Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Apr 2021

Acțiune de înverzire numai cu muștar și rapiță?

Este nedumerirea, pe bună dreptate, a tânărului inginer agronom Călin Tomescu din Banat care afirmă că, dacă folosește alte culturi decât muștar și rapiță, i se taie subvenția de către APIA.

El demonstrează că, folosind cultura de soia pe care a încorporat-o în sol și a semănat grâu, a obținut o producție de 8.500 kg/ha față de 4.000 kg/ha, cât a fost media pe celelalte suprafețe din fermă.

Acțiunea de înverzire a fost bine gândită, cu beneficii semnificative pentru climă și mediu, însă cu folosirea unei diversități de culturi specifice însușirilor solului, culturilor premergătoare și postmergătoare, condițiilor climatice din zonă, tehnologiilor de cultură aplicate etc.

Folosind numai muștar și rapiță, care se găsesc și în culturile principale, cum sporim diversitatea?

Este de neînțeles cum APIA obligă fermierii să cultive, în cadrul acțiunii de înverzire, un singur amestec (muștar + rapiță) care nici nu sunt cele mai indicate. Probabil că este o măsură izolată, în acea zonă, pentru că, dacă s-ar extinde la nivelul întregii țări, ar fi o mare greșeală.

Oare ministrul Agriculturii acceptă această măsură?

Numai diversitatea amestecului de culturi pentru înverzire asigură realizarea avantajelor pe care le-a gândit UE.

  • Pe un sol tasat-compactat se recomandă culturile care au rădăcina pivotantă, constituind adevărați scormonitori naturali.
  • Pentru îmbogățirea solului în azot se folosesc culturile leguminoase.
  • În zonele cu arșiță puternică se folosesc amestecuri cu foliaj bogat care umbresc și protejează solul și, totodată, înăbușă buruienile care apar.

Asemenea avantaje se pot realiza prin alegerea corectă a amestecurilor de înverzire.

Este lăudabilă inițiativa Asociației Producătorilor de Porumb din România care a editat broșura Înverzirea pe înțelesul fermierilor care cuprinde un tabel cu amestecuri de culturi aprobate pentru România. Sunt menționate 17 tipuri de amestecuri, dintre care menționăm: muștar + facelia; latir + măzăriche de toamnă, latir + ovăz, mazăre + ovăz, măzăriche de toamnă + secară, lupin + trifoi, bob + ovăz, trifoi + facelia, măzăriche + camelină.

Numai cu asemenea diversitate de amestecuri acțiunea de înverzire își poate atinge scopul.


Rolul folosirii amestecurilor de culturi verzi

  • Rețin apa din ploi și mai ales din zăpezi, asigurând o bună aprovizionare a solului cu apă și evitând producerea fenomenului de eroziune. Fiecare strat de zăpadă de 10 cm asigură 300 mc/ha apă.
  • Valorifică îngrășămintele rămase neconsumate de la cultura principală, precum și nitrații formați în perioada de vară, prevenind levigarea acestora.
  • Contribuie la reducerea îmburuienării și a necesarului de erbicide.
  • Participă la creșterea biodiversității, la protejarea și înmulțirea insectelor folositoare (polenizatori).
  • Protejează și ameliorează structura solului.
  • Valorifică energia solară pe perioada vară-toamnă în procesul de fotosinteză, asigurând cantități importante de masă vegetală pentru sol.
  • Covorul vegetal, prin procesul de transpirație, participă la reducerea temperaturii pe timpul arșițelor deoarece pentru transformarea a 1 g de apă în vapori se consumă 536 calorii.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Tehnologia de cultivare a muștarului alb (Sinapis Alba)

Muștarul alb se cultivă pentru semințele sale care sunt utilizate atât în scopuri medicinale, cât și în industria alimentară. În ultima perioadă planta a câștigat tot mai mult teren în preferințele fermierilor datorită profitului și tehnologiei simple pe care o are.

Caracteristici și cerințe

În flora spontană, Sinapis Alba are o răspândire restrânsă, mai ales ca buruiană în culturile de in. Relativ puţin pretenţioasă la temperatură, sămânţa germinează chiar Ia +1°. Plantulele tinere rezistă la geruri de până la -5°, dar, odată cu înaintarea în vegetaţie (la 3-5 frunze), cultura poate fi compromisă la -3°. Dacă se seamănă târziu, temperaturile ridicate afectează dezvoltarea plantei.

Faţă de lumină, în zile scurte (primăvara timpuriu) se dezvoltă mai greu, dar se formează plante viguroase, cu productivitate mare, pe când în zile lungi (mai) se dezvoltă repede, dar creşterea încetează curând şi se formează plante mici, neuniforme şi cu fructificaţie slabă. Faţă de umiditate are două perioade critice: imediat după semănat (când seceta poate duce la compromiterea recoltei) şi la formarea seminţei, când este afectată recolta cantitativ dar şi calitativ (prin diminuarea conţinutului de substanţe grase). Faţă de sol este puţin pretenţios. Dă producţii mari pe soluri luto-nisipoase, revene, cu reacţie neutră sau slab alcalină (de aceea, dacă se cultivă pe podzoluri, solul va trebui amendat), bogate în humus şi calciu. Sunt contraindicate soiurile prea grele sau cele nisipoase. Este zonat în cultură astfel:

  • zone foarte favorabile: Câmpia Timişului şi Câmpia Crişurilor;
  • zone favorabile: Bărăgan, Câmpia Dobrogei, Câmpia Burnazului, Câmpia Olteniei (judeţele Dolj şi Olt).

Locul în asolament

Fiind o specie anuală, muştarul alb va fi inclus în asolamentul de câmp. Deşi nu manifestă cerinţe deosebite faţă de planta premergătoare, totuşi cele mai bune rezultate se obţin în cazul în care se cultivă după cereale sau după prăşitoare, care lasă terenul curat de buruieni. Muştarul alb nu trebuie semănat după crucifere şi după mac din cauza unor boli şi dăunători comuni, precum şi impurificării prin samulastră. Va reveni pe acelaşi teren numai după 4-5 ani.

Asolamentul

Nu se indică monocultura și nici amplasarea după alte crucifere sau după mac din cauza înmulțirii excesive a bolilor și dăunătorilor. Planta nu are pretenţii demne de reţinut faţă de premergătoare. Excepţie face însă faţă de plantele uleioase, precum şi faptul că pe acelaşi teren nu poate reveni decât după 5-6 ani.

Pregătirea terenului

Este în funcţie de planta premergătoare. Pregătirea patului germinativ se face imediat ce se poate intra în câmp, cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colți reglabili. În general când muştarul alb urmează după o prășitoare, atunci se ară la adâncimea de 25-28 cm cuplat cu grapa stelată sau reglabilă, iar când urmează după o cereală se ară la aceeaşi adâncime, însă până în toamnă se menţine curat de buruieni prin discuiri repetate.

Fertilizare

Muştarul alb reacţionează bine la îngrăşăminte, în special când solul are umiditate. Gunoiul de grajd bine fermentat se va introduce în pămînt odată cu arătura de bază, în cantitate de 30 t/ha. În lipsa gunoiului de grajd se introduc 60-80 kg/ha s.a. fosfor, iar primăvara, înainte de semănat, se administrează 40-60 kg/ha azot s.a. Primăvara foarte devreme, imediat ce terenul permite, se lucrează cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili.

Epoca de semănat

Muştarul se însămânţează primăvara devreme, cu maşina SU-29 sau SUP-21, în rânduri, la distanţa de 12-14 cm, la adâncimea de 1,5 cm pe terenurile umede şi de 2,5 cm pe cele uscate. Sunt necesare 10-12 kg sămânţă la hectar, cu o puritate de 98%, germinaţie de 90% şi umiditate maximă de 12%. După răsărirea plantelor şi formarea primelor frunze, cultura se va grapa uşor pentru ruperea crustei, păstrarea umidităţii şi favorizarea pătrunderii aerului la rădăcină. Până la înflorire se va plivi ori de câte ori va fi nevoie, nu mai puţin însă de două ori. Pentru combaterea buruienilor pe cale chimică, rezultate bune dă Treflan 4-5 l/ha administrat înainte de semănat (în lipsa Treflanului se poate folosi Lasso şi Sutan).

Recoltare

boabe mustar

Epoca optimă de recoltare este situată în faza maturizării depline a seminţelor, care se colorează în galben auriu, întreaga plantă fiind de culoare galbenă. Această epocă este recomandată în cazul în care cultura se recolteză cu combina. Dacă recoltarea se face în două faze, se va începe mai devreme de epoca indicată, prin tăiere cu cositoarea şi se va treiera pe brazdă.

Modul de recoltare – pentru evitarea pierderilor prin scuturare, muştarul alb se va recolta dimineaţa pe rouă. După unii autori, pentru economisirea cheltuielilor de uscare a seminţelor, evitarea pierderilor prin scuturare şi a cheltuielilor de uscare, se recomandă tratarea culturii cu Regflone 3 litri/ha înainte de recoltare, fapt ce creează posibilitatea recoltării muştarului cu 10 zile mai devreme. În urma aplicării desicantului în toate organele plantei, umiditatea s-a redus cu peste 50% comparativ cu martorul netratat. În urma aplicării desicantului, s-a obţinut o producţie de seminţe superioară martorului cu 200 kilograme.

Material realizat cu ajutorul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Științe Biologice

Ruxandra HĂBEANU

Soiuri de muștar

  • Anul omologării – 2015

Soiuri antinematodice – Muștarul este o cultură premergătoare excelentă pentru legume, cartof și sfeclă de zahăr, iar soiurile autohtone create de ITC sunt total adaptate condițiilor din România. Soiurile de muștar pe care vi le prezentăm în rândurile următoare împiedică proliferarea nematozilor, îmbunătățesc structura solului, aduc un aport de materie organică și reduc spălarea elementelor nutritive din sol. Cea mai economică și utilizată metodă de obținere a îngrășământului verde pentru sol este însămânțarea muștarului în cultura succesivă cu cereale păioase (studiu multianual condus de USAMV București).

Cezara – muștar alb, soi semitardiv

Este rezistent la secetă și scu­turare. Tulpina prezintă capacitate mare de ramificație, iar conținutul de ulei în sămânță este de 25-26%. Potențialul de producție este de 2 tone/ha, iar producțiile realizate sunt între 1.000-1.300kg/ha. MMB (masa a 1.000 de boabe) 6,3 g, MH (masa hectolitrică) 68 kg. Acest soi este recomandat pentru cultivarea în toate zonele prielnice muștarului.

Alex – muștar alb, soi semitardiv

Este rezistent la secetă și scuturare. Tulpina prezintă capacitate mare de ramificație, iar conținutul de ulei în sămânță este de 25-26%. Potențialul de producție este de 2 tone/ha, iar producțiile realizate sunt între 1.000-1.500 kg/ha. MMB (masa a 1.000 de boabe) 6,3 g, MH (masa hectolitrică) 68 kg. Este recomandată cultivarea în toate zonele prielnice muștarului.

mustar Will si ana varianta la mustar 3

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 8

Abonează-te la acest feed RSS