reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Produse pentru fermieri iscusiţi

Într-un maraton de 32 de simpozioane, Alcedo le prezintă fermierilor oferta de produse pentru anul agricol 2015. Faţă de cele 30 de pachete tehnologice puse la dispoziţie anul trecut, reprezentanţii companiei au mărit numărul la 52 de pachete. Mai mult, dacă anul trecut Alcedo a introdus în ofertă produsul Tender, a doua denumire pentru produsul Dual Gold de la Syngenta, anul acesta alte patru produse au primit un al doilea nume.

„Rolul acestor întâlniri este foarte important pentru noi. Suntem o firmă care pune pe piaţă cantităţi importante de produse pentru protecţia plantelor, suntem responsabili de ceea ce facem şi trebuie ca fiecare dintre fermierii cu care colaborăm să cunoască toate detaliile legate de buna punere în practică a acestor produse. Aducem produse noi pentru a completa gama de produse necesare pentru combaterea bolilor, a dăunătorilor sau a buruienilor, dar la un preţ accesibil“, susţine preşedintele Alcedo, Vicenţiu Cremeneanu.

Tender este cea de-a doua denumire a produsului Dual Gold 960 EC al companiei Syngenta Crop Protection şi are în componenţă substanţa activă S-metolaclor. Tender este un erbicid preemergent ce asigură combaterea superioară şi de lungă durată.

La cultura florii-soarelui şi porumb se recomandă folosirea dozei de 1-1,5 l/ha înainte de semănat sau preemergent, dacă există umiditate suficientă.

Pentru cultura de porumb se utilizează în doza de 1-1.5 l/ha, preemergent fără incorporare imediat după semănat, în condiţii de umiditate suficientă. La legumele înfiinţate prin răsad, produsul trebuie aplicat înainte de plantarea răsadurilor.

Priori Xtra este a doua denumire comercială a produsului Amistar Xtra 280 SC oferit tot de Syngenta Crop Protection. Acest produs se recomandă la culturile de porumb, orz, floarea-soarelui şi rapiţă. Pentru floarea-soarelui se recomandă folosirea unei doze de 0,75 l/ha. Pentru bolile care apar pe calatidiu Priori Xtra se aplică de la începutul până la sfârşitul înfloritului. La cultura de rapiţă tratamentele se vor efectua în primăvară, preventiv, la începutul/mijlocul înfloritului. Folosirea produsului combate putregaiul uscat, putregaiul alb, putregaiul cenuşiu, pătarea neagră a frunzelor şi făinarea.

Chefara este a doua denumire a fungicidului Artea 330 EC şi poate fi aplicat atât preventiv, cât şi curativ, în toate stadiile de vegetaţie. Pentru a avea rezultate optime, fermierilor li se recomandă să aplice produsul la apariţia primelor semne de infestare, după care se revine cu un tratament după 3-5 săptămâni, atunci când condiţiile climatice favorizează apariţia infecţiilor secundare. Chefara poate fi utilizat pentru culturile de grâu, orz în doză de 0,4 l/ha.

Silba este a doua denumire comercială a Gardoprim Plus Gold 500 SC al aceleiaşi companii, ca şi primele 3 produse redenumite. Se aplică preemergent în doze cuprinse între 3,5 – 4 l/ha la culturile de porumb şi floarea-soarelui. Combate buruienile anuale, excepţie făcând Xanthium, Solanum şi Sinapsis şi nu este recomandată erbicidarea după răsărirea culturilor.

Rango este erbicidul produs de Chemtura sub denumirea Pantera 40 EC. Aplicarea acestui produs se recomandă pentru combaterea buruienilor monocotiledonate din culturile de rapiţă, floarea-soarelui, legume şi viţă-de-vie. Erbicidul se aplică postemergent şi este compatibil cu majoritatea erbicidelor, fungicidelor şi insecticidelor.

Loredana Larissa SOFRON

Porumbul recoltat la minus 10 grade aduce profit

2014 a fost un an agricol dificil pentru fermieri, mai ales în unele părţi ale ţării unde a plouat foarte mult. În atare condiţii, nu mai miră pe nimeni că porumbul nu a mai putut fi cules la timp şi s-a ajuns ca în anumite zone – cum ar fi Banatul, Ardealul, Oltenia sau Moldova – recoltatul să se facă în plină iarnă, la multe grade cu minus în termometru. Cei în cauză susţin că a fost mai degrabă o măsură de compromis, de pe urma căreia au avut totuşi de câştigat. Pe de o parte, n-au mai cheltuit cu depozitarea producţiei, iar pe de alta, preţul la porumb a crescut. Un risc până la urmă asumat.

Unul dintre judeţele în care recoltatul porumbului nu s-a putut face la timp este şi Bacăul, unde s-a intrat  în iarnă cu aproape 10.000 ha neculese, ceea ce reprezintă în jur de 10% din suprafaţa totală semănată cu porumb anul trecut.

„Ploile numeroase din iulie şi temperaturile nocturne scăzute au întârziat coacerea boabelor şi, drept urmare, şi timpul de recoltare. În plus, toamna umedă şi cu multă ceaţă a agravat situaţia, ajungându-se ca în luna noiembrie să nu se poată intra în teren din cauza umidităţii mari a porumbului“, a declarat, pentru AGERPRES, unul dintre cei mai cunoscuţi producători din judeţ, Ioan Chiriac, administrator al firmei Servchimex din Godineşti.

Acesta spune că până la urmă a avut de câştigat de pe urma întârzierii recoltării porumbului deoarece nu a mai trebuit să plătească lucrările de uscare, transport şi depozitare pe timpul iernii, iar între timp a crescut preţul porumbului. Iar un preţ de 50-55 de bani kilogramul de porumb face cultura rentabilă, după cum susţine Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

„Chiar dacă afară au fost temperaturi şi de -20° Celsius, bobul de porumb nu a fost deloc afectat. Mai trebuie spus că, în toamnă, de exemplu, kilogramul de porumb se achiziţiona de către marii traderi cu circa 30 de bani, ceea ce făcea ca acest tip de cultură să devină neprofitabil, chiar şi în condiţiile unei producţii de peste 5.000 de kilograme la hectar. Acum, preţul unui kilogram de porumb boabe a ajuns la 50-55 de bani, fapt ce face ca producţia să devină cât de cât rentabilă“, a mai declarat preşedintele LAPAR.

Şi Traian Ghinoiu, un agricultor din Gorj, spune că a fost nevoit să recolteze porumbul în ianuarie, când pământul a fost îngheţat. În ciuda costurilor mai mici – n-a mai cheltuit cu uscarea porumbului şi nici cu depozitarea lui –, fermierul recunoaşte că nu este o soluţie de luat în calcul în viitor, mai ales că se întârzie arăturile de primăvară.

„Din cauza acestei situaţii trebuie să ne reorientăm şi să trecem la hibrizi semitimpurii“, mărturiseşte agricultorul, care spune că nu este prima dată când agricultorii din zonă s-au confruntat cu această problemă după 1989, din cauza condiţiilor meteo dificile. În ceea ce-l priveşte, Ghinoiu a rămas cu vreo 35 ha de porumb nerecoltate în toamnă, de pe care în final a obţinut producţii de 5-6 tone la hectar, însă au fost agricultori care au avut suprafeţe şi mai mari nerecoltate, chiar în jur de 600 hectare.

În Gorj probleme au fost semnalate în special la hibrizii tardivi şi semitardivi, în contextul în care umiditatea a fost mare. În alte zone ale ţării, cum ar fi în Banat, de exemplu, recoltatul nu s-a încheiat nici până la acest moment, aşa că n-ar fi exclus să vedem chiar şi până la sfârşitul lunii februarie combinele pe câmp.

Ioana Guţe

De la porumb la mălai şi… mămăligă

O mămăliga reuşită începe cu o sămânţă de calitate. Pornind de la această idee, Monsanto România a organizat „Festivalul Mămăligii“ – o călătorie în lumea porumbului. Prezent la eveniment, Vasile Nicolai, bucătar şef, a pornit incursiunea de la bucătăria tradiţională spre cea modernă, de la o mămăligă clasică care a fost derivată în reţete inedite care au stârnit apetitul celor prezenţi.

„Ideea Festivalului Mămăligii a pornit din dorinţa de a ne adresa direct consumatorului, nu doar fermierului. Noi producem sămânţa hibridă, o comercializăm fermierilor, aceştia o cultivă, iar recoltele lor ajung la firmele de morărit“, a declarat Mihaela Vasile, specialist relaţii publice.

Dacă pentru cei mai mulţi dintre noi reţeta de mămăliga este cea clasică învăţată în familie, evoluţia în domeniul gastronomiei ne pune la dispoziţie o multitudine de reţete pe bază de mălai, inclusiv deserturi.

Blat de tort din mămăligă şi citrice

Ingrediente: • 2 ceşti de unt la temperatura camerei; • 2 căni de zahăr; • 6 ouă; • extract de vanilie; • 3 lămâi zemoase şi coaja rasă de la acestea; • 2 ceşti de făină; • 1 ceaşcă de mălai; • praf de copt.

Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 180 de grade Celsius şi se unge o tavă rotundă cu unt şi făină. Se bate untul cu zahărul într-un castron până când compoziţia devine pufoasă, apoi se bat ouăle împreună cu vanilia, coaja de lămâie şi sucul de lămâie. Se combină făina, mălaiul şi praful de copt, iar compoziţia se amestecă cu untul. Se toarnă amestecul în tava pregătită, se acoperă cu folie de aluminiu şi se dă la cuptor timp de 40 de minute.

Loredana Larissa SOFRON

KWS lansează noi hibrizi de porumb

KWS, unul dintre primii furnizori de sămânţă din România, a lansat pe piaţă 5 noi hibrizi de porumb. După o lungă perioadă de mister, compania a dezvăluit numele noilor produse. Este vorba de Kamparis, un FAO 390, considerat de către producători campion la performanţă, potrivit în zone umede, dar şi secetoase, Balasco cu FAO 420, unic prin habitus şi surprinzător prin performanţă, Konfites FAO 460, declarat liderul acestei maturităţi, KWS 2482 FAO 440 şi Konsens FAO 560.

Lansat într-un cadru festiv, în prezenţa a peste 300 de fermieri şi distribuitori, noul hibrid Kamparis, vedeta lansărilor oficiale, se remarcă ca fiind primul hibrid creat în România (cu ambii genitori autohtoni). „Este pentru prima oară când o multinaţională aduce pe piaţă pentru România un hibrid adaptat 100% condiţiilor de aici“, a declarat Ion Voinea, product manager KWS.

Cu detalii despre performanţele acestor hibrizi vom reveni în numărul viitor.

Prognoze optimiste pentru floarea-soarelui şi porumb

După ce ploile din luna iulie au dat peste cap estimările agricultorilor privind producţia de păioase, prognozele privind culturile prăşitoare sunt destul de optimiste. Agricultorii se aşteaptă la recolte cel puţin la nivelul celor de anul trecut, însă se tem că nivelul preţurilor ar putea fi inferior, aşa cum s-a întâmplat şi la grâu, orz sau rapiţă.

Judeţele cele mai afectate de inundaţii au fost Olt, Argeş şi Vâlcea. În Olt, de exemplu, circa 40.000 ha, din care aproximativ 30.000 ha cultivate cu grâu, nu pot fi recoltate din cauza inundaţiilor, susţine Dan Bărăgan, director la Direcţia Agricolă şi de Dezvoltare Rurală (DADR) Olt. Pe lângă grâu, au mai fost afectate şi culturi de orz, rapiţă sau triticale. Pierderile cele mai mari au fost consemnate în partea de nord a judeţului, în condiţiile în care dacă plouă trei zile la rând nu se poate intra pe câmp. Bărăgan spune că în acest an producţia a fost nu doar mai mică din punct de vedere cantitativ, ci şi de o calitate inferioară celei de anul trecut. O problemă constituie şi faptul că în multe cazuri s-a intrat la recoltat pe teren moale, iar în aproximativ o lună trebuie semănată rapiţa. Or, în acest context lucrările se vor efectua cu dificultate.

Probleme mari au fost şi la Vâlcea, unde aproximativ 10.000 ha de teren agricol (suprafeţe cu cereale, legume, plante furajere, pomi fructiferi, viţă-de-vie, sere şi solarii etc.) au fost afectate de inundaţii. Pierderi au fost consemnate în localităţi precum Drăgăşani, Voiceşti, Ştefăneşti, Ghioroiu, Copăceni, Racoviţa sau Călimăneşte, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură Vâlcea.

Pagube şi în Prahova

Inundaţiile au produs pagube şi în alte judeţe. În Prahova culturile de floarea-soarelui şi de porumb sunt afectate în general pe terenurile foarte joase, unde s-a produs fenomenul de băltire, susţine Adrian Mocanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţ. În rest, pe celelalte suprafeţe culturile arată foarte bine, mai spune agricultorul. La el, de exemplu, la Dumbrava, jumătate din cele 200 ha de teren agricol cultivate cu porumb sunt afectate de ex­cesul de umiditate. Mai nou, începe însă să se manifeste lipsa de apă, cu efecte directe asupra dezvoltării plan­telor, mai afirmă agricultorul.

În total, în zonă se înregistrează pierderi pe 20-30% din suprafaţă. Dacă la porumb vorbim de pierderi de până la 30% din cauza excesului de umiditate, la floarea-soarelui procentul este undeva la 10%, pentru că aceasta a rezistat foarte bine. Oricum, este de aşteptat ca producţia să fie inferioară celei de anul trecut, susţine Adrian Mocanu.

În ceea ce priveşte grâul, producţia a fost asemănătoare celei de anul trecut, circa 5 tone la hectar, problemele fiind legate, însă, de preţuri. În timp ce în 2013 kilogramul de grâu era achiziţionat cu 70 de bani, acum abia ajunge la 65 de bani, spune Mocanu, în condiţiile în care calitatea este mai proastă. Nici la orz lucrurile nu au stat mai bine, pentru că la un preţ de 48 de bani pe kilogram agricultorul nu şi-a acoperit nici măcar cheltuielile, darmite să mai vorbim de profituri. Mocanu spune că a avut o producţie de cinci tone la hectar, cheltuielile fiind de circa 2.500 de lei la hectar, iar veniturile obţinute din vânzarea recoltei au atins 2.000 de lei.

„Noroc cu rapiţa; producţia a fost la fel ca în 2013, dar calitatea mai bună. Chiar dacă preţul primit pe kg este mai mic faţă de 2013, respectiv 1,3 lei raportat la 1,6 lei în 2013, din cauza ploilor am avut cheltuieli mai mici pentru că n-am făcut stropiri şi nici nu a fost atac de insecte“, a precizat Mocanu.

Acesta spune că în acest an nici nu poate fi vorba de profituri, cel puţin pentru micii agricultori, din cauza anului agricol dificil, dar şi a preţurilor mai mari la motorină (undeva la 10%, raportat la 2013) sau inputuri (5-10%). Nu în ultimul rând, preţurile de achiziţie a cerealelor s-au redus cu până la 10%.

Giurgiu: estimări optimiste la porumb

În judeţul Giurgiu culturile de porumb şi floarea-soarelui se prezintă bine, nefiind afectate de inundaţiile din ultima vreme, cu mici excepţii. Este vorba, în mod special, de unele suprafeţe unde a căzut grindină sau unde au fost furtuni. Pagube sunt în mod special la sere şi solarii, proprietarii acestora urmând să fie despăgubiţi. La culturile prăşitoare se aşteaptă totuşi ca producţia din acest an să fie superioară celei de anul trecut.

„Categoric, va fi mai bine la floarea-soarelui şi porumb. De regulă, dacă se pierde la păioase, se câştigă la prăşitoare. Am avut, însă, şi ani când a mers foarte bine la toate culturile“, a declarat Aurel Anghel, director la Direcţia Agricolă Giurgiu (pe post până la data de 1 august, când îi expiră detaşarea de la Prahova).

Şi în Vrancea culturile de porumb şi floarea-soarelui se prezintă bine, cel puţin deocamdată. Spre deosebire de anul trecut, când a fost secetă, în acest an au fost ploi frecvente, care au ajutat dezvoltarea plantelor.

„În acest moment (n.red – 1 august) porumbul se prezintă bine pentru că a plouat suficient, mai trebuie însă să plouă şi când plantele leagă. Cred că în acest an plantele se prezintă mai bine decât în 2013, când a fost secetă“, a precizat Neculai Pupăză, reprezentantul Camerei Agricole Vrancea.

În Gorj, în schimb, inundaţiile au distrus câteva sute de hectare de porumb şi grâu, după cum susţine Gheorghe Petcu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din acest judeţ.

În acelaşi timp, în judeţul Botoşani specialiştii aşteaptă producţii bune, ba chiar foarte bune în anumite zone, după cum susţine Florin Marţolea, şeful Serviciului inspecţii, politici agricole din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Botoşani. În acest an, în judeţ au fost obţinute producţii mai mari faţă de anul precedent la majoritatea culturilor agricole, creşteri fiind consemnate în special la rapiţă, de la 1,6 tone /ha în 2013 la 2,2 tone/ha în 2014. La grâu producţia a fost de 3,2 tone/ha, com­parativ cu 3,1 tone la hectar în 2013.

Ioana GUŢE

Culturi compromise din neglijenţă

Vizitele din ultimele două zile făcute la fermierii din zona de sud şi sud-est a ţării au derulat prin faţa mea multe probleme cu care se confruntă agricultorii noştri mari sau mici.

Rememorând câmpurile pe care le-am vizitat, mi-am dat seama de multitudinea accidentelor care apar din cauza necunoaşterii sau neglijării unor mici amănunte tehnice la aplicarea tratamentelor fitosanitare în culturi.

Mă voi referi doar la cultura de rapiţă, deşi accidente asemănătoare am întâlnit la toate culturile: grâu, porumb, cartof, floarea-soarelui.

Spre exemplu, aşa cum este recomandat, un fermier a avizat prepararea soluţiei de tratament pentru prevenirea şi combaterea atacului de boli şi dăunători pentru cultura rapiţei din fermă. Dar a gândit un amestec compus dintr-un fungicid, două insecticide şi un îngrăşământ foliar complex, fără să ţină cont că unele substanţe active din produsele amestecate nu au fost compatibile chimic sau biologic, chiar dacă fizic nu au creat probleme de amestecare. După 7-8 zile de la aplicarea tratamentului, rezultatul a început să fie vizibil şi silicvele de rapiţă deja formate au căpătat o culoare violacee, iar galbenul petalelor de la florile încă existente au devenit aproape albe. Astfel, din necunoaştere, fermierul a fost nevoit să întoarcă o cultură reuşită de rapiţă ce se întindea pe zeci de hectare şi care ar fi putut aduce un venit bun în fermă.

La câţiva zeci de kilometri distanţă, în acelaşi judeţ, am găsit o altă problemă. Imaginile sunt grăitoare. După terminarea unor tratamente fitosanitare la cultura de grâu, un mecanizator clăteşte aparatul de stropit cu două ape şi încheie o zi grea de muncă. A neglijat însă o mică indicaţie tehnică care recomandă folosirea unui detergent la spălarea utilajului după terminarea lucrului şi apoi clătirea cu două ape curate. Două zile mai târziu efectuează cu acelaşi aparat de stropit un tratament fitosanitar la rapiţă. După mai bine de o săptămână rezultatul devine vizibil, iar silicvele de rapiţă încep să cadă şi florile încep să se usuce. Mai bine de 10 hectare de rapiţă care în urmă cu o săptămână promiteau o producţie de aproximativ 4 tone la hectar au necesitat întoarcerea şi reînsămânţarea cu altă cultură. Pierderile se cuantifică în cifre cu multe zerouri şi niciun fermier nu doreşte să se întâmple astfel de evenimente în ferma sa.

În ultimii doi ani am văzut în sudul României culturi care, însumate, dau multe sute de hectare ce au necesitat întoarceri ca urmare a unor mici amănunte tehnice care au fost neglijate sau care nu au fost cunoscute de fermieri şi mecanizatori.

Să nu uităm că, în urma cu peste 25 de ani, la Băneasa funcţiona un Institut pentru Protecţia Plantelor, care furniza agricultorilor din acea vreme informaţii tehnice despre compatibilitatea fizică, chimică şi biologică a diferite amestecuri de produse fitosanitare pentru ca fermierii să poată aplica la o singură trecere două sau trei produse, realizând economie de combustibil şi cheltuieli de producţie reduse.

Mai este astăzi posibilă o astfel de performanţă?

Mai doresc cei care conduc astăzi destinele agriculturii româneşti acest lucru?

Ne poate întinde o mână Comunitatea Europeană?

Sunt întrebări la care toţi fermierii din România aşteaptă un răspuns!

Ing. Octavian GROZA

Piaţa blocată pentru grâu şi porumb

În momentul de faţă piaţa grâului şi a porumbului este blocată pentru că nu se mai vinde nimic, susţin fermierii. În silozuri a mai rămas cam o treime din producţia din acest an, stocată în aşteptarea unor preţuri mai bune de către cei care au avut capital să realizeze lucrările de toamnă. La grâu, cel puţin, nu se aşteaptă o presiune asupra preţului până la sfârşitul anului pentru că procesatorii şi-au făcut deja stocuri consistente. În schimb, a crescut puternic cererea, şi implicit, preţul la floarea-soarelui.

Singura excepţie, floarea-soarelui

„În prezent, nu se mai vinde şi nu se mai cumpără niciun bob. La preţurile actuale s-a blocat piaţa. Oamenii au mare nevoie de bani, dar nici la preţurile acestea (n. red. preţul unui kilogram de grâu sau de porumb se învârte în jurul valorii de 50 de bani, iar la floarea-soarelui este de 1,7 lei/kg) nu poţi să vinzi. Stau cu marfa în siloz şi aşteaptă să crească preţurile“, a declarat Marian Topală, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Iaşi.

„Piaţa este, într-adevăr, blocată. Nu se mai cumpără nimic în port în afară de floarea-soarelui. Toată lumea caută floarea-soarelui. Ne-au tot zis că există un excedent de 5 milioane de tone producţie în ţările UE, că nu are nimeni nevoie de floare. Şi, uite, acum se exportă floarea-soarelui“, a declarat Daniel Ciobanu, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Dacă preţul la grâu a crescut uşor, la floarea-soarelui cotaţia s-a majorat semnificativ. „E adevărat, piaţa este blocată la grâu, dar cererea a crescut la floa­rea-soarelui. Pe bursă preţul la grâu a crescut cu 20 de euro până pe la 160-168 de euro, în timp ce la floarea-soarelui creşterea a fost de 40 de euro, până la 375-380 de euro. E normal ca piaţa să fie mai bună pentru floarea-soarelui decât pentru grâu“, a arătat Ilie Popescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt.

O treime din producţie, depozitată

În orice caz, cărţile au fost făcute pentru producţia de grâu din acest an. A mai rămas ceva doar la cei, puţini la număr, care au avut bani să înceapă lucrările de toamnă.

„În general mai există grâu pe stoc doar la oamenii care au avut ceva capital ca să facă lucrările şi să-şi plătească datoriile. Aceşti oameni au strâns grâul şi nu l-au dat la preţuri mici. Acum este firesc să crească preţul. Toţi şi-au fixat o ţintă de 750-800 de lei pe tonă şi-i dau drumul doar când piaţa ajunge la acest preţ, în general după începutul anului următor“, a precizat Popescu.

Şi la porumb fermierii aşteaptă vremuri mai bune

Nici la porumb situaţia nu este mai roz în privinţa preţurilor. Aşa că, fermierii care-şi permit, aşteaptă vremuri mai bune.

„La porumb nu se mişcă mai nimic pentru că preţurile sunt foarte jos. Nu sunt mulţi doritori să vândă la 0,48 – 0,49 lei/kg, din care se mai scad serviciile de uscare. La grâu mai toată lumea a vândut ce a avut pentru că oamenii au avut nevoie de bani pentru însămânţări, pentru motorină. A mai rămas ceva grâu pe la micii producători, cam 30-35% din producţia din acest an“, a arătat Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea.

Preţurile vor rămâne cam la nivelul de acum până la sfârşitul anului, cred fermierii.

„Procesatorii şi-au făcut stocuri de grâu, aşa că rezistă măcar două luni. Deci nu cred că se va mai schimba ceva în preţ în scurt timp. Până la urmă, pe ce a mai rămas, preţurile se vor aduna şi la noi conform bursei, pe undeva pe la 180-190 de euro. Nu 130 de euro ca acum!“, a mai spus Bazon.

Ioana GUŢE

Oscilaţii mari la producţia de porumb

România a cultivat, în 2013, 2.573.000 ha cu porumb, mai puţin cu 148.200 ha decât în 2012. Producţia medie, cel puţin în faza evidenţelor intermediare, este mult mai bună, comparativ cu atipicul an secetos 2012, apropiindu-se de media înregistrată în 2011 (4,525 t/ha, faţă de 11,5 t/ha în Belgia, 9,38 t/ha în Germania, 7,86 t/ha în Portugalia şi 6,75 t/ha în Croaţia - sursa UE ). În trendul nefavorabil al acestui an din punctul de vedere al preţurilor se prefigurează o livrare a porumbului la valori destul de mici, 0,50 lei/kg (în echivalent lei, 0,568 la CBOT Chicago şi 0,78 lei, în Franţa), situaţie care menţine nemulţumirea în rândul fermierilor. În decada a treia a lunii octombrie, stadiul recoltării porumbului era între 100% la Iaşi şi 42%, la Arad.

Recolte modeste spre bune în vestul şi centrul ţării

Arad (informaţii DADR): Din 121.600 ha s-au recoltat 54.720 ha (45%), cu o medie de 3,48 t/ha. Fermele care au aplicat tehnologia completă, situate în zonele în care regimul precipitaţiilor a fost unul acceptabil, au obţinut 7 t/ha, iar cea mai mică producţie, şi nu neapărat în gospodăriile populaţiei, a coborât la 1,5 t. Aradul s-a confruntat cu o secetă severă în lunile în care porumbul avea mare nevoie de apă, acesta fiind motivul unei producţii modeste.

Satu Mare (DADR): Doar 40.000 ha, din 82.000 ha cultivate, au fost recoltate, cu o medie la hectar de 5 t. Recoltarea se va încheia probabil prin noiembrie pentru motivul că semănatul s-a executat mai târziu din cauza precipitaţiilor din primăvară, iar recoltarea, de asemenea, a fost întreruptă de mai multe secvenţe cu ploi. Nimeni nu-şi face griji însă din acest motiv, în zonă practicându-se frecvent ridicarea foarte târzie a recoltei, până spre sfârşitul lunii noiembrie sau, rar, în decembrie, dacă timpul este favorabil.

Alba (DADR): S-a recoltat 80% din suprafaţă (30.800 ha din 38.686 ha cultivate). Media este de 3,7 t/ha, cu maxime de până la 5 t şi minime de 3 t/ha. De reţinut că în Alba mai multe suprafeţe au fost afectate de grindină.

Cluj (DADR): Din 40.000 ha cultivate, s-au recoltat în jur de 30.000 ha, cu o medie de 3,4 t porumb boabe la hectar. Anul nu a fost foarte bun pentru cultura porumbului, dată fiind seceta intervenită în şi după perioada legatului. În zonele cu fertilitate bună a solului (Cianu Mare, Mihai Viteazul, Câmpia Turzii, Viişoara) şi în fermele mai mari de 50 ha recolta s-a situat la 6 t. Maximul de producţie a ajuns la 6,5 t/ha inclusiv în fermele în care, în anii favorabili meteorologic, potenţialul urcă obişnuit la 8-9 t/ha.

Sudul ţării, de la 4 la 6 t/ha, cu excepţii de 12 t/ha

Argeş (DADR): Media producţiei este una peste medie, 4,4 t/ha, după ce s-au recoltat 50.000 ha, din 54.000 ha cultivate. În zona Miroşi, recunoscută pentru performanţele agrare, fermierii au obţinut 8-9 t/ha. Minimul de producţie a ajuns sub 3 t/ha în gospodăriile populaţiei, acolo unde se mai foloseşte ceea ce numim „sămânţă din pod“, pe principiul că „dacă vând cu 0,50 lei, de ce să cumpere sămânţa cu minimum 1,25 lei/kg.“

Teleorman (DADR): Din totalul suprafeţei, de 85.361 ha cultivate cu porumb, s-au recoltat mai bine de 80.000 ha, cu o producţie medie la unitatea de suprafaţă de 4,66 t. În nordul judeţului, acolo unde solul este mai bun, iar regimul precipitaţiilor adecvat, producţia este de 7-8 t/ha, faţă de 3-4 t/ha în sud. În fermele de subzistenţă recolta a coborât la 3 t/ha.

Ialomiţa (DADR): Fermierii au recoltat 81.320 ha din totalul suprafeţei, de 90.209 ha. Media recoltei este de 6 t/ha, cu recorduri de 12 t la unităţile care aplică tehnologie de ultimă generaţie. În zona Feteşti, acolo unde s-a manifestat fenomenul de secetă la semănat şi în perioada de creştere şi dezvoltare a porumbului, producţia n-a depăşit 3 t/ha.

Călăraşi (DADR): Judeţul se menţine ca pondere a producţiilor medii la hectar printre primele din ţară. Din 102.940 ha cultivate cu porumb s-au recoltat 96.320 ha, cu o recoltă medie de 5,18 t/ha, maxime de 12 t/ha, în fermele mari şi minime de 3,5 t/ha, în fermele mici.

Giurgiu (DADR): Influenţa producţiilor din fermele de subzistenţă este covârşitoare. Media la hectar a fost coborâtă la 3,9 t boabe/ha. În fermele mari anul acesta s-au obţinut 12 t/ha, cu un record de 13 t într-o unitate care aplică tehnologie de vârf, dar pe loturile din gospodării se vorbeşte şi de 1,5 t/ha!

Modova şi Dobrogea recoltă medie sub 4 t/ha

Iaşi (DADR): Toată suprafaţa de 95.572 ha a fost recoltată, cu o medie de 3,870 t/ha. În zona Movilenilor producţia a fost de 7-8 t/ha. Ca regulă, în jumătatea de est a judeţului rezultatele au fost mai bune.

Botoşani (DADR): Producţia la hectar este în curs de evaluare. Din cele aproximativ 100.000 ha s-au recoltat 60.000 ha, cu o medie care depăşeşte 4 t/ha. În zona de favorabilitate pentru porumb, în nordul judeţului, rezultatele sunt infinit mai bune decât în sud, cu o diferenţă de 3-4 tone/ha.

Galaţi (DADR): Judeţul a fost printre cele mai afectate din România, însemnate suprafeţe din 29 de sate fiind distruse de inundaţiile din luna septembrie. Calamitatea a succedat secetei din luna iulie, şi aceasta cu impact negativ asupra nivelului recoltei. Din 115.000 ha de porumb se recoltase aproape 85% din suprafaţă, cu o medie a recoltei de 3,755 t/ha. La porumbul pentru sămânţă producţia medie s-a situat la 3,37 kg/ha.

Constanţa (DADR): Fermierii constănţeni repetă situaţia neplăcută de anul trecut, când seceta a diminuat drastic recolta. Dobrogea de Sud s-a confruntat cu o perioadă de câteva luni în care nu a plouat deloc, ceea ce a făcut ca producţia medie la porumb să fie de 2,88 t/ha, poate cea mai scăzută din ţară. Lucrarea de recoltare pe cele 64.525 ha s-a încheiat. La porumbul pentru sămânţă (325 ha) producţia a fost de 1,78 t/ha.

Maria BOGDAN

Tehnologie minimală pentru 10 t/ha de porumb

Cine îşi închipuie că, pentru a obţine 10 t/ha de porumb, trebuie aplicată o tehnologie sofisticată, cu costuri greu de suportat, se înşeală. Acest adevăr l-am aflat recent, cu ocazia celei de-a IV-a ediţii a Zilei porumbului. Gazdă a fost Nicolae Sitaru, administratorul Elsit COM (Ciochina, Ialomiţa). Loturile, în regim de cultură mare, s-au aflat pe raza satului Orezu.

Prin protocolul de participare, toate companiile de seminţe partenere au prezentat câte şase hibrizi de porumb, din grupa de maturitate semitimpurie şi semitardivă.

Companiile participante au fost Pioneer, Procera, Monsanto, KWS, Caussade, Euralis, Limagrain, Maisadour şi RAGT. De tratamente împotriva buru­ienilor şi a dăunătorilor s-a ocupat BASF.

Au fost de faţă peste 450 de fermieri. Printre invitaţi s-au aflat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Vasile Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (organizatoarea evenimentului), Adrian Rădulescu, consilier prezidenţial, directori din MADR.

În principal s-a discutat despre piaţa porumbului şi provocările Politicii Agricole Comune din perioada 2014-2020.

Producţii satisfăcătoare obţinute în regim neirigat

De la bun început trebuie să spunem că nicio cultură nu a fost irigată, acesta fiind un amănunt foarte important dacă ţinem cont de producţia medie mare obţinută la Orezu.

Conform celor declarate de reprezentanţii companiilor de seminţe, cultura premergătoare a fost tot porumbul. Terenul nu a fost arat şi nici scarificat. În toamnă s-a făcut o trecere cu discul, iar în primăvară, din nou cu discul şi cu combinatorul.

Porumbul a fost fertilizat cu 150 kg/ha de îngrăşăminte chimice complexe NPK (18-46-0) şi 300 kg/ha de azotat de amoniu. În general s-au practicat două densităţi, la însămânţare. Prima a fost de 55-60 de mii de plante/ha, iar a doua, de 65-70 de mii de plante/ha. În cazul densităţii reduse, aplicate mai mult de frica secetei, producţiile s-au ridicat la 9 t/ha, iar pentru a doua, 11 t/ha, ceea ce în medie înseamnă aproximativ 10 t/ha.

Combaterea bolilor şi a buruienilor

„Pe 20 aprilie am aplicat Frontier Forte împotriva buruienilor mono şi dicotiledonate, în doză de 1,4 l/ha. Acest erbicid înlocuieşte cunoscutul Acetoclor, interzis începând cu anul 2013“ – ne-a declarat Andrei Zaharia, reprezentantul BASF în Ialomiţa.

În continuare, în faza de şase frunze, s-a utilizat pachetul Record, reco­mandat pentru 5 ha, format din Kelvin Top (1 l/ha) + Cambio (2 l/ha) + adjuvantul Dash (0,6 l/ha).

„În cazul unei infestări puternice cu dicotile perene sau costrei ori în cazul în care momentul optim de aplicare a fost depăşit, acest pachet se aplică pe o suprafaţă de 4 ha“, a menţionat Zaharia.

Conform celor spuse, în faza de 10-12 frunze s-a folosit o tehnologie inovativă, numită DUO System, cu spectru larg de acţiune, compusă din erbicidul Stratos Ultra (1,5-2 l/ha) şi Dash (1-2 l/ha), dar numai în cazul hibrizilor DUO, cu rezistenţă la substanţa activă cicloxidim. Acest erbicid are un spectru superior de combatere a buruienilor şi o eficacitate ridicată asupra gramineelor.

Pentru combaterea bolilor a fost aplicat postemergent sistemul AgCelence, din care face parte fungicidul Opera (substanţă activă piraclostro­bin), în doză de 1 – 1,5 l/ha. Ca urmare, plantele au fost mai sănătoase, mai viguroase şi mai verzi decât cele tratate cu alte fungicide. Reprezentantul BASF a adăugat că tratamentul se poate aplica în două faze, în funcţie de echipamentul disponibil. Prima este timpurie (1 l/ha), când porumbul are 1-1,2 m, până la ultima posibilitate de intrare în cultură cu tractor şi echipament normal de stropit. A doua aplicare este târzie (1,5 l/ha), la înflorit, când sunt necesare echipamente cu lumină mărită la sol.

Porumbul, un pariu care poate fi câştigat

În deschiderea evenimentului, Nicolae Sitaru a afirmat că scopul prezentării hibrizilor performanţi vizează creşterea productivităţii, prin plante bine adaptate condiţiilor noastre pedoclimatice.

„Nu putem să ne mândrim cu producţia pe care o facem în România, comparativ cu statele vestice. Însă există fermieri şi la noi, care folosesc numai sămânţă certificată, care respectă tehnologia recomandată şi care obţin producţii la nivel occidental.

Astăzi încercăm să oferim fermierilor soluţii pentru a alege corect hibrizii de porumb pe care să-i cultive. Anul acesta loturile cuprind 54 de hibrizi de porumb de la nouă companii.

Porumbul este un pariu pe care îl putem câştiga, dacă nu vindem acum, când preţurile sunt mici, de numai 110-114 euro/t“, a declarat administratorul fermei gazdă.

Totodată, domnia sa consideră că preţurile actuale sunt la nivelul anului 2009, deşi preţurile inputurilor au crescut foarte mult de atunci şi până azi.

Sitaru a menţionat că, spre deosebire de alţi agricultori, a avut semnat un contract de mai mult timp, iar acum vinde o parte din porumb cu 127 de euro/t. Restul îl depozitează, alături de alte cereale sau oleaginoase, pentru că are capacitatea de a stoca 20.000 t.

Avans, începând cu 16 octombrie

Invitat la tribună, Daniel Constantin a vorbit despre sprijinul acordat fermierilor şi a amintit câteva elemente din PAC 2014-2020. Cu această ocazie a anunţat că avansul pentru înfiinţarea culturilor de toamnă va fi acordat, începând cu data de 16 octombrie. Există deja o hotărâre de guvern, iar MADR a împrumutat 2,9 mld lei, pentru a putea efectua aceste plăţi. Referitor la noua PAC, ministrul a declarat că, pe Pilonul I, nu va exista o plată unică şi necondiţionată, cum a fost până acum. În 2014 România va avea de la UE 1,4 miliarde de euro pentru plăţi directe (până în 2020, va creşte la 1,9 miliarde), la care se adaugă sprijinul de la bugetul de stat de peste 400 milioane de euro, valoare care va scădea treptat în anii următori, odată cu mărirea contribuţiei europene. Din 2014, ajutorul complementar îşi va schimba denumirea în ajutor naţional de tranziţie.

Tinerii fermieri vor beneficia de bani în plus. De asemenea, micii fermieri, cu suprafeţe până la 30 ha, vor fi stimulaţi, pentru a produce mai mult. „Pe Pilonul II vom avea cel puţin două subprograme. Unul va fi pentru reconversia în pomicultură, în condiţiile în care jumătate din livezi se află în declin. Al doilea vizează zona montană, având în vedere că cei mai mulţi producători de lapte sunt la munte. De asemenea, vor fi măsuri de investiţii, cu proceduri simplificate“ – a precizat Constantin.

Ministrul a mai spus că, dacă vrem să creştem producţia, soluţia o reprezintă irigaţiile. De asemenea, consideră că „materia primă nu trebuie s-o exportăm, ci s-o ducem pe zona de zootehnie, iar din zootehnie s-o ducem în zona de procesare, să aducem valoare adăugată“. Pentru a contracara volatilitatea pieţei, Constantin a sfătuit fermierii să depoziteze recoltele, până când preţul va acoperi cheltuielile.

Traian Dobre

Producţii mari la grâu, perspective bune pentru porumb şi floarea-soarelui

2013 poate fi considerat unul dintre cei mai buni ani agricoli din ultimul deceniu, ba chiar mai mult. La grâu, de exemplu, avem cel mai mare nivel de producţie din ultimii 43 de ani, după cum a anunţat ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Acesta vorbeşte de randamente mari la ovăz şi rapiţă, cele mai ridicate din ultimele trei-patru decenii. Perspective bune sunt şi pentru floarea-soarelui şi porumb, chiar dacă seceta s-a manifestat şi-n acest an.

Producţia de grâu şi secară obţinută în 2013 se ridică la 7,2 milioane de tone, faţă de 5,3 milioane de tone în 2012. O producţie bună cantitativ, spune ministrul Agriculturii Daniel Constantin, suficientă pentru a asigura necesarul intern.

„Cifrele pe care le avem ne arată că în acest an avem cea mai mare producţie de grâu şi secară din ultimii opt ani, respectiv 7,296 milioane de tone pe o suprafaţă de 2,63 milioane hectare. De asemenea, producţia obţinută este cea de-a doua ca mărime din ultimii 43 de ani. Avem în acest an o producţie record la cultura grâului“, a anunţat Constantin.

Acesta admite totuşi că în acest an avem mai puţin grâu bun de panificaţie faţă de 2012. La cât de mare este însă recolta, nu e cazul să ne facem griji.

„Atunci când este secetă avem mai mult grâu de panificaţie, adică mai mult grâu de o calitate mai bună. Nici în acest an nu stăm foarte rău din punctul de vedere al calităţii, dar este adevărat, cantitatea de grâu de panificaţie este mai mică decât în anii precedenţi“, a subliniat ministrul Agriculturii.

Campioană este rapiţa

La orz şi orzoaică, deşi suprafeţele au fost mai mici, s-a obţinut cea mai mare producţie din ultimii 23 de ani, respectiv 3,2 tone la hectar, ceea ce înseamnă o cantitate de 1,5 milioane tone. „La ovăz este a doua cantitate din punctul de vedere al randamentului din ultimii 43 de ani, cu 1,96 tone la hectar, iar campioana, tot din punctul de vedere al randamentului, este în acest an cultura de rapiţă, unde avem cea mai mare producţie din ultimii 38 de ani“, a precizat Constantin.

Ministrul susţine că producţiile agricole bune din acest an se datorează nu doar vremii favorabile, cel puţin în anumite perioade ale anului, ci şi faptului că banii din subvenţii au ajuns la timp la fermieri sau că aceştia au avut la dispoziţie o serie de facilităţi pentru a putea iriga.

„Aceste pregătiri au fost bine venite şi au determinat fermierii să cultive şi să irige suprafeţe mult mai mari. Un al doilea motiv important a fost că fermierii au primit cu mult înainte subvenţiile care le erau cuvenite. Numai în lunile martie şi aprilie 6 miliarde de lei au mers către fermieri. Practic, în luna aprilie au fost plătite în procent de sută la sută toate ajutoarele, fie că au venit din bugetul naţional sau din fonduri europene astfel încât aceştia au avut la dispoziţie, înainte de campania de primăvară, fondurile necesare“, a afirmat ministrul Agriculturii.

Porumbul, cules în august

În ceea ce priveşte floarea-soarelui şi porumbul, Daniel Constantin era de părere, la începutul lunii august, că cele două culturi se prezentau destul de bine.

„Culturile acestea au nevoie acum de precipitaţii, de apă în sol, însă vom vedea situaţia lor în luna septembrie. Până acum, din punct de vedere tehnic, toate etapele au fost parcurse normal şi cantităţile de apă au fost suficiente“, a declarat ministrul Agriculturii.

Pe câmp însă seceta se face deja simţită. În Mureş, de exemplu, Direcţia Agricolă locală anunţa chiar în prima parte a lunii august că, dacă nu plouă, producţiile de floarea-soarelui şi porumb vor fi compromise sau oricum vor fi mult sub aşteptări.

În Sud, pe anumite zone, porumbul a ajuns la maturitate şi s-a trecut la recoltat încă din august.

„Pe fondul secetei, al temperaturilor foarte ridicate, porumbul s-a copt forţat şi fermierii au început să îl recolteze. Deocamdată pe suprafeţe mici, în mod sporadic. Tot din august a început şi recoltarea florii-soarelui“, declara pentru Agerpres inginerul Olga Florica, din cadrul Direcţiei Agricole Olt.

Aceasta estimează totuşi o producţie mai mare decât cea de anul trecut, pe fondul ploilor din lunile iunie şi din prima parte a lunii iulie.

„Pentru porumb s-a estimat în judeţ o producţie medie între 4.000 şi 5.000 kilograme pe hectar, iar la floarea-soarelui de aproximativ 1.800 kilograme pe hectar“, a mai spus reprezentantul Direcţiei Agricole Olt. 

Ioana GUŢE

Agricultura viitorului, producţii mari pe timp de secetă

Iată un deziderat greu de atins până acum, dar care devine realitate graţie oamenilor de ştiinţă care-şi desfăşoară activitatea în domeniul ameliorării plantelor de cultură. Pioneer, unul dintre marii furnizori de seminţe din România, dar şi din lume, a lansat în cadrul unei întâlniri de lucru cu fermierii o nouă generaţie de hibrizi şi programe de monitorizare a condiţiilor pedoclimatice în ferme, cu care speră să cucerească piaţa.

Staţiile meteo vor indica hibridul potrivit

Proprietara celei mai mari rezerve de germoplasmă la nivel mondial, Pioneer este la ora actuală numărul 1 în ameliorarea porumbului şi compania dominantă în toate arealele aride şi semiaride din lume. Din păcate, schimbările climatice din ultimii ani aduc şi unele zone din ţara noastră pe harta suprafeţelor constant secetoase, în care culturile au mereu de suferit din cauza lipsei apei. Datorită acestui fapt, Pioneer îşi dezvoltă noi strategii cu care să câştige încrederea fermierilor.

„În România compania se apropie de o cotă de piaţă de 40% la porumb, însă noua gamă Aquamax ne va ajuta cu siguranţă în următorii 3-4 ani să depăşim 50% din piaţă“, a declarat Jean Ionescu, director de vânzări la Pioneer.

Studiile realizate de companie duc acum la lansarea unui program care să ajute fermierii să lupte cu schimbările climatice. „În ultimii ani au fost monitorizate precipitaţiile şi temperaturile şi s-a constatat că în fiecare an temperaturile au crescut cu 4 grade, iar precipitaţiile au scăzut cu 15%. Ceea ce înseamnă că nu ne putem lupta cu natura, dar putem crea produse care să se adapteze mai bine acestor condiţii“, a afirmat Maria Cârjă, director de marketing Pioneer. În felul acesta s-a ajuns la hibrizii AQUAmax lansaţi anul acesta, la ameliorarea cărora s-a lucrat timp de 10 ani.

Compania deţine peste 40 de staţii meteo în România, însă „de anul viitor va fi lansat un program în cadrul căruia vor fi instalate staţii meteo în cele mai mari ferme, astfel încât să poată fi analizate condiţiile meteo şi, în funcţie de ceea ce are fermierul în ferma lui, vom încerca să-i dăm hibridul cel mai potrivit. Nu vom mai vorbi de zone de cultură, ci vom încerca să ne adaptăm la microzonele de cultură în funcţie de evoluţiile climatice“, a menţionat Maria Cârjă. Programul se va derula pe foarte mulţi ani şi se va extinde în cât mai multe ferme.

Hibrizii AQUAmax, campioni în lupta cu seceta

Faţă de toţi ceilalţi hibrizi din portofoliul companiei, cei din gama AQUAmax au fost creaţi sau, mai bine zis, dotaţi cu caracteristici care le permit să producă chiar şi în condiţii de secetă pedologică. Dacă vorbim de aspectul plantei, aceasta „are un foliaj bogat, unghiul de inserţie este din ce în ce mai mic, pentru a reduce expunerea aparatului foliar la soare şi pentru a evita evapotranspiraţia, iar planta rămâne verde până la maturitate, ceea ce înseamnă că se poate recolta şi la umiditate de 11%. Sunt hibrizi cu polenizare de 100%, boabele au o inserţie foarte adâncă, iar rahisul este din ce în ce mai subţire. Privind în sol, sistemul radicular este mult mai bogat, iar rădăcinile explorează un volum mult mai mare de teren. Chiar dacă rădăcina principală la toţi hibrizii ajunge la 2 m adâncime, la hibrizii AQUAmax rădăcinile secundare sunt foarte dezvoltate şi sunt ca nişte pompiţe“, explică Maria Cârjă.

În această gamă se înscriu hibrizii 9175 cu FAO 300, P0216 şi P0412, aceştia intrând în categoria FAO 450-480, fiind hibrizi semitardivi. Hibridul P0216 care îl va înlocui pe Florencia are polenizare 100%, cu un nivel de producţie de cel puţin 12 tone/ha fără irigare şi 16 tone/ha în condiţii de irigare, la o densitate de 75.000 de seminţe la hectar.

„Avantajul lor cel mai mare este în anii secetoşi. Vă recomand să nu cumpăraţi hibrizi AQUAmax dacă consideraţi că mergeţi pe o producţie de 3-4 tone, pentru că nu se justifică. AQUAmax trebuie cumpăraţi pentru producţii foarte ridicate“, a precizat directorul de vânzări, Jean Ionescu.

Noii hibrizi Express de floarea-soarelui

În noua generaţie de hibrizi de floarea-soarelui cu tehnologia Express există 4 hibrizi: P64LE11, P64LE19, P64LE20 şi P64LE25. Primul dintre aceştia este varianta lui A90 cu Express, cel de-al doilea are rezistenţă la Orobanche până la rasa H, un aspect important mai ales în cazul în care sunt intemperii şi nu se poate aplica Pulsar. Pentru prevenirea infestării cu Orobanche specialiştii recomandă să aveţi grijă cum folosiţi utilajele. „În cazul în care vă duceţi cu utilajul la cineva care are cultura infestată cu Orobanche, o rasă mai agresivă de rasa E, plecaţi de acolo cu discul, plugul, combina, pentru că o puteţi inocula în solul dumneavoastră, iar ceea ce este cel mai rău este că supravieţuieşte chiar şi 25 de ani“, afirmă Jean Ionescu.

Hibridul P64LE25 reprezintă varianta îmbunătăţită a clasicului P64LE50; el a fost introdus anul trecut în portofoliu şi este cel mai productiv hibrid Express. Fermierii care aplică tehnologii performante pot obţine 4 tone/ha. El are o toleranţă excelentă la secetă, iar dintre toţi hibrizii Express semitimpurii este cel mai tardiv.

Toţi hibrizii au rezistenţă totală la erbicidul Express, sunt heterozigoţi, cu rezistenţă primită atât de la mamă, cât şi de la tată, rezistenţă totală la mană, sunt creaţi special pentru zonele aride şi semiaride, iar procentul de autopolenizare este de minimum 85%.

Despre tehnologia Express cei de la Pioneer spun că este cea mai bună atât din punctul de vedere al productivităţii, cât şi al combaterii buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. „Express-ul tribenuronmetil 50%, în doză de 30g/ha, îl recomandăm din faza de 2 frunze a florii-soarelui, până la 8 frunze, nu pentru că ar deveni toxic după această fază, ci pentru că planta îşi dezvoltă foliajul şi acoperă buruienile. Express-ul, fiind un produs de contact, nu mai pică pe buruieni şi atunci eficacitatea lui este scăzută. Ştim cu toţii că nu putem duce un hibrid spre potenţialul maxim de producţie, fără aplicarea a cel puţin 1 tratament fungicid Tanos sau Acanto Plus“, a explicat Cătălin Răboj, director de vânzări pe regiunea sud-est, vorbind despre tehnologia de aplicare a erbicidului Express.

Hibridul de porumb „cel mai cel“

„Dacă la K67 obţineaţi 14 tone, P0216 şi P0412 sunt hibrizi care dau 18 tone boabe/ha, adică sar cu 4 tone peste vechea genetică“, spun specialiştii.

Cel mai timpuriu hibrid AQUAmax, T9175, este un hibrid simplu, ce se recoltează imediat după floarea-soarelui şi nu se seamănă mai mult de 65.000 de seminţe/ha. „Cine ştie că va fi un an ploios sau are posibilitatea să irige să ia în calcul maturitatea de 300 până la 350 FAO şi un minim de 68.000-70.000 seminţe/ha, iar într-un an ca acesta 80.000 seminţe/ha“, sfătuiesc reprezentanţii companiei.

Cel mai vândut hibrid din România, PR37Y12, este un hibrid foarte constant ca producţie, „dacă are condiţii bune, rupe cântarul“, cum se mai spune. Vârful de performanţă a fost obţinut la Târgu-Mureş în 2011, unde s-au obţinut 24 tone/ha, cu 22-23% umiditate. Acest PR37Y12 este considerat un hibrid care realizează uşor o producţie de 7-8 tone/ha într-un an mediu pentru porumb. Însă cine doreşte un plus de valoare faţă de PR37Y12 poate alege PR37N01, unul dintre cei mai constanţi hibrizi semitimpurii.

Un alt hibrid, P9578, este urât ca aspect, dar fabulos pentru cei care cred în densitate mai mare la semănare, cea mai mare productivitate la el obţinându-se la 77.000 de plante, adică o însămânţare cu 85.000 de seminţe. În plus, acest hibrid polenizează foarte bine, iar viabilitatea polenului se opreşte la 36-37°C.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013

Cum limităm răspândirea aflatoxinei din porumb?

Porumbul este planta de cultură cu cea mai extinsă utilizare în hrana animalelor şi destul de mult în nutriţia umană. De aceea obţinerea unor producţii sănătoase, lipsite în mod deosebit de atacul unor agenţi patogeni care produc toxine precum ciupercile din genul Aspergillus, Fusarium ş.a., prezintă o importanţă deosebită pentru sănătatea omului şi a animalelor.

Modul de atac

Aflatoxina a fost identificată în SUA în anul 1960, pe arahide mucegăite. A fost caracterizată ca o toxină acută pentru animale şi puternic cancerigenă, produsă de activitatea ciupercilor Aspergillus flavus şi Aspergillus parasiticus.

Iniţial, s-a crezut că aceste ciuperci sunt patogeni ai depozitelor de păstrare, dar foarte curând au fost găsite şi în culturile de porumb din zonele sudice ale SUA, producând aflatoxine. În celelalte zone culturile de porumb nu erau contaminate cu aflatoxine, deoarece ciupercile aveau nevoie, pentru dezvoltare, de temperaturi mai ridicate şi condiţii de secetă. În plus, numai cantităţi reduse de porumb erau depozitate în condiţii favorabile dezvoltării acestor ciuperci (18-20% umiditate în boabe).

Până în anul 1983, în SUA efectele toxice ale aflatoxinei asupra animalelor hrănite cu porumb contaminat nu au fost înregistrate decât la concentraţii de peste 50 micrograme aflatoxină/kg, iar legislaţia limita folosirea porumbului contaminat în hrana animalelor la un conţinut de 10-20 micrograme/kg. În anii asemănători anului 1983, cu temperaturi mai ridicate şi secetă accentuate, în aproape tot cordonul porumbului, unde porumbul recoltat avea concentraţii ridicate de aflatoxină, agenţiile federale şi agenţia guvernamentală au aprobat ca porumbul cu un conţinut până la 100 micrograme aflatoxine/kg să fie folosit în hrana animalelor mai puţin afectate de toxină, ca spre exemplu vitele cornute mature pentru carne, oile şi porcii.

Ciuperca Aspergillus flavus atacă ştiuleţii şi boabele de porumb, producându-le o decolorare galben verzuie. Cel mai frecvent sunt atacate boabele de la vârful ştiuletelui, la hibrizii cu ştiuleţii incomplet acoperiţi de pănuşi şi astfel neprotejaţi de vătămările produse de insecte, grindină şi alţi factori care le pot produce leziuni. Ciuperca este termotolerantă, ceea ce o face mai competitivă la temperaturile ridicate din anii secetoşi.

În câmp, patogenul se menţine şi se multiplică pe resturi vegetale, mătasea porumbului polenizată ş.a. În depozite, sporii ciupercii se răspândesc prin amestecul mecanic al boabelor, uscare, manipulare ş.a. De aceea, răspândirea bolii a fost amplificată odată cu trecerea la recoltarea în boabe, datorită creşterii ponderii vătămărilor mecanice, mai ales în cazul recoltării boabelor cu umiditate ridicată. De asemenea, şi depozitarea recoltei sub formă de boabe creşte incidenţa atacului de ciuperci în depozite.

Controlul bolii

Răspândirea bolii se poate limita prin irigarea culturii, măsuri agrotehnice care reduc efectele stresante ale secetei asupra plantelor, controlul factorilor care produc vătămări mecanice boabelor şi depozitarea în condiţii controlate, mai ales umiditatea din boabe sub 13,5-14,0%.

Apariţia bolii în culturile de porumb nu poate fi atribuită decât în mică măsură cultivatorilor. Boala este o calamitate naturală produsă de ciuperca Aspergillus flavus numai în condiţii de secete excesive. Cultivatorii ar trebui ocrotiţi şi despăgubiţi ca pentru orice calamitate naturală. Pentru a reduce pagubele, Ministerul Agriculturii ar trebui să se preocupe de aprobarea unor derogări posibile la legile prea restrictive pentru situaţii create de astfel de calamităţi, aşa cum s-a procedat în SUA. Totodată, cultivatorii trebuie pregătiţi, ajutaţi şi determinaţi să aplice toate măsurile tehnologice care pot diminua amploarea atacului ciupercii şi, prin aceasta, a concentraţiei de aflatoxină în masa de boabe, printre care să nu lipsească:

– irigarea culturii este recomandată acolo unde este posibilă, dar şi extinderea suprafeţelor amenajate pentru irigare. În zonele secetoase din România, numai în condiţii de irigare se pot obţine recolte de porumb sigure, economice şi sănătoase.

– pe terenurile neirigate se impun măsuri de înmagazinare şi păstrare a apei în sol, de la recoltarea plantei premergătoare până la fecundare şi începutul formării boabelor plantelor de porumb. În acest scop, miriștea trebuie întreţinută curată de buruieni, cu suprafaţa netezită şi acoperită cu un strat superficial de sol bine mărunţit pentru diminuarea pierderilor inutile de apă date de evaporare şi îmburuienare. Efectuarea arăturilor de toamnă la timp, pregătirea terenului prin treceri minime, semănatul în epoca optimă, cu o desime a plantelor mai mică, corespunzătoare cantităţii de apă disponibilă şi estimată, precum şi un bun control al buruienilor din cultură, inclusiv prin eliminarea plantelor sterile (fără ştiuleţi) şi folosirea lor ca furaj în fermele mici de subzistenţă.

– alegerea unor hibrizi rezistenţi la secetă sau cel puţin toleranţi, însuşire atestată de ISTIS, în urma unor testări în condiţii de secetă accentuată, la care pănuşile acoperă bine vârful ştiuletelui, chiar şi în condiţii de secetă, ştiind că seceta determină o scurtare semnificativă a lungimii pănuşilor.

– reducerea umidităţii din boabe imediat după recoltare sub pragul de 13,5-14,0% şi depozitarea lor în magazii răcoroase, pentru a diminua dezvoltarea ciupercii în depozite.

Dr. ing. Traian SARCA,
Membru titular al ASAS
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Porumbul şi floarea-soarelui au răsărit bine, dar lipsa apei începe să se resimtă

Primăvară în continuare cu probleme pentru agricultură! Dacă semănatul s-a efectuat cu întârziere, din cauza umidităţii ridicate a solului, a precipitaţiilor ori a temperaturilor scăzute, în nici 20 de zile, situaţia s-a modificat  radical. Perioada fără ploi din ultima decadă a lunii aprilie şi prima decadă a lunii mai, însoţită de temperaturi mult prea ridicate în comparaţie cu media normală lunară şi vântul intens din perioada 4-10 mai, au determinat pierderea umidităţii din stratul 1-10 cm, exact în profilul de sol de care are nevoie planta după răsărire. Toţi fermierii din ţară au rămas şi de această dată cu speranţa că va ploua în timp optim astfel încât rezerva de apă să fie refăcută, pentru a permite dezvoltarea plantelor. Stranie dependenţă pentru o agricultură care se ia la întrecere cu înalta tehnologie din Europa!

Argeş: stagnare în dezvoltarea plantelor

Mihai Herişanu, preşedintele Asociaţiei fermierilor din horticultură şi producţie vegetală AGROARGEŞ, din judeţul Argeş, ne spunea că nici în data de 10 mai nu fusese încheiat semănatul pentru culturile de primăvară: „Au mai rămas suprafeţe izolate, nearate din toamnă, iar în aprilie, lucrurile s-au precipitat, astfel că unii proprietari nu au mai ajuns să înfiinţeze cultura de porumb, în special“. Acolo unde s-a semănat însă, porumbul şi floarea soarelui au răsărit, dar în evoluţia plantelor se înregistrează o stagnare, din cauza lipsei umidităţii în stratul 1-8-10 cm: „sistemul radicular este abia în formare şi nu-şi poate lua necesarul de apă decât din profilul 1-10 cm“.

Pentru terenurile situate în localităţile limitrofe municipiului Piteşti, fermierii se pregăteau deja cu motopompele pentru a asigura o primă irigare, în cazul în care ploile ar fi întârziat încă o săptămână: „Zona a făcut parte cândva din perimetrul irigabil, sistemul este nefuncţional şi astăzi, dar curge apă în canale, în alte câteva locuri există lacuri naturale, astfel că avem posibilitatea de a efectua o udare. În restul judeţului, unde nu sunt astfel de condiţii minime, agricultorii rămân la discreţia hazardului“. Cât despre tehnologie, „noi am aplicat tot ceea ce este necesar pentru a obţine, la porumb, cel puţin 6-8-10 tone boabe/ha, în funcţie de hibridul ales, iar la baza alegerii nu au stat neapărat performanţele hibridului, ci atractivitatea pachetului, modalitatea de plată etc. La semănat, am aplicat 350 kg substanţă brută îngrăşăminte complexe, urmând să completăm doza până la 500 kg/ha cu azot, administrat într-o singură etapă, ori chiar două, în funcţie de evoluţia plantelor, la primele praşile. Erbicidatul, de asemenea, a fost executat, primul în preemergenţă timpurie şi al doilea postemergent“.

Mehedinţi: tehnologie bună, umiditate-ba!

În Mehedinţi, floarea soarelui a răsărit în totalitate, iar porumbul doar parţial, ultimul din cauză că a fost semănat târziu, iar acum nu are umiditate în stratul 5-10 cm. Iordache Ghiorghiţă, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice: „Nu vreau să-mi închipui ce se va întâmpla cu porumbul dacă nu va ploua în următoarele zile. Judeţul Mehedinţi n-a fost irigat nici în trecut, acum nici pomeneală! Anul acesta, fiecare dintre noi ne-am programat tehnologia pentru o producţie care să ne ajute să recuperăm pierderile din 2012. Am lucrat pământul ca la carte, am ales soiurile şi hibrizii care şi-au probat valoarea pentru condiţiile pedoclimatice din zona noastră, am procurat cantitatea de îngrăşăminte pentru o fertilizare completă (n.n. - în Mehedinţi, pentru 2013, mulţi fermieri au renunţat, pentru culturile de primăvară, la îngrăşământul complex, în favoarea ureii, pe care au aplicat-o, la semănat, în doză de 300 kg/ha s.b., următoarea doză fiind rezervată pentru perioada de vegetaţie), am efectuat ori vom efectua erbicidatul în momentul optim. Deci am creat premisele pentru o recoltă bună. Dacă nu plouă însă în următorul interval, n-am idee pe unde o să scoatem cămaşa“.

Buzău: o lună a extremelor!

Valeriu Călin, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice AGROCERES din Buzău, face de haz de necaz: „noi, la Buzău, am pregătit terenul pe moale, cu consecinţele cunoscute, am semănat destul de greu, am avut apoi grindină, porumbul prezintă goluri multe, apoi a bătut vântul zile-n şir, temperatura atmosferică a urcat brusc la 28-30 grade, iar acum suferim din cauza secetei. Tot acest tablou, cu treceri la extreme climatice, s-a desfăşurat pe parcursul unei luni“. Fermierii nu şi-au pierdut însă speranţa: „o ploaie de 15 litri în perioada imediat următoare ar fi suficientă să refacă rezerva de apă până pe la 12 cm, stratul care ne interesează pe noi acum. Dacă nu vom avea precipitaţii, e de rău, sub aspectul producţiei. Porumbul are acum 5-6 frunzuliţe, floarea soarelui, 4-5 frunzuliţe. Primul erbicidat, la ambele culturi, a fost efectuat după semănat, pentru buruienile cu frunză lată, iar următorul, pentru mohor şi costrei, îl vom face în maximum o săptămână, în funcţie şi de temperatură, umiditate, spectrul de buruieni, densitatea acestora, faza de vegetaţie a culturii etc. La semănat am distribuit 200 kg s.b./ha complex, urmând ca, la prima praşilă, să aplicăm şi 200 kg/ha s.b. azot. Practic, am făcut tot ceea ce trebuie pentru o producţie bună. Restul... rămânem cu speranţa la Dumnezeu“!

Galaţi: un judeţ cu potenţial de irigare, rămas la voia Cerului

Şi la Galaţi lucrurile stau la fel. Judeţul are, într-adevăr, o climă cu veri calde şi uscate, dar dispune de un bazin hidrografic cum nu se poate mai bogat (Siret, Prut, Dunăre). De altfel, judeţul a fost cândva acoperit cu un sistem model de irigaţii, distrus între timp în cea mai mare parte. Anul trecut, doar pe 41.000 de hectare s-au efectuat udări. În Câmpia Covurluiului, acolo unde îşi au terenurile fermierii Asociaţiei producătorilor agricoli Galaţi, conduşi de Elena Patriche, nici vorbă să se poată iriga: „Aveam o infrastructură extraordinară. N-a mai rămas absolut nimic din amenajare, de la conducte, la stâlpii de iluminat, de la hidranţi, la canale. Până acum am avut umiditate, dar în trei săptămâni  de lipsă a precipitaţiilor şi de temperaturi foarte ridicate, situaţia s-a schimbat total. Nu suntem totuşi foarte alarmaţi, fiindcă este imposibil să nu cadă vreo ploaie cât de mică în următoarea săptămână“.

Vaslui: îngrijorare mare pentru grâu, mai puţin pentru porumb

La Vaslui, încă nu se încheiase semănatul, dar pe suprafeţele pe care s-a putut intra mai devreme, grâul şi floarea soarelui au răsărit. Ioan Nechifor, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli, ne spunea că nu culturile de primăvară îl îngrijorează deocamdată, ci cele de toamnă: „Ultima ploaie din zona noastră a căzut în jur de 10 aprilie. Exact când rapiţa, grâul şi orzul s-au aflat în perioada de consum maxim de apă, nu avem deloc umiditate în sol, până pe la 12-14 cm. Grâul, aflat în fenofaza de creştere avansată, pe alocuri a dat spicul, dezvoltat până acum extraordinar de bine, se ofileşte deja în timpul zilei. Dacă nu plouă, vă închipuiţi ce efecte vor fi, cu o lipsă a apei exact când se formează baza recoltei!“

Satu Mare: doar sfecla are nevoie urgentă de ploi

În Satu Mare, singura dificultate întrevăzută de Cristian Moldovan, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli, se referă la sfeclă: „Pe fondul lipsei de precipitaţii din ultima vreme, la sfeclă, cultură la care adâncimea de încorporare este în stratul superficial, la 2,5-3 cm, avem mare nevoie de ploi. Semănatul s-a încheiat la începutul lunii mai, cele 2000 ha fiind răsărite sau în curs de răsărire, acolo unde lucrările s-au efectuat mai târziu“. În judeţ însă nu s-a finalizat înfiinţarea culturilor de porumb şi floarea soarelui: „În zonele joase, acolo unde a fost excedent de apă, nu s-a putut intra cu utilajele mai devreme de 20 aprilie. Încă sunt fermieri care lucrează acum la semănat. Ce a fost însă cultivat a răsărit uniform, culturile arată bine şi, cel puţin în clipa de faţă, nu ne facem probleme de apă la porumb şi floarea soarelui, existând un pic de umiditate la 6-7 cm“.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Orientări noi pentru o erbicidare eficientă. Porumbul, o cultură sensibilă la îmburuienare

Pentru a avea siguranţa obţinerii unor producţii mari la această cultură, specialiştii recomandă aplicarea unor tehnologii care să asigure şi un maxim de eficienţă. Pe lângă lucrările specifice privind înfiinţarea şi întreţinerea acesteia, o atenţie deosebită trebuie acordată protecţiei culturii, în mod deosebit combaterii buruienilor, ştiut fiind faptul că porumbul este una dintre culturile cele mai sensibile la îmburuienare.

Momente optime pentru erbicidare

Daniel Daia, director regional în cadrul firmei BASF, de pildă, susţine că cea mai importantă regulă ce trebuie respectată pentru ca lucrarea de erbicidare executată înainte de răsărire să-şi atingă scopul o constituie pregătirea terenului.

Pentru această fază, Daniel Daia recomandă Frontier Forte. Este un erbicid cu acţiune sistemică pe bază de dimetenamid-P, din grupa amidelor. Buruienile în curs de germinare absorb substanţa activă prin coleoptil. Cantităţi mici din produse sunt preluate de radiculă (traseu secundar), dar pentru o bună solubilizare a substanţei active este nevoie de umiditate.

În condiţii de secetă, Frontier Forte se poate aplica înainte de semănat, cu încorporare la 3-4 cm adâncime, iar în condiţii de umiditate, după semănat, dar înainte de răsărirea culturii şi a buruienilor.

Doza omologată este de 0,8 l/ha pentru soluri uşoare cu sub 2% humus, 1,2 l/ha pentru soluri medii, cu 2-3% humus şi 1,4 l/ha pentru soluri bogate, cu peste 3% humus. Momentul optim al aplicării este în primele 3-4 zile după semănat.

În opinia specialistului, în postemergenţă „trebuie intervenit cât mai repede posibil“, iar erbicidul să fie aplicat cu buruienile „la vedere“, adică atunci când sunt în faza de vegetaţie în care sensibilitatea la produsul aplicat este maximă.

Combaterea buruienilor în momentul optim conduce la eliminarea competiţiei între tinerele plante de porumb și buruieni, pentru rezervele de apă, substanţele nutritive.

„În postemergență, cultura de porumb poate fi erbicidată cu un pachet de produse care combat toată gama de buruieni, la o singură trecere. Este vorba de Rekord care conține Kelvin Top (nicosulfuron) şi se aplică în doză de 1 l/ha; Cambio (bentazon și dicamba) – 2 l/ha şi Dash (adjuvant) – 0,6 l/ha. Produsele amintite se prezintă ambalate separat.“

DUO System

Pentru terenurile infestate puternic cu buruieni graminee, în special cu costrei din rizomi, Daia recomandă DUO System. Aceasta este o soluţie nouă, o alternativă a sulfonilureelor pentru combaterea gramineelor, formată din hibrizi DUO rezistenţi la Stratos Ultra şi erbicidul propriu-zis. Comparativ cu alte erbicide, acesta are avantajul că poate fi aplicat în stadii mai avansate de dezvoltare a porumbului. Doza: graminee anuale şi costreiul din seminţe – 1,5 l/ ha Stratos Ultra şi 1 l/ha Dash; graminee perene (din rizomi) – 2 l/ha Stratos Ultra şi 2 l/ha Dash. Pentru combaterea gramineelor anuale şi a costreiului, erbicidarea se face în faza de 3-4 frunze a buruienilor, iar în cazul gramineelor perene, când acestea ajung la aproximativ 20 cm înălţime.

Principalele buruieni din cultura de porumb

- Abutilon theophrasti – teișor.

- Amaranthus retroflexus – știr sălbatic.

- Ambrosia elatior – ambrozie.

- Chenopodium album – lobodă porcească, spanac sălbatic.

- Cirsium arvense – pălămidă.

- Convolvulus arvensis – volbură, rochița-rândunicii.

- Echinochloa crus-galli – iarbă bărboasă, mohor înalt.

- Polygonum convolvulus – hrișcă urcătoare.

- Setaria viridis – mohor.

- Solanum nigrum – zârnă.

- Sorghum halepense – costrei, bălur.

- Xanthium strumarium – scaietele popii, cornuţi.

Un nou erbicid marca Syngenta

Syngenta Agro a scos pe piață erbicidul Elumis, noutatea acestui an având ca substanțe active mesotrione și nicosulfuron. Are acțiune multiplă, în principal foliară, dar și radiculară și antigerminativă, ceea ce-l recomandă împotriva buruienilor greu de combătut, cu frunză lată şi îngustă, anuale şi perene, cu aplicare printr-o singură trecere. Se poate aplica postemergent, în doză de 1-2 l/ha, într-un interval larg, de la două la opt frunze ale plantelor de porumb. În cazul buruienilor anuale, doza este de 1,5 l/ha, dar este suficientă o doză mai mică, în stadii timpurii de creștere a lor.

Respectiva firmă mai recomandă tratamentul cu Gardoprim Plus Gold (metaloclor, terbutilazin), care reprezintă una dintre soluţiile companiei, în preemergenţă, în doză de 4-5 l/ha.

Lumax, un alt erbicid al firmei Syngenta, are trei substanţe active (mesotrione, S-metolaclor, terbutilazin) şi combate buruienile monocotiledonate şi dicotiledonate anuale, parțial perene. Se foloseşte în post­emergenţă timpurie în doză de 3-3,5 l/ha. Se aplică împreună cu un adjuvant nonionic, pentru creşterea eficacității împotriva buruienilor deja răsărite.

Alte erbicide recomandate: Banvel, Casper, Milagro, Callisto în postemergenţă, în funcţie de specificitatea solei şi tehnologiei utilizate.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013

Am exportat cu 18% mai mult grâu şi porumb în 2012

România a exportat în 2012 aproape 4,6 milioane de tone de grâu şi porumb, cu peste 18 procente mai mult decât în 2011, deşi seceta a înjumătăţit anul trecut producţiile acestor cereale, conform datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Din cantitatea de cereale plasată pe pieţele externe (piaţa UE şi ţările terţe), grâul şi meslinul au reprezentat 2,314 milioane tone, iar porumbul 2,272 milioane tone. Din exporturile de porumb s-au obţinut 596,5 milioane euro, iar din cele de grâu 544 de milioane euro.

Conform MADR, încasările totale din grâu şi porumb au depăşit 1,14 miliarde de euro, în perioada ianuarie - decembrie 2012, reprezentând aproape o treime din suma totală încasată anul trecut din exporturile de produse agroalimentare, care s-a cifrat la 3,9 miliarde de euro.

Anul trecut, încasările din exporturile de grâu şi porumb au crescut cu 28%, de la 888,47 milioane euro în 2011, la 1,14 miliarde euro în 2012, datorită preţurilor avantajoase de export de pe piaţa mondială.

Pe de altă parte, România a importat în 2012 o cantitate de 1,23 milioane de tone de astfel de cereale, din care grâul reprezintă 531.872 tone, în valoare de 118,66 milioane euro, iar porumbul 698.581 tone, în valoare de 191,33 milioane euro.

În 2012, deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 745,45 milioane de euro, de aproape două ori mai mare decât în anul 2011, când s-a cifrat la 375,96 milioane euro.

România a importat în 2012 peste şase milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere cu 6% faţă de anul 2011.

Sursa: Brasovul tau

Criza seminţelor de porumb nu ocoleşte România

Primăvara este aproape, iar companiile specializate au început deja aprovizionarea cu seminţe pentru campania de însămânţări. Pentru cele mai multe culturi de câmp nu sunt probleme. Însă, după arşiţa şi seceta care au bântuit Europa Centrală şi de Est, precum şi America, în vara anului 2012, specialiştii anticipau o criză a seminţelor de porumb în Uniunea Europeană, deci şi în România. Această chestiune a fost legată şi de reducerea semnificativă a stocului disponibil de seminţe de porumb în UE, resimţită în primăvara anului trecut.

În ciuda avertismentelor transmise de francezi şi americani, se pare că România nu va resimţi criza presupusă a seminţelor de porumb decât în mică măsură. Cel puţin aşa reiese din datele care ne-au fost oferite de reprezentanţii companiilor producătoare de seminţe, câteva dintre opiniile acestora regăsindu-se în rândurile ce urmează.

UE a mărit suprafeţele cu porumb semincer

„În condiţiile reducerii de stoc, UE a lansat în 2012 un program important de multiplicare a seminţelor, pe un total de 158.500 ha, din care 68.500 ha în Franţa, 34.000 ha în Ungaria şi 26.000 ha în România, ţări cărora li se alătură Ucraina cu 28.000 ha“ – ne-a informat Luc Esprit, director al Federaţiei Naţio­nale Franceze a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi de Sorg (FNPSMS).

Domnia sa a adăugat că seceta a afectat şi producţia de seminţe din America de Nord, care alimentează parţial ţările din zona CSI. Ca urmare, oferta producătorilor se va situa mult în afara obiectivelor. Astfel, Esprit consideră că, într-un context în care preţurile la porumbul-boabe rămân ridicate, cererea europeană pentru seminţele necesare va fi foarte mare, pe fondul unei oferte mai mici decât s-a prevăzut.

Directorul FNPSMS consideră că, în faţa cererii susţinute a agricultorilor, oferta riscă să fie, până la urmă, mai mică decât s-a prevăzut iniţial. Acest fenomen va fi accentuat de orientarea fermierilor către hibrizi cu un nivel ridicat de productivitate şi rezistenţă.

Matthieu Caldumbide, responsabil de misiune pe probleme economice şi pieţe la Asociaţia Generală a Producătorilor de Porumb (AGPM) din Franţa, a efectuat o analiză care relevă că, în majoritatea ţărilor est-europene, condiţiile meteorologice din vara 2012 au fost extrem de dure pentru porumb. Astfel, temperaturile au atins şi chiar depăşit 40°C în lunile iulie şi august, în paralel cu absenţa precipitaţiilor. Aceste condiţii au afectat puternic culturile de porumb din România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Ucraina, Rusia şi zona balcanică. Chiar dacă suprafeţele cu porumb au crescut anul trecut în ţările menţionate, acest lucru nu a adus după sine o creştere a producţiei. Dimpotrivă, s-a ajuns chiar la o scădere a acesteia.

Cantităţile sunt limitate la hibrizii cei mai comercializaţi

În condiţiile în care, în 2012, producerea de sămânţă a fost afectată de secetă, putem discuta de cantităţi limitate la hibrizii cei mai comercializaţi, dar nu despre o criză a seminţelor, este de părere Nina Gheorghiţă, directorul general al Caussade Semences România.

„În opinia noastră, sămânţă se va găsi şi pentru ultimul fermier care doreşte să cultive porumb, dar cu siguranţă acesta nu-şi va putea cum­păra hibridul pe care şi-l doreşte. În general, cele mai mari probleme, legate de disponibilul de sămânţă, sunt la hibrizii cei mai vânduţi, întru­cât pentru aceştia nu sunt stocuri de la un an la altul sau acestea sunt reduse“, a precizat Nina Gheorghiţă. Domnia sa afirmă că randamentele în loturile semincere au fost în medie cu 30-50% mai reduse decât într-un an normal. O problemă apare şi la hibrizii, soiurile sau speciile noi introduse în portofoliu, produse în România, unde nu există stoc din anul trecut.

Pentru floarea-soarelui şi porumb, directorul general a recomandat fermierilor să cultive 2-3 grupe de maturitate, astfel încât, pe ansamblu, să-şi poată asigura o producţie cel puţin satisfăcătoare. De asemenea, i-a sfătuit să nu facă abatere de la aplicarea corectă a tuturor verigilor tehnologice.

Directorul general al Caussade a menţionat că, la cultura de porumb, compania lansează pe piaţă trei hibrizi noi, doi din grupa extratimpurie (Luigi CS, Laperi CS) şi unul din cea timpurie (Joliet CS), performanţi şi adaptaţi la arealul pedoclimatic al României.

Stocuri epuizate încă din ianuarie la unele produse

„La porumb, situaţia este mai delicată într-adevăr, pentru că producţia de sămânţă a fost concentrată în această zonă a Europei, afectată de seceta extremă. Este un an atipic şi sperăm să nu ne mai întâlnim cu această situaţie. Am încercat să respectăm toate comenzile ferme, dar situaţia de acum 2-3 ani, când primeam comenzi şi în luna martie pe care le puteam onora, nu va mai fi posibilă anul acesta“ – a afirmat Alina Creţu, director de marketing la Limagrain România.

Domnia sa a menţionat că, în ceea priveşte genetica LG, vor lipsi cantităţi importante de sămânţă, în special la hibrizii cei mai cunoscuţi de pe piaţă, de porumb şi floarea-soarelui. Însă, în general, consideră că, la nivelul pieţei locale, cererea va fi în final satisfăcută şi se va găsi sămânţă pentru toate suprafeţele care urmează să fie însămânţate în primăvară, dar categoric nu cu cele mai apreciate produse, pentru că la acestea „stocurile s-au epuizat încă de la începutul lunii ianuarie“.

Directorul de marketing a adăugat că Limagrain vine cu hibrizi noi de porumb şi floarea-soarelui, care au avut rezultate bune în condiţiile ţării noastre. La porumb, noutatea o reprezintă întregirea gamei de produse din grupa FAO 300-400. Este vorba de LG 30.310 (FAO 310) şi LG 30.360 (FAO 340), a căror productivitate depăşeşte media hibrizilor standard la aceeaşi grupă de maturitate şi care au avut un comportament bun în condiţiile de secetă prelungită ale anului trecut. În grupele de maturitate tardivă apar hibrizii LG 30.491 şi LG 30.440, ambii cu potenţial de producţie ridicat, recomandaţi culturilor în sistem intensiv.

O altă noutate pentru fermierii din România o reprezintă gama specială de hibrizi LG de porumb siloz, LG Nutriţie Animală, destinaţi crescătorilor de vaci de lapte.

Fermierii trebuie să fie mai deschişi către nou

Directorul general Alcedo, domnul Vicenţiu Cremeneanu, spune că într-adevăr anul acesta este unul mai dificil pentru piaţa seminţelor, dar aceste probleme nu sunt imposibil de rezolvat. În acest sens, recomandarea sa este ca fermierii să asculte şi să aibă încredere în sfaturile specialiştilor de la care achiziţionează sămânţă şi împreună să aleagă un alt hibrid din aceeaşi grupă de maturitate cu a celui pe care nu-l mai găsesc.

„S-a produs sămânţă într-un an greu, obţinându-se o cantitate mai mică cu cheltuieli ridicate. Nu este vorba de o criză, ci mai degrabă de faptul că mulţi fermieri doresc să cumpere hibrizii pe care îi cunosc bine. Nu au curajul de a încerca ceva nou şi îi înţeleg pentru că şi eu sunt fermier şi sunt mai conservator. Dar trebuie precizat un lucru: companiile prezente pe piaţă aduc produse bune, pe care le recomandă în funcţie de regiune pentru că în general vorbim de hibrizi zonaţi.Trebuie să avem încredere şi în ceea ce este nou.“ Directorul Alcedo aminteşte faptul că, în ultima vreme, din cauza schimbărilor climatice, avem puţine precipitaţii, motiv pentru care şi genetica lucrează cu scopul de a produce hibrizi care pot valorifica cât mai bine resursele limitate de apă pe care le au la dispoziţie plantele.

SUA speră să-şi revină

Chiar dacă anul 2012 a fost unul dezastruos pentru producţia nord-americană de porumb, sectorul îşi poate reveni şi chiar poate performa dacă recolta se îmbunătăţeşte până la un nivel moderat, este de părere David Anderson, specialist în economie agrară al Universităţii A&M din Texas (SUA).

Într-o prezentare pe care a susţinut-o la întâlnirea anuală a Federaţiei Birourilor Agricole Americane, economistul texan a afirmat că, în 2013, suprafaţa însămânţată cu porumb ar putea să ajungă la 39.250.000 ha, similară cu cea înregistrată în 2012, iar producţiile ar urma să fie de peste 340 milioane de tone de porumb, adică să depăşească recordul de aproxima­tiv 333 milioane de tone.

„Suprafeţele mari cultivate creează premisele unor recolte bune, chiar şi cu producţii sub medie. Nu are cum să fie mai rău decât anul trecut.

Producţia sezonului agricol anterior a înregistrat o medie de 6,9 t/ha“, a afirmat Anderson

Chad Hart, economist pe probleme de agricultură din cadrul Universităţii din Iowa (SUA), consideră că recoltele de porumb, soia şi grâu, în general, vor rămâne scăzute şi în 2013, dar că totalul producţiei s-ar putea îmbunătăţi ca urmare a creşterii suprafeţelor cultivate.

Traian Dobre

Francezii sprijină producătorii români de porumb

Lansarea oficială a Asociaţiei Producătorilor de Porumb din sudul ţării, al cărei preşedinte este Arnaud Perrein, un francez care administrează circa 3.700 ha în judeţul Ialomiţa, a avut loc la Forumul Afacerilor Agricole organizat recent de Carré Promotion. Evenimentul i-a adus la Bucureşti pe Luc Esprit, (Confederaţia Europeană a Producătorilor de Porumb) şi Anna Kolakowska (Federaţia Naţională a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi Sorg din Franţa). Esprit este şi director al Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi de Sorg din Franţa (FNPSPSF).

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS