După programul pornit în vara anului 2022 în parteneriat cu Carrefour – „Pește de la Marea Neagră“, Cooperativa Agricolă Integrată „Țara Mea“ face încă un pas înainte pentru dezvoltarea pieței de pește autohton și își extinde portofoliul cu cea mai mare fermă piscicolă și fabrică de procesare din România.

Cu 2 linii de  producție, una pentru pește de calibru mare, iar alta pentru pește de calibru mic, zonă de ambalare, camere de afumare și depozitare, fabrica procesează din ferma proprie de creștere crap, păstrăv și sturion, din care extrag caviar românesc.

„Noi putem procesa aici aproape 100 de tone de peste produs finit/lună, adică 1.200 de tone anual și 10 tone de caviar pe an. Daca adăugăm și peștele proaspăt, putem livra peste 4.000 de tone de pește pe an. În 2020, România a produs 20.000 de tone de pește, deci doar fabrica aceasta ar reprezenta peste 20% din producția țării, care acum ar însemna un plus de 20%. La capitolul caviar, producția este și mai mică, existând mai puțin de 10 ferme de creștere în țara noastră, din care se exportă peste 80%. Eu cred în producția românească, cred că ne putem orienta astfel încât să acoperim cererea de caviar din România cu produs românesc și să exportăm restul, nu invers, cum se întâmplă în momentul de față“, declară Florin Burculescu, președinte Cooperativa Agricolă Integrată „Țara Mea“).

Caviar made in Romania

„Există caviar românesc la rafturile magazinelor! Iarna trecută noi am livrat peste 1 tonă, dar există și foarte mult caviar din import. Ce am încercat să facem cu prima producție de caviar a fost nu numai livrarea propriu-zisă de produs românesc, ci și să educăm obiceiurile de consum, așa că am livrat un produs de o calitate superioară la un preț cu 15% mai mic decât prețul pieței, astfel încât să fie accesibil pentru cât mai mulți români, în condițiile în care calitatea și prospețimea produsului final este net superioară unui produs care este transportat mii de kilometri până a ajunge la raft. E important să educăm aceste obiceiuri de consum ale românilor din 2 motive: în primul rând, pentru ca producția românească să rămână  în țara noastră e nevoie de putere de cumpărare și, în al doilea rând, românii noștri să aibă parte de produse de calitate, proaspete, la rafturile magazinelor“, explică Florin Burculescu.

Creveții – o nouă provocare pentru piața românească

Fabrica din Timișoara se întinde pe o suprafață de aproximativ 6 hectare și include 2 zone principale: zona de creștere și reproducere și zona de procesare, în care Cooperativa „Țara Mea“ va începe primul proiect pilot de creștere a creveților din România.

Potrivit președintelui Cooperativei Agricole Integrate „Țara Mea“, „Românii au devenit mari consumatori de fructe de mare în ultima perioadă, consumul de creveți dublându-se în ultimii 4 ani, deci de ce sa importăm, când putem produce în țara noastră? Studiez fenomenul de aproape 1 an, de când am văzut potențialul acestui segment, așa că din octombrie voi aduce primele larve de creveți pentru a începe aclimatizarea în România. E un proces complex și minuțios, fiindcă avem nevoie de temperaturi constante ale apei și aerului, pe care le putem controla în zona interioară, iar la finalul lunii octombrie vom face primele teste de acomodare.“

Cooperativa „Țara Mea“ este cea mai mare cooperativă agricolă din România şi singura cooperativă integrată, cu activități de la cultivarea legumelor și creșterea animalelor până la producția de lactate, conserve, mezeluri, caviar, pește și produse de băcănie, 100% românești. Cu peste 10.000 de fermieri români membri, produsele Țara Mea sunt disponibile pe piață de peste 9 ani.

(I.B.)

În Delta Dunării se prepară cca 20 de tipuri de ciorbe, borșuri și supe de pește, caracteristice diferitelor comunități și zone din Deltă, în funcție de tipurile de pește folosite la prepararea lor. Regina acestor preparate este fără îndoială STORCEAGUL, combinație între ciorbă și supă care se face din specii de sturioni (morun, nisetru, păstrugă și cegă), profund influențată de gastronomia ucraineană.

Ingrediente:

• 200 g de cartofi;
• 1 ceapă;
• 1 morcov;
• 100 g de smântână subțire
• 1 ou
• 1 linguriță sare;
• 1 legătură mărar
• 1 vârf cuțit piper pisat;
• 1 kg carne de sturion – morun, nisetru, păstrugă, cegă (sau orice alt pește mare alb);

Mod de preparare

Se pun 2 litri de apă cu sarea şi piperul la fiert.

Se taie în bucățele cât mai mărunte morcovul, cartofii, ceapa (dar nicicum nu se rad şi nici prin mixer nu se trec, că nu facem cremă). Se taie carnea de pește (dezosată!) în cuburi de aproximativ 2 cm latura. Când apa dă în clocot, se pun toate acestea la fiert.

Se bate smântână cu oul şi cu o cană de apă. Se toacă mărarul. După douăzeci de minute de fiert se adaugă ciorbei noastre smântâna şi mărarul, se amestecă puțin și se dă într-un clocot.

Storceagul se mănâncă într-un singur loc din România – la Sfântu Gheorghe, Delta Dunării.

Anca LĂPUȘNEANU

Europarlamentarul Carmen Avram trage un puternic semnal de alarmă! Potrivit acesteia, Comisia Europeană riscă să sugrume acvacultura europeană, obligându-i pe toți acvacultorii care produc peste 100 de tone de pește pe an să le raporteze în Portalul Emisiilor Industriale, după cum se arată într-un document sosit la redacție pe care vi-l prezentăm integral, în continuare.

O propunere aberantă…

Propunerea e aberantă, având în vedere că există subramuri din acvacultură – cum ar fi creșterea scoicilor – care nu doar că nu generează emisii, dar le absorb pe cele din aer, transformându-le în nutrienți importanți pentru mediul acvatic. În plus, e complet greșit ca emisiile din acvacultură să fie puse pe același plan cu cele din minerit, de exemplu, supunându-le acelorași condiții de raportare.

Mai mult, luând în considerare faptul că în acvacultură este vorba deseori despre firme mici și mijlocii, o astfel de măsură le-ar și îngreuna inutil activitatea și ar și stigmatiza un întreg sector, transmițând consumatorilor un mesaj profund eronat.

„Includerea acvaculturii în acest portal e, din punct de vedere tehnic, o greșeală. Creșterea scoicilor de acvacultură captează emisii. Prin urmare, producătorii de scoici nu ar avea nici ce, nici de ce să raporteze emisii, atâta vreme cât ele nu există. În plus, introducerea obligativității de raportare a acestor emisii pentru toți producătorii de scoici care realizează cantități anuale de peste 100 de tone ar pune o presiune birocratică până și pe cea mai mică unitate din România, având în vedere că scoicile sunt grele, iar pragul s-ar atinge în doar câteva luni“, a spus Carmen Avram.

Măsura pe care și-o dorește Comisia Europeană ar avea drept consecință descurajarea producătorilor din acvacultură, care ar avea rezerve să mai investească în acest domeniu, producțiile vor scădea, Uniunea Europeană va deveni dependentă de importuri, iar presiunea pe stocurile de pește sălbatic marin și oceanic va crește, în condițiile în care acestea sunt, oricum, periclitate de pescuitul în exces.

Europarlamentarul Carmen Avram a inițiat, deci, un amendament, cosemnat de 54 de eurodeputați români și străini, care urmează să fie votat în sesiunea plenară de la Strasbourg, din 10-13 iulie.

Acvacultura este un sector strategic, atât din punctul de vedere al securității alimentare și al calității produselor, cât și din perspectiva îndeplinirii obiectivelor de mediu asumate, prin Pactul Verde, de România și celelalte state membre.

Ion BOGDAN

În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paște, populația care respectă această tradiție creștină solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit și panificație, produse de patiserie și zaharoase, soia, fasole, mazăre, legume, fructe, verdețuri proaspete, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obișnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente, care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca pe parcursul lanțului alimentar să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin substanțe chimice (contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor) respectiv prin:

• contaminare biologică – bacterii, fungii, viruși sau paraziți;
• contaminanți chimici – care includ substanțe chimice provenite din mediu, contaminanți, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranța produselor alimentare să poată fi obținută și controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislația și regulile din domeniul siguranței alimentelor pe întregul lanțul alimentar obligă operatorii din acest domeniu de activitate să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final și nu prezintă risc pentru sănătatea populației.

În aceeași măsură, pentru prevenirea apariției unui disconfort alimentar sau a unor toxiinfecții alimentare sunt responsabilizați, în contextul normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, și consumatorii de alimente specifice acestei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

-          achiziționarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spații sau unități înregistrate sanitar-veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerțul „stradal“ (atenție la ciuperci, urzicuțe, sucuri sau diferite produse conservate la domiciliul unor comercianți neautorizați);

-          citirea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind elementele componente, modul de păstrare, prepararea corectă și termenul de valabilitate;

-          păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă, în frigider, în spații uscate, la temperaturi optime, după caz;

-          păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi, veselă etc.);

-          folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;

-          spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor și verdețurilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;

-          asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte, rozătoare sau alte animale;

-          gestionarea corectă a resturilor menajere.

Cu referire la aprovizionarea cu pește sau produse din pește, alimente care se pot consuma în anumite zile din perioada Postului, atenționăm ca populația să cunoască următoarele:

Peștele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unități specializate sau secții ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar-veterinar.

• Peștele în stare vie se păstrează în vase speciale cu apă nu mai mult de 24 de ore.
• Suprafața peștelui trebuie să fie curată, fără lovituri și semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date, și să fie lipiți strâns de corpul peștelui.
• Nu cumpărați pește dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de branhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu ușurință în carne, lăsând urme care nu mai revin la normal.
• Peștele refrigerat este acel pește la care temperatura corpului în profunzimea țesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.
• Nu cumpărați pește refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistență slab compactă, cu miros de fermentare în branhii, cu prezența stratului exterior mucilaginos (cleios).
• Peștele congelat se consideră acel pește procesat la care temperatura în profunzimea țesutului muscular este coborâtă până la minus 18 grade Celsius, cu menținerea calității gustative și a valorii nutritive a peștelui viu.
• Nu cumpărați pește congelat cu prospețime îndoielnică, cu miros de rânced, cu nuanță gălbuie a pielii și a stratului de grăsime, precum și cu gust amar.
• Verificați pe etichetă data recoltării și data congelă
• Peștele în conserve și semiconserve ambalat în cutii metalice sau din sticlă este divers: conserve naturale, conserve din pește în suc propriu, conserve din pește cu adaos de ulei vegetal, conserve din pește în sos de tomate, şprot în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri și multe altele.
• Nu cumpărați conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate și cu ermeticitatea deteriorată.
• Nu consumați conserve și semiconserve din pește înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum și conținutul (gustul), consistența (uniformitatea și densitatea) acestora.
• Sortimentele de pește sunt însoțite obligatoriu de certificat de conformitate privind calitatea, originea acestuia și valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În perioada cu tradiții religioase (cum este Postul Paștelui) personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor se implică cu profesionalism în protejarea populației, prin monitorizarea și intensificarea acțiunilor de control tematic, urmărind respectarea normelor de funcționare și igienă în obiectivele furnizoare de materii prime, în unități de procesare, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar.

În situația în care consumatorii constată neconformități privind calitatea produselor alimentare achiziționate, se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondați sau a specialiștilor în domeniu din cadrul DSVSA județeană pentru a se interveni operativ și eficient.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Am tot văzut crochete congelate din pește la magazine, dar știți cât de ușor se pot face și acasă? Ideale pentru cine în familie, dar și pentru mese festive cu musafiri pretențioși, crochetele din pește se fac ușor și sunt delicioase. În plus, acest aperitiv ușor de preparat îi poate convinge și pe cei care nu consumă pește de regulă. Crochetele pot fi făcute atât din pește proaspăt, cât și din conservă. Ce-i drept, sunt mai gustoase dacă se alege un pește proaspăt, din Dunăre.

Iată care sunt ingredientele:

• 300 grame file de pește (crap, somn, caras etc.) sau conservă scursă de zeamă;
• 150 de grame urdă de vaci;
• 100 de grame brânză proaspătă de vaci;
• 50 de grame parmezan ras;
• 100 de grame pesmet;
• 3 ouă;
• 2 linguri amestec pătrunjel, mărar, busuioc;
• sare, piper, enibahar;
• ulei de floarea-soarelui.

Cum se prepară crochetele de pește

Brânza se pune la scurs într-o sită, peștele se spală și se verifică de oase (dacă este din conservă, se scurge bine) și apoi se adaugă două ouă, ierburile aromatice, parmezanul ras, sarea, piperul și enibaharul. Toate acestea se amestecă până se obține o compoziție omogenă. Se lasă câteva minute să se odihnească și se adaugă pesmetul, puțin câte puțin. Se amestecă bine și apoi se modelează crochetele de aproximativ 5-6 centimetri. Se mai tăvălesc prin pesmet și apoi se pun într-o tavă unsă cu ulei sau unt și se introduc în cuptorul preîncălzit la 220 de grade, unde se lasă aproximativ 30 de minute. Crochetele se pot prelucra termic și prin prăjire, variantă aleasă de cei care preferă prăjelile sau nu sunt la o dietă ce interzice alimentele prăjite. În acest caz, pot fi date prin ou bătut și pesmet și puse în tigaie în uleiul încins, unde se lasă câteva minute. Dacă am ales să le prăjim în ulei, le putem scoate pe un prosop de hârtie înainte de a fi consumate.

Se pot servi cu felii de lămâie deasupra și cu garnituri din cartofi, orez, mix de legume. Indiferent de varianta aleasă, țineți minte că peștele adoră să înoate... Drept urmare, adăugați și un vin alb sau rosé. Va intensifica gustul peștelui și va aluneca mai ușor pe gât.

Să aveți poftă bună și să gătiți cu plăcere!

Simona-Nicole David

După mesele îmbelșugate din ultima perioadă, poate că este timpul să adoptăm o dietă mai ușoară, peștele fiind cea mai bună alegere.

În acest număr al revistei ne-am gândit să vă oferim o nouă rețetă cu pește, un deliciu absolut, așa cum am gustat la Corabia, în județul Olt. Dacă sunteți prin zonă, nu ezitați să încercați orice meniu ce conține pește și să luați pește proaspăt, de Dunăre, și acasă pentru a-l prepara pentru cei dragi. Iar dacă aveți musafiri pe care vreți să-i impresionați, această rețetă este ideală. Dar despre ce rețetă este vorba? Ei bine, iată plăcinta cu pește! Poate fi preparată cu orice tip de pește, ideal este peștele cu oase mai puține pentru a fi mai ușor de pregătit. Sau puteți ruga la magazin să vă și fileteze peștele pe care l-ați ales. Aceasta este varianta ideală, mai ales că acasă veți umple chiuveta și pereții de solzi, vă puteți răni și orice ați face nu aveți dexteritatea celor care curăță pește în fiecare zi. Eu, de pildă, îmi aleg peștele, îl plătesc și îi rog pe cei din magazin să-l curețe. Cât mai merg eu prin piață să cumpăr diverse, peștele este gata curățat. Când ajung acasă, mai trebuie doar să-l spăl și să-l prepar așa cum doresc.

Revenind la plăcintă, aceasta poate fi preparată atât cu foi de plăcintă făcute în casă sau cumpărate de la magazin, cât și cu aluat fraged. Recomandarea noastră este aluatul fraged pentru că iese mai gustoasă. Dar fiecare alege în funcție de ceea ce îi place.

Iată care sunt ingredientele:

• Foi de plăcintă sau aluat fraged (un pachet)
• 1 kilogram de pește (crap, caras, plătică, somn etc.);
• 400 ml vin alb sau roze;
• 200 ml apă rece;
• 2 cepe medii;
• 200 grame de brânză telemea de vaci/oaie/capră/ bivoliță (în funcție de preferințe);
• 200 grame de brânză proaspătă de vaci;
• 50 grame de unt;
• 2 ouă;
• O căpățână de usturoi;
• Cimbru, nucșoară, busuioc, foi de dafin, boabe de piper multicolor, sare, piper măcinat.

Mod de preparare:

Ceapa tăiată cubulețe mici se trage într-o tigaie cu unt, se adaugă peștele fiert în prealabil și mărunțit, peste care se adaugă vinul, apa, brânzeturile și condimentele. Se lasă 5 minute la foc domol cu un capac deasupra, după care se stinge focul, se lasă la temperat și se adaugă usturoiul pisat mărunt (ideal este într-un mojar de piatră) și ouăle întregi. Se amestecă bine compoziția și se pune în foile de plăcintă sau în aluatul fraged.

Se dă la cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius, unde se lasă aproximativ 40 de minute. Opțional, se poate bate un ou cu iaurt sau chefir și se adaugă peste plăcintă când aceasta este aproape gata.

Se scoate și se servește caldă sau rece, în funcție de preferințe.

Să gătiți cu bucurie și să aveți poftă!

Simona-Nicole David

Consumul de pește prezintă nenumărate beneficii, carnea de pește fiind o sursă importantă de acizi grași esențiali Omega 3 și Omega 6, proteine, vitamine și minerale.

Începând din acest număr ar revistei, vă vom prezenta câte o rețetă pentru preparate delicioase din pește, rețetele fiind culese din cartea Peștele în... bucate, apărută la editura Sfântul Ierarh Nicolae, cu sprijinul Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu“ din Corabia, județul Olt.

Valori medii nutriționale pentru 100 g:

• Calorii: 224 kCal
• Proteine: 8 g
• Lipide: 8 g
• Carbohidrați: 30 g

Ingrediente:

• 1 kg de pește (somn, crap, știucă sau caras);
• 1 ceapă mare;
• 1 ardei gras roșu mare;
• 2 morcovi medii;
• ½ țelină;
• 4-5 roșii medii;
• leuștean;
• pătrunjel;
• 3-4 linguri de oțet;
• sare și apă.

Mod de preparare

Peștele se spală, se curăță și se taie în bucăți potrivite; morcovii se spală și se taie în cubulețe mici, iar ardeii, ceapa, țelina și roșiile se taie în bucăți cât mai mari.

Punem apă într-o oală și adăugăm cubulețele de ceapă, morcovii, țelina și ardei; acoperim cu un capac și lăsăm la fiert la foc mic până când legumele sunt aproape fierte. Adăugăm apoi bucățile de pește și roșiile tăiate cubulețe și mai lăsăm să fiarbă 15 minute.

Când sunt fierte, oprim focul și adăugăm sare după gust, oțetul și verdeața (leușteanul și pătrunjelul).

Poftă bună!

Simona-Nicole David

Începând cu anul 1990, adiacent pisciculturii industriale s-a dezvoltat o ramură profitabilă, și anume gestionarea bălților de pescuit sportiv. Prin concesionarea luciului de apă de la stat, investitorii dornici să încerce o astfel de afacere au avut posibilitatea să dezvolte activitatea specifică și în unele cazuri chiar să realizeze un fel de turism de agrement prin realizarea unei infrastructuri mai complexe în centrul căreia se află bazinul piscicol. Firește că și în cazul acesta, ca de altfel în orice activitate economică, există avantaje și dezavantaje. Pentru a înțelege cum funcționează o astfel de activitate, o să prezentăm ca studiu de caz bazinul piscicol ACVE Dănești 6. Robert Toni Atanasiu este unul dintre asociații care se ocupă de gestionarea bazinului. Acesta spune că activitatea principală a celor care administrează bazinul piscicol nu are nicio legătură cu piscicultura sau cu pescuitul sportiv, dar că pasiunea lor este motorul acestei încercări.

Costurile au fost mari, investițiile nu au fost amortizate

– Care este istoria bălții pe care o gestionați?

– Pentru noi istoria recentă începe undeva în luna februarie a anului 2020, când am preluat administrarea acestui bazin piscicol care face parte dintr-un lanț de opt bazine piscicole situate în Lehliu, județul Călărași. Bazinul piscicol este în concesiune, iar firma care deține concesiunea acestuia are mai mulți asociați. Unul dintre asociați, alături de încă două persoane, administrează practic acest bazin. La preluarea în administrare nu au fost costuri având în vedere cele menționate anterior. Caracteristicile bazinului sunt următoarele: suprafața luciului de apă este de 5,5 h, adâncimea este între 1 și 3 metri, iar speciile de pești cu care balta este populată sunt crap, caras, cten, novac, șalău.

– Care au fost investițiile inițiale și în ce direcții au fost folosite?

– Au fost făcute anumite investiții la preluarea în administrare, în special în amenajare, respectiv dragare și amenajarea malului, consolidarea digului, dar și popularea bazinului. Anul acesta investițiile au fost legate de alimentarea cu energie electrică, populari și sperăm să reușim să amenajăm cei 2 km de drum ce leagă drumul județean DJ 309 de bazinul piscicol. Poate găsim și o variantă pentru asfaltarea drumului județean DJ 309, dar acest aspect nu ține de noi, ci este strâns legat de bugetele aprobate la nivel de Consiliu local. Până în acest moment costurile au fost considerabile, câteva mii de euro. Pe lângă cele enumerate mai sus sunt costurile curente legate de transport, hrana peștilor, eventualele tratamente necesare aplicate acestora, hrana celor doi câini care ne asigură paza și, bineînțeles, salariile persoanelor care se ocupă de acest bazin piscicol.

– Ați reușit să recuperați banii investiți?

– Momentan nu am reușit să amortizăm aceste investiții, costurile de până acum au fost destul de mari și, pentru că dorim să facem în continuare și alte investiții, practic tot ceea ce se încasează din această activitate se reinvestește în lucrări de amenajare și populari. În viitorul apropiat, spre exemplu, dorim să amenajăm un loc de joacă pentru copii și să construim foișoare și căbănuțe pentru a putea asigura și cazare. Probabil că în momentul în care vom ajunge la nivelul dorit vor începe să se amortizeze și costurile.

Lipsa producătorilor autohtoni de pește este o problemă

– Ce pierderi economice există într-o astfel de afacere și ce le determină?

– Pierderile sunt generate, în special, de mortalitatea apărută în anumite situații. În cazul nostru, anul acesta am avut pierderi din cauza drumului de acces care a devenit impracticabil în perioadele ploioase.

– Cum asigurați repopularea bazinului piscicol?

– Am dorit să populăm, în special, cu pești de la producătorii din România (LIVNIK FISH TRADE, Doristel, Sisteme integrate de dezvoltare). Costurile sunt destul de mari pentru că, de exemplu, anul acesta bazinul piscicol a fost populat cu 3.000 kg de crap cu o greutate între 1 și 8 kg. Repopulările le facem primăvara și toamna, dar în momentul în care vom ajunge la cantitatea maximă de pește pe care acest bazin o poate suporta, probabil vom rări sau chiar sista aceste repopulări pentru a nu pune în pericol întreaga populație piscicolă. Avem un consultant piscicol și respectăm cu strictețe sfaturile acestuia.

– Din postura de administrator de bazin piscicol, ce probleme ați vrea să semnalați?

– Principala provocare cu care noi ne-am confruntat a fost, în special, lipsa producătorilor autohtoni de pește. Aceștia sunt destul de puțini și au deja o clientelă formată, motiv pentru care le este destul de dificil să livreze pește și celor relativ noi în acest domeniu fără a afecta clienții vechi. Noi am dorit ca populările să fie făcute cu pește de calitate, crescut „ca la carte“.

– Care sunt prețurile pentru o partidă de pescuit și ce condiții trebuie să respecte pescarii?

– Prețurile pentru o partidă de pescuit sunt 80 lei pentru 12 ore sau 110 lei pentru 24 ore. De la jumătatea lunii iunie balta funcționează pe principiul sistemulu catche and release și practic de la această dată se poate reține doar caras și acesta în limita bunului simț. Am luat această decizie după o analiză amănunțită, punând în balanță avantajele și dezavantajele și, în special, faptul că ne dorim ca peștele cu care am populat acest bazin să fie „un partener de afaceri“, nu un bun de consum. Perioada de vârf a acestei activități este aprilie – septembrie.

(D.Z.)

- „Ne dorim ca peștele cu care am populat acest bazin să fie un partener de afaceri, nu un bun de consum.“

- „Momentan nu am reușit să amortizăm investițiile, costurile de până acum fiind destul de mari.“

- „În viitorul apropiat dorim să amenajăm un loc de joacă pentru copii și să construim foișoare și căbănuțe pentru a putea asigura și cazare.“

Având în vedere creșterea consumului de pește și produse din pescuit, în această perioadă a sărbătoririi Floriilor și Sfintelor Paști, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) atenționează asupra riscurilor pentru sănătatea publică, care pot să apară ca urmare a achiziționării de pește și produse din pescuit provenite din surse necunoscute sau din locuri unde nu sunt respectate condițiile minime de igienă și recomandă tuturor consumatorilor să ia în considerare următoarele:

1. În cazul produselor pescărești destinate a fi comercializate vii, atât în cazul "peşte viu" (crap, șalău, scrumbie, somn, păstrăv, etc) cât şi în cazul crustaceelor (homari, creveţi, crab, etc) indiferent de modul lor de expunere (bazine, acvarii cu apă) trebuie să prezinte semne de viabilitate, fiind interzisă comercializarea peștilor care au murit în bazine/containere sau care se găsesc în stare de agonie, prezintă scurgeri sangvinolente, rupturi ale abdomenului, plagi necicatrizate pe suprafețe mari, suprafața pielii discontinuă etc.

2. În cazul produselor pescăreşti proaspete, (peste proaspăt, fileuri proaspete etc) consumatorii trebuie să aibă în vedere că acestea trebuie expuse la o temperatura apropiată de punctul de topire al gheții, respectiv acoperite cu gheață și trebuie să țină cont de următoarele aspecte:

3. În cazul produselor pescăreşti preparate (fileuri, rondele, trunchiuri de pește etc) trebuie să prezinte culoarea, fermitatea şi mirosul specific din care provin, nefiind admisă expunerea și comercializarea fileurilor, rondelelor sau bucăţilor de peşte care prezintă o culoare a cărnii modificată sau miros modificat (de acru, amoniacal, de putred etc) şi o consistenţă a cărnii moale, flască (la apăsare degetul pătrunde cu uşurinţă în carnea peştelui, amprenta de apăsare rămâne evidentă).

4. În cazul icrelor de peşte neprelucrate, acestea trebuie să aibă un aspect uniform şi o culoare adecvată speciei de peşte de la care au fost obţinute și nu trebuie să prezinte solzi, viscere, corpuri străine, mucegai sau mirosuri şi gusturi străine (de rânced, de acru, putrefacţie, fermentaţie etc), și nici formaţiuni parazitare, urme de murdărie, membrane sau cheaguri de sânge.

5. În cazul produselor pescăreşti congelate (peste intreg congelat, rondele congelate, fileuri congelate etc) destinate comercializării sub formă de brichete sau congelate individual trebuie să aibă un aspect uniform, o culoare specifică iar glazura de gheaţă trebuie să fie uniform repartizată, continuă şi transparentă. După decongelare, produsele trebuie să aibă proprietăţi organoleptice asemănătoare produselor proaspete fără gust, culoare sau miros modificate şi fără să prezinte paraziţi vizibili.

Nu este permisă expunerea şi comercializarea produselor congelate cu acumulări de gheaţă în exces sau cu glazura de gheaţă discontinuă, netransparentă şi cu un aspect murdar.

De asemenea, glazura de gheaţă nu trebuie să prezinte corpuri străine sau acumulări de sânge iar în cazul cărnii de moluşte congelate trebuie evitată formarea bulgărilor de gheaţă şi moluşte cu aspect neuniform.

6. În cazul produsele pescăreşti procesate (peste afumat, peste sarat, fileuri afumate, peste marinat etc) trebuie expuse şi comercializate în condiţiile de umiditate şi temperatură stabilite de producători şi trebuie să prezinte proprietăţi organoleptice specifice tipului de produs. Indiferent de tratamentul aplicat (fierbere, coacere, afumare, sărare etc.) acesta trebuie să acţioneze în toată masa produsului astfel încât să se prevină apariţia unor zone insuficient tratate care ar putea genera contaminarea sau alterarea produsului.

Produsele afumate trebuie să aibă un aspect uniform, culoare specifică (în general nuanţe de galben sau galben auriu), gust şi miros plăcut de afumat, cu suprafaţa zvântată şi curată, fără corpuri străine sau cheaguri de sânge.

Acestea nu trebuie să prezinte rupturi ale pielii sau ale musculaturii în exces sau zone în care procesul de afumare nu a acţionat uniform (musculatura cu aspect de peşte crud).

Este interzisă expunerea şi comercializarea produselor pescăreşti afumate care prezintă mirosuri şi gusturi străine (acru, rânced, acid, amar, de putrefacţie) care au suprafaţa umedă şi lipicioasă sau care prezintă corpuri străine sau rupturi ale pielii şi musculaturii în exces.

În această perioadă ANSVSA, prin medicii veterinari oficiali de la nivelul DSVSA județene monitorizează permanent modul în care se desfășoară activitatea de obținere, transport, depozitare și comercializare a peștelui și produselor din pescuit la nivelul unităților supuse controlului oficial și în special la nivelul municipiului București, unde vor fi efectuate controale la toți operatorii economici care comercializează pește și produse din pescuit, în vederea punerii pe piață a produselor sigure.

Recomandăm consumatorilor ca produsul proaspăt de pescuit să fie achizionat numai din unități specializate care respectă toate normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Reamintim cetățenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului ANSVSA – 0800 826 787 –care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza orice nereguli sau suspiciuni privind nerespectarea condițiilor de igienă stabilite de legislația din domeniul siguranţei alimentelor.

Rompescaris este o afacere locală de familie ce produce şi comercializează peşte şi puiet începând din anul 1999 şi cuprinde lacuri şi amenajări piscicole ce se întind pe o suprafaţă de cca 400 de hectare de luciu de apă în Podu Iloaiei, din judeţul Iaşi. Producţia de peşte a ajuns să fie de 1.000 de tone pe an, cu puncte de desfacere în marile lanţuri de hipermarketuri din Iaşi şi în întreaga ţară.

Ciprinide şi ciprinide asiatice

„Putem garanta astfel calitatea produselor pe care le vindem prin faptul că suntem atât producătorii cât şi distrituitorii peştelui nostru“, ne spune Andrei Gorban, inginerul care se ocupă de întreaga fermă piscicolă. „Am ales acest domeniu pentru că vreau să contribui la alimentaţia sănătoasă a oamenilor. În ultima vreme este o tendinţă în rândul românilor de a mânca sănătos, de a mânca hrană de calitate şi peştele este unul dintre alimentele care conţine toate elementele de bază pentru o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă. Se foloseşte şi pentru tratarea anumitor boli, iar eu am vrut să ştiu că pot contribui într-un fel sau altul spre binele românilor, pentru că toată ţara mănâncă din această fermă. Aceasta are aproximativ 400 ha de luciu de apă şi producem aproximativ 1.000 de tone de peşte pe an, începând cu peşte vara I, vara a II-a şi peşte marfă. Pepiniera noastră are un număr de 9 bazine şi cumulează un total de 6,8 ha. Pot să spun că este ca o creşă a fermei, în primăvară populăm cu larve şi puiet predezvoltat, iar în toamnă avem puietul de vara I care în trei ani se va face peşte marfă. Creştem în principal ciprinide şi ciprinide asiatice care sunt furajate cu starter şi cu furaj tip granulat. Avem un magazin propriu în Iaşi, în Botoşani şi în lanţurile de hipermarketuri din întreaga ţară (Carrefour, Cora, Auchan)“, mai spune acesta.

Produse exclusiv în zona de est a ţării

Ferma de acvacultură cuprinde lacuri şi amenajări piscicole ce se întind pe o suprafaţă de aproximativ 400 de hectare de luciu de apă. „Pentru o bună creştere a puietului monitorizăm foarte bine calitatea apei, temperatura, oxigenul, gradul de zooplancton şi fitoplancton pentru a avea un randament cât mai bun. Rompescaris vă oferă un peşte proaspăt şi sănătos, cu un conţinut nutritiv extrem de bogat şi un gust deosebit. „Crapul şi novacul de Podu Iloaiei“ sunt produse cunoscute de către toţi consumatorii de peşte avizaţi, în special datorită gustului cu adevărat distinct şi a calităţii cărnii peştelui nostru. Ferma noastră produce şi distribuie săptămânal peşte proaspăt din speciile: crap, novac, caras, somn şi şalău. Peştele este hrănit numai cu ingrediente ce nu conţin conservanţi sau stimulatori de creştere, atent selecţionate pentru a-i oferi o alimentaţie sănătoasă şi completă. Acestea sunt produse exclusiv în zona de est a ţării noastre, încurajând astfel dezvoltarea economică a regiunii Moldovei“, încheie tânărul Andrei Gorban.

Beatrice Alexandra MODIGA

Carnea de peşte este importantă pentru sănătate întrucât conţine un lanţ lung de grăsimi (Omega 3), este bogată în substanţe nutritive, vitamina D şi selenium şi alte substanţe minerale reprezentate de Na, K, Ca, Cl, fosfaţi, sulfaţi, iod, are un conţinut ridicat de proteine şi scăzut în grăsimi saturate. Includerea în alimentaţie a peştelui ajută la menţinerea sănătății inimii şi a vaselor de sânge.

Carnea de peşte este uşor digerabilă datorită structurii musculaturii care este organizată în segmente musculare scurte, separate de foiţe conjunctive, cu menţiunea că peştii graşi sunt mai puţin digestibili decât cei slabi.

Pentru ca acest important produs să nu cauzeze disconfort alimentar sau toxiinfecţii alimentare consumatorilor se recomandă ca operatorii economici din domeniu şi populaţia să cunoască următoarele:

• Comercializarea peștelui și a derivatelor este admisă numai în unităţi specializate sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.
• Să se respecte cerinţele cu privire la construcţia şi dotarea cu facilităţi şi echipamente a unităţilor de păstrare și comercializare a peștelui;
• Să fie asigurate condiţiile de manipulare şi transport ale peştelui, a produselor din pescuit de la furnizori la unităţile de vânzare, cu menţinerea condiţiilor de igienă şi a lanţului frigorific pe durata transportului;
• Să se asigure condiţiile de igienă şi de întreţinere a spaţiilor şi a echipamentelor (rafturi, tăvi, recipiente, vitrine frigorifice etc.) în care peştele şi produsele din pescuit sunt depozitate, manipulate şi expuse spre comecializare către consumatorii finali;
• Să se respecte condiţiile de sănătate şi igienă a personalului care manipulează alimentele;
• Peştele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc.

Peştele în stare vie se păstrează în spaţii frigorifice sau în vase speciale cu apă. Temperatura optimă a apei trebuie să fie de plus 4‚ plus 6 grade Celsius (pe parcurs se răceşte cu gheaţă până la plus un grad Celsius). Peştele în stare vie, în condiţiile expuse mai sus, se păstrează nu mai mult de 24 de ore.

Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date, şi să fie lipiţi strâns de corpul peştelui.

• Nu cumpăraţi peşte dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de branhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne, lăsând urme care nu mai revin la normal.

Peştele refrigerat este acel peşte la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

• Nu cumpăraţi peşte refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în branhii, cu prezenţa stratului exterior mucilaginos (cleios).

Peştele congelat se consideră acel peşte procesat la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă de la minus 12 până la minus 18 grade Celsius, cu menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a peştelui viu.

Se păstrează la temperatura de minus 18 grade Celsius, pe un termen de la o lună la 12 luni.

• Nu cumpăraţi peşte congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rânced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.

Peştele în conserve şi semiconserve este divers: conserve naturale, conserve din peşte în suc propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal, conserve din peşte în sos de tomate, şprote în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.

Conservele din peşte se ambalează în cutii metalice sau din sticlă.

Pe cutii trebuie să fie imprimate următoarele informaţii:

– denumirea şi adresa producătorului;

– denumirea ţării de origine;

– data fabricării (ziua, luna, anul);

– termenul de valabilitate;

– cantitatea netă a produsului;

– condiţiile de păstrare.

Temperatura optimă de păstrare a conservelor,  este până la plus 15 grade Celsius, dar să nu fie mai mică de 0 grade Celsius, iar pentru semiconserve de la minus 6 până la plus 6 grade Celsius.

• Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.
• Nu consumaţi conserve şi semiconserve din peşte înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum şi conţinutul (gustul), consistenţa (uniformitatea şi densitatea) acestora.
• Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de conformitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.
• Inspectorii sanitari veterinari verifică permanent modul cum sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa lanţului de distribuţie a acestui sortiment alimentar în zona de depozitare, comercializare şi de alimentaţie publică pentru protejarea sănătăţii cetăţenilor şi stabilesc măsuri în consecinţă.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA - secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

La sfârșitul lunii februarie, la Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ), Cătălin Eugen Platon – preşedinte ROMFISH, Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie – a vorbit despre problema cormoranilor şi a pagubelor pe care le produc pisciculturii şi stocurilor de peşte din apele interioare şi ale mărilor. Mai precis, acesta semnalează faptul că de mai bine de două decenii piscicultura românească este ameninţată de creşterea populaţiilor de cormorani, păsări care hrănesc exclusiv cu peşte şi care sunt protejate de legislaţia europeană în virtutea faptului că migrează. Reprezentantul asociației specifică faptul că trebuie găsită o soluţie în colaborare cu cei de la Ministerul Mediului, cu ornitologii, pentru a pune în aplicare un management al populaţiei cormoranilor.

Soluţia viabilă – controlul la cuib

În cadrul întâlnirii s-a vorbit despre faptul că reglementările europene stabilesc protecţia până la un nivel care să îndeplinească condițiile ecologice, științifice și culturale, ținând seama în același timp de condițiile economice și de recreere sau pentru a adapta populația acestor specii la nivelul respectiv.

„Însă nimeni nu reuşeşte să ne spună care este acest nivel. Şi, în acest mod simplu, de la o populaţie de circa 5.000 de exemplare în anii ’60 avem, la nivel european, circa 1.800.000 de exemplare, dintre care 100.000 sunt în România“, menționează Cătălin Eugen Platon.

Conform lui Platon, cormoranul consumă zilnic până la un kilogram de peşte, uneori dintr-o singură înghiţitură. De obicei, sunt organizaţi în grupuri de 200-1.000 de exemplare, care vizitează zilnic fermele piscicole aflate la distanţe de până la 50 de kilometri de locul de cuibărire sau de adăpost.

„Acest lucru înseamnă că zilnic un fermier piscicol pierde între 200 şi 1.000 de kilograme de peşte. În România există inventariată o populaţie de circa 80.000-120.000 de cormorani, care stau circa 210 de zile dintr-un an în preajma amenajărilor piscicole. Astfel, circa 21.000 de tone de peşte anual sunt pierdute doar din cauza cormoranilor de către fermierii piscicoli, adică 2/3 din producţie. Şi, în timp ce pentru agricultură se primesc 250 euro/ha pentru a lăsa 10% din recoltă pe câmp pentru hrana pasărilor, în piscicultură, pentru a lăsa 66% din recoltă pentru hrana păsărilor, nu se primeşte nimic. Soluţia viabilă din punct de vedere etic este controlul la cuib al cormoranilor. În cazul în care nu vor fi adoptate măsuri eficiente, fermierii piscicoli ar putea renunţa la afacerile lor“, adaugă preşedintele ROMFISH – Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie.

279 euro/ha de heleşteu ar acoperi prejudiciul

Preşedintele Romfish arată că sunt studii care arată faptul că un cormoran consumă în medie 672 g de peşte zilnic (între 441 g şi 1.095 g/zi); dimensiunile peştelui consumat se încadrează între 40 şi 335 mm, predilect între 100 şi 149 mm, adică puiet, dimensiuni la care mecanismele de compensare prin densitate sunt total ineficiente.. „Deoarece cormoranul, ca pasăre de mari dimensiuni cu durată mare de viață, începe să se reproducă abia pe la 3-5 ani, populația totală din Europa se cifrează probabil la (cel puțin) 1,7-1,8 milioane de păsări“, a punctat preşedintele ROMFISH.

Reprezentantul asociaţiei declară că nu cere exter­minarea cormoranilor ca soluţie, cum se face în alte ţări, ci dimpotrivă, cere o măsură compensatorie deoarece pentru peşte nu se acordă subvenţii. Acesta specifică că suma de 279 euro/ha de heleşteu este una care ar acoperi prejudiciul. „S-au găsit în jur de 25 de metode prin care să-i ţinem la distanţă, respectiv plase, tunuri de gaze, laser, sperietori de ciori, dar nicio soluţie nu dă rezultate deoarece cormoranii sunt foarte deştepţi şi s-au obișnuit. În Anglia și America cormoranii sunt împuşcaţi de fermieri, iar populaţia este ţinută sub control, la fel şi în Ungaria. În schimb, în Suedia se face control la cuib, se ung ouăle cu ulei ca să nu mai iasă puiul. La noi nu poţi să te apropii de ei, trebuie să-i laşi să mănânce şi te uiţi la ei“, a mai punctat Platon.

Pagubă de 300.000 t în UE

Aceste păsări fac să dispară anual peste 300.000 de tone de pește din apele europene. În multe state membre UE (Franța, Spania, Italia, Germania, Ungaria, România și Republica Cehă) cantitatea de pește consumată de cormorani este mult mai mare decât producția obținută de pescuitul profesionist din apele interioare și din crescătoriile de pește de consum. „În schimb, în România, în baza datelor oficiale comunicate de către Guvernul României Comisiei Europene, populaţia de cormorani, atât a celui mare (P. carbo sinensis), cât şi a celui pitic (P. pygmeus), date parţiale şi bazate pe estimări şi modele matematice, nu pe activităţi zilnice în teren, aşa cum fac fermierii piscicoli, se cifrează la: 20.000-30.000 în pasaj spre alte ţări, 42.800-61.000 la cuibărit, cu depunerea a 5 ouă de către fiecare pereche şi o rată de eclozare şi supravieţuire de 60%, deci încă 75.000 de pui, plus exemplarele care nu au ajuns încă la vârsta reproducerii (3-5 ani), şi 15.000-50.000 exemplare la iernat. România deţine 25% din suprafaţa amenajată pentru piscicultură din Uniunea Europeană şi, deşi în 1988 producea 55.000 de tone de peşte de consum doar în piscicultură, acum producţia internă a României este de 12.500 de tone de peşte în piscicultură, 3.500 de tone din pescuit comercial în apele interioare şi 8.000 de tone din pescuitul la Marea Neagră. În acest moment, România importă anual 120.000 de tone de peşte, în principal congelat, dintre care 15.000 de tone aparţin speciilor care se produc şi în România (crap, caras, păstrăv).

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat la postul public de televiziune că a avut o discuţie cu comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, referitoare la cormorani. „Am avut o discuţie cu comisarul şi în februarie voi avea o altă discuţie cu acesta, pentru că atunci ne-am înţeles să facem un plan de management, să stabilim pentru România care sunt măsurile, iar aceste acţiuni trebuie să le facem împreună cu Mediul, pentru că ei gestionează problematica. Eu gestionez posibilitatea de a hrăni populaţia. Eu ştiu ce este de făcut. Voi veni cu un plan foarte clar în discuţiile pe care le voi avea la nivelul Comisiei Europene, cu comisarul, în aşa fel încât să-l punem pune în valoare şi să putem rezolva această problemă“, a explicat Daea.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ca urmare a unor incidente alimentare repetate din ultima perioadă, generate de prezența bacteriei Listeria monocytogenes în produsele de file de somon afumat, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a dispus realizarea unor controale tematice în acest sens.

În cadrul acestor verificări, s-au prelevat atât probe din diferite loturi din produse finite de acest tip, cât și probe de sanitație din zonele de producție și ambalare a produsului finit procesat, probe care au fost trimise către laboratoare pentru a fi analizate.

Rezultatele buletinelor de analize, emise începând cu data de luni, 11 februarie, au indicat prezența bacteriei Listeria monocytogenes în probele de produs finit, provenite de la două unități de procesare a peștelui.

Având în vedere rezultatul pozitiv la probele de produs finit “file somon afumat”, echipe de inspectori sanitari veterinari s-au deplasat la unitățile respective, unde, în urma controlului efectuat, a fost dispusă măsura suspendării activității liniei de producție “file somon afumat” și reținerea oficială a unei cantități de 134 de kg de produse.

De asemenea, au fost aplicate sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 42.000 de lei.

S-a acționat și pentru retragere de pe piață a loturilor de produse neconforme, pe baza listelor de distribuție puse la dispoziție de către reprezentanții unităților respective.

De la începutul acestei săptămâni, când a fost declanșată acțiunea de control și până la această dată, au fost retrase de la comercializare 96,77 de kg de produse din loturile unde a fost depistată prezența bacteriei Listeria monocytogenes, produse care au fost distruse.

Acțiunile de retragere și de rechemare ale produsului “file somon afumat”, provenit de la cele două unități de prelucrare a peștelui, sunt în derulare și se desfășoară sub supravegherea inspectorilor ANSVSA.

Controalele ANSVSA cu această tematică, continuă.

Listerioza este o infecție provocată de consumul alimentelor contaminate cu bacteria Listeria monocytogenes

Unele persoane fac o formă a bolii asemănătoare gripei, prezentând simptome precum febră, dureri musculare, greață și vomă și dureri gastrice.

De regulă, boala trece de la sine, însă poate prezenta un risc crescut pentru persoanele însărcinate sau pentru cele cu un sistem imunitar slăbit.

Sursa: ANSVSA

Grupurile de acțiune locală pentru pescuit au un rol important în dezvoltarea locală a zonelor pescărești din România. Proiectele implementate cu bani europeni nu sunt puține, iar beneficiile s-au observat imediat de la inaugurarea acestora. De exemplu, în județul Teleorman, prin intermediul FLAG-ul Dunărea de Sud a fost inaugurată o piață de pește modernă, unde pescarii pot comercializa marfa în condiții optime, iar consumatorii pot achiziționa pește proaspăt după preferințe și buget.

Investiție cu bani europeni

Construcția pieței a fost posibilă cu finanțare nerambursabilă, 200.000 euro, prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013. Primăria orașului Zimnicea a început lucrările în anul 2014, iar inaugurarea a avut loc în decembrie 2015.

„În această locație era o structură de bloc care nu era folosită și de aceea am luat decizia de a construi piața aici. Este o realizare a orașului și m-am bucurat că am avut sprijin din partea FLAG-ului Dunărea de Sud și astfel am obținut banii necesari. Ne bucurăm că am putut finaliza acest proiect pentru că aduce multiple avantaje atât locuitorilor orașului Zimnicea cât și cetățenilor din comunele și orașele învecinate. Cei care se ocupă cu pescuitul pe Dunăre, râuri și bălțile din jur au acum posibilitatea de a comercializa peștele în condiții optime, iar cumpărătorii au de unde alege pentru că există și varietate, iar marfa este întotdeauna proaspătă“, a punctat primarul orașului Zimnicea, domnul Petre Pârvu.

Piața are suprafața de 305 metri, 16 mese, 5 acvarii, 2 mașini de făcut gheață, 3 camere frigorifice pentru depozitarea peștelui și una pentru depozitarea deșeurilor, cărucioare pentru cărat lăzile cu pește, cântare speciale, chiuvete de inox, deci toate dotările unei spațiu optim de comercializare a peștelui. Construcția pieței și utilarea acesteia nu ar fi fost posibilă într-un timp atât de scurt fără fondurile europene, după cum spune primarul orașului, poate în 6-7 ani să fi fost posibilă o asemenea investiție cu bani din bugetul local.

În piață pot comercializa pește toți cetățenii care au documente și pot pescui legal în Dunăre, râuri sau bălți și bineînțeles cei care au și afaceri în acest sens. Aceștia plătesc o taxă, își expun peștele, iar vânzarea acestuia are loc în condiții igienice.

Promovare cu ajutorul Facebook-ului

Până la inaugurarea pieței, comercializarea avea loc într-un mod haotic, mai spune primarul, însă acum locuitorii orașului sunt mulțumiți de modul în care își pot achiziționa pește. În sprijinul lor vine și administratorul pieței care, în momentul în care comercianții vin cu marfa, postează pe pagina de Facebook cantitățile și speciile de pește, astfel că cei interesați pot face comenzi, iar când pleacă de la serviciu trec prin piață și ridică marfa dorită, fără a avea vreo îndoială că nu mai găsesc la acea oră ceea ce își doresc să achiziționeze.

Unul dintre comercianții care vine zilnic la piața de pește de la Zimnicea este Camelia Dumbravă, o doamnă care provine dintr-o familie în care pescuitul și comercializarea peștelui are o tradiție de mai bine de 30 de ani. De 10 ani este implicată direct în această activitate, are o societate de comercializare și se declară mulțumită de modul în care își poate vinde marfa în acest moment. „De când s-a deschis piața totul merge foarte bine. Înainte comercializam pe unde puteam, chiar și pe mese în piața centrală a orașului. În general avem peste 10 feluri de pește pe masă spre vânzare, din Dunăre sau din bălți, dar colaborăm și cu diverse ferme piscicole. Avem în general scrumbie, macrou și șprot afumat, hamsie sărată, oblete, novac, crap, somn, scobar, știucă, șalău, caras, deci varietate pentru toate buzunarele și toți clienții“, a punctat Camelia Dumbravă.

Am citit recent în presa internațională despre o metodă de tratament neconvențională a pacienților care prezintă arsuri. Este vorba despre folosirea pielii de tilapia, pește care populează râurile din Brazilia și fermele de acvacultură.

În momentul de față, singurul răspuns al medicinii pentru tratarea arsurilor este folosirea pielii umane sau de porc. Aceste țesuturi transmit către zona afectată colagen, care grăbește vindecarea rănii. Sunt însă și spitale care nu dispun de aceste resurse și atunci tratamentul constă în aplicarea unor creme și a bandajării rănii, proces extrem de dureros pentru pacienți. Institutul Dr. José Frota este unul dintre institutele în care această metodă era singura la îndemână. Motiv pentru care specialiștii de acolo au început să caute alternative.

Așa au descoperit că pielea de tilapia are niveluri ridicate de colagen, chiar mai ridicate decât cele din pielea umană. Colagenul ajută la refacerea țesuturilor și calmează durerile. Se administrează astfel mai puține medicamente și se grăbește vindecarea. Până în prezent, doar 56 de pacienți au primit un astfel de tratament, iar metoda este considerată deocamdată experimentală. 

Înainte a fi folosită în scop medical, pielea de tilapia este sterilizată pentru a ucide virușii și bacteriile. Ulterior, poate fi refrigerată. Congelarea permite ca aceasta să fie păstrată și până la doi ani. Dacă nu există situații speciale, pielea de tilapia, folosită similar unui bandaj, poate rămâne pe rană până la vindecare. Spre deosebire de bandajele de tifon, care trebuie schimbate constant.

Pe lângă datele medicale care sugerează că pielea de tilapia este eficientă în tratarea arsurilor, fără a provoca aceeași durere ca folosirea cremelor și a bandajelor de tifon, există și rațiuni economice care ar putea duce la folosirea ei pe scară largă. În vreme ce țesutul uman sau de porc nu este tot timpul la îndemână, iar substanțele de sinteză sunt foarte costisitoare, pielea de tilapia poate fi ușor de procurat pentru că vorbim despre un pește care se regăsește din abundență în râurile din Brazilia. În plus, acesta poate fi crescut în ferme de acvacultură. Încă o dată, natura ne vine în ajutor. Ce vom face noi?

Laura ZMARANDA

Se spune că afacerile pornite din pasiune sunt cele care aduc şi cea mai mare satisfacţie. De acest lucru s-a convins şi Cornel Ivanov, tulceanul care a înfiinţat o fermă piscicolă modernă pe amplasamentul unei foste fabrici de zahăr.

Început curajos, rezultate pe măsură

Cu toate că activa în domeniul piscicol dinainte de anii ’90, Cornel Ivanov a început demersurile noii afaceri în anul 2000, atunci când a transformat o staţie de epurare a unei foste fabrici de zahăr într-o amenajare piscicolă: „Mă întrebați ce am găsit aici după ’90. Doar nişte betoane! Toţi s-au mirat când am cumpărat terenul şi credeau că am achiziţionat-o pentru betoane, însă o cumpărasem pentru bazinele în care aveam de gând să cresc peşte. Efectiv, am transformat o staţie de epurare, o zonă roşie, într-o amenajare piscicolă, o zonă verde.“

Dacă în acest moment ferma piscicolă de la Babadag dispune de condiții moderne de funcționare, la startul afacerii bărcile și motopompele au fost cumpărate în regim second-hand.

Modernizare prin fonduri europene

Cele 100 de hectare, suprafața de care dispune amenajarea, au parcurs un amplu proces de modernizare în urma aprobării unui proiect prin Programul Operațional de Pescuit. „Programul a fost ca o mană cerească pentru noi. Lucram numai cu motopompe termice, adâncimea bazinelor era mică, dar am accesat un proiect POP în valoare de două milioane de euro şi am reuşit să facem această amenajare care, zic eu, este una dintre cele mai bune din zonă. Am supraînălţat digurile, am procurat staţii de pompare, am tras linie electrică de medie tensiune, am construit depozite, magazii de furaje (şi mari şi mici), moară de furaje plus tot felul de utilaje. În concluzie, este o fermă dotată, cum şi-ar dori mulţi să aibă“, susține Ivanov.

Chiar dacă pentru mulți dintre fermierii care au accesat fonduri europene demersul până la obținerea banilor a fost unul greoi, pentru Cornel Ivanov acesta a decurs firesc, fără prea multe bariere, experiența de 15 ani la Institutul Delta Dunării în domeniul proiectării spunându-și cuvântul.

Obiectivul pepinierei: creșterea puietului de crap

Proprietarul pepinierei susține faptul că principalul obiectiv al acesteia este creșterea puietului de crap, care este vândut cu 10 lei/kg, cu 1 leu mai mult decât kilogramul de policultură. „Suntem în primul an de producţie de la terminarea programului, avem în acest moment ciprilin de crap, singer, novac și cosaşi. Ferma are în dotare şi aproximativ 90 ha de teren arabil. O parte neirigat, unde cultivăm cerealele care ne sunt necesare pentru furajarea peştelui, iar şrotul de soia îl cumpărăm. Producem furaje după tehnologia efectivă, făcută de Institutul de Cercetări şi Proiectări Delta Dunării. Rezultatele sunt relativ bune, peşte peste 3.500 kg/ha, şi mă bucur că, aplicând nişte tehnologii care păreau învechite, reuşim să facem producţia actuală“, a mai adăugat Ivanov.

Cu toate că are o producție bună care ar putea avea o creștere considerabilă, Cornel Ivanov susține că întâmpină și probleme: braconierii. O mare parte din producția de pește este sustrasă din bazine de către pescari.

Ferma de vaci – soluția pentru îngrășământ natural

Performanțele fermei piscicole de la Babadag sunt date și de utilizarea îngrășămintelor. În acest sens, înființarea unei ferme de vaci a fost cea mai la îndemână soluție. „Nu găsim cel mai bun îngrăşământ nicăieri în zonă şi astfel am fost obligaţi să ne creştem noi vacile, care vor face gunoiul de grajd pe care îl vom împrăştia în bazine pentru a ne garanta o producție în jur de 3.500-4.000 kg peşte/hectar. Astfel avem 80-90 de animale, însă nu avem rase pure pentru că nu creștem pentru producția de carne ori lapte, îngrășământul fiind produsul vizat“, conchide Cornel Ivanov.

Loredana Larissa SOFRON

Criza economică prin care trece Grecia de peste cinci ani i-a făcut pe consumatori să opteze pentru alimente precum orezul, cartofii şi legumele, în detrimentul cărnii şi al peştelui, relatează, vineri, EFE.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de asociaţia consumatorilor EKPIZO cu ocazia Zilei internaţionale a consumatorului, mai bine de jumătate dintre familiile elene (55,1 %) au înregistrat o reducere a veniturilor.
Studiul, intitulat 'Nutriţie şi criză economică', arată că 44 % dintre familii nu au suficiente venituri pentru satisfacerea nevoilor nutriţionale zilnice.

Din această cauză, grecii au redus consumul alimentelor mai scumpe precum carnea (63,7 %), peştele (60,5 %), dulciurile (51,2 %) şi alcoolul (48,8 %).

Alimentele care apar cel mai des în coşul zilnic sunt orezul, cartofii şi legumele, preferate de 70,8 % dintre greci, urmate de pâine (50,2 %) şi verdeţuri (46,9 %).

Aproape toţi grecii, 93 %, recunosc că şi-au redus ieşirile la restaurant şi taverne din cauza crizei.

Sursa AGERPRES

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea, Horia Teodorescu, susţine că proiectul de realizare a bursei de peşte în municipiu va costa doar 5 milioane de euro, acest buget fiind de cel puţin trei ori mai mic decât cel anunţat iniţial de autorităţi.

'S-a luat decizia ca această bursă să se realizeze la Tulcea. Baza proiectului vor fi actualele puncte de debarcare şi centre de primă-vânzare a peştelui din Deltă, produsele urmând să fie aduse de trei nave până la Tulcea unde se va construi sediul bursei de peşte. Această investiţie va fi de circa 5 milioane de euro', a declarat, joi, în timpul unei conferinţe de presă, preşedintele CJ, Horia Teodorescu.

De altfel, şi în luna septembrie a acestui an şeful CJ a anunţat că doreşte redimensionarea proiectului privind bursa de peşte, menţionând ulterior însă că doreşte ca bursa să fie una electronică, aşa cum doreau şi asociaţiile de pescari din Deltă în urmă cu aproape doi ani.

Proiectul privind bursa de peşte a fost anunţat încă din anul 2006. În luna decembrie a acelui an, Consiliul local al municipiului Tulcea a semnat un protocol de colaborare cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) pentru realizarea Bursei de Peşte la Tulcea, obiectiv care are drept scop îmbunătăţirea serviciilor de desfacere şi prezentare a produselor piscicole din judeţ şi care avea un buget de circa 17 milioane de euro.

În luna octombrie a anului 2010, consilierii locali din Tulcea au aprobat Planul Urbanistic Zonal al investiţiei, autorităţile locale urmând să pună la dispoziţia ANPA un teren de 9.053 de metri pătraţi, aparţinând domeniului privat al municipiului, în vederea realizării investiţiei.
De asemenea, în ultimii doi ani, Consiliul Judeţean Tulcea a avut discuţii cu specialişti spanioli pentru realizarea unui schimb de experienţă în domeniu, astfel încât viitoarea investiţie să fie viabilă.

În luna decembrie a anului 2011, Guvernul României a aprobat o hotărâre prin care alocă 28 de milioane de lei din fonduri europene şi de la bugetul Ministerului Agriculturii pentru înfiinţarea Bursei de Peşte la Tulcea.

Realizarea proiectului din Tulcea se numără printre obiectivele pe care România şi le-a propus în Planul Naţional Strategic pentru Pescuit 2007-2013, pentru dezvoltarea infrastructurii aferente desfăşurării activităţilor pescăreşti la Marea Neagră şi în Delta Dunării, obiectivul urmând să concentreze oferta de produse pescăreşti provenite din cele două zone.

Sursa AGERPRES