instrument pe care acesta să îl folosească pentru a testa la raft prospețimea produselor din carne sau a vegetalelor. Ne-am chinuit să înțelegem ce tip de instrument putem concepe în acest scop. Trebuia să fie ușor de folosit de către consumator și să fie ieftin. Există la ora actuală în lume aparate similare, dar foarte complexe și scumpe. Acestea fac investigații microbiologice, analize spec­trale etc. Dar rezultatele lor sunt uneori tardive, chiar și la o săptămână. Și noi voiam să realizăm un aparat care să îți spună pe loc dacă produsul este în regulă, iar rezultatul să fie ușor de interpretat de absolut oricine.“

Principiu de funcționare

Profesorul Ioan Stamatin spune că, pentru a pune în funcțiune acest aparat, echipa sa a trebuit să combine o serie de principii din domenii diferite precum analiza spectrală, tehnologia sateliților și cartografierea solurilor. În final, a fost conceput un aparat cu un principiu de funcționare relativ simplu, și anume răspunsul diferit al materiei la diferite lungimi de undă a radiațiilor. Fiecare tip de materie organică – este valabil pentru textura cărnii și vegetalelor, dar și pentru microorganismele care se pot dezvolta în timp –, sub acțiunea diferitelor lungimi de undă a radiațiilor electromagnetice, are o reflectanță diferită. „Ochiul uman nu poate să distingă, spre exemplu, când se iluminează cu infraroșu, dar o cameră de înaltă perfor­manță, cu rezoluție înaltă, cu multe frame-uri pe secundă poate lua amprenta radiației reflectate de către fiecare element dintr-un material și microfloră. Cu acest aparat iluminăm practic prin diferite lungimi de undă și după aceea, printr-un software, recompunem imaginea sau înlăturăm anumite lungimi de undă din poze. Această recompunere a imaginilor îți permite ție, consumatorul, să distingi imediat, prin puncte luminoase diferite, că microorganismele sunt dezvoltate peste limită, spre exemplu. Avertizarea este afișată și pe ecran sub forma unui mesaj de genul „nivel critic“.

Util pentru producători, distribuitori și consumatori

„Deși nu am inventat o tehnologie nouă, am conceput totuși un aparat care se prefigura ca o necesitate pentru consumator, în special. Acest dispozitiv cu anumite lungimi de undă, personalizat pe categorii de produse – pui, vită, porc, pește, curcan etc. – oferea oamenilor șansa de a controla singuri prospețimea produselor pe care le cumpără de la raft. Dacă, spre exemplu, consumatorul a cumpărat pește, apasă butonul pește și selectează astfel lungimile de undă. Aparatul îi dă pe loc răspunsul despre gradul de prospețime. Sunt situații în care carnea pare foarte proaspătă și când o iluminezi constați că există microfloră, nedezvoltată încă până la limita patologiei, dar peste limita acceptată de agențiile sanitar-veterinare.“

Această metodă de investigare nu este exclusivă pentru cumpărători. Este la fel de utilă și pentru producători și distribuitori.

„Orice fruct, orice carne, indiferent de gradul de prospețime, au microflora lor inițială. De aceea se spune că produsul are un anumit termen de valabilitate pentru că, indiferent de modul de ambalare, microflora se dezvoltă. Imaginile făcute astăzi vor arăta o anumită microfloră, iar după câteva zile va fi o altă arie a microflorei. Raportul celor două imagini arată practic gradul de degradare a produsului respectiv. Și atunci ne-am propus să găsim o soluție pentru a identifica eventualele probleme apărute pe lanțul trasabilității produselor din carne.“

Identificarea problemelor apărute pe lanțul trasabilității

Cu ajutorul acestui aparat prima verificare poate fi făcută chiar la producător, înainte ca produsele să plece către comercializare. Se înregistrează niște imagini, niște rezultate și avem practic punctul zero al istoriei trasabilității acelui produs. Având aceste prime imagini, ulterior se poate identifica cu ușurință dacă în timpul transportului s-a întâmplat ceva, dacă produsul a fost dezghețat de mai multe ori sau spălat de mai multe ori. Prin acest sistem de iluminare spectrală specifică unor tipuri de lungimi de undă consumatorul poate afla dacă legumele și fructele au fost tratate cu substanțe chimice și dacă sunt necesare mai multe spălări sau dacă este nevoie să fie îndepărtată coaja, spre exemplu.

„Toate concluziile proiectului nostru au condus către faptul că această tehnologie este fezabilă. De aceea, corect ar fi ca proiectele noastre să fie evaluate, să se stabilească dacă sunt de perspectivă și să ni se acorde fonduri încă trei ani pentru a scoate un prototip. Prețul aparatului depinde de camera spectrală folosită, dar prototipul gândit de noi ar costa cca 8.000 de euro“.

Laura ZMARANDA

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

USAMV Cluj-Napoca vă invită la lansarea brandului ”Gourmeticus Academicum”, marți, 8 mai, între orele 10.00 – 11.00, la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor.

Primul produs lansat spre vânzare este iaurtul din lapte de vacă, care va fi prezentat în laboratorul în care se și produce.

Alte produse sub marca ”Gourmeticus Academicum”, ce vor intra în perioada următoare, după obținerea autorizațiilor legale, în circuitul de producție și vânzare, sunt cele de panificație, patiserie și produse din carne.

Laboratoarele Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor se află pe Calea Florești nr. 64.

Vă așteptăm cu drag!

VIVAT DEGUSTATORES!

Apicultura, în Uniunea Europeană, din 2020 (V)

În luna ianuarie 2018, a fost prezentat la Bruxelles, în Comisia de agricultură din Parlamentul European, un Raport referitor la perspective și provocări din sectorul apicol din UE, unde s-au făcut o serie de propuneri pentru sectorul apicol european.

Referitor la promovarea mierii ca un produs alimentar sănătos în sectorul învățământului public, raportul salută inițiativa și invită Comisia să facă propunere pentru a crește sprijinul acordat pentru a o susține, cităm:

„Recunoaște și salută inițiativa europeană pentru mierea la micul dejun, invită statele membre să includă inițiativa în sistemele lor educaționale de bază și propune Comisiei să prezinte o propunere pentru a crește sprijinul acordat de UE pentru aceste programe cu 50% pe an pentru a permite programelor școlare să funcționeze în mod efectiv și să includă deplin produsele locale, cum ar fi mierea, măslinele și uleiul de măsline.“

Se cunoaște multitudinea beneficiilor pentru sănătate în cazul consumului de miere, ceea ce susține acțiunea de a facilita accesul la consumul periodic al mierii de către preșcolari și școlari.

Acest consum periodic ar aduce ca beneficii obișnuirea acestor copii cu consumul acestui aliment natural și sănătos, ar îmbunătăți starea lor de sănătate, ar crește substanțial consumul mediu de miere anual pe cap de locuitor și ar ajuta apicultorii să-și comercializeze mierea.

De fapt, trebuie să recunoaștem că la noi în România s-au făcut de câțiva ani încercări în sensul legiferării consumului de miere în școli și unele forme asociative au organizat și acțiuni în sensul promovării consumului de miere în școli.

Ca exemple de promovare a consumului de miere în școli și grădinițe aș putea cita acțiunile Asociației Apicole Valea Prahovei – Câmpina, care aproape la toate edițiile ale târgurilor anuale ale mierii organizate și-a trimis reprezentanți în școli și/sau grădinițe să promoveze mierea și alte produse ale albinelor.

Un alt exemplu îl reprezintă așa-numitul „Mic dejun cu miere“, acțiune desfășurată în data de 18 noiembrie 2016, la nivelul Uniunii Europene, de către organizații din sectorul apicol în scopul desfășurării unei campanii educațional – promoțională pentru conștientizarea tineretului asupra necesității unui stil de viață sănătos, a importanței albinei pentru mediu, agricultură și a produselor apicole pentru o alimentație sănătoasă.

Cu acest prilej, în județul Iași la acțiune au participat Camera Agricolă Județeană Iași, Cooperativa Agricolă Prisaca Moldova și Asociația Apicolă Apis-Moltd și promovarea s-a făcut în Liceul Teoretic Waldorf, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri“, Școala Gimnazială „Titu Maiorescu“, Școala „Nicolae Iorga“, Grădinița „Surorile Providenței“, Grădinița „Atelier și Asociația Salvați Copii“ Iași.

Tot cu acest prilej, formele asociative apicole din cadrul Federației ROMAPIS, în parteneriat cu Uniunea de ramură a Cooperativelor Apicole din România, au susținut acțiunea, trimiţând reprezentanţi în şcoli pentru a le vorbi copiilor despre rolul și importanţa albinei în ecosistem, precum şi despre beneficiile consumului de miere de albine ca aliment și medicament în acelaşi timp. Totodată, în dorinţa de a le face copiilor cea mai dulce zi din viaţă, aceştia au fost invitaţi să deguste miere, oferindu-le caserole cu miere polifloră.

La această campanie, la nivel național, au participat aproximativ 14.000 de copii elevi şi preşcolari din 15 judeţe din toată țara şi Municipiul Bucureşti.

Din punct de vedere legislativ, o primă încercare de legiferare a consumului de miere în școli a fost Legea nr. 509 din 29 decembrie 2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional. Mai precis, legea prevedea să se acorde gratuit 60 de grame/copil/săptămână miere polifloră care va fi ambalată în borcane de 250 ml, cu capac verde și va proveni exclusiv din stupine autorizate.

Dar, ce să vedeți, din lipsa finanțării, această lege a fost suspendată prin ordonanțe de urgență succesive și astfel nu a ajuns să se aplice vreodată. De altfel, ultima ordonanță de urgență de suspendare (OUG nr. 90/2017) este pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018.

Totuși, încercări se mai fac. Astfel, Cristina Sabău de la TimpOnline.ro, în data de 6 ianuarie 2018, semnala o declarație făcută la Bistrița de secretarul de stat al MADR Sorin Roșu Mareș. Citez:

„Avem un program pentru miere în școli care se adresează elevilor preșcolari și școlari, până la clasa a IV-a, astfel încât să beneficieze de un borcan de 250 g de miere în fiecare lună. Nu vrem să dăm în fiecare zi un pachețel cu miere, ci să oferim o dată pe lună un borcan cu miere și pentru a ajutora crescătorii de albine, adică apicultorii“.

Declarația se încadrează de fapt în conținutul legii suspendate. Să sperăm că, în lumina raportului în discuție, vor înceta suspendările legii pentru acordarea de miere preșcolarilor și școlarilor și acest deziderat, în fine, se va împlini.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

În cursul lunii martie, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 11.152 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 139 de amenzi contravenționale în valoare totală de 247.400 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

• Alba, 1.200 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Arad, 2.600 lei - etichetarea și depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Argeș, 1.200 lei - utilajele şi ustensilele insuficient igienizate; produse alimentare depozitate direct pe paviment;
• Bacău, 8.800 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiilor de prelucrare, de depozitare precum şi a instalaţiilor şi utilajelor; comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neigienizate;
• Bihor, 4.000 lei - depozitarea și manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Bistriţa-Năsăud, 6.800 lei - condiții igienico-sanitare necorespunzătoare; agregatele de frig şi rafturile neigienizate; lipsa echipamentului de protecţie; funcţionarea în spaţii neînregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor; produsele alimentare dirijate către neutralizare aveau ambalajele deteriorate şi etichetele nelizibile;
• Botoşani, 2.600 lei - funcţionarea în spaţii neaprobate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Brăila, 1.200 lei - manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Bucureşti, 36.600 lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare şi de valorificare a produselor alimentare, precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi a ustensilelor de lucru folosite; comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii necorespunzătoare sau neaprobate sanitar-veterinar şi fără respectarea condiţiilor de igienă; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare; neanunţarea de către persoanele fizice sau juridice a începerii ori sistării activităţii supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
• Buzău, 1.800 lei - lipsa contractului DDD; delimitarea şi identificarea spaţiului pentru produse neconforme;
• Călăraşi, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Cluj, 6.000 lei - etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare; produse alimentare neetichetate; desfășurare de activități fără document de înregistrare sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor;
• Constanţa, 2.000 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiului de depozitare şi comercializare;
• Dâmboviţa, 54.400 - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiilor de depozitare şi producţie, a utilajelor şi ustensilelor; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare; comercializarea în spaţii neînregistratate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor;
• Galaţi, 28.000 lei - nerespectarea parametrilor organoleptici a produsului finit; lotizarea produselor alimentare şi igienizarea întregului spaţiu de depozitare necorespunzătoare; manipulare necorespunzătoare produse alimentare, reparare tavan spaţiu comercializare;
• Giurgiu, 2.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Gorj, 4.400 lei - neconformităţi de igienă şi întreţinere a unor suprafeţe şi echipamente tehnologice (rafturi, mese de lucru, agregate frigorifice); prezenţa mucegaiului la nivelul unor pereţi; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; prezența unor impurităţi fizice în interiorul ambalajului; lipsa etichetelor; lipsa termometrelor pentru monitorizarea temperaturii la depozitarea alimentelor perisabile;
• Ialomiţa, 7.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; în spatiul de depozitare ambalaje pavimentul este igienizat necorespunzător; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Ilfov, 8.000 lei - nedemonstrarea trasabilităţii materiei prime; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Mehedinţi, 600 lei - nerespectarea normelor de igienă privind întreţinerea spaţiilor de producţie, de depozitare, a echipamentelor de lucru folosite şi anexele social-sanitare;
• Mureş, 2.600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Neamţ, 8.000 lei - lipsa trasabilității produselor alimentare; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; depozitarea necorespunzătoare a produselor  alimentare;
• Olt, 24.800 lei - nerespectarea regimului termic privind depozitarea produselor congelate; neîntreţinerea igienică a spaţiilor; produse alimentare cu modificări organoleptice aflate la comercializare; nerespectarea normelor privind manipularea şi depozitarea produselor alimentare; zona de recepţie marfă şi depozitare insuficient igienizată; etichetare incompletă pentru stabilirea trasabilităţii;
• Sibiu, 21.200 lei - spaţiile de producţie şi depozitare neigienizate; etichetarea și depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; utilizarea aditivilor fără menţiune pe etichetă;
• Timiş, 4.000 lei - spaţiile de producţie şi depozitare neigienizate; neîntreţinerea în condiţii de igienă a spţiilor de prelucrare alimente;
• Tulcea, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor finite;
• Vaslui, 1.800 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Vâlcea, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Vrancea, 4.000 lei - condiţii de depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

În cursul lunii ianuarie, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 6.357 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 35 de amenzi contravenționale în valoare totală de 49.000 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

• Argeş, 600 lei - produse semifabricate fără elemente de identificare și depozitate împreună cu produse finite;
• Bacău, 1.800 lei - comercializarea produselor alimentare în spaţii neigienizate;
• Botoşani, 2.000 lei - neîntreţinerea igienică a spaţiilor de producţie şi a utilajelor;
• Brăila, 6.000 lei - funcţionarea fără document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind demonstrarea trasabilităţii produselor alimentare;
• Buzău, 1.200 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa contractului DDD; lipsa termogramelor (evidența temperaturii în vitrine);
• Dâmboviţa, 13.600 lei - depozitarea și manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; spaţiile, suprafeţele și ustensilele neîntreţinute corespunzător; lipsa documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
• Giurgiu, 2.000 lei - funcţionarea fără document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
• Gorj, 5.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea vecinătăţilor la depozitarea alimentelor congelate;
• Ialomiţa, 9.600 lei - efectuarea necorespunzătoare a acţiunilor de deratizare; nerespectarea normelor privind manipularea produselor alimentare;
• Sibiu, 6.000 lei - depozitarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Vaslui, 600 lei - comercializarea produselor alimentare în spaţii neînregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
• Vâlcea, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Sursa: ansvsa.ro

În cursul lunii decembrie, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 7.872 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

 Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 126 de amenzi contravenționale în valoare totală de 216.000 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

• Alba, 3.800 lei - neîntreţinerea în condiţii de igienă a spațiilor de depozitare; etichetarea incompletă a produselor alimentare; depozitarea produselor alimentare direct pe paviment;
• Arad, 4.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea spaţiilor de procesare, depozitare, comercializare;
• Argeş, 2.000 lei - produse alimentare depozitate direct pe paviment fără respectarea principiului compatibilităţii produselor;
• Bacău, 2.000 lei - depozitarea produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
• Bistriţa-Năsăud, 15.200 lei - agregate de frig neigienizate; lipsa sursei de apă caldă; nu se respectă criteriile de compatibilitate la depozitarea produselor alimentare; lipsa echipamentelor de protecţie; lipsa dezinfectanţilor; produse alimentare fără elemente de identificare la comercializare;
• Braşov, 2.000 lei - nerespectarea condiţiilor de igienă;
• Brăila, 4.600 lei - depozitarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Bucureşti, 34.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; comercializarea în spaţii necorespunzătoare sau neaprobate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor a produselor alimentare; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea spaţiilor de depozitare;
• Cluj, 2.000 lei - lipsa documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
• Constanţa, 1.200 lei - manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; igienă necorespunzătoare în spaţiul de depozitare;
• Dâmboviţa, 10.800 lei - neîntreţinerea spaţiilor de producţie şi a utilajelor; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Dolj, 54.000 lei - etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
• Giurgiu, 5.000 lei - funcţionarea activității fără analiza apei;
• Gorj, 11.400 lei - manipularea produselor alimentare fără echipament de protecţie sanitară; neefectuarea examenelor medicale periodice; neîntreţinerea spaţiilor şi a mobilierului din dotare; aparatura frigorifică neigienizată; deşeuri nealimentare colectate în spaţiul comercial; depozitarea necorespunzătoare a unor produse alimentare; nu sunt respectate vecinătăţile la depozitarea produselor alimentare; fişele de monitorizare a temperaturii sunt completate cu intermitenţă; expunerea spre comercializare a produselor fără elemente de identificare; rafturile cu alimente sunt neigienizate; produsele alimentare au ambalajul plin de praf; prezenţa acumulărilor excesive de gheaţă în spaţiul de congelare a produselor de patiserie; absenţa înregistrărilor privind starea de sănătate a personalului;
• Ialomiţa, 2.600 lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea utilajelor şi ustensilelor; nerespectarea normelor privind ambalarea şi etichetarea produselor;
• Iaşi, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Ilfov, 2.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Maramureş, 2.000 lei - neîntreţinerea spaţiilor de procesare, depozitare, comercializare;
• Mureş, 8.000 lei- ambalare, etichetare necorespunzătoare;
• Olt, 14.000 lei - manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare fără respectarea normelor de igienă; supraaglomerarea în spaţiul de depozitare;manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea criteriilor de compatibilitate la depozitarea produselor alimentare;
• Prahova, 4.000 lei - depozitarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Sibiu, 16.000 lei - etichetarea și depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Suceava, 1.200 lei - condiții igienico-sanitare necorespunzătoare;
• Timiş, 4.600 lei- depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea în condiţii de igienă a spaţiilor de depozitare;
• Vaslui, 3.000 lei - nerespectarea normelor privind întreținerea spațiilor de prelucrare, depozitare și de valorificare a produselor alimentare; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• Vrancea, 6.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; funcţionarea în spaţiu neautorizat, neînregistrat sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Sursa: ANSVSA