Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași (ADI ZMI), GAL „Colinele Iașilor“ și Primăria Comunei Ciurea au organizat cea de-a doua ediție a Pieței Metropolitane din acest an, care a marcat a șaptea ediție a evenimentului, în comuna Ciurea. Piața Metropolitană Ciurea a avut loc în perioada 8-9 iulie 2023, în Parcul Memorial „Ciurea 1917“, din Lunca Cetățuii.

Piața Metropolitană își propune să fie un eveniment de tradiție care aduce împreună producătorii locali, meșteșugarii talentați și comunitatea într-un cadru liniștit și prietenos. Scopul evenimentului este de a promova produsele locale de calitate, precum și de a susține dezvoltarea economică a zonei metropolitane.

Piața Metropolitană Ciurea a oferit vizitatorilor o gamă variată de produse locale proaspete, de la legume și fructe de sezon, carne afumată preparată tradițional, produse lactate delicioase, până la conserve savuroase și produse apicole deosebite, precum miere și alte delicii apicole. Participanții au avut ocazia să se bucure de autenticitatea și calitatea acestor produse, să descopere talentele meșteșugarilor locali și să se implice în atelierele interactive pregătite special pentru ei.

Având în vedere diversitatea participanților noștri, vă prezentăm cu mândrie câțiva dintre aceștia:

• Făbricuța din Tomești – Afumături carne;
• Andrei Croitoru – Afumături carne;
• Florin Găman – Brânzeturi de oaie;
• Carolina Neculcea – Ateliere pentru copii;
• Furdui Vasile – Caș, telemea, iaurt capră;
• Ferma Betinne – Produse din lapte de capră;
• Andreea Coman – Dulciuri copii, vată de zahar, sucuri etc.;
• Bujor Elena – Conserve din legume și fructe;
• Iulian Pîrîu – Casa Alma – Dulcețuri și siropuri;
• Corneliu Andrieș – Fructe mere și suc de mere;
• Sandu Mihai – Fructe din Vorovești – Mure, zmeură, ouă prepeliță;
• Sandu Virgil Marian – Fructe de cătină, sirop de cătină;
• Ana Menagatos – Pers. Fizică Legume;
• Brumă Lidia – haine de copii;
• Constantin Norocel Toader – Brățări, produse din piele;
• Maria Alexandriuc – Produse artizanale din piele;
• Push Design – Brățări, produse din piele;
• Delia Lificiu – Bijuterii handmade;
• Marinela Mihăilă – Lumânări parfumate handmade;
• Atudosiei Magdalena – Bijuterii din aur vegetal handmade;
• Maxim Cătălin – Svarga Loka stupină terapeutică – produse apicole;
• Rusu Stela Gabriela – produse apicole;
• Sănduleanu Dumitru – produse apicole;
• Stupina Lungu – produse apicole;
• Marius Antica – Vinuri din Fructe;
• Teo's Café – cafea, băuturi răcoritoare.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ardelean Nicolae Răzvan din localitatea Sânnicolau Român, județul Bihor, deține un efectiv de 670 de ovine din rasa Țurcană și spune că în calitatea de tânăr crescător întâmpină multe dificultăți

„La noi oieritul este moștenire de familie. După absolvirea liceului, tata mi-a dat 150 de oi pe care le-am înmulțit și le-am prăsit după posibilități. Au trecut de atunci 10 ani, dar, dacă ar fi să o iau iar de la început, nu cred că aș mai face-o.“

A optat pentru rasa Țurcană datorită calităților ei mult superioare altor rase, mai ales în ceea ce privește rezistența la clima din România. Este o rasă despre care spune că îți dă după cum îi dai, de aceea trebuie să existe un sistem de furajare strict care să fie respectat zi de zi, adaugă tânărul crescător bihorean.

„După încheierea perioadei de pășunat încep cu o rație zilnică de cereale (porumb, orz, triticale), care crește până ajunge la o rație de 1-1,5 kg pe zi și o masă de fân sau lucernă. După fătare, oile trec la două mese de lucernă pe zi, iar perioada de furajare este de aproximativ 120-140 de zile, în funcție de venirea primăverii.“

Problema cea mai mare pentru crescătorii de ovine este că nu există o piață sigură, mărturisește Ardelean Nicolae Răzvan.

„Noi facem investiția de pe un an pe altul, știm cât investim, dar nu știm dacă o să ne scoatem investiția și aici nu mă refer la pierderi naturale, care sunt inevitabile, mă refer la piața de desfacere a produselor, în special mielul și telemeaua. Prețurile variază de la o zi la alta, ceea ce a dus la lichidarea multor ferme de oi. Cel mai bun exemplu pentru noi a fost anul 2022, când în primăvară am început cu un preț cât de cât bun, de 19-20 lei / kg pentru miei în viu, dar oferta aceasta nu a ținut foarte mult; imediat după perioada Sărbătorilor Pascale, prețul a început să scadă, ajungând în luna iunie la 11 lei/kg în viu și chiar mai puțin în unele cazuri. Am fost printre puținii care au dat o parte din miei în luna aprilie cu prețul de 19 lei/kg, la o medie de 28 de kg.“

Toate s-au scumpit considerabil anul trecut: kilogramul de porumb era 1 leu, iar anul acesta este 1,5 lei/kg, adaugă crescătorul.

„În 2022 ne-am scos investiția și atât. Problema cea mai mare este de acum înainte, dacă prețul mieilor nu ajunge la 18-20 de lei/kg, o să vă zic sigur că nu mai putem rezista pentru că, indiferent de toată dragostea și moștenirea de tradiție, până la urmă este o afacere și nu poți face o afacere în care pierzi doi, trei ani la rând.“

 Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) este singurul sprijin considerabil, dar și acesta, spune crescătorul, îl împarte în mare cu registrele genealogice. „Ajutoarele Naționale Tranzitorii pentru sectorul vegetal și zootehnie (ANTZ) sunt nesemnificative, iar pentru pășuni am ajuns să plătim chiria pe hectar mai mult decât este subvenția, fiind doar un filtru prin care primăriile încasează subvențiile pe pășuni.“

În momentul de față, ca tânăr fermier, acesta spune că nu are curaj să-i îndrume pe cei care se gândesc la o afacere în acest sector.

„Viitorul nu știu ce o să ne rezerve, dar, dacă piața nu se mișcă în cel mai scurt timp, cred că eu unul nu o să mai pot rezista, o să renunț la tot ceea ce înseamnă tradiție și o să mă orientez spre altceva.“

„Subvențiile sunt cum sunt, dar nu acoperă nici 10% din costurile de întreținere.“

Beatrice Alexandra MODIGA

După doi ani de pandemie de COVID-19, Piața „Semințe cu Suflet“, inițiată de un grup de voluntari care și-au propus să promoveze soiurile autohtone de legume și fructe, a ajuns la sfârșitul lunii octombrie în capitala Moldovei, la Iași. Aici au fost prezenți cultivatori din toată țara, dar și de peste Prut. Întâlnirea a avut loc în Holul de Marmură de la Facultatea de Zootehnie (actuala FIRAA - Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare), iar cei interesați au putut face schimb de semințe străvechi nemodificate genetic provenind din gospodării, asociații și instituții din țară și străinătate.

„Cultivați, înmulțiți, iar din ce vă prisosește, dați mai departe!“

„Grupul funcționează de 8 ani, iar scopul acestuia este de a aduna semințele vechi, bătrânești, țărănești, cum le spunem noi, de legume și plante medicinale, aromatice. După cum observați, la aceste evenimente se dau și semințe, și plante, și arbuști fructiferi, fiecare ce poate să aducă, să dăruiască. Noi le-am numit «Semințe cu Suflet» pentru că sunt dăruite din suflet, fără să cerem nimic în schimb, dar datoria morală a celor care le primesc este să le înmulțească și să dea și ei mai departe, astfel încât să asigurăm perpetuarea speciilor vechi, păstrarea acestor soiuri românești bătrânești, cărora noi le-am pus denumirea locului de proveniență deoarece nu sunt trecute în catalogul  național“, specifică organizatoarea evenimentului, Rodica Meiroșu.

Rodica Meiroșu din comuna Săhăteni, județul Buzău, este numită „mama semințelor cu suflet din România“ și pe bună dreptate deoarece este coordonatoarea acestui grup extrem de unit, cu peste 1.800 de membrii. Buzoianca dăruiește o sumedenie de semințe tradiționale, nemodificate genetic, cu mesajul „Cultivați, înmulțiți, iar din ce vă prisosește, dați mai departe!“

„Mă ocup de aproape 20 de ani de aceste plante, adunate din toată țara, dar și din străinătate. Mai nou, am organizat în ultimii ani și Festivalul Tomatelor și al Biodiversității, unde adunăm producători din toate colțurile țării și din străinătate, dar și din Republica Moldova. Am început din pasiune, nici eu nu știu numărul soiurilor de tomate cultivate. Acum 2 ani am avut cca 500 de soiuri, iar anul trecut am avut în jur de 300 de soiuri.

Pun accentul pe soiurile românești, dar cultiv și soiuri exotice, încerc să aclimatizez diferite plante medicinale, aromatice, legume. Îmi este greu să aleg din sute de soiuri, dar consider că Inimă de Bou, soiul vechi al nostru, este pe primul loc în preferințele mele“, ne mărturisește buzoianca.

Plante mai puțin cunoscute și microorganisme active care „însănătoșesc“ solul

La piața de semințe am întâlnit-o pe Iani Iordache, din comuna Hemeiuș, județul Bacău, care ne mărturisește că a venit la târg pentru toți cei care doresc să grădinărească sănătos.

„Visul meu este să ajut și să inspir lumea care dorește să trăiască sănătos. Oricine are o grădină poate să o transforme într-o sursă de sănătate.

În prezent, avem o suprafață destul de mare, în jur de 2.000 mp, cu două solarii pentru familie, nu comercializez, îmi place mult să experimentez, să testez plante noi, de care lumea nu a auzit. De exemplu, luffa, castravetele pentru burete sau buretele vegetal, este o plantă care produce niște fructe lungi și poroase. Dacă dăm coaja jos obținem acel burete pe care multă lume crede că îl obținem din mare, dar de fapt este de la o plantă care poate crește la noi în grădină, mai ales în solar, depinde de zona în care suntem. La Piața Semințe cu Suflet de la Iași am venit cu roșii cherry și roșii foarte mari, bob, dar cu mai multe tipuri de salate înrudite cu muștarul. Am o plantă meliferă foarte bună pentru grădină, utilizată ca plantă-companion pentru a atrage polenizatorii, Lofantus, dar și altele folosite în același scop, respectiv gălbenele, crăițe, lobodă, fasole“, ne spune cultivatoarea.

La această întâlnire l-am cunoscut și pe Vitalie Popescu, care a venit de la Chișinău, Republica Moldova, cu o tehnologie relativ nouă.

„Este vorba despre microorganisme active, o tehnologie japoneză apărută în 1980, reprezentată de un mix de ingrediente benefice care ajută la ridicarea bonității solului. Atunci când solurile sunt afectate de tot felul de chimicale, ca să restabilim echilibrul natural trebuie să folosim microorganisme active. Acestea se pot utiliza la epurarea apelor, în zootehnie pentru ridicarea masei animalelor, pentru eradicarea mirosului în grajduri, pentru ridicarea imunității animalelor, inclusiv a păsărilor, pot fi folosite în gospodăriile avicole, dar și pentru un spectru foarte larg al activității omului.“

Este extraordinar... să dăruiești!

Una dintre gazdele evenimentului a fost Spătaru Nicoleta din județul Iași, care și-a așteptat prietenii din alte orașe și din Republica Moldova.

„Este un fenomen că am reușit să ne întâlnim și să dăruim semințe românești care se păstrează din an în an. Acestea le rămân copiilor noștri, astfel încât să trăiască sănătoși. În ziua de astăzi, când este atât de greu și lumea este atât de egoistă, acest fapt de a dărui mă face extraordinar de fericită. Ne încărcăm bateriile pentru o perioadă lungă de timp când simțim bucuria de a dărui ceva. Este extraordinar! Astăzi ofer semințe vechi de foarte mulți ani, semințe de roșii țărănești, de seră și de grădină, în funcție de cum are fiecare posibilitate să și le planteze. Este minunat că fiecare aduce ce are în grădina lui. Spre deosebire de semințele hibrizilor, semințele acestea pot fi plantate an de an și fiecare soi are particularitățile lui, unul e mare, unul foarte dulce, altul e mai sec, fără semințe.“

Camelia Cojocaru din Holboca, județul Iași, spune că face schimb de semințe în toată țara, trimite plicuri sau se întâlnește personal în piețe cu ceilalți producători. „Mă motivează plăcerea și bucuria de a vedea că omul ia aceste semințe și le pune în grădina lui. Avem foarte multe sortimente de semințe de roșii, de ardei grași, flori, rădăcinoase. Am în total 920 de pliculețe, dar soiurile la roșii și ardei sunt câteva sute. Cultiv pe 700 mp, suprafață suficientă pentru gospodăria proprie.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Deși producătorii agricoli și mulți consumatori care preferă să cumpere din piețe au dezaprobat închiderea acestor spații, piețele agroalimentare se închid treptat ca măsură de prevenire a riscului de infecție cu COVID-19.

Producătorii agricoli au dezaprobat această măsură, explicând că astfel sunt favorizate marile lanțuri comerciale, supermarketurile şi multinaţionalele, iar agricultorii români nu vor mai avea unde să îşi vândă recolta. Mai ales că vorbim despre produse perisabile ce trebuie aruncate dacă nu pot fi valorificate imediat.

„Suspendarea pieţelor agroalimentare din spaţiile închise este o măsură injustă pentru producătorii români, în condiţiile în care hypermarketurile îşi pot continua activitatea“, se arată într-un comunicat al federației PRO AGRO care a solicitat Executivului revenirea asupra deciziei de suspendare „cât mai grabnic“.

De altfel, soluții ar putea fi găsite. Potrivit PRO AGRO, așa cum au putut fi găsite soluții în cazul unor amplasamente – deschiderea pereților laterali, mutarea tarabelor în spațiu deschis – pot fi găsite soluții și în cazul magazinelor proprii ale micilor producători, unde se comercializează preponderant produse de origine animală, pentru ca aceștia să-și poată continia activitatea.

„Nu putem să nu observăm caracterul total injust al acestor măsuri, dar și faptul că s-a acționat cu dublă măsură față de activitatea hypermarketurilor care își pot continua activitatea. De asemenea, trebuie menționat că în mod uzual producătorii care își valorifică producția prin magazine proprii nu au contracte de colaborare cu marile magazine, fiind expuși riscului falimentului“, mai spun reprezentanții federației PRO AGRO.

Consumatorii au nevoie de piețele agroalimentare

Mai mult decât atât, consumatorii au nevoie de aceste piețe, ei fiind cei care le-au menținut în viață până acum înțelegând că așa asigură diversitatea și durabilitatea sectorului agricol autohton, spune și Daniel Botănoiu, fermier și consultant agricol, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Într-o scrisoare deschisă adresată șefului Executivului, postată pe pagina sa de Facebook, Daniel Botănoiu vine nu numai cu argumente solide pentru ca piețele să rămână deschise, dar și cu soluții concrete: „Domnule Orban, nu luați în judecată sumară închiderea piețelor lansată de cei care nu se pricep deloc, gândiți fenomenul în ansamblul său!

Consumatorii români au nevoie de aceste piețe, ei sunt cei care le-au menținut în viață până acum, ei au înțeles că așa asigură diversitatea și durabilitatea sectorului agricol! Nu îi trimiteți la produsele «trase la Xerox» din marile lanțuri de magazine! Lăsați-i să aleagă din varietatea acestor produse, lăsați-i să aleagă sănătatea, lăsați-i să sprijine producătorul roman!“

Mai mult decât atât, închiderea piețelor duce la o densitate mai mare de consumatori în marile magazine, ceea ce înseamnă o rată mai mare de răspândire a Covid-19, mai explică Botănoiu.

Risipă alimentară în vremuri de pandemie…

Trebuie să ținem cont și de închiderea HoReCa, unde vânzările au scăzut cu 40%, la producătorii mici și mijlocii către aceste unități, ceea ce înseamnă că marfa produsă fie a luat calea piețelor agroalimentare, fie a fost aruncată…

„Întrebarea se pune: în vremuri de pandemie ne permitem risipa alimentară generată de aceste decizii aberante? În varianta închiderii piețelor accesul legumelor și fructelor românești în galantare va fi extrem de mic, aproape către zero! Consider că piețele agroalimentare dispun de măsuri de protecție, precum și de circuite funcționale (ventilație și climatizare ambientală) mult mai generoase și eficiente decât în cazul lanțurilor de mari magazine.

Prin decizia pe care o veți lua, fie permiteți accesul produselor românești pe masa consumatorilor, fie veți asista din fotoliul de la Palatul Victoria la falimentul agriculturii românești și la dispariția fizică a fermierilor înglodați în datorii! Dumneavoastră decideți!!!“, mai spune Daniel Botănoiu în scrisoarea deschisă adresată premierului Ludovic Orban.

Şi Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România a solicitat ca toate pieţele agroalimentare permanente din ţară să rămână deschise, iar măsurile de restricţionare a activităţilor să fie luate punctual, acolo unde se constată că administratorii nu respectă măsurile pentru prevenirea şi combaterea COVID-19.

Acțiuni de protest din partea producătorilor agricoli

În speranța că vor convinge Guvernul să renunțe la decizia de închidere a piețelor ce funcționează în spații închise, câteva zeci de producători agricoli și muncitori din domeniu au organizat o manifestație în Piața Victoriei. Veniți din diferite părți ale țării, în ciuda frigului și a ploii reci – ca o ironie cruntă după un an de secetă cumplită…– manifestanții au stat demni în fața clădirii Guvernului pentru a transmite mesaje clare Executivului: „Deschideți piețele!“, „Vrem să muncim, nu să murim!“, „Supermarketurile-n câștig, țăranii evacuați în frig!“, „Vrem soluții concrete, nu țărani evacuați din piețe!“, „Piețele pentru producătorii români!”, „Susțineți țăranii!”, „Sprijinul tău este sămânța acțiunii noastre!“, „Agricultura familială la scară mică – țărănească“. Vocea participanților a convins, se pare, deoarece mai mulți participanți la protest au fost primiți la Palat pentru a discuta cu reprezentanți ai Guvernului.

Cine a organizat protestul

Potrivit Agerpres, acțiunile de protest au fost organizate de Asociația Eco Ruralis, Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, Uniunea Salvăm Țăranul Român, Asociația Fermierilor Utilizatori de Automate de Lapte Crud din România, Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS, Federația Sindicatelor Democratice din Agricultură, Federația Națională a Lucrătorilor, Federația Uniunea Producătorilor Agricoli și Organizațiilor Interprofesionale, Cooperativa Agricolă Legume de Glodeanu Sărat, Cooperaiva Agricolă Roșiori de Ialomița, Asociația Femeilor din Mediul Rural Olt.

Ce au cerut manifestanții

Pe lângă mesajele transmise prin viu grai și prin pancarte cu scris citeț, producătorii și lucrătorii agricoli au solicitat concret: revizuirea Hotărârii de Guvern care a reglementat închiderea piețelor, a halelor alimentare și a târgurilor locale desfășurate în spații închise; sprijinirea urgentă și strategică a pieței locale și a lanțurilor scurte alimentare în condiții de siguranță pentru sănătatea publică. De asemenea, manifestanții au mai cerut ca Guvernul să compenseze pierderile suferite de țărani și de micii producători afectați de această măsură de închidere a piețelor închise, știut fiind că produsele comercializate de aceștia sunt perisabile și, deci, toată munca lor ajunge la gunoi. Protestatarii au mai solicitat și accesul la piață pentru micii producători, respectarea obligațiilor internaționale pentru drepturile omului în sectorul agroalimentar, participarea țăranilor și a micilor producători la luarea deciziilor și dialog permanent cu autoritățile la nivel central.

Ministrul Adrian Oros dă vina pe dezinformare…

„Doar 27 de pieţe dintr-un total de 514 au rămas închise în urma restricţiilor impuse de autorităţi, ceea ce reprezintă 5,25%“, declară ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

Recent, într-o conferință de presă susținută la sediul MADR, actualul responsabil al agriculturii românești a spus că în toată această problemă „există foarte multă dezinformare“.

„Stadiul de funcţionare a pieţelor agroalimentare, pentru că există foarte multă dezinfomare, este la 16 noiembrie 2020. Dintr-un total de 514 pieţe agroalimentare, 367 au funcţionat dintotdeauna în spaţii deschise sau semi-deschise, nu s-a modificat nimic. Pentru 120, care funcţionau în spaţii închise, primarii au găsit soluţii privind modificarea fluxului astfel încât şi acestea au fost deschise. Au rămas închise 27 de pieţe din spaţii închise, adică 5,25%. Asta este realitatea privind pieţele agroalimentare“, a precizat Oros.

Dezinformare sau nu, între timp pe platformele de socializare românii au început să se unească în grupuri de Facebook unde se promovează produsele autohtone – alimentare și nealimentare. Pe principiul „Unde-s mulți, puterea crește!“, consumatorii români au început să înțeleagă că gustul produselor românești va dispărea dacă nu sprijinim producătorii cumpărându-le marfa. Unul dintre aceste grupuri este „Nici eu nu cumpăr de la supermarket“, unde românii se sfătuiesc de unde să cumpere produse autohtone, recomandă și socializează. Există, deci, speranță.

Ce spune legea

Conform Hotărârii nr. 52 a CNSU, activitatea pieţelor agroalimentare în spaţii închise, târgurilor, bâlciurilor, pieţelor mixte şi volante şi a talciocurilor a fost suspendată începând din 9 noiembrie pentru a preveni infectarea cu Covid-19: „Se propune menținerea suspendării activității piețelor agroalimentare în spații închise, târgurilor, bâlciurilor și a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 384/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice. 69. Prin excepție de la prevederile pct. 68 se permite activitatea piețelor agroalimentare, inclusiv a piețelor volante ce pot fi organizate în zone publice deschise, cu respectarea normelor de protecție sanitară“.

Simona Nicole DAVID

Piața Sudului din sectorul 4 a fost redeschisă, marți, 11 august, în urma unor lucrări de modernizare în valoare de 10 milioane de euro.

Clădirea în care este piața agroalimentară are instalații de climatizare, autorizație de securitate la incendiu, precum și parcare etajată de 300 de locuri. De asemenea, tot aici, a mai fost amenajat un hectar de spațiu verde, iar pentru siguranță, sunt două tipuri de pază: firmă privată și angajați ai Poliției Locale.

Prezent la inaugurarea noii clădiri, primarul sectorului 4, Daniel Băluță, a spus că aceasta este dotată cu toate facilitățile de care au oamenii nevoie.

„Din punct de vedere tehnologic, are tot ceea ce este necesar pentru o clădire în anul 2020”, a precizat primarul sectorului 4.

Lucrările la Piața Sudului au fost demarate la sfârșitul anului 2018, nevoia de transformare fiind destul de mare din cauza construcțiilor provizorii din ultimii ani și a bazarului de arhitectură incoerentă.

Potrivit primarului Daniel Băluță, prețul pentru închirierea unei tarabe este la fel cu cel dinainte de renovare fiind vorba de două categorii de spații comerciale: tarabe – aici sunt 80% producători și alte spații destinate comercianților.

În funcție de „vadul” pe care îl are comerciantul, prețul poate fi de 35 de euro pe metrul pătrat – pentru spațiile din față, iar o tarabă se închiriază cu 20 de euro pe zi.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-au întâlnit cu membri ai Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale pentru a discuta modalitățile în care produsele românești tradiționale pot fi promovate.

De asemenea, au fost purtate discuții și cu experți ai AFIR, AM-PNDR, precum și cu reprezentanți ai Asociației Marilor Rețele Comerciale din România – AMRCR și ai Administrației Piețelor Sector 2.

Soluția principală pentru promovarea produselor românești este schema de calitate.

„Credem foarte mult că fără scheme de calitate pe care să le finanțăm consistent din bugetul pe care îl avem alocat României pe fonduri europene nu vom reuși să ne consolidăm și să putem crea o nișă de consumatori care să susțină integrarea strategiei Farm to Fork“, a explicat secretarul de stat în MADR, Emil Dumitru.

Secretarul de stat a mai adăugat că ecologizarea Politicii Agricole Comune este un trend de care România ar trebui să țină cont. Se așteptă o implicare din partea reprezentanților producătorilor în ceea ce privește măsurile viitoare din următoarea programare financiară. Un obiectiv pe care Ministerul îl are este ca zona montană să beneficieze de măsuri distincte pentru a nu fi într-o competiție inegală cu celelalte zone teritoriale ale României.

Conducerea MADR a convenit să efectueze vizite împreună cu echipe din cadrul Autorității de Management pentru PNDR la asociațiile de producători în cadrul cărora să prezinte beneficiile accesării măsurilor dedicate sistemelor de calitate, precum și oportunitățile asocierii.

Soluții pentru alocarea de spații

De asemenea, oficialii MADR au facilitat dezbaterile dintre reprezentanții Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale și Direcția Piețe din sectorul 2 al Municipiului București privind posibilitatea alocării de spații pentru comercializarea produselor certificate și atestate pe scheme de calitate.

Reprezentanții Administrației Piețelor Sector 2 au propus producătorilor să le ofere în administrare contra unei chirii Piața Colentina din București, un spațiu modern și utilat cu tot ceea ce e necesar pentru depozitarea și comercializarea produselor agroalimentare.

În acest context, membrii Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale au convenit să poarte discuții interne pentru a stabili modul concret de acțiune și organizare pentru gestionarea și administrarea pieței.

În cadrul acestei colaborări, MADR are obligația de a se asigura ca în piață să fie comercializate doar produse locale, certificate și atestate pe scheme de calitate naționale și europene.

Potrivit secretarului de stat Aurel Simion, „acest proiect este o oportunitate extraordinară pentru desfacerea produselor certificate și atestate pe scheme de calitate și ar putea constitui un centru pilot și, totodată, un model de bune practici pentru administrațiile piețelor din țară, astfel încât producătorii să-și poată valorifica produsele, iar consumatorul să se bucure de gustul produselor de odinioară. Este un început în valorificarea produselor fermierilor români în promovarea lanțului scurt de aprovizionare și consum“.

Pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar este nevoie de o strategie solidă pentru elaborarea de politici coerente și durabile, precum și de metode inteligente de obținere a fondurilor europene pentru susținerea produselor locale, regionale și naționale.

Simona Nicole David

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că inspectorii din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene și a Municipiului București desfășoară verificări în toate piețele agroalimentare din București și din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri. În acțiunile de verificare se pune accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a prospețimii acestora și a țării de origine și categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

Chiar dacă ne aflăm la finalul lunii octombrie, producătorii autohtoni asigură consumatorilor în cadrul piețelor agroalimentare, piețelor en-gros, piețelor volante, târgurilor de toamnă organizate pe întreg cuprinsul țării, suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel, în piețele agroalimentare, în piețele de gros sau în spațiile special amenajate din jurul piețelor se găsesc proaspete și la prețuri rezonabile legume și fructe precum:  tomate, ardei gras, ardei gogoșari și kapia, vinete, cartofi, varză, ceapă, morcov, rădăcinoase, verdețuri, conopidă, gutui, struguri, prune, mere, pere, nuci etc.

Toate aceste acțiuni de monitorizare și verificare a comerțului cu legume și fructe pe toată filiera, de la producere până la comercializare, au drept scop ca toți consumatorii să poată beneficia de produse de calitate și  sigure pentru sănătate.

De la începutul anului și până la această dată, în Municipiul București și în toate județele din țară, acțiunile de verificare sau după caz de reverificare a piețelor agroalimentare,  hypermarket-urilor și depozitelor  en-gros de legume și fructe, s-au concretizat în 161.400 lei sancțiuni contravenționale cu amendă și un număr de 286 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

Beneficiile Hotărârii de Guvern nr. 107 din 27 februarie 2019 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate" se văd și se simt și la această dată, astfel că, în piețele agroalimentare din Municipiul București și din țară sunt prezenți zilnic și ușor de identificat, producătorii autohtoni beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate, cultivate în spații protejate – Ciclul II de producție, cu cantități suficiente, asigurând astfel necesarul de consum intern de tomate românești de calitate și la prețuri care să acopere costurile de producție ale fermierilor.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, conform prevederilor Reg.nr.396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Națională Fitosanitară prelevează în permanență legume și fructe autohtone care sunt analizate în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide. Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

nspectorii MADR și ai Direcțiilor Agricole Județene verifică, la nivel național, modul în care sunt respectate prevederile Legii nr.145/2004 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Au fost verificate 185 piețe agroalimentare, 82 depozite en-gros de legume și fructe, 2920 operatori economici, din care 1650 persoane fizice și 1270 persoane juridice. Au fost prelevate 28 probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, etc.

Totodată, atestatele de producător cu suspiciuni asupra calității de producător sau asupra cantităților de legume posibil de obținut în raport cu  suprafețele cultivate au fost retrase, în vederea verificării de către DAJ-uri la primăriile emitente.

Controalele au vizat câteva aspecte importante, precum:

• Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar
• Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice sau producători agricoli organizați conform OUG 44/2008
• Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar
• Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare a țării de origine (facturi fiscale)
• Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această perioadă la comercializare

În urma acestor acțiuni de control s-au făcut următoarele constatări:

• Piețele agroalimentare din România oferă consumatorilor o abundență de legume de sezon proaspete: salată, ceapă și usturoi verde, ridichi, spanac, verdețuri (pătrunjel, mărar, leuștean), rădăcinoase, castraveți, precum și mere, cartofi, ceapă uscată, nuci și altele produse de fermierii autohtoni
• Produsele autohtone se deosebesc prin calitate și prospețime de loturile de legume și fructe din import sau comerț intracomunitar, care prezintă în marea lor majoritate un grad de deshidratare, sunt mai fade, fără caracteristici apreciate de consumatori, multe specii de fructe fiind frecvent protejate contra deshidratării prin ceruire fină
• Loturile de legume și fructe provenite din import sau din comerț intracomunitar pierd din prospețime și fructuozitate, prin transport și depozitare, de regulă fiind recoltate înainte de maturare pentru a rezista la transport și depozitare
• Majoritatea legumelor și fructelor provenite din țările europene sau din import sunt obținute prin tehnici de cultură super intensive sau intensive, cu dirijarea în totalitate a factorilor de nutriție și de mediu
• Legumele și fructele românești produse de persoane fizice sunt, în totalitate, obținute prin metode tradiționale, moștenite în gospodăria țăranului roman, sunt crescute pe sol, fertilizate în principal organic, irigate prin  brazdă sau picurare, ceea ce le conferă calități organoleptice și însușiri culinare deosebit de apreciate

La fel de important este și faptul că toate cantitățile de legume și fructe autohtone sunt recoltate și aduse în piețele agroalimentare spre a fi oferite consumatorilor în aceeași zi, sau cel mai târziu, în ziua următoare recoltării, ceea ce le conferă prospețime și savoare specifice.

Loturi mari de legume și fructe provenite din Serbia sau Macedonia, cum ar fi varza, merele, morcovii, ceapa uscată, pătrunjel, salata verde se descarcă în depozitele din România, iar pe facturile emise comercianților nu se înscrie originea produselor în vederea informării corecte a cumpărătorilor, fiind ușor de substituit originea reală cu cea autohtonă.

De asemenea, activitățile de control impun un comerț corect și civilizat în piețele agroalimentare, cu asigurarea spațiilor aferente producătorilor agricoli autohtoni ce oferă în continuare legume și fructe de sezon proaspete și sănătoase.

Sursa: madr.ro

Începând cu data de 30.11.2018 și până în data de 07.01.2019 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va desfășura controale tematice specifice sărbătorilor de iarnă, cu scopul prevenirii apariţiei toxiinfecţiilor alimentare și răspândirii virusului Pestei Porcine Africane (PPA).

Se va verifica modul în care operatorii din sectorul alimentar respectă măsurile privind combaterea pestei porcine africane (PPA), a condiţiilor sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor referitoare la trasabilitatea, ambalarea, transportul, depozitarea și comercializarea cărnii proaspete de porc, precum și a modului de marcare şi certificare a cărnii proaspete, a cărnii tocate, a cărnii preparate şi a produselor din carne de porc, sau care conţin carne de porc.

În acest sens, la nivelul DSVSA judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, vor fi constituite echipe, care, în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratelor de Poliţie judeţene, şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, vor efectua controale oficiale având drept scop:

• Verificarea modului de sacrificarea porcilor care se va realiza în unităţi de abatorizare, autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea de porcine şi publicate pe site-ul ANSVSA. Este interzisă tăierea porcilor, în scopul comercializării cărnii, în alte locuri sau spații, decât cele autorizate sanitar veterinar.
• Verificarea modului de respectare a cerințelor legislației Uniunii Europene aplicabile comerţului cu porcine vii, precum și a măsurilor privind restricționarea mișcărilor de porci vii, ca urmare a apariției și evoluției focarelor de PPA.

De asemenea, se vor realiza controale în trafic, cu sprijinul reprezentanţilor Inspectoratelor de Poliţie județene, pentru a se verifica dacă sunt respectate condițiile legale pentru transportul animalelor, cărnii și produselor din carne.

• Verificarea modului de respectare a cerințelor legale aplicabile comerţului cu carne proaspătă și produse din carne, ca urmare a apariției și evoluției unor focare de PPA.
• Verificarea respectării normelor în vigoare prinvind comercializarea ouălor şi produselor din ouă, laptelui şi produselor lactate, precum și peştelui şi produselor din pescuit.

Obiectivele vizate în cadrul acestor acțiuni sunt: pieţele agro-alimentare, abatoare, unităţile de tranşare a cărnii, unităţile de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animală, precum şi în unităţile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, unităţi de alimentaţie publică, pizzerii, cantine, unităţi tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, pensiuni turistice, unităţi de tip hipermarket/supermarket, magazine alimentare etc.).

Piețele agroalimentare vor fi supravegheate de către medicii veterinari care vor sancționa comercializarea produselor în alte condiții decât cele prevăzute de normele sanitare veterinare.

Este interzisă comercializarea produselor şi alimentelor de origine animală în spaţii improvizate (în sistem de vânzare stradal), nesupuse controlului sanitar veterinar.

Totodată, cu ocazia acestor controale, o atenție deosebită va fi acordată verificării condițiilor sanitare veterinare și de igienă existente în locurile organizate periodic de către autoritățile locale, în vederea comercializării unor alimente care prezintă caracteristici tradiționale (de ex. târguri de Crăciun).   

La nivelul unităţilor de vânzare cu amănuntul supuse înregistrării şi controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor se va proceda la:

a) verificarea respectării cerinţelor pentru înregistrarea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;

b) verificarea respectării cerinţelor de igiena;              

c) verificarea trasabilităţii produselor alimentare.

La nivelul DSVSA judeţene și a municipiului București și al circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO) în perioadele 30.11.2018-24.12.2018 şi 27.12.2018 - 07.01.2019 va fi asigurată permanenţa, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică, va fi afişat programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare. De asemenea, la nivelul DSVSA judeţene și al circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO) vor fi afișate locațiile în care poate fi efectuat examenul pentru identificarea Trichinella spiralis în carnea de porc.

Sursa: ANSVSA

Prin ce trece România în acest an aniversar este greu de imaginat. În loc să ne bucurăm de împlinirea unui secol de la unirea majorității ținuturilor românești între hotarele patriei-mamă, poporul vrând-nevrând este implicat într-unul dintre cele mai cumplite războaie – războiul româno-român, iscat de efectele întârziate al evenimentelor din decembrie 1989. Credeam că vom trăi în sfârșit într-o țară democrată cu adevărat, fără să știm că vom distruge ce s-a construit cu sacrificii greu de îndurat și de imaginat.

De aproape trei decenii fiecare zi pe care o mai apucăm vine să ne convingă că se poate și mai rău. România a încăput pe mâinile unor conducători veniți parcă dintr-o altă lume, care s-au apucat să o hărtănească, să tragă unii într-o parte, alții în alte zeci, sute și chiar mii de părți. Românii, plini de o vină care este de neiertat, au dovedit o pasivitate uneori soră cu jafurile comandourilor de trădători și vânzători ai celor mai de preț bunuri pe care le cuceriseră prin trudă.

Partidele create nu au avut ideologii, nu au avut proiecte și programe pentru dezvoltarea României pe baza temeiurilor solide pe care erau construite multe dintre sectoarele economiei naționale. Au început punerea în aplicare a celor mai naive și frauduloase înstrăinări plasate sub cele mai odioase înalte protecții.

Rând pe rând au căzut în cel mai groaznic faliment cele mai productive întreprinderi care aveau o însemnată contribuție la bugetul statului din industrie, agricultură și servicii, acolo unde se nășteau sau se prelucrau bogățiile naturale ale solului și subsolului. România sfârșitului de secol XX se prezenta incomparabil mai distrusă ca Iugoslavia, supusă unei dezmembrări pe care puțini o bănuiau și, poate, un scenariu asemănător era pregătit și pentru noi.

Partidele, cele istorice, Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal, au avut parte de frământări greu de potolit în care lupii tineri proveniți unii dintre ei din structuri așa-zis comuniste și securiste au avut grijă ca adevărații politicieni ieșiți din temnițele cominterniste să treacă la cele veșnice, iar cei rămași la cârma organizaților s-au înfrățit cu dușmanii, până nu de mult de moarte, și au devenit tovarăși de jafuri și trădări, așa încât s-a înstrăinat tot ce am avut mai de preț, începând cu petrolul, gazele, sursele de energie electrică și tot ce era competitiv în economie. S-a pus cruce mineritului, atât a celui pentru cărbune, dar mai ales celui pentru celelalte minereuri, pregătindu-se întreg sectorul extractiv pentru vânzare pe nimic.

Pământul, unul dintre cele mai fertile și mai invidiate din Europa, a avut parte de hotărâri criminale care au permis înstrăinarea unor mari suprafețe către persoane de alte naționalități. La ora actuală aproape 40% din cele mai roditoare suprafețe din Câmpia Banatului, Bărăganului și Câmpiei Române sunt deținute de italieni, germani, francezi, arabi, olandezi, danezi, turci și alte neamuri.

Ca să se ajungă la această situație, unii parlamentari autohtoni au dat legi una mai draconică decât alta și fiecare în felul ei a contribuit la distrugerea locurilor de muncă și la scăderea continuă a nivelului de trai. Mai mult, în România cei care aveau în sarcină să păzească patrimoniul, avutul național s-au înarmat cu legi și la aplicarea lor au angajat cele mai credincioase slugi puse pe căpătuială. Aceștia din urmă au avut sarcina să tragă obloanele și să pună lacătele la porțile întreprinderilor econo­mice românești. Societățile comerciale au fost închise și cei care le-au creat au fost arestați.

Cu sprijinul celor mai înalți conducători au fost defrișate milioane de hectare de pădure. Un exemplu concret este retragerea măsurilor care pedepseau tâlharii codrilor. Așa a ajuns metrul ster de lemn de foc de la 500 de lei în 1991 la 5.000 de lei în 2018, iar românii se încălzesc cu lemne aduse din Bulgaria.

Și cum vorba lungă este sărăcie curată, vă reamintesc că în urmă cu aproape un secol revista Brazda, patronată de marele sociolog Dimitrie Gusti – renăscător de tradiții românești, anunța criza din 1929, aducând națiunii la cunoștință că de la Turnu Severin și până la Sulina silozurile și locurile de depozitare sunt pline, iar banița de grâu și porumb nu a crescut cu o para, dând de înțeles că marfă este din belșug și cerere puțină.

Mihai Vișoiu

Primele tomate ale producătorilor agricoli autohtoni înscriși în programul de sprijin guvernamental au apărut în piețele agroalimentare din municipiul București. Consumatorii se pot aproviziona cu tomate românești preferate pentru calitățile lor gustative, obținute pe sol prin metode convenționale, fertilizate cu îngrășământ natural și, bineînțeles, proaspete.

Sunt expuse deja spre vânzare de producătorii agricoli în piețele: Rahova, Străduinței, Domenii, Râmnicu Sărat, Sudului iar, în zilele următoare, consumatorii se vor putea aproviziona cu tomate românești și din alte piețe din București. Producătorii agricoli autohtoni înscriși în programul de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate pot fi ușor recunoscuți de către consumatori, ei purtând șorturi roșii cu însemnele programului și având la loc vizibil afișat tăblițe de identificare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că până la data de 9 mai 2018 au fost primite în total 11.925 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, pentru ciclul I aferent anului 2018. Cei mai mulți cultivatori provin din județele Olt (3.937), Dolj (1.643) și Galați (1.590). Dintre solicitanții de sprijin în Ciclul I au definitivat plantarea tomatelor în spații protejate un număr de 10.451. 

Reamintim că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți, se află în al doilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă începând cu luna mai și până în decembrie.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel puțin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale verifică încă de la începutul lunii martie modul de respectare a prevederilor Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, în piețele agroalimentare en-detail și en-gros din București, cât și din țară.

Având în vedere creșterea volumului de legume şi fructe proaspete, de proveniență autohtonă, ce se vor comercializa în perioada următoare, se impun acțiuni de control privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul comercializării legumelor şi fructelor proaspete, în principal în piețele agroalimentare    en-detail și piețele en-gros.

Aceste acțiuni au vizat până în prezent un număr de 184 piețe agroalimentare din București și din țară, dintr-un total de aproximativ 260 piețe agroalimentare existente la nivelul întregii țări.

Principalele obiective urmărite de inspectorii MADR sunt:

• Asigurarea în piețe a spațiilor distincte de minim 40% pentru producătorii agricoli, marcate și semnalizate vizibil
• Etichetarea conformă cu legislația în vigoare, astfel încât să nu se creeze confuzii privind originea produselor și eliminarea fenomenelor de substituire a originii legumelor și fructelor provenite din import, prezentate ca fiind produse în România
• Existenţa documentelor care să ateste provenienţa legumelor şi fructelor supuse comercializării după caz, file din carnetul de comercializare, facturi fiscale pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar, în cazul agenţilor economici persoane juridice

Acțiunile inspectorilor MADR au avut într-o primă etapă un caracter preventiv, ținând seama și de prevederile Legii prevenirii nr.270/2018, dar în situația când au fost constatate abateri repetate de la prevederile legislative, au fost dispuse măsuri ferme și termene de remediere.

Împreună cu administrațiile piețelor agroalimentare, inspectorii MADR urmăresc respectarea regulilor de către comercianți, astfel încât consumatorii să poată distinge și  cumpăra produsele românești.

În paralel cu verificările din piețe, pentru atestatele de producător care ridică suspiciuni în ceea ce privește respectarea prevederilor legale, inspectorii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor desfășura împreună cu Direcțiile pentru Agricultură Județene și a Municipiului București, demersurile de verificare a acestora, atât la sediul primăriilor emitente, cât și în teren, la producătorii agricoli.

Ministerul  Agriculturii și Dezvoltării Rurale desfășoară în baza legislației și atribuțiilor specifice, acțiuni permanente de control care să conducă la eliminarea totală a practicilor incorecte, în ceea ce privește activitatea de producere, comercializare a legumelor și fructelor și, în general, a produselor agricole într-un climat legal și civilizat al comerțului în piețele agroalimentare și nu numai.

Sursa: madr.ro

Sucevenii se lasă păcăliți de ucrainenii care vând produse ilegale

De câţiva ani a prins avânt, pe piaţa neagră suceveană, comercializarea erbicidelor, fungicidelor, pesticidelor şi a altor produse fitosanitare aduse din Ucraina. Aceste produse, a căror vânzare în România se desfăşoară autorizat, în condiţii stricte, pentru că sunt substanţe periculoase, cu diferite niveluri de toxicitate, se vând în pieţe, bazaruri, parcări, pe Internet la preţuri scăzute comparativ cu cele din magazinele de specialitate. De cele mai multe ori efectul după utilizare nu este cel scontat.

Teama agricultorilor suceveni ca aceste produse să se regăsească în unele magazine autorizate amestecate cu produsele omolgate, care se vând vrac, sau să fie falsificate fitosanitare cunoscute ca produse neomolgate, provenite din Ucraina şi Moldova, este mare din cauza cantităţii foarte mari de astfel de substanţe aflate pe piaţă.

Potrivit unei informări a IPJ Suceava, în primele şase luni ale anului 2017 poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi, Substanţe Periculoase, cu sprijinul Oficiului Fitosanitar Suceava şi al Gărzii de Mediu Suceava, au desfăşurat 10 acţiuni pe linia produselor de protecţie a plantelor, fiind confiscate în timpul controalelor sute de kilograme de produse de protecţie a plantelor de provenienţă ucraineană. Produsele urmau să fie vândute pe piaţa neagră și puteau prezenta un nivel crescut de toxicitate cu efecte imediate sau în timp asupra sănătăţii populaţiei.

Doar la o singură descindere în bazarul din Suceava au fost confiscate 216 kg de produse de protecţie a plantelor de provenienţă ucraineană, din care 45 litri erbicid. La un alt control la 44 de comercianţi, fitofarmacii, farmacii veterinare, au fost constatate 16 infracţiuni de trafic cu produse sau substanţe toxice şi două infracţiuni de contrabandă calificată cu produse fitosanitare. Sunt doar câteva date dintr-o informare a poliţiştilor, dar care îi înspăimântă pe agriculturii de bună credinţă pentru că aplicarea de tratamente cu substanţe necorespunzătoare, procurate din magazine, poate duce la infestarea ireversibilă a culturilor şi la pierderi foarte mari sau chiar la compromiterea totală.

Micii fermieri preferă substanţele aduse în pieţe sau bazar

Dacă fermierii preferă produsele de protecţie a plantelor folosite în tratamente cumpărate de la marile companii pentru a le putea aplica conform buletinelor de prognoză şi avertizare emise de inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare judeţene, mulţi dintre cei care practică agricultura pe suprafeţe mici, lângă casă, preferă produsele aduse de peste graniţă şi vândute pe sub tarabe pentru că sunt mai ieftine. Ei nu ştiu dacă nu este depăşit termenul de valabilitate, nu au fost depozitate în condiţii improprii, nu au în compoziţie ingrediente care să producă alergii sau soluţia cu care stropeşti legumele şi fructele nu le-a otrăvit pentru că ambalajele nu au indicaţii clare privind conţinutul şi natura produselor de protecţie a plantelor. Dacă informaţiile există, puţini ştiu limba ucraineană, iar singurele date sunt cele oferite de comerciant, pentru că dacă nu cunoşti limba nu poţi citi eticheta de pe ambalaj.

Verificarea provenienţei substanţelor folosite este foarte importantă

Referitor la substanţele folosite în agricultură, fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără a precizat în cadrul unei întâlniri cu legumicultorii suceveni că există un organism, Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor, care verifică produsele pentru tratamente, inclusiv pe cele bio. Ele trebuie să treacă printr-un sistem de testare, această comisie înfiinţată la nivel naţional având asemenea atribuţii.

„Suntem aproape de frontiera cu Ucraina la nord şi Republica Moldova la est, state care au un alt regim. Foarte mulţi agricultori se aprovizionează pe această cale ilegală, fenomenul fiind foarte greu de controlat. Aici intervine responsabilitatea producătorului. În cazul în care analizele – şi iată că au început să se facă – sunt pozitive la substanţe interzise – şi Doamne fereşte să se găsească o astfel de substanţă, resturi sau urme în produs – fermierul poate să fie compromis pentru totdeauna. Nu va putea vinde niciodată. Asta se întâmplă oriunde în lume“, a precizat Valeriu Tabără.

Acesta le-a recomandat tuturor utilizatorilor să verifice omologarea produselor de protecţie a plantelor pe pagina web a Ministerului Agriculturii, putând afla şi informaţii despre substanţa activă, numărul şi deţinătorul certificatului de omologare, ţara de provenienţă.

Silviu BUCULEI

La sfârșitul lunii august, compania Syngenta a organizat la București un eveniment deosebit de important pentru activitatea sa: conferința globală a specialiștilor Syngenta în domeniul tratamentului semințelor.

Dl Andrei Măruțescu, directorul de comunicare și relații publice pentru România și Republica Moldova al Syngenta, ne-a făcut o prezentare generală a evenimentului: „Partea de tratament a seminței are o importanță din ce în ce mai mare pentru creșterea randamentului culturilor. Noi suntem convinși că sămânța reprezintă, pentru orice fermier, punctul de plecare spre culturi cu randament maxim. În contextul actual al modificărilor climatice, de cele mai multe ori în defavoarea fermierilor, devine tot mai important să protejăm sămânța, adică să protejăm investiția, astfel încât fermierii să obțină culturi cu un randament cât mai mare“, a subliniat domnia sa.

„Obiectivul nostru – noi tehnologii la îndemâna fermierilor“

„În aceste zile aici, la București s-au întâlnit peste 150 de specialiști, din 40 de țări, conducători ai departamentelor specializate în cercetarea, producția și aducerea pe piață a tot ceea ce înseamnă produse pentru protecția semințelor în cadrul companiei Syngenta. Ei au dezbătut problemele majore din domeniu, precum și utilizarea produselor, cercetarea și inovarea în acest scop. Cu acest prilej i-am avut alături pe dl John Paar, vicepreședintele Departamentului de Protecție a Culturilor din cadrul companiei, și pe dna Ioana Tudor, directorul global al direcției Tratament Sămânță a Syngenta.

În momentul de față, Syngenta reprezintă un jucător important de pe piață. În cifre, vânzările din anul 2016 s-au ridicat la 13 miliarde de dolari, iar în România vorbim despre o creștere cu două cifre. Important însă este ceea ce pregătim și ceea ce putem oferi fermierilor români. Suntem o companie bazată în principal pe cercetare-dezvoltare, iar obiectivul nostru este să aducem permanent la dispoziția fermierilor cele mai noi tehnologii în domeniul protecției plantelor și al semințelor de calitate superioară, cu o genetică superioară. De altfel, în următorii doi ani așteptăm lansarea a cel puțin trei produse noi. Evident că termenul acesta depinde de reglementările și de obținerea aprobărilor necesare pentru a aduce pe piață aceste produse. Suntem convinși că orice beneficiu adus în mâna fermierilor este pentru competitivitatea agriculturii din România“, a mai arătat directorul de comunicare și relații publice.

Syngenta rămâne o firmă elvețiană

În ceea ce privește cumpărarea Syngenta de către China Chem, citându-l pe dl John Paar, Andrei Măruțescu a spus: „Cumpărarea de către China Chem nu reprezintă sfârșitul Syngenta, ci, dimpotrivă, o relansare. Considerăm această tranzacție benefică pentru ambele părți și spunem tuturor că Syngenta rămâne Syngenta, o companie cu sediul central în Elveția, care va continua să investească în cercetare și dezvoltare, în beneficiul și pentru fermieri.“

Despre noile produse a căror lansare o pregătește compania a făcut câteva dezvăluiri dna Ioana Tudor, directorul global al direcției „Tratament Sămânță“ a Syngenta: „Pe partea de fungicide, unul dintre produse este Vibrance, un fungicid cu totul special prin spectrul larg de boli împotriva cărora protejează. Practic, lista lor se întinde pe trei pagini.

În România îl vom lansa în varianta pentru cereale, porumb și sfeclă de zahăr. În alte țări din afara UE produsul a fost deja lansat. Sperăm ca în sezonul următor să aducem pentru porumb produsul Maxim Quatro, care a rezultat în urma unei combinații de patru substanțe active de fungicid reunite într-unul singur. E foarte ușor de aplicat, foarte concentrat și este un produs care s-a dovedit constant peste tot în lume. Acest aspect este foarte important pentru România, care este una dintre țările mari producătoare de semințe. Cele produse în România sunt exportate în foarte multe țări din Europa și din afara ei. Al treilea produs protejează semințele de factorii de stres de mediu, de prea multă secetă sau, dimpotrivă, de prea multă ploaie. Pentru România, în acest sens ne-am concentrat pe floarea-soarelui, care este una dintre cele mai importante culturi din zonă.“

„România are un potențial fantastic!“

Dl Sergiu Staicu este noul director general al Syngenta România. Declarațiile sale s-au bucurat de un interes deosebit. „Provocările cu care se întâlnește fermierul din România, la fel ca și oportunitățile pe care agricultura românească le oferă, au determinat compania să prevadă și pentru anii următori o creștere a volumului activității în România. Practic, ne apropiem de creșteri cu două cifre față de activitatea din anul trecut. În ceea ce privește provocările cu care se confruntă fermierii români, primul lucru care îmi vine în minte sunt extremele care s-au înregistrat anul acesta. Nu sunt extreme specifice neapărat anului 2017, dar cred totuși că în această primăvară am văzut fenomene mai puțin obișnuite, și mă gândesc la zăpada și la frigul din aprilie, care ne-au luat pe nepregătite, mă uit la ultimele 30 de zile în care temperaturile de peste 35-40 de grade au fost constant la ordinea zilei.

Abilitatea fermierilor și a companiilor care sunt alături de fermieri pentru a găsi acele culturi sau acea structură de culturi care să reducă, pe cât posibil, din impactul acestor extreme reprezintă cheia succesului, cred eu.

Oportunitățile vin din potențialul pe care România îl are. Avem mai bine de opt milioane și jumătate de teren arabil care este în folosință, ceea ce reprezintă jumătate din suprafața agricolă a Franței, reprezentând un potențial fantastic. Ne uităm la poziția geostrategică pe care o are România în bazinul Mării Negre. Doar aceste două elemente, fără a mai vorbi de cele legate de calitatea solului, sunt suficiente pentru a da dimensiunile oportunității pe care agricultura României o are. Vedem în ultima perioadă, de la intrarea României în UE, chiar dacă au trecut zece ani de la acel moment, din perspectivă tehnologică, un progres semnificativ care s-a întâmplat în România. Punând toate aceste lucruri la un loc, rezultă oportunitățile pe care fermierii le au“, a prezentat domnia sa provocările și oportunitățile cu care echipa sa are de a face.

Cantitatea și calitatea merg mână în mână

Întrebat despre culturile speciale, acesta a declarat: „Vorbind despre cultura viței-de-vie, în ultimii ani am avut probleme de reconversie și cred că în momentul de față vedem deja efectele: sunt din ce în ce mai multe suprafețe care vin în producție, sunt producători care s-au consolidat și sunt producători mai mici care au apărut pe această piață. Efectele benefice ale acestor programe cred că sunt deja vizibile în suprafețele de producție, în calitatea produsului finit, respectiv în calitatea vinului românesc. La fel se întâmplă și în zona pomiculturii și a legumiculturii, începem să vedem rodul acestor investiții. Prin echipa noastră din România suntem alături de fermieri și căutăm să îi ajutăm să capteze cât mai mult din potențialul existent în acel domeniu de investiție. Când ai o vie sau o livadă intensivă sau superintensivă este foarte important să lucrezi și cu o tehnologia care să îți permită să folosești la maximum acel potențial. Prin echipa tehnică oferim aceste tehnologii menite, pe de o parte, a crește randamentul și a crește productivitatea pe suprafață și, în același timp, de a respecta cerințele din perspectiva reziduurilor din produsul finit. Ambele aspecte sunt la fel de importante. E important să avem cantitate, dar este la fel de important să avem și calitate, să respectăm cerințele impuse de zona de producție și de poziția în lanțul de producție.“

Trăgând concluzia, Sergiu Stancu a rezumat astfel viziunea Syngenta asupra pieței românești: „România este o piață importantă pentru Syngenta. Inclusiv organizarea aici a conferinței legate de tratamentul semințelor o dovedește. Vom continua să ne întărim prezența pe piață și alături de fermieri, de clienții noștri cu produse bazate pe cercetare și dezvoltare, adaptate condițiilor din România.“

Alexandru GRIGORIEV

Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, l-a primit miercuri, 6 septembrie 2017, pe ambasadorul Regatului Danemarcei în România, E.S. Dl Karsten Vagn Nielsen. Ambasadorul a fost însoţit de Șeful Secției Comerciale din cadrul Ambasadei Danemarcei, precum şi de reprezentantul unui grup de companii cu o experienţă vastă în administrarea de producţii de porci la scară largă.

În introducere, Ambasadorul a făcut o prezentare a investiţiilor daneze de pe piaţa românească, o parte dintre acestea aflându-se de mai mulţi ani în ţara noastră şi dezvoltându-se în toată această perioadă. De asemenea, Ambasadorul a menţionat că România are un potenţial foarte mare în domeniul agriculturii, subliniind în acelaşi timp că investitorii danezi care activează pe piaţa din România vor continua investiţiile în tehnologie şi know-how pentru a dezvolta companiile şi a deveni mai profitabile de la an la an.

În cadrul întâlnirii, ministrul Petre Daea a afirmat că România a obţinut performanţe deosebite în producerea cerealelor, situându-se pe locul I la suprafața cultivată cu porumb in Europa și având o vastă experiență în creșterea suinelor. De altfel, de-a lungul timpului, fermierii români au dobândit experienţă, s-au dotat tehnic, astfel că randamentele au crescut de la an la an, ceea ce creează premisele sporirii efectivelor de porci. În acelaşi timp, ministrul a evidenţiat că este momentul să ne gândim cum să dezvoltăm partea de reproducţie, astfel încât să avem materialul biologic din România, în condiții de maximă securitate. „Suntem deschiși oportunităților de investiții străine și, mai ales, dorim să facilităm parteneriate agricole de toate tipurile, de la sectorul creșterii animalelor, până la procesarea de produse”, a precizat ministrul Petre Daea.

Un alt subiect discutat în cadrul întâlnirii de azi l-a constituit pesta porcină africană, investitorii danezi arătându-se preocupaţi de riscurile pe care această boală le implică. Din acest punct de vedere, ministrul Petre Daea i-a asigurat pe oaspeţii danezi că sistemul sanitar veterinar din România este foarte bine pus la punct, autorităţile acţionând foarte bine şi prompt la primul caz semnalat la Satu Mare. Ministrul a arătat că România a fost liberă de pesta porcină africană până în 31 iulie 2017, când a fost confirmat primul focar la porcii domestici din gospodăriile populației, la periferia municipiului Satu-Mare, județul Satu-Mare, aflat la granița cu Ucraina, stat unde boala evoluează din anul 2012, atât la porcii domestici, cât și la porcii mistreți. Pe data de 1 august 2017 a mai fost confirmat un al doilea focar secundar, iar de atunci situația este stabilă în privința acestei boli, neînregistrându-se niciun focar nou.

Totodată, ministrul a explicat că imediat după apariția suspiciunii de pestă porcină africană, autoritățile veterinare județene, împreună cu celelalte autorități teritoriale implicate în controlul bolii, au aplicat măsurile necesare pentru stoparea bolii, așa cum prevede legislația europeană de profil, transpusă în legislația națională și a activat planul de contingență național pentru pesta porcină africană.

La finalul întâlnirii de astăzi, ministrul Petre Daea şi-a exprimat dorinţa ca în perspectiva Politicii Agricole Comune după 2020 interesele României şi ale Danemarcei să conducă la o consolidare a relaţiilor economice, astfel încât să se asigure un climat favorabil pentru o dezvoltare propice în interesul actorilor din întregul sector.

Sursa: madr.ro

În perioada 23-29 mai 2017, echipele de control din cadrul MADR au continuat verificările privind respectarea prevederilor Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în piețele agroalimentare din sectoarele Municipiului București. Au fost controlate 15 dintre piețele agroalimentare mari din București, iar ca urmare a acestor controale se constată o îmbunătățire considerabilă a modului de etichetare ,respectiv a modului de organizare a spațiilor distincte alocate producătorilor persoane fizice.

Obiectivele principale ale acestor acțiuni de control constau în:

• Asigurarea unui procent minim de spații de vânzare distincte, în proporție de minimum 40% din totalul spațiilor de vânzare existente, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli autohtoni, persoane fizice deținătoare ale unui atestat de producător și ale unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obținute din gospodăria/ferma proprie.
• Etichetarea conformă a tuturor loturilor de legume și fructe expuse în piețe prin indicarea informațiilor cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului și evident, a prețului de vânzare.
• Existența unui atestat de producător eliberat în condițiile legii și a documentelor de proveniență, în cazul comercianților.

De la începutul acțiunii de control, echipele de inspectori au verificat un număr total de 5.531 operatori, dintre care 4.598 producători agricoli și 918 comercianți. Echipele de control au realizat verificări zilnice, o parte dintre aceștia fiind controlați succesiv, având în vedere prezența permanentă în piețe.

Pe parcursul acțiunii de control s-au aplicat în totalitate 108 sancțiuni contravenționale, cu o valoare de 77.800 lei atât administratorilor de piețe, cât și comercianților care nu au respectat normele de trasabilitate sau au substituit originea produselor.

Echipele de control au constatat existența unui număr de 240 de atestate de producător, care ridică suspiciuni în ceea ce privește respectarea prevederilor legale, pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a început, împreună cu Direcțiile pentru Agricultură Județene și a municipiului București, demersurile de verificare a acestora, atât la sediul primăriilor emitente, cât și în teren, la producătorii agricoli.

Ca urmare a acțiunilor întreprinse în această săptămână, spațiile de vânzare alocate conform legii pentru producătorii agricoli, persoane fizice, au fost delimitate în mod distinct în toate piețele controlate, acestea fiind semnalizate corespunzător.

La momentul actual producătorii nu întâmpină probleme din cauza lipsei spațiului de desfacere a produselor din gospodăriile proprii, având în vedere că în piețele agroalimentare au fost disponibilizate spații distincte pentru comercializarea de fructe și legume autohtone.

Acțiunile inițiate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale continuă și în celelalte piețe mai mici ale Municipiului București până la instaurarea unui climat adecvat pentru ca producătorii agricoli să-și poată comercializa produsele proprii, iar consumatorii să beneficieze de calitățile oferite de produsele autohtone.

În perioada 23-25 mai 2017, echipele de control din cadrul MADR au continuat verificările privind respectarea prevederilor Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în 15 piețe agroalimentare din sectoarele Municipiului București.

Obiectivele principale ale acestor acțiuni de control constau în:

• Asigurarea unui procent minim de spații de vânzare distincte, în proporție de minimum 40% din totalul spațiilor de vânzare existente, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli autohtoni, persoane fizice deținătoare ale unui atestat de producător și ale unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obținute din gospodăria/ferma proprie.

• Etichetarea conformă a tuturor loturilor de legume și fructe expuse în piețe prin indicarea informațiilor cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului și evident, a prețului de vânzare.

• Existența unui atestat de producător eliberat în condițiile legii și a documentelor de proveniență, în cazul comercianților.

De la începutul acțiunii de control, echipele de inspectori au aplicat în totalitate 89 de sancțiuni contravenționale, atât administratorilor de piețe, cât și comercianților care nu au respectat normele de trasabilitate sau au substituit originea produselor.

Echipele de control au constatat existența unui număr semnificativ de atestate de producător, aproximativ 200, care ridică suspiciuni în ceea ce privește respectarea prevederilor legale, pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a început demersurile de verificare a acestora, atât la sediul primăriilor emitente, cât și în teren, la producători.

Ca urmare a acțiunilor întreprinse în această săptămână, spațiile de vânzare alocate conform legii pentru producătorii agricoli, persoane fizice, au fost delimitate în mod distinct în toate piețele controlate, acestea fiind semnalizate corespunzător.

La momentul actual producătorii nu întâmpină probleme din cauza lipsei spațiului de desfacere a produselor din gospodăriile proprii, având în vedere că în piețele agroalimentare au fost disponibilizate spații distincte pentru comercializarea de fructe și legume autohtone.

Acțiunile inițiate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor continua și în celelalte piețe ale Municipiului București până la instaurarea unui climat adecvat pentru ca producătorii români să-și poată comercializa produsele proprii, iar consumatorii să beneficieze de calitățile oferite de produsele autohtone.

Sursa: madr.ro

În această săptămână, echipe de control din cadrul MADR verifică respectarea prevederilor Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în toate piețele agroalimentare din sectoarele Municipiului București.

Pentru desfășurarea optimă a acestei acțiuni de amploare, s-a solicitat sprijinul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigare a Criminalității Economice, pentru constituirea de echipe mixte de control alcătuite din inspectori de specialitate ai MADR și ofițeri de poliție economică și ordine publică, în scopul de a asigura depistarea, sancționarea și eliminarea tuturor activităților ilicite ce se manifestă în aceste zone de comercializare, în special, în domeniul fructelor și legumelor proaspete.

Obiectivele principale ale acestor acțiuni de control constau în:

• Asigurarea unui procent minim de spații de vânzare distincte, în proporție de minimum 40% din totalul spațiilor de vânzare existente, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli autohtoni, persoane fizice deținătoare ale unui atestat de producător şi ale unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obținute din gospodăria/ferma proprie.
• Etichetarea conformă a tuturor loturilor de legume și fructe expuse în piețe prin indicarea informațiilor cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului şi evident, a prețului de vânzare.
• Existența unui atestat de producător eliberat în condițiile legii și a documentelor de proveniență, în cazul comercianților.

În urma controalelor efectuate s-a constatat faptul că foarte mari cantități de legume și fructe proaspete provenite din comerțul intracomunitar sau din import, tranzacționate “la negru” ajung a fi comercializate ca produse autohtone în depozite en-gros sau direct în piețele agroalimentare.

Foarte multe atestate de producător eliberate de primării ridică suspiciuni rezonabile asupra legalității modului de eliberare a acestora, urmând ca pentru toate aceste situații să se extindă verificările de specialitate la instituțiile care le-au eliberat, respectiv primării.

În prima zi de verificări, echipele de control ale MADR au aplicat 40 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 43.000 lei.

A fost angajată răspunderea contravențională în cazul a trei administratori de piețe agroalimentare, cărora li s-a aplicat fiecăruia amendă contravențională în valoare de 12.000 lei.

Acțiunile inițiate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor continua până la eradicarea fenomenului ilicit din piețele Municipiului București și instaurarea unui climat adecvat pentru ca fermierii români să-și poată comercializa produsele proprii, iar consumatorii să aibă garanția calității oferită de produsele autohtone.

Programul MADR pentru susținerea produselor românești deficitare, cu subprogramul tomate, începe să dea roade. Directorul Direcției Județene Agricole Prahova, Mita Enache, a anunțat că prima producție din spațiile protejate a fost livrată en-gross pe piețele ploieștene. Recolta de tomate vine de la Daniel Matei, din comuna Tomșani. Prețul este deocamdată destul de ridicat pentru consumatori, dar extrem de favorabil pentru intermediari ori producători, 15 lei/kg.

În zilele următoare sunt așteptate alte cantități în special din solariile legumicultorilor din Balta Doamei și Olari. În Registrul Unic al DAJ deschis special pentru acest program s-au înscris 186 de fermieri. Sprijinul constă în alocarea sumei de 3000 de euro agricultorilor care dețin minimum 1.000 mp solarii sau sere cultivate cu tomate, cu o producție de cel puțin 2 kg tomate/mp și care fac dovada că valorifică pe piață 2.000 kg de pe suprafața înscrisă pentru ajutor. Valorificarea celor 2.000 kg trebuie să se facă în perioadele ianuarie-mai inclusiv și noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

În rest, de cele mai multe dintre promisiunile din luna aprilie s-a ales praful

În luna aprilie 2016 a existat, dacă vă aduceți aminte, un scandal de amploare printre fermierii din zootehnie legat de prețul extrem de mic de vânzare a porcului: 3,5-3,8 lei/kg în viu în condițiile unor costuri de producție de 5-5,3 lei/kg de carne. Acesta – spuneam și noi, la vremea respectivă, în paginile revistei noastre – a fost generat de „embargoul impus Rusiei, invadarea României cu carne din statele UE, micșorarea prețului la un nivel periculos pentru afacerile autohtone, blocaje în piața de desfacere, imposibilitatea asigurării condițiilor de bună practică etc.“. Fermierii vorbeau despre „faliment iminent“, „dezastru“.

La nivel oficial se discuta despre câteva intervenții: plata către fermele de creștere și îngrășare a suinelor a ajutorului excepțional instituit de Comisia Europeană, în valoare de 2,37 milioane de euro, la nivelul României; obținerea unei derogări de la UE pentru întreruperea temporară a angajamentelor de bună practică (o serie de exploatații, neavând cereri de livrare și existând acel preț mic, nu au putut relua repopularea în condițiile cerute de Măsura 215); eliminarea impozitului perceput banilor acordați pentru buna practică etc.

Ce s-a întâmplat pe piață

Astăzi, la trei luni distanță, am vrut să aflăm ce se mai întâmplă în piața cărnii de porc, dacă lucrurile s-au remediat, dacă s-au îmbunătățit prețurile etc.

Alexandru Mladin, Gromfid SRL Bănești, Prahova:

„– Prețurile s-au reglat, au ajuns la 6,2 lei/kg în viu, dar acum se semnalează din nou o tendință de scădere, la 5,7 lei/kg în viu. Pentru a se păstra un echilibru financiar și o marjă de profit oarecare, un preț corect, pentru cei care nu au fermă vegetală în spate, ar fi de 6,2-6,3 lei/kg. Revenirea tarifului de vânzare a fost dictată de piață, pe fondul unei cereri mai mari și a ofertei reduse, chestiune generată de faptul că a intrat mai puțină carcasă din UE pe piața salamurilor/sortimentelor din carne de porc din România;

– ajutorul excepțional a fost acordat. Dar ce a însemnat el? Noi, la 4.500 de suine, câte au intrat în acest ajutor, am luat 12.000 lei! Faceți dvs. socoteala...

– ministrul Agriculturii a promis că va discuta cu oficialii de la Ministerul Finanțelor pentru a nu se mai percepe impozit pentru ajutoarele pe care le primim pentru bunăstarea animalelor. Bine, plătesc impozit de 16% societățile comerciale, nu și micii producători, organizați pe persoane fizice. Nu s-a făcut nimic în acest sens și este aberant să tai tu, stat, din ajutorul pe care tot tu îl dai;

– nu s-a obținut derogarea de la UE pentru între­ruperea temporară a angajamentelor de bună practică;

– în fine, noi am propus să se interzică tranșarea carcasei venite din țările UE și vânzarea ei la caserolă, sub formă de semipreparat. Și am făcut acest lucru pentru că marfa provine din stocuri, deci e carcasă veche și foarte veche și nu este corect să livrezi un astfel de produs fără să-i spui consumatorului despre proveniență. Nu s-a făcut nimic nici în acest sens și româ­nii noștri mănâncă – eu știu? – cotlet sau mușchiuleț filé din carne de acum câțiva ani sau zeci de ani! Asta în vreme ce noi avem carne proaspătă și uneori nu avem unde-o vinde...

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 38