Lumea satului 750x100

update 22 Oct 2020

Emisia de gaze cu efect de seră din dejecții suine 30-40 kg

Hrana cu adaos de oleo-proteaginoase și subproduse, cu o structură diferită lipo-proteică și în fracțiuni glucidice, poate reprezenta o metodă eficientă de scădere a azotului excretat, cu efecte implicite asupra mediului.

  • Gazele cu efect de seră (GES) din agricultură reprezintă mai mult de 9% din cele emise, iar din acestea CO2 reprezintă 82%.
  • Managementul azotului este o parte importantă a activităților derulate în fermele de creștere a animalelor.
  • Din totalul nutrienților excretați, azotul reprezintă două treimi.

Un set de studii au fost efectuate la IBNA Balotești pe purcei de 30-60 kg care au fost întreținuți în cuști de metabolism. S-a avut în vedere testarea in vivo a unor tipuri de hrană cu o structură diferită bazate pe participarea în proporții diferite a unor resurse vegetabile disponibile local: 

IBNA tabel

S-a cuantificat excreta de N în funcție de tipul de hrană și cele mai eficiente sunt redate în graficele alăturate:

IBNA GRAFIC

Datele experimentale înregistrate au fost incluse în ecuații de regresie pentru calcularea utilizării nete a proteinei și a valorii biologice a acesteia, a producției de căldură și pentru predicții la nivel de metabolism energetic:

IBNA 2

Mai mult, greutatea corporală metabolică și producția de căldură au fost parametrii de care s-a ținut cont în calculul emisiei prin dejecții a CO2 și a celui exhalat:

IBNA 3


Important de știut !!!

  • Excreta de N depinde semnificativ de aportul de N prin hrană și consumul acestuia, dar și de consumul de lipide.
  • Pe măsură ce consumul de N crește % de N excretat față de ingestă scade, fiind observată o corelație negativă semnificativă.
  • Emisia și exhalarea de CO2 sunt corelate semnificativ cu consumul de celuloză și hemiceluloză, dar nu cu cel de N și lipide.

Dr. ing. Mihaela Hăbeanu

Controlul azotului în ferma de suine

În fermele de suine trebuie să se acorde atenție maximă reducerii cantității de azot din dejecții.

Emisiile de CH4, CO2 și N2O sunt de fapt pierderi de azot, energie și materie organică care afectează eficiența și productivitatea, iar nutriția constituie un factor determinant pentru limitarea acestor pierderi.

Conform Reglementărilor CE, tendința în UE-28 este de scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Emisiile de CH4 și N2O sunt reglementate prin protocolul de la Kyoto al Convenției Cadru a Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice (1997) la care România este semnatară. Directivele cu privire la nitrați limitează perioada de timp pentru care este permisă aplicarea dejecțiilor și stabilește un standard de 50 mg L-1 pentru NO3 în apele de suprafață și adâncime. Conform acestui cadru legislativ, statele europene membre au implementat la nivel național programe prin care să îndeplinească obligațiile de reducere a pierderilor de NO3 (în apă) și de reducere a emisiilor de NH3 și de gaze cu efect de seră (în aer). Aceste măsuri sunt bazate pe documente oficiale care specifică ultimele cunoștințe științifice și cele mai bune tehnici de reducere a poluării: pentru Practici agricole bune pentru nitrați (CEE, 1991) și, pentru NH3 Document de orientare pentru prevenirea și reducerea emisiilor de NH3 din surse agricole (UNECE, 2014). Conform documentului oficial Document de referință despre cele mai bune tehnici disponibile pentru creșterea intensivă de păsări de curte și porci sau BREF (CE, 2003), fermierului i se permite să desfășoare activitate dacă demonstrează utilizarea corespunzătoare a celor mai bune tehnologii disponibile care nu implică costuri excesive (BAT), enumerate și descrise în documentul oficial menționat mai sus.

Ținta fixată pentru 2020, comparativ cu anul de referință 1990, este de 20%, iar până în anul 2030 se preconizează o reducere de 40%.

Într-un an, de exemplu, producţia de azot, în funcţie de animalul crescut în gospodărie şi/sau fermă, este de aproximativ 13 kg/an/cap. La porcii la îngrășat, prin reducerea nivelului de proteină brută din hrană în condițiile asigurării necesarului de aminoacizi limitativi, poate fi redusă, de exemplu, excreta de azot cu 25% până la 50%, depinzând de strategia de furajare, ceea ce conduce la o reducere a pH-ului și implicit a emisiilor de NH3 (Dourmad and Jondreville, 2007). A fost frecvent sugerat faptul că nivelul proteic din hrană poate reduce și nivelul de N2O, întrucât NH3 este precursor în formarea acestuia, dar experiențele din laborator au infirmat această ipoteză (Osada et al., 2011).

Din studiile desfășurate în IBNA Balotești, pe diferite structuri de nutreț combinat, s-a evidențiat faptul că la purcei din categoria creștere-îngrășare (30-60 Kg), la un consum mediu de nutreț combinat de 2,7 kg /cap/ zi, respectiv 71 g ± 14,6 azot/cap/zi, cantitatea de dejecții excretată este de 1,68 kg ± 0,37/cap/zi (cca 60%). Din cantitatea de azot consumată /cap/ zi, o pondere de 35,62 % ± 11,82 este excretată, iar digestibilitatea azotului este de 82,3 ± 8%.

Rețetele de nutreț combinat folosite în testarea biologică au fost pe bază de: i) porumb și grâu cu și fără adaos de mazăre, iar pentru o structură a profilului în acizi grași care să fie benefică sănătății s-a folosit un amestec (3:1) format din mazăre și semințe de in; ii) mei (25%) sau triticale (25%) asociate cu porumb ca ingrediente energetice, iar pentru aportul proteic s-au utilizat semințe de in extrudat și deșeu de nucă de la patiserii (1:1).

Important de știut

Cea mai mică pondere a azotului excretat din totalul azotului ingerat s-a înregistrat la purceii care au avut ca ingrediente energetice porumb și grâu, la care s-a adăugat șrotul de soia ca ingredient proteic clasic. Rețetele pe bază de mazăre și mei au avut, de asemenea, o pondere de 31%, respectiv 32,8%. Valoarea biologică a proteinei utilizate din hrană a fost de 77,89% ± 10,37, iar % de digestibilitate a azotului a fost în medie 46,51%, cu o valoare maximă de 84% la lotul clasic, la lotul cu mei 84%, iar minima de 79% la rețetele cu triticale. Azotul ureic din plasmă înregistrează o concentrație de 14,11 ± 7,09 mg/dL, cel mai mare nivel fiind în cazul includerii mazării boabe în hrană în pondere de 16%, la o înlocuire totală a șrotului de soia.

Un obiectiv principal pentru echipa noastră de cercetători rămâne stabilirea de noi strategii care, aplicate în practica zootehnică, să contribuie la diminuarea concentrației azotului în dejecții prin soluții nutriționale. În egală măsură, se are în vedere identificarea și testarea de noi metode de reducere a poluanților.

Dr. ing. Mihaela Hăbeanu

Newsletter finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI (PFE−17/2018-2020).

Porcul românesc, între statistici și pandemie

După ce, la finele anului trecut, în România prețul mediu al cărnii de porc la poarta fermei a depășit, pentru prima dată după mulți ani, pragul de 2 euro kilogramul, experții spuneau că volatilitatea prețului cărnii de porc este cea mai mare amenințare pe termen mediu. Dacă mai adăugăm și problema pestei porcine, dar și problemele generate de pandemie situația nu este deloc roz.

Statistici descurajatoare

image

Deși românii sunt mari consumatori de carne de porc, numărul de porci pe care îi creştem scade dramatic de mai mulți ani. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2019 România a avut 3,95 de milioane de capete de porci, în scădere cu 75% faţă de anul 2006, şi s-a situat pe locul zece în Uniunea Europeană. Totodată, numărul efectivelor de porcine a prezentat o scădere de 17,5% în anul 2019 comparativ cu anul 2014. Valoarea maximă a fost atinsă în anul 2015, cu 25% mai mult față de valoarea minimă înregistrată în anul 2019. Una (dar cu siguranță nu singura!) dintre posibilele cauze care au condus la această scădere a efectivelor de porcine o reprezintă efectele produse de pesta porcină africană, activă pe teritoriul României, conform Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

În plus, „Carnea de porc, ca materie primă, nu a fost niciodată asigurată în totalitate de pe piața locală, fiind importat din spațiul european aproximativ 50% din necesarul de procesare. Odată cu apariția pestei porcine africane, extinderea focarelor și impunerea măsurilor restrictive, acest procent a crescut semnificativ“, după cum informa cu ceva timp în urmă Asociația Română a Cărnii. Datele de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că în 2018 importurile de carne au avut un avans de 49,6% față de anul 2017.

image2

Pandemia și piața

„Ne confruntăm cu un dublu șoc, care trebuie absorbit de piața mondială a cărnii de porc. Pandemia Covid-19 a adus o serie de noi provocări pentru un sector deja afectat de pesta porcină africană. Volatilitatea prețurilor pentru carnea de porc se va menține în 2020 din cauză că perturbările din comerțul internațional și de-a lungul lanțului de aprovizionare vor fi mai frecvente. În același timp, pandemia a schimbat obiceiurile consumatorilor în aproape toate țările afectate de boală și aceasta va fi o altă provocare pentru jucătorii importanți din domeniu“, potrivit unei analize Rabobank.

„Efectul combinat al afectării puternice a cererii pe termen scurt și al întreruperii procesării cărnii din cauza lipsei de forță de muncă a slăbit deja creșterea producției și ritmul va fi tot mai redus. Creșterea mai slabă a PIB-ului ar putea presa și mai mult pe cererea de carne de porc, complicând un mediu de operare deja cu probleme“, a comentat Christine McCracken, Rabobank.

În privința situației din Uniunea Europeană, analiza arată: „Cotațiile din țările mari producătoare de porci continuă să scadă; restricțiile de circulație au redus și consumul pe piețele net importatoare ale regiunii, astfel încât prețurile foarte scăzute nu au putut declanșa creșterea desfacerii. Efectele asupra sănătății, ca urmare a relansării economice în Germania, sunt încă incerte, cu o ușoară creștere a numărului de cazuri de coronavirus. În Spania, abatorul Litera Meat(Pini) se află între focul încrucișat al autorităților sanitare și sindicatelor, fiind probabilă o reducere a producției.“

image1

Piața globală, cu probleme

Mai grav este că întreaga piață globală de carne de porc se află în declin. Producția globală de carne de porc se va diminua cu cel puțin 8% în 2020, ca urmare a impactului pestei porcine africane în populația de suine din regiunea asiatică, dar și din cauza efectelor epidemiei de coronavirus în țări precum Statele Unite sau Brazilia. Conform statisticilor dintr-un raport al FAO, în Asia declinul va continua în populația suină a Chinei (-20%), Vietnam (-15%) sau Filipine (-8%).


Un exemplu...

Fermierul ieșean Mihai Ț. se află într-o situație complicată din punct de vedere financiar: are de plătit, printre altele, aproape 100.000 de euro unui afacerist iranian, după ce SRL-ul pe care îl conduce, cu obiect de activitate „creșterea suinelor“, a intrat în reorganizare din cauza datoriilor acumulate către mai mulți parteneri de afaceri.

Recent, lichidatorul judiciar a convocat o nouă Adunare a Creditorilor, ocazie cu care s-au luat o serie de hotărâri privind valorificarea bunurilor societății. Pentru că și în trecut s-a încercat valorificarea bunurilor, dar fără succes, s-a decis ca ferma să fie scoasă la vânzare împreună cu toate utilajele și echipamentele. Disperat, Mihai Ț. declara: „Vreau să plec din țară, să lucrez în construcții.“


George SCRIPCARIU, Ion BOGDAN

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 10 iulie 2020

În 10.07.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 155 de localități din 28 de județe, cu un număr de 261 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 02– 08.07.2020 au fost înregistrate 11 focare noi:

  • Județul Teleorman – 3 focare;
  • Județul Gorj – un focar;
  • Județul Bacău - un focar;
  • Județul Satu Mare – 5 focare;
  • Județul Galați – un focar.

și au fost stinse 2:

  • Județul Brăila – un focar;
  • Județul Satu Mare – un focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.718 cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 19 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 112 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 26 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 46 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 4 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
  • Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 59 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 44 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 33 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 144 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 84 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 25 de mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 98 mistreți găsiți morți;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 100 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (10.07.2020) au fost despăgubiți 15.136 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 441.003.870 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 8.035.820 de lei pentru alți 209 proprietari.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 3 iulie 2020

În 03.07.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 153 de localități din 28 de județe, cu un număr de 252 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 25.06 – 01.07.2020 au fost înregistrate 17 focare noi:

  • Județul Bihor – un focar;
  • Județul Dolj – 4 focare;
  • Județul Prahova - un focar;
  • Județul Ilfov – 2 focare;
  • Județul Brăila – un focar;
  • Județul Satu Mare – un focar;
  • Județul Buzău – un focar;
  • Județul Brașov – un focar;
  • Județul Timiș – 4 focare;
  • Județul Argeș – un focar.

și au fost stinse 8:

  • Județul Teleorman – 6 focare;
  • Județul Dolj – un focar;
  • Județul Harghita – un focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.711 cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 19 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 112 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 46 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 4 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
  • Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 57 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 44 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 144 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 83 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 24 de mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 98 mistreți găsiți morți;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 100 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (03.07.2020) au fost despăgubiți 15.134 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 441.999.870 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 8.018.320 de lei pentru alți 206 de proprietari.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 26 iunie 2020

În 26.06.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 147 de localități din 27 de județe, cu un număr de 243 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 13 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 17 – 24.06.2020 au fost înregistrate 15 focare noi:

  • Județul Bihor – 2 focare;
  • Județul Teleorman – 2 focare;
  • Județul Dolj -2 focare;
  • Județul Iași – 2 focare;
  • Județul Buzău – un focar;
  • Județul Vâlcea – un focar;
  • Județul Giurgiu – un focar;
  • Județul Constanța – un focar;
  • Județul Alba – un focar;
  • Județul Satu Mare – 2 focare.

și au fost stinse 44:

  • Județul Teleorman – 23 de focare;
  • Județul Galați – un focar;
  • Județul Bacău – 2 focare;
  • Județul Prahova – 14 focare;
  • Județul Buzău – 4 focare (unul într-o fermă comercială).

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.697 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 18 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 112 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 46 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 4 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
  • Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 57 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 43 de mistreți găsiți morți și 21 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 144 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 24 de mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 98 mistreți găsiți morți;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 99 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (26.06.2020) au fost despăgubiți 15.133 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.999.070 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 7.960.060 de lei pentru alți 200 de proprietari.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 19 iunie 2020

În 19.06.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 150 de localități din 24 de județe, cu un număr de 272 de focare (dintre care 5 focare în exploatații comerciale). În alte 16 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 11 – 17.06.2020 au fost înregistrate 10 focare noi:

  • Județul Brașov – un focar într-o fermă comercială;
  • Județul Bihor – 3 focare;
  • Județul Dolj -un focar;
  • Județul Prahova – un focar;
  • Județul Brăila – un focar;
  • Județul Alba – un focar;
  • Județul Dâmbovița – 2 focare.

și au fost stinse 7:

  • Județul Teleorman – 6 focare;
  • Județul Brașov – un focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.688 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 18 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 111 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 98 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 45 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 4 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
  • Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 57 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 42 de mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 144 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 21 de mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 98 mistreți găsiți morți;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 99 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (19.06.2020) au fost despăgubiți 15.129 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.974.170 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 7.983.160 de lei pentru alți 203 proprietari.

Vești bune pentru crescători: s-a reușit imunizarea suinelor pentru pesta porcină africană

Deși nu a existat niciodată vreun focar de pestă porcină africană (PPA) în Marea Britanie, oamenii de știință vor să se asigure că nici nu va exista. O echipă de cercetători din Marea Britanie au dezvoltat un vaccin absolut vital pentru febra porcină africană (ASF), potrivit publicației PigProgress. Potrivit studiului, 100% dintre porcii imunizați cu vaccinul descoperit de oamenii de știință au supraviețuit după ce au fost injectați cu o doză letală de virus ASF.

Publicat în revista „Vaccines“ și preluat de publicația britanică PigProgress, studiul a fost realizat de cercetători ai Institutului Pirbright din Regatul Marii Britanii. Echipa formată din oameni de știință a realizat un vaccin vectorizat, bazat pe virusul non-dăunător (vector) pentru livrarea a opt gene ce au fost selectate din genomul virusului PPA (ASFV) în celulele porcine.

Proteine virale dezvoltate de genele care ajung în celule

Potrivit studiilor realizate de cercetătorii Institutului britanic, atunci când ajung în celulă genele dezvoltă proteine virale. Acestea ajută celulele imune ale porcilor să lupte cu o infecție cu virusul PPA. Cu toate că au dezvoltat semne clinice de boală cauzată de pesta porcină, animalele imunizate cu acest vaccin revoluționar au fost protejate de boala în cauză după injectarea cu o tulpină fatală de PPAv.

Șeful grupului care a lucrat la vaccinul împotriva PPA, dr. Chris Netherton, spune că acest vaccin va permite și diferențierea animalelor care au fost infectate de cele care au fost deja vaccinate. Această caracteristică este extrem de importantă pentru că va ajuta la stabilirea programelor de vaccinare a animalelor fără a fi nevoie de sacrificarea capacității de a face comerț.

Doctorul Chris Netherton a mai explicat că echipa sa de cercetători urmează a se concentra pe mecanismele din spatele felului în care proteina produsă de gena virusului PPA ajută sistemul imunitar al animalelor. „Astfel, putem să rafinăm și să adăugăm la cele incluse în vaccin pentru a spori eficiența acestuia“, a mai declarat dr. Chris Netherton.

În afară de cercetările pentru descoperirea vaccinului, în Marea Britanie sunt luate și măsuri drastice pentru a proteja animalele împotriva focarelor de boli.

În luna martie, o echipă de cercetători chinezi de la Institutul de Cercetare Veterinară Harbin din provincia Heilongjiang au anunțat că au descoperit un vaccin ce a reușit ștergerea a șapte segmente de gene din virus.

La sfârșitul anului trecut, în decembrie, și oamenii de știință de la Serviciul Agricol de Cercetare Agricolă al USDA au anunțat că au realizat un vaccin care poate oferi imunitate sterilă împotriva infecțiilor cu virusul ce produce pesta porcină africană.


Care este situația PPA în România

În România, datele Agenției Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) arată că pesta porcină africană (PPA) afectează 141 de localități din 23 de județe, iar numărul de focare este de 263. Dintre acestea, patru sunt focare în exploatații comerciale.

Potrivit Autorității, în alte 17 județe au mai fost diagnosticate cazuri doar la mistreți.

Până la începutul lunii iunie, au fost despăgubiți 15.119 proprietari care au primit cu toții o sumă în valoare totală de 440.950.580 de lei.

Alți 210 proprietari își așteaptă despăgubirile, valoarea totală a fondurilor fiind de 7.991.700 lei.

Pentru că nu există vaccin pentru PPA, singura metodă de protejare a sănătății animalelor este prevenirea prin respectarea măsurilor de biosecuritate implementate în toate fermele de porci.

Astfel, printre măsurile de prevenire solicitate de ANSVSA se numără și unele asemănătoare cu cele care se impun pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19 la oameni.

De pildă, la intrarea în adăpost, Autoritatea recomandă dezinfecția realizată prin amplasarea unei tăviție cu un burete îmbibat în soluție dezifectantă sau biocid recomandat de medicul veterinar.

De asemenea, crescătorii sunt sfătuiți să țină animalele doar în spații închise și să se asigure că aceștia nu intră în contact cu porci din alte exploatații agricole, cu porci mistreți sau cu proprietari care cresc porci pentru consum propriu.

Este de evitat și hrănirea animalelor cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc preparată pentru consumul familiei.

Cei care doresc să cumpere purcei sunt sfătuiți să-i ia din locuri cunoscute, iar animalele trebuie să fie neapărat crotaliate și să aibă certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar.

În afara României, de la începutul pestei au mai fost găsite focare de pestă porcină africană în Bulgaria, Serbia, Slovacia, Italia, Ungaria, Polonia, Grecia.


Simptome de infecție cu PPA

Semnele specifice acestei infecții lipsesc în perioada imediată infectării cu acest tip de virus. Drept urmare, face boala imposibil de diagnosticat.

Semnele specifice devin foarte vizibile doar când nu se mai poate face nimic pentru a preveni moartea animalelor.

Animalele infectate au febră mare (peste 40 de grade) și sunt afectate de  vomă, diaree, scurgeri de ochi și pot muri subit.

Virusul are o perioadă de incubație cuprinsă între 3 și 15 zile și nu se transmite la oameni, chiar dacă se mănâncă carne contaminată cu acest virus periculos.


Simona Nicole DAVID

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 12 iunie 2020

În 12.06.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 144 de localități din 23 de județe, cu un număr de 269 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 17 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 04 – 10.06.2020 au fost înregistrate 9 focare noi:

  • Județul Bihor – un focar;
  • Județul Teleorman – 2 focare;
  • Județul Bacău -2 focare;
  • Județul Sibiu – 2 focare;
  • Județul Olt – un focar;
  • Județul Maramureș – un focar.

și au fost stinse 2:

  • Județul Ialomița– un focar;
  • Județul Tulcea – un focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.672 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 17 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 109 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 98 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 45 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 4 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
  • Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 56 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 42 de mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 142 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 18 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 98 mistreți găsiți morți;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 97 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (12.06.2020) au fost despăgubiți 15.128 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.970.180 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 7.976.100 de lei pentru alți 202 proprietari.

Sursa:ANSVSA

Subvenții de la stat pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița

Legea privind ajutorul de stat pentru crescătorii de Bazna și Mangalița a fost modificată, fiind adoptat recent un nou act normativ ce prevede subvenții în valoare totală de un milion de lei pentru acest an.

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița pot beneficia de ajutoare de stat în valoare de 1.200 de lei de scroafă, pe an, potrivit programului de susținere a acestora, aprobat recent de Guvern.

Plata către fermierii care îndeplinesc toate condițiile eligibile se va face într-o singură tranșă, iar bugetul alocat schemei pentru scroafele din rasele Bazna și Mangalița este de 1.000.000 de lei pentru anul 2020. 

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 este de 1.000.000 lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2020.

Potrivit unui comunicat al MADR, prin actul normativ aprobat se urmărește încurajarea crescătorilor de animale de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, în vederea măririi numărului de animale de reproducție deținute, precum și a numărului de produși valorificați de la acestea, cu scopul creșterii efectivelor de porci din rasele Bazna și Mangalița, la nivel național.

Pentru a primi ajutorul de stat, crescătorii de porci trebuie să comercializeze minimum 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap și să respecte criteriile de eligibilitate prevăzute în proiectul de lege.

Schema de ajutor de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv:

a) producătorilor agricoli PFA, II și IF;

b) producătorilor agricoli persoane juridice.

În prezent, în Registrul Genealogic sunt înscrise 1.658 de scroafe din rasa Mangalița și 278 din rasa Bazna, arată datele Agenției Naționale pentru Zootehnie.

Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a primi banii de la stat

Pentru a fi eligibili la programul de ajutor din partea statului, crescătorii de porci Bazna și Mangalița trebuie să îndeplinească anumite condiții.

În primul rând, aceştia trebuie să dețină exploatații agricole înregistrate și autorizate sanitar-veterinar și să aibă registrul individual al exploatației completat și actualizat.

De asemenea, trebuie să aibă scroafe din rasele Bazna sau Mangalița înscrise în Registrul Genealogic în secțiunea principală la data depunerii cererii de înscriere identificate și înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor.

Crescătorii trebuie să facă dovada livrării spre comercializare a unui număr de minimum 4 porci/de scroafă/pe an, cu o greutate de minimum 8 kg/cap de purcel. Toți acești purcei dați pentru comercializare trebuie să fie identificați potrivit legislației în vigoare.

O altă condiție de eligibilitate prevede menținerea efectivului de scroafe cu care crescătorul s-a înscris pe toată durata de derulare a programului.

Se abrogă legea din 2018

Programul de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița a fost modificat prin noua lege, la cererea crescătorilor.

Odată cu intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă HG nr. 9/2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc“, precum și art. II din Hotărârea Guvernului nr. 519/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2018.

Contractele încheiate în baza Hotărârii Guvernului nr. 9/2018 sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora.

Vechiul program de susținere a crescătorilor de porci Bazna și Mangalița, schimbat prin noul act normativ, a fost accesat de puțini fermieri deoarece acesta era destul de greu de aplicat.

Potrivit vechiului program, un crescător primea gratis un purceluș din rasa Bazna sau Mangalița, iar cel care dona primea de la stat 250 de lei.

Crescătorul care primea purcelușul trebuia să-l îngrașe și apoi să-l livreze spre comercializare unui abator; abatorul plătea 11 lei pe kilogram.

„La cererea Asociaţiei crescătorilor de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, am schimbat acest program de susţinere întrucât cel vechi era inaplicabil. După cum ştiţi, un crescător primea gratis un purcel din această rasă, cel care dona primea 250 de lei, iar crescătorul care primea gratis purcelul respectiv trebuia să îl îngraşe şi să-l vândă unui abator, iar abatorul era obligat să îl preia cu 11 lei pe kilogram. Sigur că măsura a fost inaplicabilă şi foarte puţini dintre fermieri au recurs la această schemă de ajutor pentru că erau foarte multe lucruri care nu erau acceptate fie de către cel care primea, fie de cel care dona, dar în general de către operatorul care trebuia să ia la un anumit preţ dictat. Ne-am gândit la o formulă mult mai simplă, în care în trei ani de zile aceste rase să nu fie considerate cu risc de abandon şi să ajungem ca în registrul genealogic al acestei rase – secţiunea principală să fie peste 7.500 de reproducători. Asta înseamnă că nu mai sunt în risc de abandon“, a explicat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.


Mangalița este o rasă creată în urmă cu două secole, prin încrucișarea unor rase de porci originare din Ungaria cu mistreți.

Carnea de porc Mangalița are un conținut pur de grăsime albă, grăsimea acestor porci fiind unică din punct de vedere genetic atunci când porcul este crescut corespunzător.

Grăsimea este bogată în Omega 3, 6 și 9 și are un punct de topire mai scăzut față de carnea altor rase de porci.


Porcii din rasa Mangalița se cresc ușor, nu au nevoie de condiții speciale, se adaptează rapid la condițiile la care sunt expuși, iar crescătorii nu trebuie să investească mult pentru a-i crește.

Au o carne sănătoasă și foarte bună la gust, gustul fiind garantat de creșterea în libertate a animalelor.

De altfel, le place să crească liberi, pe pășuni, în mijlocul naturii.

Sunt erbivori, hrănindu-se cu iarbă, lucernă, mere, varză, porumb, furaje, tărâțe.

Sunt rezistenți la temperaturi joase sau crescute și au imunitate crescută la boli, ceea ce înseamnă că nu este nevoie de cheltuieli cu medicamente sau medici veterinari.

Porcii din rasa Mangalița pot crește în efective reduse, în gospodării, dar și în ferme mari.

La vârsta de un an pot ajunge la o greutate de 80 kg, iar la doi ani pot avea în jur de 100 kg. După această vârstă pot depăși 200 kg, ajungând și la 300 kg sau chiar mai mult.


Și porcii din rasa Bazna se cresc în coteț sau în libertate, pe pășuni, și au o carne gustoasă, marmorată, fragedă, aromată, suculentă, consistentă.

Se adaptează ușor oricăror condiții și pot fi hrăniți cu verdeață – iarbă, lucernă, mazăre etc., dar și cu porumb sau ghindă.

Rasa Bazna a apărut în urma unor încrucișări între Mangalița și Berk, începând din anul 1872, în localitatea Bazna din Transilvania.

O scroafă poate făta, în medie, 9 purcei odată, longevitatea productivă fiind de 8-12 fătări.


Simona Nicole David

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 29 mai 2020

În 29.05.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 141 de localități din 23 de județe, cu un număr de 263 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 17 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 21 – 27.05.2020 au fost înregistrate 11 focare noi:

  • Județul Bihor – 5 focare;
  • Județul Teleorman – 2 focare;
  • Județul Sibiu -2 focare;
  • Județul Brăila – un focar;
  • Județul Botoșani – un focar.

și au fost stinse 26:

  • Județul Teleorman – 17 focare;
  • Județul Galați – 2 focare;
  • Județul Giurgiu – un focar;
  • Județul Dâmbovița – un focar;
  • Județul Prahova – un focar;
  • Județul Sibiu – 2 focare;
  • Județul Brăila - un focar;
  • Județul Alba – un focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.574 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 17 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânaț;
  • Județul Botoșani – 108 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 98 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 45 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 2 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
  • Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 56 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 42 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 140 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 18 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 11 mistreți găsiți morți;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 73 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 97 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (29.05.2020) au fost despăgubiți 15.119 proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.950.580 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 7.991.700 de lei pentru alți 210 proprietari.

ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

  • pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătății animalelor este respectarea condițiilor de biosecuritate;
  • nu intrați în adăposturile unde creșteți porcii cu încălțămintea și hainele cu care ați umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole învecinate cu mediul silvatic;
  • evitați să intrați timp de 48 de ore în adăposturile destinate creșterii porcilor, după ce ați desfășurat activități specifice vânătorii;
  • este recomandat ca pentru dezinfecția la intrarea în adăpost, să puneți o tăviță cu burete sau paie îmbibate cu o soluție slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;
  • creșteți porcii doar în spații închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreți sau cu proprietari care dețin porci domestici;
  • nu hrăniți animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în familie care aduc carne de mistreț, sub nicio formă nu dați porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;
  • nu cumpărați purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificați (cu crotalie) și fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;
  • vânătorii și responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunțe DSVSA județene despre orice situație în care au depistat porci mistreți morți, ori cu comportament modificat și să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina și Grecia.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact dezastruos la nivel economic și social.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 22 mai 2020

În 22.05.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 154 de localități din 24 de județe, cu un număr de 278 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 17 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 14 – 20.05.2020 au fost înregistrate 8 focare noi:

  • Județul Teleorman – 2 focare;
  • Județul Sălaj – un focar;
  • Județul Buzău – un focar;
  • Județul Dolj – un focar;
  • Județul Bacău – un focar;
  • Județul Mehedinți – un focar într-o fermă comercială;
  • Județul Olt - un focar într-o fermă comercială.

 și au fost stinse 3:

  • Județul Teleorman – un focar;
  • Județul Giurgiu – un focar;
  • Județul Olt – un focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.550 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 16 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 104 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 98 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 45 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 2 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
  • Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 53 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 42 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 140 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 94 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 14 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 73 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 97 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (22.05.2020) au fost despăgubiți 15.118 proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.931.000 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

  • pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătății animalelor este respectarea condițiilor de biosecuritate;
  • nu intrați în adăposturile unde creșteți porcii cu încălțămintea și hainele cu care ați umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole învecinate cu mediul silvatic;
  • este recomandat ca pentru dezinfecția la intrarea în adăpost, să puneți o tăviță cu burete sau paie îmbibate cu o soluție slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;
  • creșteți porcii doar în spatii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreți sau cu proprietari care dețin porci domestici;
  • nu hrăniți animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în familie care aduc carne de mistreț, sub nicio formă nu dați porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;
  • nu cumpărați purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificați (cu crotalie) și fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;
  • vânătorii și responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunțe DSVSA județene despre orice situație în care au depistat porci mistreți morți, ori cu comportament modificat și să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina și Grecia.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact dezastruos la nivel economic și social.

Salmoneloza porcinelor

Salmoneloza este considerată una dintre principalele boli ale porcinelor și aceasta se poate transmite de la porci la om. În majoritatea cazurilor este produsă de Salmonella choleraesuis și mai rar de alte tipuri de Salmonella. Se manifestă frecvent la purceii în vârstă de 2-4 luni și mai rar la cei de peste 6 luni. Porcii adulți sunt mai rezistenți, dar pot fi purtători, astfel scroafele purtătoare contaminează purceii în perioada de alăptare. Apariția bolii este favorizată de condiții necorespunzătoare de igienă, alimentație, microclimat și de prezența altor boli în efectivele de animale. Inițial, se îmbolnăvesc purceii subdezvoltați și ulterior ceilalți, chiar dacă aveau o stare de sănătate mai bună.

Simptome și diagnostic

Clinic, boala evoluează acut la purceii mici și subacut și cronic la cei mari. Inițial, se manifestă prin creșterea temperaturii corporale, constipație, iar ulterior apare diareea de culoare gălbuie, spumoasă și uneori cu sânge. Se constată cianoza pielii din zona capului, urechi, gât, picioare și coadă. Pot apărea și tulburări respiratorii precum tuse, dificultate în respirație.

La necropsie se constată splina mărită în volum și necroze la nivelul mucoasei intestinale. Pulmonii pot prezenta leziuni de pneumonie fibrinoasă, pleurită și pericardită fibrinoasă etc..

Diagnosticul se suspicionează pe baza semnelor și leziunilor și se confirmă prin examen de laborator, prin izolarea și identificarea germenului, urmate de efectuarea antibiogramei.

Prevenție și tratament

Prevenirea bolii urmărește îndepărtarea scroafelor purtătoare și eliminatoare de germeni prin examen bacteriologic. În formele cu evoluție mai lungă a bolii se poate administra tratament în apa de băut sau în furaj cu OXITETRACICLINĂ 50% pulbere, în doză de 0,3-0,4 g/10 kg greutate corporală/zi la purcei și 0,12-0,16 g/10 kg greutate corporală, timp de 5-7 zile, la porcinele adulte. Totodată, se administrează DOXYROM 10% pulbere în doză de 2 g/10 kg greutate corporală/zi, timp de 5-8 zile. Se recomandă administrarea de ANTIDEZENTER pentru prevenirea și tratamentul enteritelor catarale şi hemoragice la purceii convalescenţi şi deshidrataţi după diaree, vaccinări sau diferite manipulări. Produsul se administrează pe cale orală pentru tratamentul diareei, la purceii în vârstă de 1-20 de zile, în doză de 100 g de produs omogenizat în 200 ml de apă de băut și administrat per os 3 ml / kg greutate corporală, timp de 3-4 zile și pentru prevenirea diareei la purceii în vârstă de 1-20 de zile, în doză de 100 g de produs omogenizat în 200 ml de apă de băut și se administrează 3 ml de suspensie / kg greutate corporală, timp de 2-3 zile. Individual, se recomandă administrarea  de AMOXYLROM 10% soluție injectabilă, în doză de 1,5 ml/10 kg greutate corporală la tineret și 1 ml/10 kg greutate corporală la adulți, timp de 3-5 zile. De asemenea, se poate administra AMPICILINĂ, soluție injectabilă 1 ml/6 – 12 kg greutate corporală/zi timp de 3-5 zile, și PANDROM, soluție injectabilă, în doză de 1 ml/10 kg greutate corporală, cu repetare la 24 ore, timp de 2-3 zile. Tratamentul antiinfecțios va fi susținut prin administrarea de probiotice, BIOENTEROM, BIOLACTOROM, vitamine, COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL, VITA B COMPLEX, antidiareice, ENTEROTRAT, ROMZEOFORT și tonice și rehidratante, precum PERFUZOL.

Dr. Ion IACOB, Romvac Company SA

Un tânăr fermier reînvie tradiția creșterii porcilor de Mangaliţa

Sc Green Way Farm este o societate administrată de tânărul Alexandru Roşu din comuna Lumina, judeţul Constanţa, având ca obiect principal de activitate reproducţia, creşterea porcilor din rasa Mangaliţa, abatorizarea şi procesarea lor. Ferma deţine 70 de scroafe din această rasă cu origine eliberată de Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna din România, având 2 cicluri de fătări pe an.

Investiţie totală de 1 milion de euro într-o fermă de porci crescuţi natural

Alexandru Roşu este un tânăr de 32 de ani care cu mult curaj a început să cerceteze piaţa de porc din România, unde a sesizat faptul că nu există în lanţul comercial oficial un porc crescut natural, într-un timp îndelungat, cel puţin 12 luni de viaţă, care să nu fie îngrăşat forţat cu furaje concentrate în 3 luni, ne spune acesta. „Am vrut să fim diferiţi şi ca să ducem asta până la capăt… am avut curajul să o facem chiar cu porcul de Mangaliţa, iar după o investiţie totală de aproximativ 1 milion de euro am reuşit să avem întregul lanţ comercial pe o suprafaţă de aproximativ 1 hectar, de la moară proprie până la tot ce ţine de reproducţie – îngrăşare – abatorizare – tranşare – ambalare – livrare. Avem ferma de 2 ani de zile, iar de atunci ne-au bătut la uşă zeci de firme care vând furaje concentrare, premixuri ce ajută la spor şi porcii cresc ca Făt-Frumos în 3 luni. Am zis nu, îi creştem doar cu cereale luate din câmp, respectiv porumb, orz, grâu, lucernă, floarea-soarelui, morcovi şi sfeclă, ca bonus pentru ei. Într-adevăr, avem de pierdut economic, sporul zilnic este foarte mic, costul de producţie este foarte mare, dar la acest lucru m-am gândit şi o ducem până la capăt deoarece am pus sănătatea clientului în faţa profitului rapid.“

Rasa de Mangaliţa nu se încadrează 100% pentru o fermă modernă

Ferma beneficiază de 70 scroafe cu acte de origine achiziţionate de la mai mulţi crescători şi face parte din Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Rasele Bazna şi Mangaliţa, mai adaugă tânărul crescător. „A fost foarte greu să găsim 70 de scroafe cu origine de la un singur crescător, noi fiind exploataţie autorizată ANSVSA, şi eram singurii la data respectivă. Pentru monte folosim 5 vieri de Mangaliţa, 2 dintre ei cu acte de origine; monta se face doar natural, am vrut să păstrăm ordinea firească şi naturală a porcului. Important vis-à-vis de numărul de fătări este prolificitatea la scroafele de Mangaliţa, care în medie este de

5 purcei/scroafă, iar media numărului de fătări este de 1,5/an. Beneficiem de boxe moderne de fătare dotate cu căldură-ventilate, pardoseală moale din plastic, însă rasa de Mangaliţa nu se încadrează 100% pentru o fermă modernă. Facem eforturi ca să avem o creştere naturală, cu toate că acest lucru întârzie creşterea la maturitate de la 3 luni, cât este la un porc industrial, la 14 luni, atunci când Mangaliţa reuşeşte să atingă 120 kg, însă există garanţia unui produs sănătos şi de calitate“, explică crescătorul din judeţul Constanţa.

Pesta porcină africană stă la poartă…

Porcii Mangaliţa cresc într-un timp îndelungat, cel puțin 12 luni, ca să ajungă la 100 kg/viu, iar pentru acest lucru tânărul fermier spune că le oferă furaj compus doar din cereale, apă curată şi testată trimestrial din puţul propriu. „Porcul de Mangaliţa simte în permanenţă nevoia să se joace, să alerge şi din această cauză îi oferim posibilitatea să iasă afară oricând doreşte, în interior fiind sistemele de ventilaţie-furajare-apă, iar la exterior locul lor de joacă; acest fapt duce la pierderea de spor, porcul alergând şi având activităţi nu reuşeşte să se îngraşe cât este nevoie, este un alt fapt care duce la perioada lungă de creştere, dar care ajută la aspectul şi gustul cărnii, aceasta fiind mult mai marmorată, roşiatică şi dulce. Avem un centru de sacrificare modern, la nivelul fermei, autorizat sanitar-veterinar cu ştampila hexagonală; asta înseamnă că vindem doar pe teritoriul ţării. Din cauza pestei porcine africane care stă la poartă, riscul fiind crescut, am luat hotărârea să tăiem doar porcii din ferma proprie pentru a avea siguranţa că porcul este de Mangaliţa. Siguranţa alimentară este pe primul plan, iar toate testele le efectuăm la Laboratorul ANSVSA Constanţa, iar apoi, după ce toate analizele ies bine, ieşim cu carnea pe piaţă, iar la fiecare tăiere suntem asistaţi de către un medic oficial din partea DSVSA Constanţa“, specifică tânărul.

Atunci când tranşezi prima dată un porc Mangaliţa o să ai parte de o surpriză albă, grăsimea, slănina reprezentând 60% din acest porc, iar diferenţa este compusă din carne; de aici apare diferenţa mare de preţ între Mangaliţa şi alţi porci, calitatea (superioară) şi cantitatea (redusă) de carne din carcasă, mai adaugă Alexandru. „În acest moment lucrăm cu două branduri de mezeluri care produc 100% natural din România şi au ales porcul Mangaliţa crescut de noi, iar piesele de carne (ceafă, cotlet, coastă, mușchiuleţ, pulpă) le vindem în colaborare cu magazine şi restaurante din Bucureşti şi Constanţa.“

Ce trebuie să ştii despre carnea de porc din rasa Mangaliţa?

Potrivit specialiștilor de la Institutul de Cercetări Alimentare, carnea de Mangaliță are vitamine și acizi grași nesaturați (grăsimi bune) în aceeași proporție ca somonul şi uleiul de măsline, de 70%. De aici provine și denumirea acestuia de „porc-somon“ sau „ulei de măsline cu patru picioare“. Vitaminele și profilul lipidic din carnea de mangaliță fac din acest aliment unul deosebit de benefic pentru sănătate.

Carnea rasei de porc Mangalița conține puțină apă comparativ cu cea rezultată de porcii crescuți intensiv și în spații cu multe alte animale. Inițial, această rasă a fost crescută pentru slănina sa, care este la fel de gustoasă ca cea de porc, însă mult mai sănătoasă. Treptat, datorită gustului și a grăsimilor bune pe care le conține, porcul Mangalița a început să fie crescut și pentru carne, valorificându-se astfel în totalitate. Motivul pentru care Mangalița este recomandată pentru prepararea șuncii și a produselor din carne ce necesită uscare este procentul scăzut de apă pe care îl conține.

Carnea de porc Mangalița conține acizi grași de tip Omega 3, 6 şi 9 și poate fi consumată și de persoanele care suferă de boli cardiovasculare. Aceasta conține în mare parte grăsimi monosaturate și polinesaturate și este bogată în acizi Omega 3 și Omega 6 de care organismul are nevoie pentru construirea celulelor sănătoase și pentru îmbunătățirea capacității cognitive. În plus, aceste grăsimi „bune“ sunt răspunzătoare pentru reducerea bolilor de inimă, prevenirea diabetului de tip II și a bolii Alzheimer. Lipsa colesterolului din carnea de Mangaliță o face bună pentru consum și de către persoanele care suferă de probleme cardiace, de cele cărora le-a fost interzis consumul de carne de porc din alte motive medicale, dar și de către copii de peste doi ani.

Beatrice Alexandra MODIGA

Colibaciloza neonatală la purcei

Colibaciloza este o boală infecțioasă produsă de Escherichia coli, un germen condiționat patogen care posedă o gamă largă de factori de patogenitate și anume factori de adeziune, ce favorizează fixarea și multiplicarea agresivă a germenului pe epiteliul intestinal, producerea de toxine termolabile și termostabile etc. Acești factori sunt manifestați atunci când, în crescătoriile de porci, nu sunt asigurate condiții corespunzătoare de zooigienă, de exemplu apă murdară și rece, dejecții neîndepărtate, hrană căzută din hrănitori, hrană fermentată etc. și atunci când nu sunt respectați factorii tehnologici, precum hrană insuficientă sau dezechilibrată calitativ, temperatură necorespunzătoare, prezența umidității și a curenților de aer etc. Toate aceste greșeli afectează scroafele, dar și purceii, imediat după fătare. La debutul bolii apare un număr redus de cazuri, dar dacă nu se intervine prompt, numărul de purcei afectați, crește.

Simptome și diagnostic

La purceii recent fătați, cei în vârstă de 1-5 zile, boala poate evolua rapid, fără semne clinice, iar aceștia pot fi găsiți morți. La cei mai rezistenți se constată diaree cu fecale albicioase sau gălbui, eliminate în jet. După o evoluție de 1-2 zile, purceii se deshidratează și mor. La examenul necropsic se constată lapte nedigerat în stomac, congestia mucoasei intestinale sau enterita cataral-hemoragică cu conținut intestinal apos sau păstos.

Diagnosticul se stabilește pe baza semnelor clinice, a examenului anatomopatologic și se confirmă prin examen de laborator, unde se izolează, se identifică germenul și se realizează antibiograma.

Profilaxia și combaterea colibacilozei

Profilaxia nespecifică presupune corectarea și îndepărtarea factorilor declanșatori ai bolii, iar profilaxia specifică se realizează prin utilizarea de vaccinuri sau autovaccinuri. Combaterea colibacilozei neonatale urmărește mai multe obiective, precum combaterea deshidratării, a diareei și distrugerea agentului etiologic. Combaterea deshidratării se realizează prin administrarea de PERFUZOL, supliment vitamino-mineral, în cantitate de 20-40 ml, direct pe gură sau în apa de băut. Combaterea diareei se poate face prin administrarea de ROMENTEROPROTECT pastă, pe cale orală, în doză de 2 ml/ 5 kg greutate corporală, de 2 ori/zi. În apă se poate administra ENTEROTRAT, soluție antidiareică, în doza de 10-15 ml/100 kg greutate corporală/zi. Produsul poate fi consumat de purcei, dar și de mama acestora. La purceii afectați, distrugerea agentului etiologic se face cu ajutorul antibioticelor injectabile, cum ar fi COLISTIROM, soluție injectabilă, administrată în doză de 0,5-1 ml/10kg greutate corporală/zi și ENROFLOXAROM, soluție injectabilă, în doză de 1 ml/20 kg greutate corporală/ zi.

În apă se poate administra COLISTIROM sub formă de pulbere hidrosolubilă, în doză de 0,6-0,8 grame/ 10 kg greutate corporală. Acest produs se administrează în masă sau individual, prin dizolvare în apa de băut sau cu ajutorul unei seringi, pe la comisura gurii. Se administrează ANTIDEZENTER, produs  antidiareic, antianemic și fortifiant, sub formă de pulbere hidrosolubilă, calculându-se 1 gr/ kg greutate corporală, prin dizolvare în apă sau cu ajutorul unei seringi fără ac, la nivelul comisurii gurii.

Refacerea florei bacteriene se realizează cu ajutorul produsului BIOENTEROM, administrat în doză de 20 ml/ litru de apă, până la dispariția diareei.

Dr. Ion IACOB, Romvac Company S.A.

Beneficii ale utilizării semințelor de mei în hrana purceilor

Meiul este una dintre cele mai vechi cereale cultivate și consumate, caracterizată printr-un grad ridicat de toleranță la secetă și o perioadă scurtă de vegetație (60-90 de zile, în funcție de soi și zona de cultură). Este cultivat extensiv în India, Rusia, Orientul Mijlociu, Turcia și România. Dat fiind impactul încălzirii globale asupra agriculturii, meiul alături de sorg ar trebui repus în valoare atât pentru consumul uman, cât și pentru hrana animalelor.

Potențialul nutrițional al semințelor de mei a fost confirmat prin studii recente efectuate la IBNA Balotești pe purcei Topigs  începând cu perioada crizei de înțărcare. Rezultatele au fost notabile la o pondere de includere în structura rețetelor de nutreț combinat de 25%. Analiza chimică brută comparativă a semințelor de mei Marius (furnizat de INCDA Fundulea) cu a altor resurse vegetale utilizate în hrana purceilor a scos în evidență un conținut nutritiv comparabil cu al boabelor de porumb și sorg: substanță uscată 87,19%, proteină brută 9,86%, grăsime brută 2.99%, iar energia metabolizabilă calculată cu ajutorul ecuațiilor de regresie se plasează în jurul valorii de 2.759 Kcal/ kg.

După înțărcare, la un adaos de 25% mei se pot înregistra performanțe cu 14% mai mari, respectiv un spor mediu zilnic de 285 g comparativ cu 250 g obținut la purceii hrăniți clasic, iar consumul specific se reduce cu ~12%.

Deoarece funcțiile și morfologia intestinală sunt afectate imediat după înțărcare, iar capacitatea de prevenire a colonizării bacteriilor patogene (Escherichia coli, Salmonella, etc.) la nivel intestinal este redusă (Kim și col., 2012), purceii sunt extrem de sensibili la boli enterice patogene după separarea de scroafele-mamă. Instalarea în forma severă a diareii ca urmare a factorilor generatori de stres specifici acestei perioade critice poate duce la o rată a mortalității crescută sau la compromiterea performanțelor permise de potențialul genetic pe seama reducerii consumului de hrană cu pierderi economice importante pentru crescători. Comunitatea de bacterii intestinale devine stabilă după o săptămână de la înțărcare (Faubladier, 2014), iar enzimele necesare pentru digestia proteinei complexe din hrana solidă sunt incomplet dezvoltate.

În studiul desfășurat în biobaza IBNA Balotești pe purcei înțărcați, la probele de fecale prelevate zilnic timp de o săptămână în vederea monitorizării stării de sănătate, evaluarea compoziției bacteriologice și fungice a evidențiat faptul că valorile înregistrate au fost în limitele normale (conform Gournier-Chateau și col., 1994):

IBNA tabel colonii bacterii fungi

Indiferent de categoria fiziologică, parametrii metabolici biochimici plasmatici, considerați markeri de referință pentru sănătate, se încadrează în limite normale pe fondul adaosului semințelor de mei în hrană.

Este de notat de asemenea faptul că la tineret în creștere sporul mediu zilnic poate atinge valori de 646 g. Rezultatele pozitive obținute ne-au determinat să includem semințele de mei și în faza următoare de creștere, iar rezultatele obținute au fost conform așteptărilor și au reconfirmat valoarea nutrițională a semințelor de mei.

Dincolo de faptul că meiul are dublă funcționalitate (hrana omului și a animalelor), caracteristicile nutriționale valoroase și efectele pozitive asupra stării de sănătate sunt argumente în sprijinul folosirii semințelor de mei în hrana animalelor. În plus, porcul fiind model animal pentru cercetări medicale la om ca urmare a similitudinilor anatomice și fiziologice, rezultatele obținute din studiu pot servi ca referințe medicale.

Mihaela HABEANU, IBNA

Ascaridoza la porci - Limbricii -

Ascaridoza este cea mai răspândită boală parazitară a porcilor, indiferent de sistemul de creștere. Aceasta este produsă de Ascaris suum, un parazit intestinal rigid, de culoare alb-roz, cu un corp cilindric nesegmentat și dimensiuni de 15-30 cm. Lunile de iarnă și primăvară reprezintă perioada propice de infestare, iar receptivitatea cea mai mare o reprezintă purceii cu vârsta de 2-4 luni.

Sursa de infestaṭie este reprezentată de porcii bolnavi ṣi cei purtători care contaminează mediul, dar mai ales de scroafele tinere. Infestarea se poate realiza atât la păṣune, cât ṣi în stabulaṭie, odată cu ingerarea apei ṣi a furajelor contaminate. Oul de parazit care conṭine larva ajunge în tubul digestiv al purcelului, de unde va migra spre ficat sau plămân, pentru ca în final să ajungă tot în intestine, în forma adultă. Pe tot acest traseu, larva poate produce diverse leziuni, precum apariṭia unor zone albicioase pe ficat, cu aspect de „pete de lapte“, iar în plămâni pot determina alveolite serohemoragice. Porcii tineri sunt mai receptivi la infestaṭie, rezistenṭa creṣte odată cu înaintarea în vârstă.

Simptome

Această boală se caracterizează clinic prin tulburări pulmonare, digestive, nervoase, anemie ṣi slăbire progresivă. Porcii adulṭi sunt purtători asimptomatici, iar simptomele apar doar la tineret.

Semnele digestive constau în balonarea abdomenului, acesta capătă aspect de butoi, constipaṭie alternând cu diaree și polifagie. Semnele generale constau în slăbire, întârziere în dezvoltare, anemie, hipercheratoză ṣi chiar rahitism. Semnele nervoase constau în crize epileptiforme ṣi contracții musculare convulsive care apar în timpul mesei sau imediat după consumul furajelor, urmate de comportament normal. În zona periombilicală apare mâncarimea ṣi se pot evidenṭia fenomene urticariforme. În infestațiile masive pot apărea colici cauzate de ocluziile intestinale sau chiar icterul mecanic atunci când paraziṭii trec prin canalul coledoc.

Combaterea bolii

Diagnosticul va fi pus de către medicul veterinar pe baza semnelor clinice ṣi a examenului microscopic unde pot fi evidenṭiate ouăle de paraziṭi. La necropsie se pot observa cu ochiul liber paraziṭii adulṭi ȋn intestine.

Prognosticul este favorabil în infestaṭiile slabe ṣi moderate ṣi rezervat în infestaṭiile masive. Din punct de vedere economic, prognosticul este nefavorabil deoarece purceii nu valorifică așa cum ar trebui hrana, slăbesc ṣi au întârzieri în creṣtere.

În combaterea acestei boli parazitare se administrează individual, LEVAMISOL sau ROMIVERMECTIN 1% și în furaj se poate administra ROMOXIBENDAZOL pulbere.

romivermectin romoxibendazol Romvac

Pentru a ajuta organismul, putem suplimenta raṭia cu pulberi cu vitamine ṣi minerale precum ROMSTARTER 9 + 1 P, ROMZEOFORT, VITAPREMIX BIO-MOS, VITAROM.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ

Când diferența o făcea un gard electric. Ioan Ladoși, președintele ACPR: „Autoritățile au băgat capul în nisip“

„Sunt multe aspecte ale dezastrului provocat de Pesta Porcină Africană și nu cred că știe nimeni încă la ce sume se ridică. Singurele cifre pe care le știm sunt cele ale despăgubirilor și ale cazurilor apărute. Facem o statistică inutilă, care nu folosește nimănui“, afirmă Ioan Ladoși, președintele Asociației Crescătorilor de Porci din România. Cronologia evenimentelor declanșate de apariția Pestei Porcine Africane în țară și impactul ei sunt diferite în viziunea interlocutorului nostru prin comparație cu perspectiva autorităților române. Cine are dreptate?

Cifra 5 și Ordinul cu conotații electorale

Rep.: S-a vehiculat în presa de specialitate că Asociația Crescătorilor de Porci din România a solicitat limitarea numărului de porci crescuți în gospodărie la cinci exemplare.

I.L.: Această afirmație nu a pornit de la Asociația Producătorilor de Carne de Porc. A fost o propunere a tuturor asociațiilor, însă fără precizarea numărului cinci, dar nu am cerut niciodată textual ca numărul maxim de porci crescuți într-o gospodărie să fie cinci. Noi am cerut doar reglementarea cu claritate a dimensionării acestui număr. Pentru că altfel nu avem cum să luptăm cu virusul Pestei Porcine Africane. Suntem pierduți în hățișul numerelor pe care nimeni nu îl stăpânește. Așadar, a fost un act normativ rezultat în urma discuțiilor purtate la Ministerul Agriculturii cu specialiștii lor. Cum s-a ajuns la acest număr și de ce nu a fost 3 sau 7? Nu știm. Bănuim că este legat de autoconsum. Tot ce depășește cifra reglementată de MADR conduce către o acțiune comercială. De asta implementarea unui asemenea Ordin a fost atât de dificilă. Acest Ordin nu este nou, deși el a apărut recent. A fost publicat prima oară în februarie 2019 de către MADR și la două zile după apariția lui a fost retras. De ce? Simplu! Pentru că acest ordin are și conotații electorale.

Cum au acționat alte țări și cât de eficient a fost

Rep.: Individualizarea animalelor din gospodării nu a fost realizată, nu a existat niciun control al animalelor in teritoriu, iar acest ordin care prevede limitarea numărului de porci crescuți în gospodărie a fost publicat și apoi abrogat. Ce au făcut așadar autoritățile pentru a preveni sau pentru a minimaliza efectele PPA?

I.L.: La una dintre întâlnirile pe care le-am avut la ANSVSA, în momentul în care au apărut cazurile din Moldova, de peste Prut, apoi din Ucraina, aproape de Deltă, i-am întrebat ce vor face și dacă există o colaborare transfrontalieră cu autoritățile din Moldova și Ucraina. Ce planuri aveți, cum încercați să stopați intrarea virusului în țară? Răspunsul a fost unul evaziv, ceva la modul că „ținem legătura cu ei“. I-am întrebat dacă au vreun plan pe frontieră, să se facă verificări împreună cu autoritățile omoloage. „Păi, noi nu avem nicio putere decât după ce boala a pătruns în țară.“ Și le-am spus că ce aud este îngrozitor. Pentru că în contextul acela nu se mai punea problema dacă, ci când intră virusul în România. Și s-a dovedit așa. La vremea respectivă le-am prezentat o idee. Aceea de a face un gard electric la granița cu aceste țări pentru că de aici venea pericolul cel mai mare. Se uitau la mine ca la un nebun. „Dumneata îți dai seama cât costă, ce investiții presupune?“ Le-am spus că nu știu cât costă și că este treaba lor să facă aceste calcule, niște simulări și să vadă cât ne va costa de fapt dacă va intra boala în România. S-a dovedit că nu eram așa de nebun pentru că focarele din Cehia au fost menținute sub control și după aceea eradicate tocmai datorită faptului că au fost ridicate aceste garduri. Pe granița Belgiei (care are focare) cu Franța s-au făcut garduri, iar Danemarca a anunțat că pe toată lungimea graniței cu Germania sunt garduri.

Tratarea termică, singura variantă, însă imposibilă pentru România

Rep.: Și astfel a început dezastrul. Cunoaștem în prezent care este dimensiunea pierderilor suferite?

I.L.: Efectele generale ale lipsei implementării unor măsuri serioase le-am simțit toți. Nu doar cei care au trebuit să eutanasieze animalele au avut pierderi, ci și cei care s-au situat în acea zonă de 10 kilometri față de focare. Acolo pierderile au fost imense. În momentul în care intri în acea rază, din cauza faptului că în satul X într-un coteț a fost descoperit virusul Pestei Porcine Africane, ferma intră într-un blocaj total. Asta înseamnă pierderi majore. Cel care a avut ghinionul să intre virusul în fermă a primit niște despăgubiri care acoperă probabil 60% din pierderea reală. Dar pentru cel care a fost în zonă, și avem destul de multe exemple, cine cuantifică cât este de mare pierderea respectivă și cine îl despăgubește?

Rep.: Ca să fac referire la ceea ce susțineți dvs. că au afirmat autoritățile că „au putere doar în momentul în care boala a intrat în țară“, ce s-a întâmplat după ce virusul PPA a fost confirmat în România?

I.L.: Legea este înțeleasă de autorități cu o totală inflexibilitate pentru că regulamentele europene spun că singura formă prin care poți să valorifici animalele respective este prin tratare termică. Dar autoritățile știu foarte bine că România nu are o astfel de capacitate. Și atunci au băgat capul în nisip și au spus „pe noi nu ne interesează, așa scrie acolo, asta e.“ Nu au fost acceptate derogări de niciun fel. Am zis că putem să luăm probe din fermă în fiecare săptămână, le verificăm, așteptăm un număr de zile și după aceea ne lăsați să ducem porcii la abator. Au spus nu. Doar tratarea termică a fost acceptată ca variantă. Efectele au fost multiple și perverse. În momentul în care ai ajuns în zona roșie automat și prețul scădea pentru că fermierul nu mai putea să negocieze cu abatorul, ci doar să meargă la cel care voia să îi preia animalele.


„Cei care cresc în gospodărie mai mult de cinci porci intră la categoria producători comerciali. Ca atare, trebuie să se aplice aceleași reguli (individualizare, biosecuritate, fiscalizare) atât în cazul fermelor mari, cât și a producătorilor comerciali. Pe OLX se vând mult mai mulți porci decât ne-am închipui, animale care nu sunt  verificate de autorități. Acest comerț pe Internet trebuie reglementat.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 28 ianuarie 2020

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 267 de localități din 26 de județe, cu un număr de 619 focare (dintre care 7 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). În alte 10 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 577.071 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.765 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA și cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 59 de cazuri la mistreți;
  • Județul Alba – 4 la mistreți;
  • Județul Argeș – 2 focare în exploatații comerciale și 36 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bacău – 6 focare în gospodăriile populației și 10 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Bihor – 8 focare în gospodăriile populaţiei şi 227 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți;
  • Județul Brașov – un focar în gospodăria populației și 9 cazuri la mistreți;
  • Județul Botoșani – 100 de cazuri la mistreți;
  • Judeţul Brăila – 3 focare (dintre care unul într-o exploatație comercială) și 25 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 5 focare în gospodăriile populației și 40 de cazuri la mistreți;
  • Judeţul Călăraşi – 124 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Constanţa – 41 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Covasna – un focar în gospodăria populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 22 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A) și 75 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 79 de focare în gospodăriile populației și 37 de cazuri la mistreți;
  • Județul Harghita – 4 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Ialomiţa – 17 focare în gospodăriile populației și 168 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 8 focare în gospodăriile populației şi 43 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Giurgiu – 101 focare (un focar într-o exploatație comercială) și 306 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 44 de focare în gospodăria populației și 55 de cazuri la mistreți;
  • Judeţul Ilfov – 6 focare și 171 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – 5 focare în gospodăriile populației și 19 cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 6 focare în gospodăriile populației și 33 de cazuri la mistreți;
  • Județul Mureș – 5 cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Neamț – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Olt – 68 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 8 cazuri la misteți;
  • Județul Prahova – 4 focare în gospodăriile și 62 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Satu-Mare – 174 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 3 focare în gospodăriile populaţiei și 95 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Sibiu – 5 focare în gospodăriile populației și 15 cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 198 de focare în gospodăriile populației și 539 de cazuri la mistreți;
  • Judeţul Tulcea – 5 focare în gospodăriile populației și 179 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Vaslui – 3 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – 10 focare în gospodăriile populației și 42 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vrancea – 8 focare în gospodăria populației și 37 de cazuri la mistreți;

Până la această dată (28.01.2020) au fost despăgubiți 14.800 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 403.373.620 de lei.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Sursa: ANSVSA

Ce nu s-a făcut pentru a proteja România de Pesta Porcină Africană

Revenim asupra discuției cu președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, Ioan Ladoși. Ce au făcut autoritățile române pentru a preveni apariția virusului Pestei Porcine Africane în țară sau, mai degrabă, ce nu au făcut?

Toți porcii din gospodării ar trebui crotaliați

Reporter: Există această tradiție a creșterii porcilor în România în ograda populației. Dispariția lor din gospodării ar fi privită ca fiind nefirească.

Ioan Ladoși: Nimeni nu spune că porcul ar trebui să dispară din gospodării. Noi înțelegem tradiția. Noi, proprietarii de ferme comerciale, am spus dintotdeauna că nu vrem să distrugem această tradiție, dar am solicitat un lucru foarte simplu. Dacă avem o legislație românească în ceea ce privește creșterea porcului, atunci să fie respectată de toată lumea. Nu am cerut nimic în plus.

Rep.: Dar cum înțelege acest lucru un țăran care are cel mult cinci porci, să spunem? I se va părea cel puțin complicat ca el să respecte aceleași reguli ca o fermă comercială cu mii de capete.

I.L.: În primul rând nu el trebuie să înțeleagă acest lucru, ci autoritățile din mediul rural, medicul veterinar de la sat și primarul. Ei implementează legea acolo. Nu trebuie să înțeleagă omul simplu care are cinci porci. El o să respecte legea dacă i se spune cum să facă acest lucru. Să nu vă închipuiți că regulile sunt aceleași și pentru fermele comerciale, și pentru gospodării.

Rep.: Care sunt, de fapt, regulile și diferențele dintre ele?

I.L.: Pentru fermele comerciale regulile sunt mult mai dure, mai aspre și cu reglementări foarte precise și stufoase. Pentru gospodăriile populației sunt câteva reguli simple. Regula numărul 1 ar trebui să fie ca fiecare om care are porci să îi înregistreze. Dacă am avea acest sistem, de acolo ar începe să se deruleze și celelalte reguli și lucrurile ar fi mult mai clare. În toate țările Uniunii Europene este aplicată această legislație. Nu e ceva de domeniul visurilor. Ai un porc în Belgia, nimeni nu se supără că îl ai, dar trebuie să fie crotaliat și autoritatea locală să știe de el. Dacă vrei să îl plimbi dintr-o parte în alta, autoritatea locală trebuie să știe că ai făcut asta, de unde până unde, în ce perioadă de timp, acțiuni ce trebuie demonstrate cu acte. Nu vorbesc aici de partea de fiscalizarea, care oricum nu există atunci când vorbim despre gospodării. Este vorba despre situația gravă în care am ajuns acum și care este cauzată în mare măsură de faptul că nu există niciun control asupra mișcării animalelor în teritoriu.

Pe hârtie totul era perfect

Rep.: Presupun că nu sunt argumente pe care le prezentați acum în premieră. Nu s-a schimbat nimic ca urmare a solicitărilor pe care le-ați făcut?

I.L.: Am făcut aceste solicitări dinainte de a apărea Pesta Porcină Africană în România. Am început toate demersurile către autorități încă din 2015, atunci când focarele de PPA se apropiau de granițele țării. Am avut nenumărate solicitări de întâlniri cu autoritățile pe acest subiect. Am întrebat cum se pregătesc să protejeze producția de carne de porc din România. Pe hârtie totul era perfect. „Asta este planul nostru“ și suna foarte bine, dar nu pentru că l-au inventat ei, ci pentru că l-au inventat alții care se confruntaseră deja cu această problemă și vorbim aici despre Polonia. Autoritățile române doar au făcut copy-paste. Un plan pe hârtie valorează uneori mai puțin decât hârtia în sine. Mai ales dacă nu se vrea sau nu se poate adapta în realitate.

Rep.: Puteți menționa câteva dintre măsurile principale ale acestui plan din 2015?

I.L.: Prima măsură era să individualizeze animalele, să știm care este numărul lor și să controlăm mișcarea acestora. Ceea ce nu s-a întâmplat.

Rep.: În cât timp credeți că putea fi realizat acest proces?

I.L.: În maximum șase luni pentru că nu era o chestiune de inabilitate sau incapacitate tehnică de a realiza acest lucru. Satele și comunele din țară sunt acoperite cu personal veterinar suficient, iar noi, contribuabilii, plătim pentru ca ei să își desfășoare activitatea. Așadar, împreună cu primarul puteau afla câți porci sunt într-o comună. Astfel nu am mai fi fost prinși pe picior greșit, așa cum s-a întâmplat.

Răspândirea virusului PPA nu a fost cauzată exclusive de mistreți

Rep.: Concluzia dvs. este că situația în care s-a ajuns astăzi a pornit din gospodăriile populației? Pentru că nu a existat această identificare a animalelor și controlul mișcării lor în teritoriu?

I.L.: Aceasta a fost cea mai importantă cauză, primară. În condițiile în care nu ai niciun fel de control asupra mișcării efectivelor, nu ai cum să oprești boala. Nu ai cum să faci asta în momentul în care animalele din focarele inițiale, de la Tulcea, au început să fie transferate în alte părți ale țării fără niciun control. Cum ne explicăm că focarul de la Timiș a fost declanșat prin niște animale care au venit din Bihor fără ca nimeni să știe. Marele vinovat al răspândirii acestei boli este omul. Se discută mult despre mistreți. Este adevărat că aceștia sunt purtători de boală, că avem prea mulți și că se plimbă necontrolat, dar cum putem trage concluzia că avem 1.000 de focare în gospodăriile populației față de 20 de ferme? 1.000 față de 20? La cele 1.000 de gospodării nu a ajuns virusul prin mistreți. Poate la 10-20 da. Spre exemplu, în Deltă porcii se cresc liber, la cantoanele silvice, la stâne. Cunoaștem cazuri de împerechere între mistreți și scroafe domestice.


„Nu negăm aportul mistrețului în ceea ce privește răspândirea virusului Pestei Porcine Africane, dar în niciun caz nu se putea răspândi virusul la 1.000 de gospodării. Vina lui este infimă prin comparație cu cea a omului.“
„Pe vremuri era o vorbă pentru cei din agricultură. „Morții se acoperă cu pământ și vii cu hârtii.“ Este perfect valabil și astăzi. Planul împotriva PPA a fost acolo. Era clar, era bifat și vizat de Bruxelles, dar nu s-a implementat.“
„Vrem ca regulile să fie implementate pentru că nu de legislație ducem noi lipsă, ci de aplicarea ei efectivă.“

Laura ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS