reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Aug 2019

APPR cheamă fermierii și producătorii să asiste la testări

„Principalul motiv pentru care cei 26 de membri fondatori ai Asociației Producătorilor de Porumb din România s-au strâns la un loc, acum cinci ani, a fost acela de a crea o rețea independentă de testare. Lobby-ul, reprezentarea în fața unor autorități și alte obiective de acest fel s-au aflat pe planul al doilea“, a declarat dna Alina Crețu, directorul executiv al APPR. „Putem spune că acum dispunem de această rețea, care funcționează după cele mai riguroase norme științifice și care oferă rezultate prețioase membrilor asociației“, a mai adăugat domnia sa.

Aceste declarații au fost făcute cu ocazia vizitării unor puncte din rețeaua de testare, aflate la Furculești, județul Teleorman, și la Caracal. Vizita a fost destinată specialiștilor de la firmele distribuitoare de semințe. Ei au putut să analizeze modul în care au fost cultivate și în care se dezvoltă semințele aflate în testare. În rețea sunt testați hibrizi de porumb, floarea-soarelui, sorg și cereale păioase, împreună cu distribuitorii, pentru membrii APPR, a mai ținut să precizeze Alina Crețu.

Loturi de testare, nu demonstrative!

„Rezultatele pe care le publicăm în cataloagele editate an de an provin de pe loturi de testare, nu demonstrative sau de pe loturi cu suprafețe mari. Acestea sunt loturi tehnice, realizate în mod riguros, științific, urmărite îndeaproape, pentru care se fac notații specifice de la semănat până la recoltat. Aceste loturi sunt monitorizate, iar atunci când este cazul pot fi și eliminate. Chiar dacă pentru un fermier poate părea că un anume lot arată în regulă, anumite criterii pot să nu corespundă standardelor științifice și atunci rezultatele obținute nu se mai iau în calcul“, a explicat directorul executiv APPR.

Activitatea de testare este coordonată de un Consiliu Consultativ format din reprezentanții a trei companii și care se alege anual, prin tragere la sorți. Pentru o maximă transparență, reprezentanții companiilor ai căror hibrizi participă la testare pot vizita punctele de testare oricând doresc, pe tot parcursul perioadei de vegetație, pentru a face propriile observații sau, pur și simplu, pentru a se convinge că se res­pectă uniformitatea tehnologiilor pe același câmp de testare.

Rezultate obiective prin metode validate Arvalis

Pe de altă parte, niciun reprezentant al vreunei companii nu poate face nimic pentru a influența rezultatele. Încă înainte de semănat, o echipă restrânsă din cadrul APPR alocă fiecărui lot de semințe incluse în testare un număr. Astfel, hibridul xyz al firmei ABC, spre exemplu, devine hibridul 2. De-abia după comunicarea rezultatelor finale ale testării este restabilită identitatea hibridului 2. În acest fel obiectivitatea testării este, cu prisosință, asigurată.

Locațiile de testare sunt alese în funcție de numărul de membri APPR din fiecare zonă, fiind preferate cele unde își desfășoară activitatea mai mulți dintre membrii asociației, și în funcție de posibilitățile logistice ale companiilor par­ticipante. În anul acesta se fac testări de hibrizi de porumb și floarea-soarelui în județele Ialomița, Călărași, Tulcea, Brăila, Constanța, Teleorman, Olt, Dolj, Vaslui, Neamț. În total, la ora actuală APPR are 25 de locații de testare.

APPR

În fiecare locație fiecare hibrid este semănat în câte trei repetiții. În prima secvență, hibrizii se seamănă în ordine crescătoare. În celelalte două, ordinea este aleatoare, stabilită de calculator. Scopul urmărit este de a asigura vecinătăți și poziții diferite în cultură pentru fiecare hibrid. Astfel se elimină eventuali factori favorizanți sau defavorizați determinați de aceste aspecte.

Protocolul după care este realizată testarea este preluat de la Institutul Arvalis din Franța, care realizează testări similare în interesul fermierilor din Hexagon.

La Furculești, porumbul și floarea-soarelui arată promițător

În anul acesta au fost incluși în testare 110 hibrizi de porumb – 60 din grupe FAO sub 400 și 50 peste această grupă – în condiții de neirigat.

La Furculești porumbul a fost semănat pe data de 7 aprilie și arăta foarte bine. Înainte de semănat s-a aplicat o fertilizare cu 250 kg/ha de 20:20:0 (N:P:K). După semănat s-a aplicat, ca erbicid preemergent Fronteer, 1,2 l/ha, apoi în faza de 4-6 frunze s-a mai aplicat Titus, iar pe 24 mai a fost prășit mecanic. Tehnologia a fost aplicată de către fermierul Petre Boboc, care este și administratorul fermei pe care se află lotul de testare. De notat că și experiența domniei sale de agricultor, începută în 1968 ca inginer-șef la IAS-ul din localitate, constituie un alt element de garanție a seriozității testării.

În ceea ce privește testarea hibrizilor de floarea-soarelui, aceasta se face pe trei categorii: Clearfield – 32 de hibrizi, convențională – 8 hibrizi și cu tehnologia tribenuronmetil – 8 hibrizi. În zona Furculești semănatul s-a făcut pe 6 aprilie și nu s-a aplicat niciun tratament special. S-a făcut o fertilizare cu 250 kg/ha 20:20:0 și o erbicidare preemergentă, ca și o prășire mecanică la stadiul de șase – opt frunze.

Testarea păioaselor, premiera anului

O premieră pentru acest an a fost includerea în programul de testare, la cererea membrilor asociației, a cerealelor păioase. Deocamdată, testarea acestora se face doar în trei locuri. Unul dintre ele este Caracal, la Stațiunea de Cercetări Agricole. Este testată atât genetica locală, cât și genetică străină.

Ceea ce este cel mai important însă, a subliniat directorul executiv al APPR, este că fermierii români pot avea acces la rezultatele obținute în urma unor testări independente. Aceste rezultate îi pot ajuta să își stabilească mai judicios planul de culturi și să știe ce așteptări pot avea de la hibrizii pe care îi aleg. Pe de altă parte, companiile producătoare de semințe pot participa la aceste testări, unde pot vedea performanțele hibrizilor pe care îi comercializează în raport cu ale altora.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 14-15

De ce se colorează porumbul în roșu?

Ar trebui fermierii să se îngrijoreze de acest fenomen al colorării frunzelor de porumb în fazele timpurii de dezvoltare cu pigmentul antocianic răspunzător de emiterea radiației roșiatice sau nu?

Depinde de cauzele care provoacă fenomenul. Nu este deloc neobișnuit ca imediat după răsărirea micilor plantule de porumb, sub influența diferiților factori (meteorologici, antropici, chimici etc.), acestea să capete acea tentă roșiatică pe frunze, mai ales în faza de 2-4 frunze (faza de sevraj a porumbului). Și, ca prin minune, în faza de 6 frunze această colorație să dispară exact ca în reprezentațiile lui David Copperfield.

Există o serie de factori care provoacă această colorație, dar să nu uităm că scopul final al activității agricole nu este reprezentat de admirarea coloristică și nuanțele date de unghiurile de incidență ale luminii, ci este cel al obținerii de producții rentabile economic și stabile.

Cercetările efectuate de echipa Pioneer arată că nu există nicio influență asupra productivității hibridului, corelată cu înroșirea frunzelor. Hibrizii care au moștenit genetic acest fenomen rămân la fel de productivi, fie că frunzele se colorează în roșu sau nu.

– Care sunt cauzele care pot provoca înroșirea frunzelor de porumb?

– Porumbul violaceu nu este o „invenție“ modernă. Această colorație roșiatică a frunzelor de porumb a fost observată din cele mai vechi timpuri și se manifestă „cu succes“ pe forme de porumb sălbatic ce crește în zonele montane răcoroase din Peru și Mexic.

Practic, această colorație violacee este dată de o serie de gene, mai exact 8 la număr, răspunzătoare de exprimarea fenotipică a pigmentului antocianic. Există numeroase plante care dețin același număr de gene. De exemplu, arțarul roșu are frunze cu tentă roșiatică în primăvară, cum de altfel există arțari cu frunze total verzi. Să nu uităm de banala varză roșie care, culmea, face fotosinteza și dă randamente foarte bune chiar dacă e „roșie“. Cum de altfel sunt cunoscute o serie de flori ornamentale ce au frunze cărnoase și colorate în roșu.

Diferența dintre „varianta“ colorată în roșu și cea verde este aceea că varza, arțarul, florile ornamentale roșii dețin acele gene responsabile de sintetizarea pigmentului antocianic.

În cazul porumbului, care este un hibrid, această caracteristică este transmisă de la părinți, ca de altfel multe alte caractere care nu se manifestă fenotipic în condiții normale.

Marea majoritate a hibrizilor de porumb dețin 5 din cele 8 gene responsabile pentru colorația violet. Celelalte 3 gene se regăsesc doar la o parte dintre hibrizi, care sunt și ușor mai sensibili la temperaturi scăzute. Atunci când acești hibrizi sunt expuși la temperaturi scăzute, genele declanșează secretarea de pigment antocianic în micile plantule. Același fenomen se poate observa și atunci când noaptea temperatura aerului coboară sub 10°C, iar ziua temperaturile depășesc 15°C, atunci când avem amplitudini mari de temperatură între zi și noapte.

Această colorație se manifestă doar în fenofaza de până în 6 frunze ale porumbului, când acesta trece prin acea „perioadă de sevraj“, când planta se hrănește preponderent prin sistemul radicular embrionar și investește masiv în dezvoltarea rădăcinilor coronare (principalul sistem radicular al plantei mature), în defavoarea dezvoltării aeriene.

În primăverile cu temperaturi scăzute, cu umiditate în solul acoperit de resturi vegetale, cu siguranță hibrizii ce dețin toate cele 8 gene răspunzătoare de secretarea pigmentului antocianic se vor manifesta fenotipic, prin apariția colorației violacee pe frunze.

Pigmentația violacee poate apărea și la plantele mature (peste 6 frunze), dar în aceste cazuri aceasta este determinată de alți factori (vătămări mecanice sau chimice, atac de insecte) și alt soi de gene este răspunzător.

Toate testele demonstrează că nu este o influență de niciun fel asupra plantei de porumb sau randamentului final. Nu există nicio corelație între culoarea violacee și metabolismul plantei, creștere, producția de clorofilă sau producția de boabe.

Temperaturile scăzute, în schimb, pot afecta plantulele de porumb, fie că sunt sau nu colorate în violet. Temperaturile scăzute sunt un factor de stres, ce vor afecta porumbul verde, alb, roșu sau orice altă culoare ar avea, prin încetinirea metabolismului plantei. Este o regulă general valabilă în lumea vie.

Cercetările Pioneer arată că atât hibrizii ce dezvoltă colorația violacee, cât și cei care rămân verzi, atunci când au fost expuși la frig, au avut același conținut în clorofilă, fără nicio diferență. Pigmenții antocianici sunt secretați în partea periferică a frunzei, nu la interior (unde se găsește clorofila).

În portofoliul Pioneer se găsesc o serie de hibrizi consacrați, extrem de productivi și care au caractere agronomice deosebite, dar care dețin cele 8 gene, manifestând în condiții de stres termic colorația violacee. Aduc aminte aici de P9241, poate cel mai stabil și bine adaptat hibrid la condițiile din România, care deține caractere agronomice aproape de perfecțiune (tulpină puternică, înrădăcinare profundă, toleranță excepțională la secetă și arșiță, toleranță deosebită la Fuzarium și Gibberela) și P9911, etalon de randamente record în grupa FAO 400, care prezintă acest caracter de colorație violacee.

De obicei, această colorație violacee dispare după faza de 6 frunze foarte rapid dacă temperaturile sunt ridicate (în corelație cu metabolismul plantei) sau mai încet dacă temperaturile scăzute persistă. Temperaturile scăzute, nu colorația violacee, provoacă această creștere lentă.

Recomandarea ar fi ca atunci când alegeți un hibrid să consultați un reprezentant Pioneer din zonă, pentru a vă da detalii suplimentare legate de hibridul ales. De exemplu, P9241, deși se colorează în violet, are o dezvoltare rapidă (early growth) în primele faze de vegetație care îl face pretabil pentru programul de semănat timpuriu al Pioneer.

Alte cauze ce pot provoca acest fenomen – carența în fosfor (P)

După cum bine știți, carența în P se poate manifesta prin această colorație violacee a frunzelor. Bineînțeles, în aceste cazuri o analiză agrochimică a solului va furniza informații asupra conținutului de P disponibil (din soluția solului) – mare atenție, cea mai mare parte a P din sol este sub formă „blocată“, fiind inaccesibil plantelor. Dacă analizele vor arăta că nivelul de aprovizionare este suficient, fertilizarea suplimentară cu fosfor nu va schimba culoarea violetă a plantelor în verde.

– Cum putem să ne dăm seama dacă este vorba de colorație determinată genetic sau este deficient de fosfor?

– Dacă colorația violacee este uniform răspândită pe întreaga solă, cauza este cel mai probabil determinată genetic.

– Dacă colorația apare în vetre, localizată pe zone, indică de obicei o carență în P.

– Carența în P este, de asemenea, cauza probabilă și dacă această colorație persistă peste stadiul de 6 frunze.

Solurile reci, cu textură grea, se încălzesc mai greu, plantele suferă, metabolismul fiind înce­tinit, iar aceasta reprezintă o altă cauză a apariției colorației violacee.

Sistemul de lucrări pe solurile lucrate în min. till, acoperite de resturi vegetale, zonele compactate pot provoca reacția de colorație violacee.

Utilizarea necorespuzătoare a pesticidelor sau a fertilizanților (în special cei cu azot pot distruge mezocotilul plantulei) va induce în anumite cazuri secre­tarea de pigment antocianic.

Apariția colorației violacee nu va influența productivitatea hibridului, în schimb condițiile de mediu, tehnologia aplicată, greșelile tehnologice o vor face.

În momentul de față, Pioneer are în România cea mai performantă gamă de hibrizi deosebit de bine adaptați condițiilor climatice specifice teritoriului României, cu o plasticitate ecologică deosebită.

Garanția succesului fermierului constă în productivitatea și stabilitatea produselor Pioneer. Toate aceste caracteristici sunt înglobate sub o singură umbrelă, un brand deja consacrat în România – Optimum® AQUAmax®.

Valentin MIHAI, product manager Pioneer Romania

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 26-27

Producția porumbului 2017 - ce semințe de porumb hibrid alegem?

Porumbul este printre cele mai cultivate plante agricole din România. Compoziția sa chimică conține hidrocarburi, amidon, vitamina B și E, fier, fosfor, magneziu, zinc și potasiu, ceea ce îl face o plantă cu utilizări multiple. Amidonul de porumb sau mălaiul sunt doar două produse alimentare foarte cunoscute ce au la bază această plantă. Totodată porumbul este și un foarte bun furajer pentru creșterea animalelor și păsărilor. Așadar, utilitatea acestei plante este foarte răspândită și cunoscută, transformând-o într-o idee foarte bună de afacere profitabilă.

Anul 2016 a adus un record în România în ceea ce privește producția de porumb: un producător sibian a reușit să obțină peste 19 tone/ha de porumb cultivat, întru-un an secetos și deloc prielnic culturilor de porumb. Care a fost secretul succesului fermierului din Sibiu? Acesta a ales să cultive porumb hibrid.

Semințele de porumb hibrid se dovedesc a fi din ce în ce mai căutate de agricultori, întrucât beneficiile sunt cu adevărat mulțumitoare iar investițiile făcute se dovedesc a fi meritate. În funcție de condițiile climatice preconizate și de starea și calitatea solului, poți alege cea mai bună categorie de astfel de semințe.

Specialiștii de la Dekalb îți pun la dispoziție peste 25 de semințe diferite de porumb hibrid. Poate una dintre cele mai atractive soiuri sunt reprezentate de soiuri de porumb rezistente la secetă, asemeni celui folosit de agricultorul sibian ce a obținut o recoltă record pe vreme secetoasă.

Semințele de porumb hibrid pot viza și alte probleme întâlnite de agricultori. Astfel, există hibrizi rezistenți la vreme friguroasă sau la paraziți. Fiecare cultură vine cu propriile avantaje, dar și dezavantaje, iar crearea de soiuri hibrid ajută la combaterea acestor dezavantaje.

Așadar, printre avantajele principale ale acestor semințe putem enumera:

  1. Producție mai rezistentă la secetă, arșiță, temperaturi scăzute și umiditate redusă;
  2. Creșterea randamentului de producție;
  3. Protecție de paraziți;
  4. Mărirea recoltei și a veniturilor;
  5. Posibilitatea de adaptare la oricare tehnologie aplicată;
  6. Adaptabilitate sporită la diverse tipuri de sol;
  7. Înflorire precoce și asigurarea fertilității stiluetului;
  8. Valorificarea maximă a îngrășămintelor folosite;
  9. Rezistență la densitățile ridicate;
  10. Posibilitatea de semănare timpurie.

În condițiile economice și climaterice actuale, a investi într-o cultură de porumb hibrid se poate dovedi a fi o idee mai mult decât profitabilă. Gradul înalt de utilizare a acestei plante în diverse domenii precum industria alimentară, medicina veterinară sau chiar farmaceutică, fac din ea un produs apreciat și solicitat pe piață.

Chiar dacă porumbul hibrid are o mulțime de avantaje, este importantă o cercetare amănunțită a tuturor condițiilor și particularităților înainte de procurarea și plantarea semințelor. Este important de luat în calcul informațiile cu privire la următoarele elemente:

-       Calitatea solului pe care va fi plantat porumbul;

-       Condițiile meteo specifice zonei;

-       Bugetul preconizat;

-       Suprafața terenului etc.

Indiferent de tipul de semințe ales, citiți cu atenție destinația și proprietățile fiecăruia, pentru a vă asigura că este hibridul potrivit așteptărilor dumneavoastră.

Semănatul timpuriu al porumbului

porumb sem simptome

Însămânțarea timpurie este o soluție tehnologică de mare ajutor, la îndemâna fiecăruia.

Semănatul timpuriu aduce o serie de avantaje fermierului

Cele mai bune rezultate sunt evidente atunci când fermierul selectează pentru semănatul timpuriu hibrizi din grupe de maturitate semitimpurie (FAO 300-400), cu perioada de vegetație scurtă (120-135 de zile), care reușesc ușor să atingă 10-11 tone la hectar. Desigur, potențialul genetic este mult mai mare, dar niciodată exprimat în condiții necontrolate de pluviometrie și temperatură.

Semănatul la sfârșitul lunii martie sau cât mai repede posibil impune alegerea hibrizilor cu o vigoare foarte bună în primele stadii de creștere. Amplitudinea termică între zi și noapte în această perioadă poate depăși 20°C, iar unii hibrizi (caracter determinat genetic) reacționează negativ, blocându-și activitatea fotosintetică. Nu e tocmai ce ne dorim, mai cu seamă dacă am efectuat și un tratament pentru combaterea buruienilor, caz în care putem întâlni fenomene de fitotoxicitate, adică pierderi de producție (frângere plante, defoliere, arsuri foliare, resorbția rădăcinilor adventive, nanism, anomalii în dezvoltarea știuleților s.a.).

Desigur, perioada calendaristică e foarte importantă. Nu recomandăm ieșirea în afara epocii optime de semănat a zonei cu mai mult de 2 săptămâni. Dacă condițiile atmosferice ale primăverii permit o însămânțare timpurie, suntem atenți la atingerea pragului termic de 6°C la adâncimea de semănat, înregistrată la ora 7 dimineața, Prognoza pe următoarele două săptămâni trebuie să ne creioneze temperaturi diurne de peste 8°C (pragul biologic al porumbului), fără riscuri de îngheț nocturn. Astfel, în prima săptămână de după semănat au loc imbibiția (n.r. – îmbibare cu lichid) și germinarea seminței, iar la momentul răsăririi tânăra plăntuță de porumb își începe activitatea fotosintetică, fără perturbări de metabolism.

 

Foarte multe aspecte agrotehnice și fiziologice influențează pozitiv productivitatea și profitabilitatea culturii de porumb însămânțate timpuriu:

– modelarea patului germinativ este mai ușoară (terenul este încă reavăn);

– un pat germinativ mai bine pregătit conduce la o însămânțare facilă, ceea ce conferă uniformitate răsăririi, deci șanse egale de creștere și dezvoltare fiecărei plăntuțe de porumb;

– un pat germinativ bine pregătit conduce la o eficacitate superioară a erbicidelor preemergente;

– o uniformitate bună la răsărire;

– polenizarea și fecundarea au loc devreme (început de iunie), moment în care seceta și arșița nu ating praguri excesive:

– umplerea boabelor are loc încă în perioada de zi lungă;

– dinamica de pierdere a apei din boabe este rapidă datorată temperaturilor încă ridicate din perioada sfârșit de august – început de septembrie;

– ușurință în recoltare;

– costuri reduse sau zero de uscare;

– recoltarea timpurie mărește șansa obținerii unui preț mai bun;

– cultura eliberează repede terenul;

– pregătirea din timp a terenului pentru cultura următoare sporește șansele acesteia de a obține rezultatele scontate;

– costuri reduse de pregătire a terenului pentru cultura următoare.

Astfel, punând totul într-o balanță economică, într-un an normal sub aspect climatic, profitabilitatea poate fi superioară, prin toate beneficiile amintite.

În anii în care arșița și seceta își lasă amprenta asupra producției de porumb (de altfel, tot mai numeroși de-a lungul unei decade), nivelul recoltei depășește cu mult nivelul hibrizilor tardivi sau al celor semănați mai târziu. Hibrizii companiei Pioneer din grupa maturității timpurii și semitimpurii recomandați pentru semănatul timpuriu: P8567 (FAO 275), P9074 (FAO 300), P9241 (FAO 330), P9486 (FAO 340), P9537 (FAO 350), P9903 (FAO 360), P0412 (FAO 480).

Dr. ing. Tomel PETRACHE,

DuPont Pioneer– Expert Agronom

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 32-33

Institutul Arvalis, un model pentru cercetarea agricolă

Este un lucru acceptat că Franța este una dintre țările în care cercetarea agricolă se bucură de o atenție deosebită. Cel mai important institut francez din domeniu este Institutul Arvalis. Ceea ce îl deosebește de alte întreprinderi asemănătoare este modul în care este organizat, finanțat și condus. Profitând de prezența la congresul APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) a dlui Gilles Espagnol, directorul Diviziei de Cercetare în Domeniul Porumbului din acest institut, l-am rugat să explice cititorilor noștri, în câteva cuvinte, specificul Arvalis.

„Arvalis – Institutul tehnic a luat naștere prin fuziunea a două alte institute: Institutul tehnic pentru cereale și furaje, care era axat pe studiul cerealelor păioase, în special al grâului și al furajelor, și al AGPM Technique, divizia tehnică a AGPM (Asociation Générale de Producteurs de Maȉs). AGPM este, ca să spun așa, echivalentul francez al APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România). Prin fuziunea acestora, a fost creat Arvalis, un institut care «acoperă» peste 23 milioane de hectare de terenuri agricole. La ora actuală este cel mai mare institut de cercetări agricole din Franța. Mai există unul, apropiat ca mărime, al cărui domeniu de activitate îl reprezintă plantele oleaginoase, respectiv floarea-soarelui și rapița“, a precizat domnia sa

„Consiliul de administrație al Arvalis este alcătuit din agricultori care reprezintă fiecare sector al agriculturii. Practic, sunt reprezentate interesele generale ale agricultorilor. În consecință, Consiliul de administrație este constituit în exclusivitate din agricultori, legați între ei de taxele pe care le plătesc. Ca rezultat, ei sunt cei care dirijează, ei sunt cei care finanțează. Nu este un institut de stat. Este foarte diferit. Pentru că nu este finanțat absolut deloc de stat, cu atât mai puțin din fonduri publice, se bazează în mare măsură pe autofinanțare, astfel încât să poată fi cât mai autonom posibil. Pentru aceasta, valorifică prestațiile, cercetările și experimentele sale, care reprezintă un mijloc de obținere a veniturilor nece­sare“, a detaliat dl Espagnol.

Rezultatul este că acest institut se află într-o conexiune directă cu nevoile fermierilor și cercetează cu prioritate acele chestiuni care pun cele mai mari probleme agricultorilor.

Cercetările Institutului sunt axate pe cultura cerealelor păioase, a porumbului, a leguminoaselor și cartofului. Spre exemplu, la București, Gilles Espagnol a prezentat rezultatele unui studiu realizat de Institutul Arvalis privind cultivarea porumbului în regim de stres hidric. Fiind vorba despre un organism care funcționează pe baza cotizațiilor plătite de ei, fermierii francezi sunt bucuroși să vină în ajutorul cercetătorilor. Acest lucru se petrece fie prin simpla punere la dispoziție a datelor necesare cercetărilor, fie prin găzduirea unor loturi demonstrative sau prin desfășurarea în ferme a cercetărilor specialiștilor institutului. Cotizațiile plătite reprezintă o sumă mai degrabă simbolică pentru fiecare fermier în parte. Dar, având în vedere numărul total al agricultorilor, care în Franța se ridică la mai multe milioane, suma totală este una de invidiat chiar și pentru institute de cercetare finanțate de mari corporații ori de stat.

Un astfel de model ar putea fi aplicat și la noi în țară, dacă fermierii s-ar asocia. O taxă de, să spunem, 10 euro/hectar/an (adică echivalentul a 10 kg de grâu la cel mai prost curs al pieței), ar însemna, la o suprafață de cca șase milioane hectare de teren arabil, nu mai puțin de 60 milioane euro. Un buget absolut respectabil. Pentru a ajunge aici lipsește doar voința!

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 42

Producția de porumb boabe scade la 8,47 milioane de tone în 2016

Recolta de porumb boabe din acest an, de 8,47 de milioane de tone, s-a diminuat ușor față de 2015, cu doar 5,6%, în pofida secetei înregistrate în vară, dar a scăzut cu aproape 25% în raport cu producția record din 2014 de 11,3 milioane de tone, potrivit datelor operative ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de la 15 noiembrie 2016.

Pentru 2015 a fost raportată o producție totală de porumb de 8,98 milioane de tone.

Specialiștii MADR estimează că datele privind recolta de porumb, floarea soarelui, soia, sfeclă și cartofi mai pot suferi modificări până la finele anului deoarece lucrările de recoltare nu au fost finalizate în totalitate.

Producția medie obținută în acest an la porumb boabe de pe 2,17 milioane de hectare recoltate până la 15 noiembrie se ridică la 3,9 tone, în creștere față de randamentul de 3,4 tone realizat anul trecut de pe 2,6 milioane hectare.

Necesarul intern al României de porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone, ceea ce oferă posibilități semnificative de export. Numai în primele 7 luni din acest an a fost exportată în țările intra și extracomunitare o cantitate de 1,363 milioane de tone de porumb.

În ceea ce privește recolta de semințe de floarea soarelui, datele operative ale ministerului indică o producție de 1,88 milioane tone pentru 2016 cu o medie de aproape 1,9 tone, în creștere față de anul trecut când producția a fost de 1,78 milioane de tone. Suprafața recoltată "a sărit" ușor de un milion de hectare în acest an. În 2015, producția medie a fost 1,76 tone la hectar, iar suprafața recoltată s-a ridicat tot la un milion de hectare.

Și în cazul acestei producții, România va avea o disponibilitate de export în condițiile în care necesarul de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Pe de altă parte, producția de grâu și secară a României a crescut în acest an cu 6% față de 2015, până la 8,484 milioane de tone, înregistrându-se o medie de peste 4 tone la hectar de pe 2,077 milioane hectare. Anul trecut, România a recoltat 7,98 milioane de tone de grâu, cu un randament de 3,77 tone la hectar, de pe o suprafață totală de 2,11 milioane hectare.

Depășirea pragului de patru tone de grâu la hectar a fost o premieră pentru România ultimilor 10 ani, în condițiile în care cele mai mari producții medii au fost obținute în 2015 — 3,84 tone la hectar, în 2011 — 3,68 tone la hectar, în 2014 — 3,58 tone la hectar și în 2008 — 3,40 tone la hectar.

La rapița pentru ulei s-a obținut o recoltă de 1,267 milioane de tone, față de numai 919.473 tone anul trecut, însă de pe o suprafață cu aproape 90.000 de hectare mai mare decât în 2015, respectiv 455.494 hectare.

În acest context, și producția obținută la rapiță în 2016 este de departe cea mai bună din ultimii 10 ani, cu o medie de aproape 2,8 tone/ha. În 2015, s-au recoltat 367.885 hectare cu rapiță, cu un randament de aproape 2,5 tone/ha.

Potrivit datelor MADR, producția de orzoaică de toamnă și de primăvară totalizează 621.085 tone în 2016, față de 551.203 tone anul trecut, iar cea de ovăz 337.965 tone, în scădere ușoară față de 344.223 tone anul trecut.

Sursa: Agerpres

Caracteristicile hibrizilor de porumb din loturile demonstrative de la Orezu-Ialomița

De șapte ani, pe terenul ing. N. Sitaru din localitatea Orezu – Ialomița se organizează loturi demonstrative cu hibrizi de porumb, în cele mai corecte condiții. Am în vedere că este vorba de un teren plan, cu aceeași plantă premergătoare, cu o tehnologie de cultură identică pentru toți hibrizii. Prin urmare, singurul factor variabil a fost hibridul, sămânța fiind furnizată de companiile care o comercializează, respectiv câte 6 hibrizi de la fiecare companie, din grupe de maturitate diferite.

Recoltarea s-a executat pe 31 august – 1 septembrie cu o combină specială care în mod automat indică umiditatea boabelor și cantitatea realizată de pe aceeași suprafață la toți hibrizii și la densitatea uniformă de 70.000 plante/ha. Rezultatele obținute sunt centralizate în tabelul anexat, cu mențiunea că anul 2016 a fost destul de dificil din punctul de vedere al precipitațiilor.

Din analiza datelor înregistrate după recoltare se pot formula unele concluzii:

Compania Pioneer a obținut cea mai mare producție medie a celor 6 hibrizi, la 14% umiditate, de 9.216 kg/ha, cu mențiunea că toți hibrizii au realizat producții de peste 9.000 kg/ha.

Pe locul al doilea, cu 9.054 kg/ha, se situează Monsanto, urmată de Euralis cu 8.650 kg/ha și Syngenta cu 8.466 kg/ha.

La polul opus, cu cele mai mici producții, se situează Procera – cu 6.845 kg/ha, urmată de Saaten Union – cu 6.958 kg/ha, AS Hibridi – cu 7.105 kg/ha și Maisadour – cu 7.243 kg/ha.

Cu privire la conținutul în umiditate al boabelor recoltate se constată că în cea mai mare parte a fost de 13-14%, date fiind condițiile climatice din timpul verii. Câteva excepții se înregistrează cu hibridul MAS 70 F de la Maisadour care a avut 19,55%, fiind din grupa FAO 600, urmat de 383 MRF de la Porumbeni, care a avut 19,55%, Cera 450 de la Procera și AS 507 de la AS Hibridi, care au avut peste 16%.

Hibrizii cu cea mai mare producție au fost DKC 5141 de la Monsanto, cu 9.800 kg/ha, P 9537 de la Pioneer, cu 9.358 kg/ha, urmați de ES LAGOON de la Euralis, cu 9.294 kg/ha, și 458 MRF de la Porumbeni, cu 9.066 kg/ha.

Cele mai mici producții s-au obținut de la hibrizii MAS 70 F de la Maisadour, cu 4.912 kg/ha, SUM 402 de la Saaten Union, cu 5.965 kg/ha, Kamparis de la KWS, cu 6.113 kg/ha, și Cera 350 de la Procera, cu 6.498 kg/ha.

Prin urmare, în condiții absolut identice calitatea hibridului (genetica) și-a spus cuvântul. Constatăm diferențe între hibrizi de la simplu la dublu, de la 4.912 kg/ha la 9.800 kg/ha, iar media celor 6 hibrizi, de la 6.958 kg/ha la 9.216 kg/ha.

Poate că în condițiile de secetă care s-au manifestat era indicat să fie și o variantă cu densitate mai mică și să se renunțe la hibrizii foarte tardivi.

Oricum, rezultatele înregistrate reprezintă o oglindă fidelă a potențialului hibrizilor de porumb din care fermierii își pot alege pe cei mai corespunzători pentru condițiile din ferma lor.

Tabel cu rezultatele înregistrate la hibrizii de porumb în 2016, 70.000 plante/ha (vezi revista nr. 21 – pag.15)

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Cu un lan dintr-o mie nu salvăm recoltele de porumb și floarea-soarelui

Sc Agroprovens Bărăganul este una dintre primele societăți agricole create în județul Brăila, la numai câteva luni de la evenimentele din decembrie 1989. Ca să ajungi la „ferma“ ing. Gheorghe Gutium, nume de referință în agricultura din sud-estul României, ai posibilitatea să parcurgi mai multe drumuri. Drumurile de Bărăgan, fără umbră, unde se întâlnesc județele Ialomița, Brăila și Buzău, cu cele 1.350 de hectare, reprezintă o adevărată școală ce promovează o agricultură pe cât de bine organizată, pe atât de bine pusă în coordonatele unei tehnici moderne.

Solele de grâu și rapiță, soia și fasole, porumb și floarea-soarelui se prezintă precum câmpurile experimentale din fostele stațiuni de cercetări agricole. Acestor culturi specifice Bărăganului, în ultimii ani li s-au alăturat câteva plante tehnice și medicinale, cum sunt coriandrul și lavanda, care s-au comportat mai mult decât mulțumitor încă de la debut. De altfel, urmărind comportarea acestora, suprafețele au crescut de la un an la altul, fiind pe o verticală promițătoare, semn că sunt solicitate pentru industriile medicală, cosmetică și alimentară. Mai mult, ing. Gheorghe Gutium, pasionat ca un mare specialist în aducerea de adaptări și îmbunătățiri utilajelor agricole și nu numai, a reușit să realizeze o minirafinărie, producând ulei de lavandă și coriandru. Prin procesarea acestor culturi în cadrul instalațiilor cu un bun randament, dar mai ales printr-o valorificare eficientă și atestată din punctul de vedere al calității de laboratoarele autorizate la nivel național, au fost pozitiv certificate și tot mai mult solicitate.

În cadrul societății Agroprovens peste 70% dintre suprafețele cultivate sunt producătoare de soiuri și hibrizi de mare productivitate, de origine autohtonă, loturile semincere ale Bărăganului bucurându-se de un bun prestigiu în rândul producătorilor agricoli din această zonă. De altfel, societatea și-a creat instalații performante pentru selectarea, tratarea și pregătirea pentru livrare către beneficiari a produselor în condiții maxime de siguranță.

lucrari lavanda

Ce m-a frapat însă în acest mijloc de august torid pe drumurile străbătute din zonă sunt diferențele ca de la cer la pământ între culturile de la ferma administrată de ing. Gheorghe Gutium și parcelele micilor producători agricoli. Pârjolite de seceta „lacomă“ ce mușcă din ele de aproape două luni, plantele s-au transformat într-un adevărat cimitir natural. La SC Agroprovens SA, la mijlocul lunii august, solele de porumb și floarea-soarelui erau de un verde închis, cu știuleții ca pe mână și pălăriile precum sombrero-urile mexicane, în timp ce în imediata vecinătate eram martorii dezastrului pricinuit de seceta care a făcut adevărate ravagii de la Roșiori și Ciocile, Traianu și Nicolești, Rușețu, Padina și până hăt departe către Glodeanu Sărat.

Peste tot, aceleași cimitire de plante în care în urmă cu două luni pulsa viața. Acum erau „executate“ de secetă, creând imaginea tragediei prin care trec satele din sudul României. Am întrebat de câte udări au beneficiat culturile de prășitoare atât de viguroase în această perioadă, când zile, săptămâni și luni temperaturile au fost mereu între 33 și 37 grade Celsius. „Nu am irigat pentru că nu am avut de unde“, mi-a spus ing. Gutium, continuând: „Am făcut în schimb tot ce a depins de noi și a fost prevăzut în tehnologia fiecărei culturi. Toate culturile însămânțate în primăvară au avut suprafețele cu ogoare de toamnă și o bună parte dintre ele au fost pregătite pentru semănat din zilele prielnice din februarie. Mai mult, având în vedere datele meteorologice furnizate de administrația națională de resort, care ne-a asigurat că martie, aprilie și mai se vor bucura de precipitații suficiente, am început semănatul înainte de datele convenționale de care am ținut seama până în acest an. Practic, la sfârșitul lunii martie reușisem să însămânțăm toate suprafețele prevăzute cu floarea-soarelui, fasole și imediat am trecut la înființarea culturilor de porumb din hibrizi românești, testați de noi, și care ne-au asigurat recolte din cele mai mari. Cutezanța noastră a fost răsplătită cu răsărirea culturilor spontan și uniform în intervale foarte scurte. În ferestrele dintre ploi nu am avut altceva de făcut decât să executăm la timp și de calitate lucrările de întreținere, combaterea dăună­torilor și fertilizările faziale.

La sfârșitul lunii mai, culturile de porumb și floarea-soarelui erau temeinic dezvoltate, iar plantele legaseră în majoritatea lor. Seceta declanșată în a doua jumătate a lunii iunie a găsit lanurile consolidate, trecute în etapele de coacere. În aceste condiții, sperăm ca și în acest an producțiile pe care le vom obține să ne răsplătească eforturile.

lucrari lavanda privire de sus

Pe drumul de întoarcere, trecând prin zonele pârjolite de secetă, îmi puneam întrebarea: de ce micii producători nu își adună forțele, nu-și unesc suprafețele agricole pentru a putea realiza lucrări mecanizate și să beneficieze de cuceririle cercetării românești care, chiar dacă este văduvită de fondurile necesare, pune la dispoziția agriculturii hibrizi, linii și soiuri rezistente la secetă, adaptabile la cele mai vitrege intemperii?

Mihai VIȘOIU

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 20-21

Republica Moldova. Performanțele Institutului de Fitotehnie Porumbeni

Pentru că cercetarea este una dintre cheile evoluției, în anul 1973 avea să se înființeze în Republica Moldova Institutul de Cercetări Științifice pentru Porumb și Sorg al Asociației Științifice de Producere „Hibrid“.

Pe parcursul celor peste 40 de ani de la înființare, instituția a trecut prin numeroase reorganizări, ultima având loc în 2010, de când se numește Institutul de Fitoteh­nie Porumbeni. Astăzi, aproximativ 150 de angajați, dintre care 32 de cercetători științifici, lucrează în cele 7 laboratoare a căror activi­tate principală este orientată spre ame­liorarea și producerea semințelor bază, precum și spre perfecționarea tehnologiilor de cultivare a mai multor specii de plante.

Rezultatele muncii nu au întârziat să apară, iar omologarea hibrizilor peste hotare validează performanțele institutului.

Hibrizii de la Porumbeni au devenit disponibili din această primăvară și pentru fermierii români, iar introducerea lor pe piață nu poate fi decât de bun augur ținând cont de două aspecte: prețul mic și producțiile bogate.

Porumbul, prioritatea numărul 1

Activitatea Institutului de Fitotehnie Porumbeni se axează pe:

• crearea hibrizilor de porumb comun şi alimentar (pentru mălai);

• testarea şi evidenţierea hibrizilor de porumb cu adapta­bilitate specifică pentru zonele cu deficit de apă şi tem­peraturi ridicate;

• diversificarea genofondului de porumb prin utilizarea tehnologiilor moleculare, determinarea calităţii boabelor;

• perfecţionarea tehnologiei de producere a seminţelor;

• ajustarea tehnologiei de cultivare a noilor hibrizi la schimbările condiţiilor climaterice;

• testarea produselor de uz fitosanitar;

• instruirea cadrelor în domeniul culturilor de profil, pregătirea cadrelor ştiinţifice în domeniul ameliorării şi producerii de seminţe.

În Republica Moldova porumbul este principala specie cultivată; acesta este și unul dintre motivele pentru care a devenit și prioritatea institutului de la Porumbeni. Specialiștii moldoveni se ocupă cu cercetarea și implementarea în producere a hibrizilor cu adaptabilitate la schimbările climatice pentru întreaga suprafață agricolă a Republicii Moldova și nu numai deoarece anumiți hibrizi sunt omologați în alte 10 state.

„Cheia succesului creării hibrizilor rezistenți la secetă stă în banca de gene, iar noi avem această resursă. La crearea hibrizilor se utilizează procedura specific programată pentru condițiile de secetă, iar indicele principal care trebuie vizat este sistemul radicular. Acesta trebuie să fie profund pentru a putea explora o cantitate mai mare de sol şi utiliza la maximum resursa de apă. De asemenea, trebuie vizată și fiziologia plantei astfel încât să aibă frunze mai înguste şi un unghi de insercţie a acestora mai mic pentru a fi puțin expuse la soare.

Un alt aspect care contează este ca în perioada polenizărilor hibrizii să aibă polen viabil la orice temperatură, fie ea și foarte ridicată“, a specificat Vasile Maticiuc, director adjunct pe probleme științifice.

Anii trecuți, hibrizii de porumb marca Porumbeni au fost testați și la noi în țară, la Institutul pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor din România (ISTIS), precum și în unele ferme printre care ferma domnului Nicolae Sitaru, unde se organizează anual și Ziua Porumbului cu scopul de a observa performanțele mai multor hibrizi.

Pentru ca un hibrid să fie omologat pe piața din România trebuie să fie testat 3 ani, însă perioada poate fi redusă la 2 ani dacă rezultate se dovedesc a fi bune. Cei 3 hibrizi de la Porumbeni care au fost testați au înregistrat producții satisfăcătoare, depășind valorile înregistrate de martorii autohtoni, iar cel mai apreciat hibrid a fost Porumbeni 461 care a ajuns la o recoltă de 19 tone/ha. Astfel, hibrizii testați au trecut în data de 10 martie anul acesta de comisia de înregistrare și au fost incluși în Registrul de Stat al României. Utilizarea hibrizilor de la Porumbeni ar putea fi un atu important pentru fermieri, mai ales că prețul este mult mai la îndemână, iar recoltele se preconizează, conform testărilor, ca fiind cel puțin la nivelul hibrizilor deja existenți în piață, dar de ale căror costuri agricultorii se plâng adesea.

Proiecte moldo-nipone

Actualul director al institutului, dr. Pintilie Pârvan, a preluat în urmă cu puțin timp această funcție, însă performanțele nu au întârziat să apară, cele mai notabile fiind rezultatele colaborării moldo-nipone.

„Avem în derulare proiecte în colaborare cu Guvernul Japoniei. Ei ne-au selectat pentru a ne ocupa de creșterea culturilor energetice: salcia energetică, plopul energetic, paulownia și altele. Însă acesta ar fi doar unul dintre motivele colaborării moldo-nipone deoarece deja am implementat și un alt proiect. Am construit o fabrică de peleți unde folosim ca materie primă resturile de la culturile de grâu, floarea-soarelui, porumb, care până nu demult erau arse sau, în cel mai bun caz, incorporate în sol. Fabrica a fost construită și cu scopul de a distribui peleți școlilor și grădinițelor pe care japonezii le-au dotat cu centrale termice ce funcționează pe peleți. În acest an vrem să implementăm și un alt proiect care presupune cultivarea legumelor în sistem protejat cu surse energetice regenerabile“, a declarat directorul institutului.

GALERIE FOTO

Ion Banu
Loredana Larissa SOFRON

Grație culturilor organice vacile din SUA sunt hrănite cu porumb românesc

America exportă mai multe cereale decât orice altă țară dar când vine vorba de cerealele utilizate în SUA pentru producția de alimente organice acestea sunt importate din țări precum România și India iar achizițiile din aceste țări s-au dublat anul trecut, informează Bloomberg citând datele furnizate de Guvernul SUA.

Motivul îl constituie faptul că fermierii din Midwest preferă în continuare culturile de organisme modificate genetic și de asemenea utilizează chimicale refuzate de industria organică. Chiar dacă culturile organice reprezintă o mică parte din piața de cereale din SUA, ea crește rapid. Consumatorii și-au triplat achizițiile de alimente organice în ultimul deceniu la peste 35 de miliarde de dolari, în 2014. Cererea pentru cerealele organice a crescut, astfel că importatorii profită de dolarul puternic pentru a-și majora achizițiile de peste hotare.

"În fiecare an cererea se îndepărtează de oferta existentă în SUA. Dacă există o cerere pe piață va exista cineva care să o satisfacă dar aș prefera să fie acoperită de fermierii americani", a declarat Lynn Clarkson, președintele companiei Clarkson Grain Co., un furnizor de porumb și soia organice.

Datele furnizate de Departamentul american al Agriculturii (USDA) arată că importurile de porumb organic s-au triplat anul trecut, ajungând la 303.645 tone, în principal din România și Turcia. În plus, achizițiile efectuate în lunile ianuarie și februarie ale acestui an au fost de cinci ori mai mari decât în perioada similară a anului trecut. De asemenea, în 2015 importurile de soia organică, în principal din India și Ucraina, au crescut cu 45%, până la 317.284 tone, iar în primele două luni ale acestui an s-au dublat. În total, valoarea importurilor de porumb și soia organice s-a ridicat anul trecut la 353,5 milioane de dolari.

Odată cu creșterea cererii se majorează și diferența de preț între culturile organice și cele convenționale. Prețurile spot la porumb furajer organic a fost, în medie, de 8,06 dolari per bushel în săptămâna care s-a încheiat la 26 martie, comparativ cu prețul 3,77 dolari per bushel pentru porumbul convențional înregistrat marți la Chicago Board of Trade. În ceea ce privește soia organică, prețul mediu este de 17,04 dolari per bushel, față de 9,5575 dolari per bushel pentru varianta convențională.

În pofida acestei diferențe de preț, furajele organice reprezintă o mică parte din oferta de cereale de pe piața americană. De exemplu, în 2014, doar 0,2% din suprafețele cultivate cu porumb și soia în SUA au fost alocate soiurilor organice. Unul dintre motive îl reprezintă costurile asociate cu renunțarea la semințele modificate genetic precum și la îngrășămintele pe care majoritatea fermierilor americani le utilizează. Producția la hectar pentru culturile organice este mai mică și există un risc crescut de pagube provocate de dăunători și buruieni. În plus, tranziția de la culturile convenționale la cele organice durează trei ani, perioadă în care costurile vor fi mai mari iar cerealele recoltate nu vor primi un preț similar cu cel pentru culturile organice.

AGERPRES

Premieră de la KWS Semințe. Lecție de performanță pentru cultivatorii de porumb

Strategia KWS Semințe este orientată atât către dezvoltarea de hibrizi de porumb valoroși, prin optimizarea materialului genetic în cadrul programelor proprii de ameliorare, cât și către parteneriatul pe termen lung cu fermierii din România. Aceste direcții strategice au la bază dialogul constant cu partenerii și oferirea de soluții concrete la probleme reale. În acest sens, KWS Semințe a inițiat un program de comunicare unic pe piața din România la acest moment, dedicat fermierilor, în cadrul căruia personalități marcante ale mediului academic, precum și specialiști cu experiență vastă în agronomie au abordat temele actuale de interes specifice industriei.

Sub egida „Prioritate pentru performanță“ a fost inaugurată prima ediție, cu tema „Elemente ale tehnologiei de cultivare a porumbului. Factori de influență în formarea prețului porumbului“. În cadrul seminarului au fost dezbătute teme speciale ale momentului cu privire la tehnologiile de cultură a porumbului și tendințele actuale ale industriei, scopul fiind găsirea și analiza soluţiilor de creştere a profitabilităţii culturii de porumb în ferme și oferirea de răspunsuri clare la problemele reale cu care fermierii se confruntă astăzi.

„De aproape 14 ani KWS Semințe și-a propus să vină în întâmpinarea fermierilor din România cu un portofoliu de hibrizi de porumb perfect adaptați condițiilor locale de sol și climă. Investim permanent în tehnologie și în specialiști de valoare, ca să dezvoltăm, în cadrul stațiunii proprii de cercetare-ameliorare de la Alexandria, hibrizi de porumb performanți, productivi, toleranți la secetă și arșiță, stabili în orice condiții“, a declarat în cadrul evenimentului Doriana Nițu, director general KWS Semințe, inginer agronom.

Componenta macroeconomică din cadrul evenimentului a fost susținută de dl Gabriel RAZI, inițiator al proiectului independent Agrofinanciar, care a detaliat „Factorii de influență și modalitatea de formare a prețului la porumb“.

Seminarul a fost onorat de un amfitrion de marcă, domnul prof. univ. dr. Gheorghe Valentin ROMAN – inginer agronom, doctor în agronomie, Doctor Honoris Causa, profesor universitar emerit la Universitatea de Științ̦e Agronomice și Medicină Veterinară din București, disciplina fitotehnie, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice, vicepreședinte al secției „Cultura plantelor de câmp“.

Fermierii participanți au considerat temele susținute ca fiind de interes major, apreciind utilitatea și importanța materialului prezentat în cultura porumbului din fermele proprii.

„Încurajăm astfel libertatea antreprenorială a fermierilor români, acordându-le suportul nostru, al KWS Semințe, pentru un viitor prosper al culturilor acestora pentru că succesul fermierilor parteneri înseamnă și succesul nostru“, a mai adăugat Doriana Nițu.

Astfel, KWS Semințe a dat startul oficial al unui program ce promite susținerea pe termen lung a parteneriatului de încredere cu fermierii de referință din România, cu impact pozitiv asupra întregului lanţ valoric al fermelor acestora.

Temele abordate în cadrul seminarului au fost susținute de invitații speciali ai companiei KWS Semințe, personalităţi marcante ale industriei agricole din România, care au dezbătut studii de caz interactive privind tehnologia porumbului:

- Elemente de management al riscului la cultura porumbului – prof. univ. dr. Dr.H.C. Gheorghe Valentin ROMAN.

- Cartarea agrochimică şi sisteme de fertilizare – prof. univ. dr. Mihail DUMITRU;

- Sisteme de lucrări ale solului în condițiile luncii îndiguite a Dunării și ale terasei de la Chirnogi, județul Călărași – director ing. Ștefan MIHALCEA;

- Sisteme de lucrări ale solului în condițiile luncii Siretului și ale terasei de la Măicănești-Ciorăști, județul Vrancea – drd. ing. Teofil DASCĂLU;

- Problema dăunătorilor în cultura porumbului – dr. ing. Emil GEORGESCU;

- Sisteme de combatere a buruienilor în cultura porumbului – prof. univ. dr. Dumitru Ilie SĂNDOIU.

Asociația Producătorilor de Porumb din România. Bilanț și plan de evoluție

În urmă cu 3 ani, câțiva fermieri din județul Ialomița au pus bazele Asociației Producătorilor de Porumb Regiunea Sud (APPRS) tocmai în ideea de a fi la curent cu toate noutățile din piață și pentru a putea valorifica cât mai bine cultura ce ocupă un sfert din suprafața agricolă a țării. Deși se spune că începuturile sunt dificile, inițiativa asociației a devenit tot mai apreciată de către agricultori, iar finalul anului 2015 a coincis cu schimbarea statutului, devenind Asociația Producătorilor de Porumb din România. Evoluția este mai mult decât mulțumitoare, susține Alina Crețu, directorul executiv APPR, pentru că în 2014 erau înscriși doar 25 de membri, iar în următorul an numărul lor a crescut la 43.

Fermieri pentru fermieri

Pentru a face un bilanț al activității, APPR-ul a organizat pentru prima oară congresul Fermieri pentru Fermieri la care au participat reprezentați ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai companiilor furnizoare de semințe, ai altor asociații din domeniul agricol și, bineînțeles, fermierii membri. „Am organizat prima ediție a congresului Fermieri pentru Fermieri în care, alături de membrii noștri, am făcut bilanțul pe 2015 și am discutat cam ce am vrea să facem în 2016. Noi organizăm testări în câmp care vizează tocmai răspunsurile pe care le așteptă fermierii, astfel încât să ajungă la un prag de rentabilitate satisfăcător. Astăzi avem 43 de membri, reprezentăm aproximativ 200.000 de ha, iar evoluția este una clară dacă ne gândim că în 2014 eram numai 25. Dar nu contează neapărat numărul, importante sunt proiectele în care ne implicăm cu toții. Pentru a evolua la nivel agricol este nevoie de fermieri activi care să se implice cu câteva zeci de hectare sau cu câteva mii de hectare“, a declarat Alina Crețu.

Ne-am putea întreba de ce o astfel de asociație, când se presupune că accesul la informație este mult mai facil în zilele noastre. Răspunsul vine din partea unui fermier cu experiență și membru fondator al APPR: „Aveam nevoie de o astfel de asociație pentru că porumbul este una dintre principalele culturi în arealul nostru și trebuie valorificată la adevăratul potențial. Este nevoie să îi cunoaștem toate aspectele tehnologice, toate secretele, în așa fel încât să obținem cele mai bune producții. Și cum altfel putem să le cunoaștem dacă nu adunându-ne, testând hibrizi, sfătuindu-ne și furând experiență unii de la alții“, a menționat Gheorghe Alexandru.

„Fermierii care sunt înscriși în această organizație lucrează 200.000 ha de porumb. Dacă lucrurile merg așa, în perioada următoare suprafața va crește și, dacă ar fi să judecăm după numărul de hectare, am putea spune că APPR-ul va deveni una dintre cele mai importante organizații din România. Este o asociație importantă pentru că reprezintă o cultură care ocupă un sfert din suprafața agricolă a țării. Sigur, sunt multe lucruri de făcut și în ceea ce privește relația cu MADR-ul sau cu alte asociații, trebuie făcute mai multe studii de piață, însă este un început bun“, a mai completat și Lucian Buzdugan, directorul general al SC Agricost Insula Mare a Brăilei.

Porumbul de aur

Cu ocazia adunării generale, APPR a organizat și prima ediție a concursului Porumbul de aur. Trofeele, atent realizate de artiști plastici din țară, au fost înmânate fermierilor cu cele mai bune producții de porumb, care le vor păstra până la următoarea ediție, când va avea loc o nouă departajare. O parte dintre membrii asociației s-au înscris în concurs la cele două categorii: cultură irigată și cultură neirigată. Ambele trofee au ajuns în județul Ialomița, câștigător la categoria neirigat fiind desemnat fermierul Gheorghe Alexandru, care a obținut o producție de 13.845 de kg/ha, în timp ce la irigat producția cea mai ridicată a fost înregistrată în ferma domnului Jean Cezar Ilie – 13.938 kg/ha. Rezultate foarte bune, dacă ar fi să ne raportăm la anul dezastruos pe care l-au avut agricultorii din mai toate zonele țării.

Gheorghe Alexandru, fermier din Ciulnița – județul Ialomița, lucrează o suprafață de 3.000 de ha, dintre care 900 ha cu porumb. În anul 2015 a semănat, la începutul lunii aprilie, hibridul P 9911, FAO 410 din portofoliul Pioneer România, a aplicat două fertilizări și două erbicidări, iar cantitatea de precipitații de care a beneficiat cultura a fost de 140 de mm/mp. A recoltat la mijlocul lunii septembrie, densitatea fiind de 70.000 de plante /hectar, iar rezultatele nu i-au adus doar trofeul Porumbul de aur, ci mai ales satisfacția reușitei pentru munca depusă: „Am obținut pe o suprafață de 70 ha, în neirigat, cea mai mare producție de porumb din rândul membrilor care s-au înscris în concurs. Nu am folosit o tehnologie specială, ci am folosit tehnologia recomandată, dar cu un hibrid rezistent la secetă. În total cultiv 900 ha de porumb și în anul care s-a încheiat am obținut producții de 11.500 kg/ha. Sunt foarte mulțumit de rezultate pentru că ele vin și în raport cu munca depusă“, a menționat fermierul.

De partea cealaltă Jean Cezar Ilie, tot din județul Ialomița, lucrează 700 ha, dintre care 250 ha cu porumb numai în condiții de irigat. A semănat pe 23 aprilie hibridul DKC 5276, FAO 479 al companiei Monsanto, a aplicat 3 fertilizări și 3 erbicidări, a beneficiat de 190 mm/mp cantitate de precipitații, la care s-a adăugat un volum de apă de 175 mm/mp din irigații. „Cultiv porumb pe o suprafață nu tocmai mare, dar toate cele 250 ha sunt irigate. Nu intenționăm să mărim suprafața, chiar dacă ne-a mulțumit producția, însă aș vrea să spun că ne-am înscris în APPR tocmai ca să nu mai facem în fermă foarte multe testări, să nu mai tragem cu ochiul la vecini și la Institute de Cercetare din Occident. Ceea ce face APPR-ul este foarte bine pentru noi, fermierii, informațiile pe care le primim de aici sunt foarte importante și ne ajută să ne dezvoltăm cunoștințele și acest lucru să se vadă în producții“, a declarat fermierul.

Ce e de făcut pentru un 2016 mai bun?

Încă de la început, președintele asociației a fost Arnaud Perrein, un fermier cunoscut pentru determinarea de a face agricultură de calitate în țara noastră. Și pentru el, la fel ca și pentru alți membri APPR, anul ce tocmai s-a încheiat a fost unul dificil, dar declară că în 2016 va încerca să ducă lucrurile spre mai bine, atât în propria fermă, cât și la nivelul asociației. „Noi suntem o asociație profesională care se ocupă în special de cultura porumbului, de aspectele tehnice mai exact. Testăm în locații diferite peste 100 de hibrizi, facem acest lucru deja de 3 ani și încercăm să îi sfătuim pe fermieri cu privire la ceea ce se pretează să cultive în anumite zone, pentru că e important să aleagă cel mai bun hibrid“, a declarat Arnaud Perrein.

Bilanțul și planul pentru 2016 au fost prezentate de către directorul executiv, Alina Crețu: „Până acum am realizat numeroase testări, am pus la dispoziție și un catalog pentru ca fermierii să se poată informa mai bine și să vadă cum s-au comportat hibrizii în diferite zone. Nu spunem că aceste testări reprezintă soluția finală, este un instrument de lucru care, alături de consilierii cu care lucrează agricultorii și companiile furnizoare de semințe, sunt convinsă că va conduce la rezultate foarte bune în ferme. Anul acesta vom continua să participăm la evenimente precum Ziua Porumbului deoarece este o manifestare de renume. Suntem implicați direct, iar ceea ce se întâmplă acolo este un lucru deosebit și trebuie apreciat pentru că este un eveniment organizat de fermieri pentru fermieri. Este cumva și deviza noastră: ce putem face noi pentru noi ca fermieri, înainte de a aștepta să facă alții pentru noi.“

Loredana Larissa SOFRON

Producţia de porumb, mai mică cu 40% din cauza secetei

Ministerul Agriculturii a dat publicității un raport potrivit căruia producţia de porumb a României se va diminua în acest an cu circa 35-40% din cauza secetei, până la aproximativ 7 milioane de tone, de la peste 11 milioane de tone anul trecut. Și asta în condiţiile în care până la jumătatea lunii noiembrie suprafaţa recoltată depăşeşte 98%, iar cantitatea obţinută totalizează doar 6,97 milioane de tone.

Medie de 2,9 tone la ha

Potrivit datelor MADR, din cele 2,417 milioane ha însămânţate cu porumb pentru consum au fost recoltate până la 10 noiembrie 2,379 milioane ha (98,43%), recolta obţinută fiind de 6,922 milioane tone porumb boabe, cu o medie de 2,9 tone la hectar. La această cantitate se mai adaugă încă 54.701 tone de porumb boabe obţinut de pe 17.168 ha (94,44% din total) însămânţate pentru sămânţă. Pe această suprafaţă media la hectar a fost uşor mai ridicată, de 3,1 tone. Necesarul intern al României de porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone. În ceea ce priveşte recolta de seminţe de floarea-soarelui pentru consum şi sămânţă, datele MADR indică o producţie de 1,53 milioane de tone pentru anul 2015, o medie de 1,5 tone la hectar, în scădere faţă de anul trecut, când producţia a depăşit 2,1 milioane tone. Suprafaţa recoltată a ajuns la 1,01 milioane ha, respectiv 98,35% din totalul însămânţat. Deşi producţia este mult diminuată faţă de 2014, specialiştii estimează că România va avea şi o disponibilitate de export în condiţiile în care necesarul de consum totalizează 750.000 de tone. La sfecla de zahăr a fost recoltată o suprafaţă de 14.335 ha (76% din totalul de 18.913 ha), producţia obţinută fiind de 539.880 tone, în timp ce la soia boabe lucrările se apropie de final, ţinând cont că au fost recoltate 115.582 ha din cele 122.187 ha însămânţate, iar producţia se ridică la 178.199 tone până la 10 noiembrie.

CE și USDA văd pierderi

Potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE) din luna septembrie, producţia de cereale a României va scădea cu 25,8% în 2015 faţă de anul trecut, mai mult decât estimau specialiştii CE în luna aprilie, România aflându-se în topul celor mai mari perdanţi din acest an, cu o producţie de cereale de numai 16,6 milioane de tone. Raportul consemnează pierderi importante şi în Ungaria (-16,6%), Polonia (-11,8%) şi Italia (-11,3%). Declinul în ţările mari producătoare agricole, Germania şi Franţa, este estimat la minus 5,2% şi respectiv minus 1,5% pentru 2015. Producţia totală de cereale a UE este estimată la 301,9 milioane de tone. Totodată, ultima prognoză a Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA) indică un plus de 2 milioane de tone de grâu, ceea ce ar putea însemna o producţie totală europeană de 157,3 milioane de tone pentru anul agricol 20015-2016. Cele mai mari creşteri de la o lună la alta au fost raportate în Marea Britanie (plus de 0,6 milioane de tone, până la 16,1 milioane de tone), Germania (0,5 milioane de tone, până la 26,5 milioane de tone), Franţa (plus 0,3 milioane de tone, până la 42,8 milioane de tone), dar USDA notează şi aportul României la această creştere a producţiei europene. „Creşteri de sub 0,2 milioane de tone au fost raportate în Cehia, România, Polonia, Bulgaria şi Irlanda“, se arată în raport. Cu toate acestea, potrivit USDA, ţara noastră nu va putea compensa pierderile suferite ca urmare a secetei din această vară şi, per total, va raporta producţii mai mici faţă de 2014, un an record atât pentru noi, cât şi pentru Europa. În cazul culturii de porumb, pentru România USDA estimează o producţie de aproximativ 3.500 de kilograme la hectar, cu 26,8% sub producţia anului trecut şi cu 22,2% sub cea a lui 2013. 

Bogdan Panțuru

2015, an dificil pentru cultura porumbului (II)

În numărul precedent al revistei am prezentat atât performanţele hibrizilor Saaten Union şi KWS, cât şi noutăţile ce vor fi puse la dispoziţia fermierilor în următoarea campanie. Continuăm demersul încercând să aflăm dificultăţile pe care le-au întâmpinat fermierii anul acesta şi soluţiile pe care le oferă alte două companii din piaţă, Monsanto şi Pioneer.

Secetă şi arşiţă

Fermierii preconizau un an dificil pentru cultura porumbului încă din primăvară, când seceta începuse să facă ravagii în mai multe zone din ţară, iar estimările sunt acum fapte concrete, chiar dacă încă mai există lanuri nerecoltate. Fără îndoială, anul agricol a fost dificil în primul rând pentru fermieri, însă nici companiile furnizoare de inputuri nu se declară pe deplin mulţumite.

„Noi, ca și fermierii români, ne-am confruntat cu un an dificil, mai ales în anumite zone ale țării unde seceta a apărut în perioada de înflorire. E drept că nu a afectat în mod uniform cultura de porumb, ci au avut de suferit zonele de est și de vest, aici înregistrându-se și producții de 2,3 sau 4 t/ha. Ori acestea nu sunt valori care să mulțumească fermierii. Cei care investesc au așteptări mari, vor producții de cel puțin 10 t/ha, iar în vestul țării și de peste 14 t/ha“, a declarat Maria Cârjă, director de marketing Pioneer România.

De aceeaşi părere sunt şi reprezentaţii companiei Monsanto, care însă apreciază că anul acesta au reuşit să crească în piaţă, fermierii declarându-se mulţumiţi de hibrizii Dekalb.

„Pentru noi, cultura porumbului este prioritară și din punctul de vedere al companiei avem un an bun, deși condițiile de cultură nu au fost cele mai bune, iar arșița și seceta și-au spus cuvântul. Încercăm să ne pliem pe nevoile fermierilor şi să introducem în portofoliu produse care să tolereze acest fenomen climatic“, a afirmat Diana Zarija, manager de produs Monsanto România.

Hibrizi performanţi

Aşa cum am observat şi din declaraţiile reprezentanţilor KWS şi Saaten Union, evoluţia geneticii a condus la introducerea în piaţă a hibrizilor care pot performa şi în condiţii de stres termic.

În cazul companiei Monsanto, hibrizii HD au fost cei care i-au mulţumit pe fermieri. Hibrizii de porumb pot avea calificativul HD dacă înregistrează rezultate pozitive în condiţii de stres termic şi hidric, iar recolta se situează peste media celor mai performaţi hibrizi din aceeaşi grupă de maturitate. „Dacă ar fi să vorbesc despre portofoliul de produse pe care l-am pus la dispoziţia fermierilor, aş menţiona hibrizii HD. Pot enumera: DKC 3939 - FAO 300; acesta s-a remarcat cu o stabilitate mai mare pe teritoriul ţării, chiar dacă impactul secetei şi arşiţei s-a resimţit în special în Moldova şi vestul ţării, producţiile variind de la 4 la 15 tone în condiţii bune, chiar de irigare. Dacă vorbim de medii la nivel de producţii comerciale, întâlnim valori între 7-9 tone. La graniţa dintre timpurii şi semitimpurii s-a remarcat DKC 4590-FAO 350, hibridul care este în ţară de 8 ani şi a câştigat încrederea fermierilor. De exemplu, în judeţul Arad, la Curtici, media a fost de 9,5 t/ha, în zona Satu Mare de 8,4 t/ha şi ştim că această zonă a fost una dintre cele mai impactate de secetă, iar în Călăraşi s-au obţinut 9,2 t/ha“, a mai afirmat Diana Zarija.

În ceea ce privește compania Pioneer, s-au remarcat în special hibrizii din gama AQUAmax, iar doamna Maria Cârja semnalează faptul că fermierii trebuie să aleagă sămânță certificată pentru ca așteptările să fie confirmate și le recomandă anumite produse cultivatorilor din zonele problematice: „Toți cultivatorii știu că este important să aleagă un anumit hibrid, de o maturitate mai mare sau mai mică. Cei din sudul țării pot cultiva porumb începând cu FAO 350 până la 600, iar dacă irigă pot crește în grupa de maturitate. În Transilvania sau nordul Moldovei recomand hibrizii între 200 și 300 FAO. Aș vrea să atrag atenția că toți fermierii trebuie să cultive sămânță certificată, obligatoriu să verifice cine este producătorul și să vadă care sunt indicatorii seminței respective, după aceea să își aleagă un hibrid care să răspundă cerințelor zonei. Dacă vorbim de producții, ne referim la rezultate pozitive în special în sud – Călărași, Ialomița, Buzău, Brăila, Galați, unde pe suprafețe neirigate fermieri au obținut media la hectar între 9-12 tone. Dintre hibrizii noştri recomand din grupa FAO 250 hibridul P8523, apoi în grupa FAO 300-350 – P9486, înaintând printre produsele care au dus la cele mai mari satisfacții: P9241, P9911, P0023, P0214 sau P0412.“ Conform fermierilor care au cultivat anul acesta porumb din gama AQUAmax, producțiile au variat între 7 tone, în zonele private de ploi, au depășit 13 tone în condiții favorabile de cultură și au atins chiar 16 tone în irigat.

Recomandări pentru noua campanie

Pentru unii fermieri porumbul reprezintă cultura principală din fermă și, ținând cont de faptul că nevoile din fermă se schimbă de la un an la altul, la fel și clima, cercetarea trebuie să reprezinte una dintre prioritățile companiilor distribuitoare de sămânță. Lucru care se și întâmplă de altfel, atât în cazul companiilor ai căror hibrizi au fost prezentați în numărul precedent, cât și în cazul celor de la Monsanto și Pioneer.

„Ca în fiecare an, și în noua campanie venim cu noutăţi pentru fermierii din România, drept pentru care avem 9 produse noi. Pentru prima dată în portofoliul Dekalb avem un hibrid sticlos, destinat 100% industriei de morărit; este vorba de DKC 3415. Apoi pe fiecare grupă de maturitate venim cu câte 2 produse noi, tolerante la secetă şi arşiţă, care să corespundă cerinţelor fermierilor“, a adăugat Diana Zarija.

Și Pioneer aduce noutăți pentru campania 2016 și nu este vorba doar despre gama de produse. „Aducem 3 noi hibrizi care au fost testați în România: pentru grupa de maturitate FAO 350, hibridul P9537, apoi P9900 în grupa FAO 400 și pentru fermierii care își doresc să obțină chiar și 20 de t/ha, însă numai în condiții de irigare aducem hibridul P0725 – FAO 560 care poate duce la prosperitatea fermei. Pentru a elimina orice suspiciune cu privire la originea seminţei, am inițiat un program care include ataşarea unei holograme pe fiecare sac. Această etichetă specială nu trebuie să lipsească de pe vreun sac, dacă lipsește înseamnă că nu este original. Fiecare fermier care are un smart­phone poate verifica produsul printr-un QR cod, apoi va fi redirecționat pe pagina companiei unde va putea citi mai multe informații despre produs, însă dacă nu se întâmplă acest lucru trebuie să își pună semne de întrebare“, a punctat directorul de marketing de la Pioneer România.

Pe lângă soluțiile oferite, reprezentantele celor două companii îi sfătuiesc pe fermieri să aplice tehnologii de ultimă generație, să își facă bine socotelile și, în funcție de situația financiară, să aibă curaj să investească în sămânță pentru că un hibrid performat și ales conform cerințelor este veriga principală pentru obţinerea unei recolte bogate.

Loredana Larissa SOFRON

2370 - „Războinicul“ secetei

Anul acesta a fost unul foarte secetos și implicit unul foarte prost pentru agricultură. Majoritatea culturilor, oricare ar fi ele, au fost afectate în mare măsură de secetă. Dacă mai adăugăm și lipsa unui sistem de irigații adecvat, putem spune că, în 2015, agricultura românească a fost oarecum pe marginea prăpastiei. Cert este un lucru: schimbările climaterice încep să schimbe modul cum se face agricultură în România. Chiar autoritățile au recunoscut la un moment dat că „am vorbit cu cei de la Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie să aranjăm o întâlnire comună cu fermierii pentru că vremea se schimbă pe noi tipare, la fel și regulile jocului în agricultură“.

Semințele salvatoare

Și cum sistemul de irigații nu are nicio șansă să fie funcțional în următorii ani nici măcar pe o fracțiune din totalul suprafețelor agricole, fermierii apelează la variante „alternative“, mai ales cât se ia în calcul „recolta mare“. Iar tot mai multe com­panii producătoare de semințe apelează la hibrizi rezistenți la secetă. La fel și hibrizii de porumb KWS, care au rezistat uneia dintre cele mai severe secete din ultimii ani. Încă de anul trecut compania a lansat mai mulţi hibrizi care au printre caracteristicile principale și rezistența la secetă. Este vorba de Kamparis, un FAO 390, considerat de către producători campion la performanță, potrivit în zone umede, dar și secetoase, Balasco cu FAO 420, unic prin habitus și foarte bun prin performanță, Konfites FAO 460, declarat liderul acestei maturități, KWS 2482, FAO 440 și Konsens, FAO 560. „Conștienți că adaptabilitatea la condițiile meteo-climatice din România este esențială pentru a garanta valoarea hibrizilor pe care îi comercializăm, noi, cei de la KWS Semințe, testăm cu rigoare orice nouă creație, ne asigurăm că performează oriunde în România și, pentru că vrem să fim cei care generează succesul partenerilor noștri, suntem primii care am început să creăm în România pentru România“, explică Ion Voinea, directorul Departamentului de Dezvoltare Produs și Agroservice KWS Semințe.

Un nou hibrid

Recent, KWS a lansat un nou hibrid, dezvoltat la Centrul de Cercetare al companiei cu sediul în Alexandria. „Continuitatea este cheia performanței. Continuăm seria inovațiilor și aducem valoare adăugată produselor de bază, prin dezvoltarea unui material genetic mai adaptat condițiilor din Sud-Estul Europei, cu accent asupra performanțelor înregistrate în România“, a declarat Doriana Nițu, director general KWS Semințe. Astfel, KWS a pregătit pentru 2016 un nou hibrid – KWS 2370 FAO 290, care va fi, în opinia reprezentanților KWS, „noul star al extratimpuriilor.“ „Noul 2370 poate fi folosit în cultura principală sau succesivă și este foarte versatil în condiții diferite, fiind capabil de performanțe inaccesibile celorlalți timpurii. 2370 este un hibrid simplu, recomandat pentru boabe, are talia medie, foliaj cu port lax sau semierect, cu înălțime de inserție medie în relație cu înălțimea plantei. Totodată, la acest hibrid, știuleții sunt foarte groși, cilindro-conici, cu 16, uneori chiar cu 18 rânduri de boabe și cu peste 34 de boabe pe rând“, explică Ion Voinea. „Despre acest produs mai trebuie spus că boabele sunt dentate, cu conținut mediu de proteină și amidon, fiind mari, galbene în masa știuletului și roșcate în zona de vârf. Și, nu în ultimul rând, 2370 suportă excelent seceta și valorifică superior orice nivel al inputurilor. De aceea se remarcă și prin ritmul foarte intens de pierdere a apei din bob datorat mișunei adânci, mărimii și pericarpului permeabil al boabelor“, conchide Ion Voinea.

Bogdan Panțuru

Floarea-soarelui şi porumbul, producţii sub 50% faţă de normal

Seceta pedologică şi atmosferică prelungită din această vară, combinată cu temperaturi extreme de peste 40 de grade Celsius, a diminuat drastic producţiile la porumb, floarea-soarelui, soia etc. în vestul, sudul şi estul ţării. Exceptând câteva judeţe din acest perimetru, recolta a scăzut cu 30 până la 100%. Suprafeţe calamitate total se găsesc mai ales în micile ferme, acolo unde n-a fost aplicată tehnologia de cultură şi unde nici nu a existat forţă financiară pentru aşa ceva.

BOTOŞANI: Recoltă bună în nord, foarte slabă în sud

Ing. Delibaş Cristian, director executiv Direcţia Agricolă Judeţeană (DAJ): „La floarea-soarelui suntem în plină campanie de recoltare, iar la porumb marii fermieri încă n-au intrat în lanuri, dar avem estimări privind nivelul producţiei. La floare, vorbind despre media judeţeană, apreciem că se obţin 1.500-1.700 kg/ha, iar la porumb, în jur de 2.300-3.000 kg boabe/ha. Situaţia este net mai bună în jumătatea de nord, acolo unde recolta se apropie de cea obţinută în urmă cu doi ani, dar în sud, unde n-a plouat câteva luni la rând, lucrurile stau foarte rău, producţia fiind falimentară de-a dreptul.“

Ing. Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice: „În Lunca Prutului şi în sudul judeţului Botoşani nu cred să fie producţii mai mari de 1.000 kg/ha la floarea-soarelui şi de 3-4.000 kg boabe/ha la porumb. În nord, acolo unde s-a aplicat tehnologie, ajungem poate la 3.000 kg/ha la floare, iar la porumb, la 8.000 kg boabe la hectar. Însă eu mă tem că, dacă nu plouă, dacă nu se reface rezerva de apă în sol, lucrurile se complică. 2015 încă n-a fost dramatic, noi ne aşteptăm la anul să fie mai rău, repet, dacă nu va ploua.“

IAŞI: Producţii afectate dublu de grindină şi secetă

Ing. Manuela Antoniu, director executiv DAJ: „În Iaşi nu doar seceta a creat probleme, ci şi grindina care a căzut în câteva zone: Ruginoasa, Costeşti, Erbiceni, Leţcani, Movileni, Rediu etc. La floarea-soarelui nu putem vorbi despre o medie mai mare de 1.000 kg/ha, iar la porumb estimarea este de 1.700-1.800 kg boabe/ha. Sigur că în zonele irigate, pe anumite sole, se vor obţine, chiar şi în condiţiile din acest an, 8.000-9.000 kg/ha la porumb, iar în altele, neirigate, 4-5.000 kg/ha, în condiţiile în care judeţul nu este unul cu condiţii de pretabilitate pentru cultura porumbului, dar media, incluzând aici şi gospodăriile populaţiei, acolo unde ştiţi bine că nu se aplică tehnologia, este cea pe care am spus-o.“

Marian Topală, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli: „La mine în fermă am pierdut tot, pe o suprafaţă de 600 ha, dar nu neapărat din cauza secetei. Noi am fost afectaţi de grindină. A fost atât de puternică încât a distrus la rând lanurile. În restul judeţului, în funcţie de zonă, la floarea-soarelui se obţin de la 900-1.000 kg/ha la 2.500 kg/ha, iar la porumb, ca o medie estimativă, nu cred să se depă­şească 5.000 kg/ha.“

GALAŢI: Sole de porumb distruse sută la sută

Ing. Grigore Petre, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice: „La nivelul asociaţiei, dar şi al judeţului, producţia de floarea-soarelui este afectată 50%, la porumb paguba se ridică la 70-80%, iar în unele localităţi ori sole chiar şi la 100%. Excepţie fac suprafeţele irigate din Lunca Siretului şi Lunca Prutului, mă rog, acolo unde au funcţionat staţiile de pompare. La mine în fermă, unde irig dintotdeauna, obţin în jur de 3.000 kg/ha la floare, iar la porumb mizez pe 8-10.000 kg de boabe/ha.“

La Direcţia Agricolă Judeţeană Galaţi, la data realizării articolului, 7 septembrie, toţi inginerii, inclusiv directorul executiv, erau plecaţi în teritoriu pentru a constata pagubele în teren.

CĂLĂRAŞI: Un judeţ scăpat de necazuri

Ing. Mihai Dobrică, fermier comuna Dragalina, peste 1.000 ha de teren: „La floarea-soarelui contez pe mai mult de 3.000 kg/ha, iar la porumb, pe 8.000 kg boabe/ha. Dacă raportez rezultatul la tehnologia pe care eu o practic, am motive să fiu nemulţumit; în mod curent realizez peste 10.000 kg/ha. Comparativ cu alte zone din ţară şi în condiţiile acestui an secetos, da, pot spune că stau excelent. La noi, în afară că pământul este unul foarte bun, am avut precipitaţii suficiente toamna trecută şi astă-iarnă, dar am câştigat şi pentru faptul că am fost inspirat şi am semănat mai devreme. Plus, accentuez asupra acestui element, decisivă a fost şi tehnologia superioară aplicată. Dar de un lucru sunt convins: în mod cert primii bani îi voi investi în sistemul de irigaţii.“

Ing. Dionisie Tomescu, director executiv DAJ: „Recoltele au fost afectate în jur de 30-40%. La floarea-soarelui media este de 1.700 kg/ha, iar la porumb, de 5.000 kg/ha. În funcţie de tehnologia aplicată, producţia diferă şi de la fermă la fermă; avem cultivatori cu 8-9.000 kg/ha, dar şi unii, în special cei care deţin sub 50 ha, unde nu se poate practica tehnologie corectă, nici nu au forţă mecanică şi financiară pentru aşa ceva, cu mai puţin de 2-3.000 kg/ha. Pe urmă nici precipitaţiile n-au fost zonate uniform, acesta fiind un nou motiv de diferenţiere a producţiei chiar şi în cazul unei tehnologii de vârf.“

TELEORMAN: 120.000 de hectare calamitate

Ing. Veronela Pantalie, director executiv DAJ: „Până acum, media la floarea-soarelui este de

1.200 kg/ha, iar la porumb producţia estimată este de 2.000 kg de boabe/ha. Recolta este diferită în funcţie de zone, mai mare în sud, mai mică în nord, perimetru afectat, anul trecut, de băltiri de apă, iar în 2015, de secetă, mai bună la marii fermieri şi mai slabă pe suprafeţele cultivate de populaţie. Una peste alta, în Teleorman vorbim despre 120.000 ha cultivate cu cereale de primăvară calamitate.“

Jumară Tudor, fermier „Dunărea de Jos Cooperativă Agricolă“, Zimnicea, peste 1.500 ha cul­tivate: „Gradul de afectare este de 40-60%, în funcţie de cultură. La floarea-soarelui am început recoltarea şi ne înscriem pe o medie de 1.200 kg/ha, iar la porumb estimez în jur de 5.000 kg/ha.“

MEHEDINŢI: Un judeţ întreg afectat

Ing. Ştefan Răceanu, director executiv DAJ: „Întregul judeţ a fost afectat. În condiţiile hidrice şi termice excepţionale din acest an nu putem vorbi despre producţii rezonabile nici măcar acolo unde s-a aplicat întreaga ştiinţă. Deocamdată, la floarea-soarelui, nu contăm pe 1.000 kg/ha, iar la porumb, să zicem 1.100 kg/ha?! Vedem la urmă şi tragem linie atunci.“

SATU MARE: Producţii la nivelul din 2012

Ing. Cristian Moldovan, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli: „În afară de faptul că, în iulie, am avut grindină, judeţul a fost două săptămâni sub cod portocaliu, ceea ce a însemnat arşiţă extrem de puternică. Ne situăm cu producţia (3-4.000 kg/ha la porumb şi 1.200 kh/ha la floarea soarelui) la nivelul anului 2012; măcar atunci au fost preţurile bune. În 2015 avem şi producţie slabă, la cel puţin 50% din potenţial, şi preţuri mici.“

Dr. ing. Ioan Cioltean, director executiv DAJ: „Primele suprafeţe de floarea-soarelui recoltate vin cu o producţie de 1.500-2.000 kg/ha, iar la porumb apreciem o medie de 2-3.000 kg/ha, cu producţii izolate de 4-5.000 ori chiar 6-7.000 kg/ha, acolo unde s-a făcut inginerie şi unde a mai plouat cât de cât. Mult mai afectată este zona Carei, acolo unde judeţul are cel mai bun sol, în comparaţie cu perimetrul din comuna Apa înspre judeţul Maramureş, unde temperatura a fost cu 1-2 grade Celsius mai mică, iar nivelul precipitaţiilor, atâtea câte au fost, mai ridicat.“

Material realizat de Maria Bogdan

„Garda veche şi nouă“ de hibrizi Pioneer

August este o lună dedicată evenimentelor în câmp. O astfel de manifestare a avut loc recent în comuna Furculeşti, judeţul Teleorman, acolo unde fermierii au avut ocazia să vadă un maraton al hibrizilor de floarea-soarelui şi porumb din portofoliul companiei Pioneer. Cei aproape 300 de participanţi au avut şansa de a face un remember al hibrizilor din „garda veche“, dar şi să descopere noile produse ale companiei.

„Ne-am dorit ca fermierii din zonă şi nu numai să vadă performanţele noastre în condiţiile foarte dificile de secetă ale acestui an. Ne bucurăm că am reuşit să adunăm aproximativ 300 de fermieri din Teleorman şi judeţele limitrofe. Cu prilejul acestui eveniment agricultorii pot revedea produsele pe care le-au achiziţionat de-a lungul timpului, dar şi produsele noi. Acestea din urmă au aceeaşi caracteristică principală ca şi cele mai vechi, şi anume performanţa. Fireşte că fiecare produs nou introdus în platforma noastră este mai productiv decât ceea ce am vândut până acum. Fermierii au fost fascinaţi, aş putea spune, de hibrizii de floarea-soarelui, de gama nouă de hibrizi Express, în special de LE25 şi LE29, dar şi de hibrizii high-oleic pe care urmează să îi introducem pe piaţă. Avem şi aici produse noi pe care le vom putea oferi în sezoanele următoare.“

Locaţia nu a fost aleasă întâmplător, ci pentru că sudul reprezintă o regiune agricolă importantă pentru ţară, în care se cultivă predominant porumb şi floarea-soarelui. În plus este o „piaţă de desfacere“ cu potenţial pentru compania furnizoare de seminţe.

Prezentările, făcute de directorul de marketing al companiei, doamna Maria Cârjă, şi directorul de vânzări pe partea de sud a ţării, doamna Liliana Ciulu, au început cu hibrizii de floarea-soarelui din portofoliul companiei.

„Vârful de lance pe tehnologia Express este P64LE25, hibridul cel mai bine vândut în România, P64LE99, hibrid aflat în cultură de aproximativ doi ani şi un hibrid nou pe tehnologia Express. Este vorba despre HE118, un hibrid caracterizat printr-un conţinut ridicat în acid oleic, pe care îl vom comercializa începând cu sezonul următor, respectiv primăvara 2016.

Pe tehnologia convenţională, cea care necesită doar aplicarea unui graminicid, avem doi hibrizi. Este vorba despre P63LL06, cel mai timpuriu hibrid de floarea-soarelui din portofoliul companiei, şi PR64F50. Toţi hibrizii au plasticitate ecologică, sunt toleranţi la arşiţă şi secetă, caracteristici care le conferă avantajul unei productivităţi mărite. Fireşte că randamentul depinde şi de condiţiile climatice şi de tehnologia aplicată“, ne-a spus dna Ciulu.

Doamna Cârjă a fost cea care a pledat pentru hibrizii de porumb. „De 30 de ani compania Pioneer urmăreşte foarte atent schimbările climatice şi a creat produse cu toleranţă şi rezistenţă la secetă. Pentru cultura porumbului avem hibrizii Aqua Max, lansaţi în urmă cu câţiva ani ca răspuns la schimbările climatice, a căror principală caracteristică o prezintă sistemul radicular cu o dezvoltare şi ramificare care permit explorarea unui volum mai mare de sol şi, implicit, posibilitatea de a extrage o cantitate cât mai mare de apă. Aparatul foliar cu un unghi foarte mic al frunzelor îi permite plantei să se protejeze mai bine de razele soarelui. În plus, aceşti hibrizi au o incidenţă foarte bună la înflorit şi asigură o polenizare foarte bună. Avem în portofoliu hibrizi care încep de la grupa FAO 250 terminând cu grupa FAO 600 pentru fermierii care cultivă porumb irigat cu o perioadă de vegetaţie lungă. Avem produse pentru toate tipurile de tehnologie din ţara noastră şi toate categoriile de fermieri. Compania are în testare produse pe care le va comercializa în anii următori.“

Laura ZMARANDA

Analiză în câmp

Fermierii care au avut în primăvară exces de umiditate se bucură acum de producţii bune la rapiţă. Majoritatea cultivatorilor de rapiţă au beneficiat de acea apă datorită faptului că rapiţa, având sistemul radicular pivotant, şi-a căutat singură apa, iar cultura nu a suferit atât de mult la fel ca cerealele, spre exemplu, care au avut nevoie de apă în momentul când au trecut la umplerea boabelor şi automat la maturitatea fiziologică şi biologică.

În ceea ce priveşte porumbul, până acum ar fi trebuit făcute ierbicidările împotriva buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate, iar la floarea-soarelui, în funcţie de tehnologia aplicată, să se fi utilizat imazamoxul sau tribenuronulmetil împreună cu un antigramineic. Acolo unde floarea este în 12-14 frunze sau chiar la buton floral fermierii ar trebui să aibă în vedere faptul că aplicarea unui fungicid cu siguranţă le va menţine aparatul foliar curat şi asta va însemna o cantitate mai mare de sămânţă în calatidii.

Revenind la cultura de porumb, fermierii şi-au dat seama că utilizarea hibrizilor timpurii şi extratimpurii ar trebui mixată cu semănatul tardiv datorită faptului că prin acest mixt ei îşi diminuează riscul de a pierde ştiuleţii din cauza lipsei polenizării acestora în momentul în care seceta atmosferică ar prinde exact perioada de înflorit a porumbului. Timpurietatea mai scurtă într-adevăr înseamnă şi o cantitate uneori mai mică ca productivitate, dar fermierii au certitudinea că vor înregistra producţii care să le asigure acoperirea cheltuielilor pentru cultura de porumb şi nişte venituri care să le satisfacă nevoile pentru a putea înfiinţa o cultură următoare. Hibrizii tardivi au un potenţial genetic mult mai ridicat şi de aceea specialiştii recomandă ca, acolo unde suprafeţele de porumb sunt mai mari de 80 de hectare, să se utilizeze atât hibrizi timpurii cât şi tardivi pentru că, în condiţiile în care seceta pedologică din primăvară şi-ar spune cuvântul aşa cum a fost şi în acest an, aceştia, având o perioadă scurtă de vegetaţie, nu vor avea dezavantajul prinderii şi secetei atmosferice în momentul polenizării. Un hibrid tardiv, când l-a prins seceta atmosferică în momentul polenizării, poate avea pierderi mari de producţie din cauza polenizării.

În cazul florii-soarelui sunt anumite companii care merg strict pe hibrizi semitimpurii; sunt puţini hibrizii tardivi, iar, în condiţiile din ţara noastră, diferenţa la recoltat între un hibrid semitimpuriu şi altul tardiv este de circa o săptămână, două. Aşadar, diferenţele nu sunt prea mari, ci în funcţie de tehnologia aplicată, de trata­mentele fitosanitare pe care fermierul le aplică, de ierbicidările pe care acesta le face.

La ora actuală, în România floarea-soarelui, deşi a trecut prin seceta pedologică, se prezintă mult mai bine decât porumbul în majoritatea regiunilor. Cu siguranţă fermierii care vor efectua acele tratamente atât la butonul floral cât şi la căderea petalelor cu fungicide, chiar şi cu strobilurină, vor putea mări puţin perioada de vegetaţie cu încă o săptămână, moment în care planta va acumula mult mai multe substanţe nutritive care se vor duce către achenele florii-soarelui.

În cazul porumbului seceta s-a manifestat un pic mai agresiv. Acesta nu s-a înălţat cum face de obicei, iar spaţiile dintre internodii au rămas mici. Totuşi, cu ultimele ploi, lanurile parcă încep să-şi revină, dar încă mai este un hop deoarece maximul de consum este atunci când îi va da mătasea şi va avea nevoie de apă în continuare. La ora actuală culturile promit şi cu siguranţă fermierii vor fi destul de satisfăcuţi când vor intra cu combina în lan.

Să nu uităm că încă se mai pot utiliza îngrăşăminte foliare la floarea-soarelui pe bază de bor, iar la porumb pe bază de zinc.

Bogdan Pintilie, manager Departament Tehnic Prutul SA

Seceta pedologică extremă afectează grâul și porumbul

• În Vaslui, peste 6.000 ha au fost cosite

După o primăvară cu umiditate excesivă în sol, prima lună de vară aduce evenimente agrometeorologice neplăcute. Seceta pedologică s-a instalat în mai multe zone din ţară, în special în teritoriile cu risc ridicat la secetă și deșertificare, cu indicele de ariditate între 0,05-0,65, temperaturi medii anuale mai mari de 100 grade C și o sumă a precipitaţiilor medii anuale între 350-550 mm, iar a celor din perioada de vegetaţie (aprilie-octombrie), între 200-350 mm.

Seceta pedologică extremă și puternică, la grâu

Potrivit specialiștilor agrometeorologi de la ANM, la începutul lunii iunie, la cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate în profilul de sol 0-100 cm prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute în Moldova, Crișana și Banat, cea mai mare parte a Dobrogei și Munteniei, local în estul Olteniei, sud-vestul și sud-estul Transilvaniei. Ca urmare, în regiunile respective s-a instalat seceta pedologică moderată, puternică și izolat extremă. Fenomenul înseamnă că, față de o aprovizionare optimă cu apă (1.200-1.500 mc/ha) sau satisfăcătoare (900-1.200 mc/ha), există zone cu 200-300 mc/ha (secetă extremă) în Botoșani, parțial Iași, Neamț, Buzău, Galați, Constanța, estul Timișului și Aradului și cu 300-600 mc/ha (secetă pedologică puternică) în Vaslui, Bacău, Vrancea, Tulcea. Seceta pedologică moderată (600-900 mc apă/ha), care nu reprezintă risc pentru cultură, putând fi corectată la prima ploaie, s-a instalat într-un areal mai larg, corespunzător județelor Brăila, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Olt, Timiș, Arad, Bihor și parțial Alba, Prahova și Ilfov. Cum luna iunie face parte din perioada critică a cerealelor de toamnă, respectiv când acestea au nevoie de umiditate pentru a parcurge etapa de maturitate a bobului, seceta pedologică extremă și puternică, în lipsa precipitațiilor imediate, ar putea avea efecte negative asupra cantității și calității producției.

Efecte minore la porumb

La culturile de porumb, pe adâncimea de sol 0-50 cm, conținutul de apă indică valori scăzute și deosebit de scăzute în Moldova, sud-vestul și sud-estul Transilvaniei, parțial în Dobrogea, Muntenia și Banat. Pe acest profil de sol, în funcție și de cerințele plantei în faza de vegetație corespunzătoare perioadei în care ne aflăm (iunie), umiditatea este considerată optimă la 800-970 mc apă/ha și satisfăcătoare la 600-800 mc apă/ha. Din analiza agrometeorologică rezultă că, la începutul lunii iunie, seceta pedologică extremă (sub 150 mc/ha) este prezentă în județele Botoșani, Iași, Galați, parțial Timișoara, Caraș-Severin și Hunedoara, iar seceta pedologică puternică ar corespunde suprafețelor agricole din județele Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui, Buzău, Brăila, Tulcea și parțial Vrancea și Constanța. Perioada critică pentru prășitoare, adică a consumului maxim de apă pentru dezvoltarea plantei, corespunde lunilor iulie-august, deci teoretic seceta pedologică nu are deocamdată impact major, efectele putând fi anulate prin căderea precipitațiilor. Dacă în zonele unde s-a instalat seceta pedologică extremă și puternică se prelungește intervalul fără ploi, atunci ar putea apărea probleme, plantele oprindu-se din creștere.

Ce spun fermierii

Ing. Doru Andrici, președintele Asociației cultivatorilor de cereale și plante tehnice Botoșani: „În lanurile unde s-a aplicat tehnologia completă culturile arată frumos, e de văzut ce va fi dacă nu va ploua; acolo unde s-a lucrat din economie și după ureche, culturile sunt sub orice critică. La prășitoare au de suferit cele care s-au semănat târziu. Pe Valea Jijiei, în sud-estul județului, sunt câmpuri întregi unde porumbul e abia în câteva frunze. La ora aceasta, dacă ar ploua măcar 20 l/mp, s-ar trece de acest punct critic.“

Ing. Valeriu Călin, președintele Asociației producătorilor agricoli de cereale și plante tehnice „Agroceres“ Buzău: „La noi, culturile de grâu și de rapiță se apropie de recoltat, în două săptămâni în mod singur vom intra cu combinele cel puțin la rapiță. Nu cred că rapița este afectată de lipsa de umiditate din sol, dar la grâu s-ar putea să rămână bobul șiștav, dacă nu va ploua în următorul interval de timp. În ceea ce privește porumbul, în general arată bine, mă rog, la mine în fermă arată bine, e la 40-45 cm.“

Ing. Ion Bălan, președintele Asociației fermierilor Tulcea: „În clipa de față (n.n. – începutul lunii iunie) grâul arată încă bine. Dacă într-o săptămână ar ploua, am zice că toate culturile de toamnă – rapița, orzul și grâul – ar fi reușite pentru anul acesta. Dacă nu, vor exista probleme în special la grâu, unde producția se va reduce semnificativ; el este acum în faza de lapte-ceară și este important să aibă apă în limita lui de consum. Orzul și rapița nu cred să sufere influențe semnificative. La culturile de primăvară e nevoie de apă. Prășitoarele, aflate în faza de creștere, deci de consum sporit, s-ar putea să aibă dificultăți dacă seceta pedologică se menține. Cât despre irigații, ele funcționează pe aproximativ 10.000 ha: sistemul ANIF e activ undeva în zonele Baia, Sabangia, Măcin, iar în Deltă, la Murighiol, Nufărul etc. exploatațiile agricole au propriile amenajări.“

Ing. Ioan Nechifor, președintele Asociației producătorilor Vaslui: „Undeva, în centrul județului, și nu doar acolo, avem fermieri care au trecut la cositul grâului, măcar să câștige din el un furaj bun. Sunt așadar sole unde, chiar dacă plouă, nu mai putem recupera nimic. Estimez această suprafață la 6.000 ha. În fine, dacă s-ar păstra cultura, ar fi o producție de 500-1000 kg/ha. Pe de altă parte, unele culturi de primăvară au fost semănate târziu din cauza condițiilor din primăvară și fie nu au răsărit deloc, fie arată rău. Vorbind despre irigații, Vasluiul are o suprafață amenajată de 18.000 ha, dar funcționează cam pe 4.000 ha. Sunt fermieri care au accesat fonduri europene în acest scop, dar investițiile în modernizarea stațiilor nu-s gata, deci și pe ei i-a prins seceta pe picior greșit.“

Ing. Grigore Petre, președintele Asociației cultivatorilor de cereale și plante tehnice Galați: „Tot ce vă pot spune este că eu am în fermă sistem de irigații. În rest, da, seceta s-a instalat, n-a mai plouat din aprilie, iar grâul are acum un consum mare de apă și va avea de suferit fără precipitații.“

Ing. Viorel Matei, președintele Asociației cultivatorilor de cereale și plante tehnice Timiș: „Realitatea din Timiș este alta. Până în martie, în vestul județului am avut exces de umiditate pe 160.000 ha. Din această cauză culturile de primăvară s-au semănat târziu și în condiții foarte proaste. Pe urmă a urmat acest val de secetă. Dacă vine o ploaie, că de irigații/desecări vorbim doar în campanii electorale, solul bun de la noi ar ajuta plantele să-și revină. Culturile de toamnă, adică cele care au rămas și nu au fost afectate de băltirile din februarie-martie, arată bine. Dar eu spun că, la păioase, dacă vom avea 20% minus de producție, scăderea este cauzată de excesul de umiditate din toamnă și primăvară, nu de lipsa de apă de-acum. Una peste alta, punând la un loc excesul de apă de acum trei luni și lipsa umidității de azi, estimez că vom avea o recoltă satisfăcătoare comparativ cu anii trecuți.“

Maria BOGDAN

Porumbul boabe umed în hrana monogastricelor

Soluţiile Maïsadour Semences

Porumbul boabe umed este un aliment bine cunoscut de către crescătorii de porcine. Acesta permite o mai mare autonomie alimentară (până la 70% porumb boabe în raţia alimentară), o scădere a costului alimentar ce poate ajunge până la 20€/T la porumb boabe, o îmbunătăţire a performanţelor tehnice şi o libertate faţă de cursurile pieţei. Maïsadour Semences a decis să meargă mai departe pentru a spori performanţele tehnice şi economice ale crescătorilor de monogastrice, propunând inovaţii majore de la seminţe până la animal cu programul Nutriplus:

1. Genetică de porumb boabe specifică pentru animale monogastrice

Toleranţa varietăţilor de porumb la fuzarioză şi, în consecinţă, la micotoxine (DON, vomitoxine…) are o foarte mare influenţă în alimentaţia porcină. Micotoxinele sunt responsabile de scăderea gustului plăcut al boabelor de porumb, de pierderea în greutate a animalelor şi a ratei mari de mortalitate. Rotaţia culturilor, o recoltă în condiţii bune şi o varietate tolerantă la fuzarioză sunt punctele-cheie de reuşită în creşterea animalelor monogastrice. De aceea Maïsadour Semences a creat o toleranţă la boli (DST) şi preconizează hibrizii următori: Mas 37.V/ Mas 38.D/Mas 37.H/Mas 36.A

2. Data optimă de semănat

Toate studiile demonstrează avantajele unei date optime de semănat asupra producţiilor. 50-60% din reuşita unei culturi depinde în cea mai mare parte de semănat. Maïsadour Semences a dezvoltat un serviciu care facilitează luarea deciziei pentru data de semănat : Precosem. Obiectivul acestuia este de a determina, în fiecare an, data cea mai timpurie ţinând cont de riscurile climatice ce conduc la un maxim de creştere în perioada favorabilă. Câştigul la Precosem oferă o producţie suplimentară de 450 kg/ha pentru o diferenţă de 15 zile de semănat.

3. Stadiu de recoltare exact

Maïsadour Semences preconizează un stadiu de recoltare între 32 şi 40% de umiditate (înaintea apariţiei punctului negru) şi o tocare foarte fină pentru o mai bună digestibilitate. Mai multe avantaje sunt de remarcat la porumbul boabe umed faţă de porumbul uscat :

- O digestibilitate de + 3,8%, energie + 8% şi proteine +5,8% (Sursa: Arvalis, ianuarie 2013)

- O creştere mai bună de +3,9% şi un indice de consum de 5,3% pe perioada de îngrăşare a porcilor (Sursa: Reviste de cercetare în Franţa)

- O mai bună conservare

4. Conservare cu parametri exacţi

Conservarea în silozuri orizontale sau în silozuri clasice trebuie să respecte aceleaşi reguli precum cele pentru porumb furaj: compactare a 240 kg S.U/m3 şi un pH între 4 şi 4,5 pentru a evita încălzirea în siloz. Alţi parametri care fermentează sunt foarte importanţi pentru porumbul boabe umed precum:

- Acidul lactic între 12-20 g/kg S.U pentru o apetenţă crescută.

- Acidul acetic sub 6 g/kg S.U pentru că scade apetenţa. Deci, atenţie la conservatorii ce conţin bacterii de tip L. Buchnerie deoarece ele produc acid acetic.

Pentru randamentul animalelor, Maïsadour Semences propune o inovaţie în ceea ce priveşte conservarea porumbului boabe cu Silo King MS. Compoziţia în bacterii lactice creşte apetenţa şi calitatea conservării, enzimele ameliorează semnificativ digestibilitatea şi amidonul şi fac ca proteinele să fie mai accesibile, apoi acţiunea antioxidanţilor şi antimucegaiurilor împotriva creşterii temperaturii la deschidere. Silo King® MS este singurul produs de pe piaţă care acoperă cele 3 funcţiuni: acidificarea lactică, îmbunătăţirea valorii alimentare şi acţiunea împotriva încălzirii.

NUTRIPLUS: Programul tehnologic Maïsadour Semences

Hibrid rezistent la boli + Precosem + Silo king®MS garantează randamentul, calitatea sanitară şi asigură cele mai bune performanţe economice.

Abonează-te la acest feed RSS