Ce poate fi mai răcoritor într-o zi toridă de vară decât o felie de pepene verde? Fie că îi spunem pepene, harbuz, lubeniță, die, lubă, șiarchin, trăgulă sau bostan, acesta devine o alegere nemaipomenită în dieta oricăruia dintre noi deoarece ne oferă, pe lângă gustul aromat și răcoritor, o serie de beneficii pentru sănătate. Printre acestea se numără faptul că are o mulțime de substanțe nutritive, nu conține grăsimi și este format din apă în proporție de 92%. Mai mult decât atât, conține și mangan, dar și vitaminele A, B1, B6 și C, precum și licopen.

Pepenele face parte din familia Curcubitaceae, fiind înrudit cu castraveții și dovleceii și a fost cultivat încă din vremea Egiptului Antic, fiind cultivat în diferite regiuni din Africa, iar mai apoi pe fiecare continent. În timp, Turcia a devenit unul dintre cei mai mari producători de pepeni, iar cuvântul harbuz, folosit în anumite regiuni din țara noastră, provine din limba turcă, unde denumirea cel mai des folosită este karpuz.

Însă știați că…

  • cel mai mare pepene din lumea a cântărit 160 kg?
  • pepenele verde a fost modificat genetic pentru a crește pe jos deoarece, atunci când creștea în copaci, era periculos?
  • există și pepeni verzi cu miez galben?
  • din pepeni se obțin cele mai mari stafide din lume? Acest lucru se întâmplă după uscarea pepenilor.
  • toate părțile pepenelui sunt comestibile? Pe lângă pulpă, semințele și coaja pot fi consumate. Semințele se pot prăji și servi ca gustare, iar din coajă se poate face dulceață.
  • în Japonia sunt apreciați pepenii cu formă pătrată? Aceștia sunt special cultivați pentru a obține la final această formă.
  • există pepeni și sub formă de inimă? Acest lucru se datorează fermierului japonez Hiroichi Kimura.
  • iulie este denumită în SUA luna pepenelui verde?
  • în China există un muzeu dedicat pepenilor verzi? Acest lucru se datorează faptului că aici se află una dintre cele mai mari regiuni producătoare de pepeni verzi din lume.
  • pepenele verde poate fi pregătit pe grătar? Prin prăjirea lui se obțin arome deosebite, gustul rezultat fiind dulce-sărat, de aceea pepenele poate fi asociat inclusiv cu carne.

Există în popor și mituri despre pepene. Unul dintre ele ar fi acela că, pe timp de vară, Mihai Viteazul purta pe cap un pepene scobit. Un sâmbure de adevăr probabil că există pe undeva deoarece există scrieri care arată faptul că Socrate recomanda copiilor să poarte pepene pentru a se feri de insolații. Un alt aspect ușor hazliu este dat de o denumire mai puțin obișnuită: porc vegetal. De ce? Pentru că este rotund și rotofei și, pe deasupra, are și codiță, asemenea unui porc.

Larissa DINU

Syngenta este una dintre cele mai importante companii distribuitoare de inputuri din țara noastră, iar unul dintre motivele pentru care este aleasă ca furnizor de fermieri este faptul că cercetarea desfășurată la nivelul României asigură produse de calitate, adaptate agriculturii din țara noastră. Așa se întâmplă și în cazul culturii de pepeni verzi deoarece an de an reprezentanții companiei pun la dispoziție hibrizi noi, dar și produse necesare pentru protecția culturii. Noutățile acestei veri au fost prezentate și în cadrul unei manifestări în localitatea ialomițeană Gheorghe Doja, unde aproximativ 100 de fermieri au aflat noi informații și au gustat din cei mai delicioși pepeni.

Mirza și Shogun

„Compania Syngenta acordă o atenție deosebită culturilor horticole, de aceea organizăm și evenimente la anumiți clienți, așa-numitele zile demonstrative. Nu aveam cum să nu organizăm și la Gheorghe Doja o astfel de manifestare, pentru că știm cât de importantă este cultura pepenilor în zonă. La pepeni avem 2 hibrizi noi, unul extratimpuriu și altul timpuriu, este vorba despre Mirza și Shougun. Astfel că Mirza F1 este un hibrid de tip Crimson Sweet, cu o greutate medie de 6-7 kg, şi asigură o productivitate ridicată. Shogun F1 este recomandat în zone foarte călduroase, are greutatea medie de 7-8 kg şi un conţinut ridicat de zahăr, de 12-13%. Acești hibrizi au fost aduși și pentru degustare. În ceea ce privește protecția plantelor, avem un produs nou, lansat anul acesta în piață, fungicidul Cidely Top. Este omologat la noi în țară pentru mai multe culturi, dar poate fi folosit în special la pepeni pentru că este singurul produs care are omologare pentru Didymella bryoniae. Știm că aceasta este una dintre marile probleme ale cultivatorilor de pepeni. Este un produs special recomandat pentru pepeni, dar în continuare vrem să întărim ideea citirii corespunzătoare a etichetelor de pe ambalaje. Trebuie să se folosească întocmai doza specificată, fără a subdoza sau a supradoza pentru că riscăm să se creeze rezistență la boli și la substanțe“, a specificat Andreea Caimac, manager produs culturi horticole Syngenta.

Degustare la fermierul Vasile Rotaru

Chiar dacă vremea din acest an nu a permis vizitarea câmpurilor cu pepeni și, bineînțeles, observarea hibrizilor, fermierii prezenți la eveniment au aflat informații noi de la reprezentanții companiei Syngenta, au și degustat pepeni și și-au exprimat punctul de vedere în ceea ce privește calitățile hibrizilor. Gazda evenimentului a fost fermierul Vasile Rotaru, directorul executiv al cooperativei Legume Ialomița.

„În cadrul cooperativei lucrăm în jur de 70 ha, suntem 5 asociați, e posibil să ne creștem numărul de membri, vrem să ne dezvoltăm pe partea de depozitare, avem gânduri și pentru export, momentan facem demersurile necesare. Mereu am căutat soluții, am fost încurajați să ne asociem, dar și în acest caz tot există probleme pentru că nu toți membrii pot să vină cu același aport; mă refer la producție și resurse. Probleme ar fi și din punct de vedere legislativ pentru că plătim de 2 ori impozit: o dată membrii, care vând către cooperativă, și apoi cooperativa plătește impozit când vinde marfa către comercianți și marile magazine. S-a tot discutat să plătim un singur impozit, am fost și pe la minister, dar nu au apărut normele de aplicare… așteptăm“, a specificat fermierul ialomițean.

2017 s-a dovedit a fi un an agricol bun pentru majoritatea culturilor, deci și cultura de pepeni a avut producții ridicate. Un lucru nu tocmai bun pentru cultivatori, deoarece au ajuns să vândă chiar și cu 25 de bani kilogramul de pepene, iar acest lucru a fost evidențiat și de domnul Rotaru: „Cu vânzarea anul acesta stăm destul de rău. Chiar dacă vindem, având contracte și cu marile magazine, prețul lasă de dorit. S-au produs foarte mulți pepeni, era de așteptat pentru că anul trecut a fost unul bun, deci s-au scos profituri bune. Așa s-a ajuns ca suprafețele să se mărească, doar la noi în comună sunt 800 ha, dintre care majoritatea pepenilor sunt altoiți și dau cantități mult mai mari decât culturile înființate prin sămânță. Cred că o altă explicație este și faptul că s-au accesat și fonduri europene pentru instalarea tânărului fermier, unde pepenii au fost încadrați la legume. Atunci mulți au ales să cultive pepeni, în detrimentul altor legume, unde trebuie să ai mai multă forță de muncă, spații de depozitare ș.a.m.d. Și așa am ajuns să vindem și cu 25 de bani/kg, iar noi avem costuri mult mai mari în cadrul cooperativei față de fermierii care lucrează indivi­dual și vând marfa indiferent de preț. Noi nu prea ne permitem acest lucru.“

Domnul Vasile Rotaru a mai punctat faptul că în acest an vor rămâne pepeni pe câmp, iar despre acoperirea investiției, cca 18.000 lei/ha, nu poate fi vorba. O soluție în rezolvarea problemelor ar fi trimiterea pepenilor la export, în special în țările nordice, dar încă se fac demersuri. Întrebat dacă este greu să cultivi pepeni, fermierul a răspuns că locuitorii din zonă sunt obișnuiți, este deja o tradiție, și sunt învățați să caute mereu soluții. „Anul acesta, înființarea unui ha de pepeni a costat în jur de 18.000 lei, iar aproximativ 6.500 lei a costat doar materialul săditor. Noi am încercat să găsim soluții: am pus eșalonat, am ales o gamă diversificată, avem pepeni fără sămânță, galbeni, negri, cu miez galben. Sperăm să reușim să vindem mai bine având toată gama, dar nu cred că ne vom scoate investiția.

GALERIE FOTO


Ion BANU, Larissa SOFRON

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti