Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Apr 2021

Clubul Fermierilor Români, alături de organizațiile europene împotriva plafonării obligatorii a plăților directe

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a semnat împreună cu alte 10 asociații europene de profil o poziție comună prin care cere decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza Covid-19.

Conform celor 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din UE și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente deoarece:

Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;

Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;

Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;

Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunătoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalite;

În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

Ideea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra Statelor Membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediui și adaptare la schimbările climatice.

„În aceste vremuri extrem de fragile și incerte este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală“, susține consorțiul de asociații europene din domeniul agricol. „Trebuie să ne protejăm fermierii și să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile.“

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt:

  1. Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
  2. Camera Agrară a Republicii Cehe
  3. Asociația Agricolă a Republicii Cehe
  4. Camera Agricolă și Alimentară Slovacă
  5. Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare
  6. Confagricoltura, Italia
  7. Consiliul Agricol Danez
  8. Asociația Națională a Producătorilor de Cereale, Bulgaria
  9. Camera de Agricultură și Comerț, Estonia
  10. „Parlamentul Fermierilor“ Letoni
  11. Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole

Clubul Fermierilor Români

Adrian Oros: În loc de plafonare, România va aplica o plată redistributivă

România va aplica o plată redistributivă, în locul plafonării subvențiilor, pentru a sprijini micii femieri fără a-i dezavantaja pe marii producători agricoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o intervenție avută miercuri, 7 octombrie, la Radio Someș

„S-a tot vorbit despre plafonare, dar noi nu suntem de acord cu plafonarea subvențiilor, pentru că ar afecta nedrept pe foarte mulți care au făcut investiții, care au rate, au leasing-uri. În schimb, am găsit o modalitate și pe care o s-o aplicăm, să facem o plată redistributivă. Din suma totală pentru plăți directe, care este de 13 miliarde, să luăm un procent pe care o să-l realocăm fermelor mici, astfel încât să venim cu o finanțare mai consistentă fără a plafona apoi subvențiile pentru fermele mai mari. Deci dorim să-i ajutăm pe cei mici și medii fără a-i afecta pe cei mari”, a explicat ministrul Adrian Oros. 

De asemenea, responsabilul MADR a menționat că, împreună cu mediul asociativ, a identificat câteva priorități ce vor fi prinse în Planul Național Strategic ce vor fi finanțate de la buget. „În primul rând, consolidarea fermelor de familie care, în Europa, sunt baza agriculturii. Noi (România - n.r.) avem 840.000 de ferme din care doar 50-60 de mii sunt ferme viabile comerciale, dar unele sunt foarte mari. Avem cele mai mari ferme din Europa, ferme de chiar 40.000 de hectare. Dar în același timp, avem în jur de 740.000 de ferme de subzistență. Acestea sunt, de fapt, gospodăriile populației, pe care nu le putem considera ferme comerciale, pentru că o familie nu ar putea trăi doar din venitul acelei ferme. De regulă, aceste gospodării sunt întreținute și de alte salarii sau pensii. Noi dorim ca în această perioadă de 7 ani, să consolidăm aceste ferme, acolo unde se dorește, astfel încât cei care fac acest tip de agricultură să treacă la stadiul de fermă comercială”, a mai spus ministrul în intervenția sa la Radio Someș. De asemenea, Oros a mai afirmat că dorește ca timpul în care se petrece schimbarea - trecerea la stadiul de fermă comercială - să se scurteze, de aceea se va finanța acest lucru în Planul Național Strategic. 

Ministrul Agriculturii a mai vorbit și despre învățământul dual, pe care îl consideră ideal în comparativ cu liceele agricole. Oros a precizat că este mult mai eficient ca elevii să învețe lucrurile practice în ferme deja existente, acolo unde fermierii au investit deja în echipamente și utilaje de ultimă generație. Un liceu agricol care să aibă și fermă în care elevii pot face practică ar fi ineficient având în vedere că statul nu-și permite să înființeze ferme pentru fiecare astfel de liceu, să plătească oameni, să cumpere utilaje și tractoare care oricum ar fi învechite după 3 ani. 

În cadrul intervenției sale, ministrul a mai vorbit și de transformarea Direcțiilor Agricole Județene în Camere Agricole, dar și despre formele de asociere. În opinia sa, cooperativele reprezintă o soluție pe termen mediu și lung care ajută producătorii să-și valorifice marfa și să se poată dezvolta. 

Va reuși România să se opună plafonării?

Viitorul României depinde în mare parte de deciziile politicienilor români, dar soarta ne poate fi pecetluită și de noile reguli impuse la nivelul Uniunii Europene în noul exercițiu 2021-2027. Urmează o perioadă în care țara noastră trebuie să-și găsească lideri capabili să negocieze în forță și în funcție de specificitatea României decizii, bugete și măsuri de aplicare a acestora. Politica Agricolă Comună (PAC) este un subiect fierbinte pentru că fie ne va aduce „vânt în pânze“, fie ne va îneca nu doar agricultura, ci și economia în general. Iată mai multe opinii pe acest subiect.

Daniel Constantin, deputat

– Ce ar trebui să știe românii despre noua Politică Agricolă Română?

– După 11 ani, România nu ar trebui să se considere doar un stat aderat, ci pe deplin integrat, care să-și impună punctele de vedere și să ia toate avantajele atât din Politica Agricolă Comună, cât și din Ghidul Financiar 2020-2027. Sunt însă momente nu foarte ușoare, pentru că asistăm la două chestiuni neprevăzute, pe care eu nu le-am avut în 2013-2014: fenomenul de migrație și Brexit-ul. Aceste două elemente au impact direct asupra bugetului și Politicii Agricole Comune (PAC). Cred că România trebuie să scoată în față oamenii care au experiență, care pot deveni și lideri, dacă vreți, pe domeniu agricol la nivel european, buni negociatori care să știe să-și impună punctele de vedere. Unul dintre obiective ar trebui să fie acela de a nu fi de acord cu micșorarea bugetului pentru PAC. Cred că este un element important mai ales în țara noastră și, dacă se menține la nivel european, cu atât mai mult România va avea de câștigat. Un al doilea obiectiv este cel legat de plafonare, dar aici desigur va trebui luată o decizie politică. Cred că fermele mari din țara noastră au capitalizat foarte bine, însă subvenția pe hectar rămâne încă o componentă importantă în cifra lor de afaceri și aici cred că trebuie să fie multe negocieri înainte de a emite punctul de vedere al țării noastre. În egală măsură trebuie să vedem ce facem cu diminuarea bugetului pe Pilonul II pentru că, deși per ansamblu se pare că România nu va pierde, nici nu va câștiga foarte mult. Totuşi, dacă facem comparație cu 2014, când s-au câștigat aproape 5 mld. euro, nu știu dacă trebuie să ne mulțumim. România este posibil să aibă probleme cu bugetul național și atunci o diminuare a Pilonului II și o compensare de la bugetul național s-ar putea să nu fie posibile. Spre exemplu, în momentul de față România trebuie să cofinanțeze 5% pentru că încă este sub asistență internațională. Din 9 mld. euro înseamnă 400 mil. euro. Dacă la această sumă se mai adaugă și 10%, cât reprezintă diminuarea bugetului pe Pilonul II, adică încă 800 mil. euro, ajungem la 1,2 mld. euro care trebuie dați din bugetul de stat. Vă reamintesc că bugetul anual al MADR este în jur de 1 mld. euro. Deci, nu știu dacă vom avea capacitatea să suplinim aceste lucruri.

Claudiu Frânc, președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România

– Care ar trebui să fie poziţia României în faţa negocierilor privind noua Politică Agricolă Comună?

– România are deja o poziţie oficială, agreată de toate organizaţiile profesionale; am avut două runde de discuţii la MADR, în care s-au stabilit clar un program şi un pachet de măsuri cu care România intră în negocieri în cadrul PAC. Întăresc cuvântul intră pentru că acolo decizia se ia împreună cu toate statele europene ale UE. Poziţia de pe care pleacă România este destul de serioasă în ceea ce priveşte interesul fermierilor şi specificitatea agriculturii româneşti. Avem câteva lucruri foarte importante de care trebuie să ţinem seama: plafonarea, una dintre marile probleme, pentru că nu suntem de acord cu aceasta. În acest sens, din fericire, grupul ţărilor de la Visegrád, 4 state, au semnat deja un protocol prin care vor susţine împreună ideea neplafonării, continuarea plăţilor pe suprafaţă şi nu trecerea la plata pe fermă. Aici este un atuu, dar ce se va întâmpla în discuţiile mari vom vedea, pentru că reacţia comisarului european nu este îmbucurătoare. Acesta a spus că plafonarea va fi undeva la 60.000 euro/exploataţie, ceea ce ne-ar pune într-o situaţie foarte gravă după ce ne-am chinuit să comasăm terenurile. Apoi, discutăm de convergenţa plăţilor, vrem acelaşi nivel de plăţi la nivelul UE. Prin faptul că România va avea preşedinţia UE exact în momentul în care vor dospi toate regulamentele europene privind PAC-ul avem şansa să introducem în regulament specificitatea agriculturii româneşti. Echipa care va pleca acolo va trebui să ştie ce să negocieze, unde poate ceda, cât poate ceda şi ce poate obţine în schimbul a ceea ce a cedat.

Sorin Chiru, director general al Institutului Naţional pentru Cercetare Dezvoltare pentru cartof şi sfeclă de zahăr de la Braşov

– Ce ar trebui să reprezinte noul PAC pentru România după 2021?

– Având în vedere că institutul nostru funcţionează din punct de vedere economic ca o societate comercială, bineînţeles că suntem foarte interesaţi de noua PAC şi de orice formă de ajutor pentru cele 830 ha pe care le avem în exploatare. Încă sunt decalaje între ţara noastră şi restul ţărilor din UE, cele care formează nucleul dur şi care au avut timp 50 de ani să se capitalizeze. De aceea considerăm util ca această politică să ţină cont şi de interesele fermierilor români care în mare măsură ar solicita în continuare menţinerea unui sistem de sprijin al agriculturii. Nu cred că ar trebui să existe o plafonare a subvenţiilor. Cei care ne vor reprezenta trebuie să aibă în vedere interesele fermierilor români.

Dimitrie Muscă, director general CAI Curtici, județul Arad

– Ce aveți de spus în privința plafonării subvențiilor?

– Eu, Muscă, lucrez 7.600 ha la Olari și Curtici . Acest pământ este al oamenilor, nu al lui Muscă. Eu sunt doar directorul societății. Acei oameni care s-au unit, care și-au pus pământul împreună, de ce ar trebui să fie frustrați și să li se spună că pentru 5.000 ha vor primi doar 200.000-300.000 euro? Ce am făcut? Cu ce am greșit? Că ne-am unit, am crescut productivitatea muncii, am automatizat fluxul tehnologic, cu alte cuvinte ne-am dezvoltat atât pe verticală, cât și pe orizontală? Încercăm să aducem oameni calificați, să avem grijă de familiile lor, să-i plătim pe acești oameni și vine cineva să spună nu, te plafonez. Vă dați seama că am tăia aripile celor care s-au asociat și vor să se asocieze. Dacă astăzi se discută aceste lucruri, ce vină au oamenii că s-au unit? Îi punem să destrame asociațiile, facem 3.000 de firme cu 2-3 ha de pământ? Și care este viitorul?

Lumea este împărțită în două. Pe de o parte se spune că populația va crește foarte mult până în 2050, că vom fi foarte mulți pe Terra și nu vom avea ce mânca. Pe de altă parte vin marii bogătași ai lumii și spun că suntem prea mulți și trebuie să reducem numărul populației. Așadar, nu avem o politică globală coerentă. Asta se întâmplă pentru că această politică o fac niște oameni și nu întotdeauna sunt luminați, cum se întâmplă și la noi în țară uneori. Ajung oameni slab pregătiți profesional, politic etc. să ocupe poziții de conducere care să decidă soarta țării sau a Uniunii. Sper totuși ca toate acestea să fie trecătoare, pentru că ar fi în neconcordanță cu ce se întâmplă la nivel mondial. Există o tendință de globalizare, se unesc fabrici de mașini, de avioane, de pesticide, se cumpără unele pe altele. Sper să fie o văpaie care se va stinge repede. Marea Britanie a ieșit din UE, noi nu vrem să ieșim, aici este locul nostru, însă nu vrem nici să fim umilii Europei. Trebuie să fim stăpâni pe noi, să ne spunem punctul de vedere și să spunem clar: „Asta nu acceptăm.“ Să ne uităm la vecinii noștri din Ungaria care nu s-au supus imigranților și nu au acceptat vânzarea terenurilor, nici măcar la arendare sau concesionare. Nimeni nu le-a făcut nimic, iar noi ne speriem de ce vom păți. Nu vom păți nimic, avem nevoie doar de oameni competenți care știu să se bată pentru România.

Nicușor Șerban, proprietarul fermei Agroserv Măriuța, județul Ialomița

– Cum credeți că ar trebui gestionați banii în noul exercițiu 2020-2027?

– Din punctul meu de vedere, dacă noua PAC, indiferent de mărimea sumelor pe care le va aloca, nu va gândi și o direcționare a sumelor condiționată de performanță, Europa va continua să importe produse din lumea largă și România cu atât mai mult. Nu trebuie să facem efort să vindem grâu în Indonezia și porumb în Egipt, trebuie să facem eforturi să vindem lapte, carne, ouă și produse din aceste materii prime. Avem capacitatea și profesionalismul să producem mâncare în România pentru români. Noi vorbim despre cum să cucerim piețe, când nu suntem în stare să asigurăm necesarul intern? Este păcat! Gândiți-vă că suntem o țară care are toate formele de relief de la litoral până la golul alpin, deci putem face turism, agricultură, zootehnie, producție alimentară intensivă și mai puțin intensivă. Vreau să atrag atenția că avem o gravă problemă – forța de muncă. Am ajuns să facem eforturi fantastice în a pregăti tinerii după ce vin în fermă. Avem nevoie ca școala să fie lângă noi cu oameni pregătiți. Oamenii fără școală pot fi ușor conduși de politic, e adevărat, dar nu asta ne interesează!

Patricia Alexandra Pop

Abonează-te la acest feed RSS