Începând de la mijlocul lunii iunie, bunătățile producătorilor locali din județul Suceava își găsesc un valoros loc pe Raftul cu Bunătăți Locale, prin extinderea acestui concept către șase dintre magazinele din rețeaua de retail Profi din județ. Raftul cu Bunătăți Locale reunește cel puțin 150 de producători locali în 10 zone ale țării care oferă specialități din carne, conserve, lactate, ouă, panificație, pește, produse apicole, legume și fructe.

Prezența micilor fermieri și procesatori suceveni în supermarketuri este o inițiativă promovată de către Direcția pentru Agricultură Județeană Suceava, pe Rafturile cu Bunătăți Locale din județ găsindu-se produsele celor prezenți sâmbăta la Piața Volantă „Din drag de Bucovina“ Sunt oameni care oferă produse deosebite, la prețul corect, legume și fructe locale, cultivate și îngrijite în solarii și pe terenuri proprii, produse din carne și lapte obținute de la animale crescute în ferme proprii, conserve și dulciuri făcute în gospodărie.

Raftul cu Bunătăți este un concept ce vine în sprijinul producătorilor astfel încât aceștia să facă în continuare cele mai bune produse, după rețete tradiționale, și să ajungă mai ușor la consumatori. Zilnic, produse delicioase și sănătoase ajung la raft. Brânzeturile și specialitățile din carne preparate ca pentru propria familie, produse de panificație și patiserie, sucuri naturale după rețete tradiționale, dulceață, zacuscă și gemuri din fructe culese din ogradă, miere curată, produse lactate, uleiuri presate la rece, vinuri și bere artizanală, dar și ceaiuri, alimentează Raftul cu Bunătăți Locale și ajută comunitatea locală să se dezvolte, iar consumatorii finali să poată savura gastronomia locală.

Cumpărarea de la producători, o obligația față de bunicii noștri

„De fiecare dată când cumpărăm un produs românesc sau un produs artizanal din piețe volante, de la producători, de la pensiuni, dăm ceva înapoi comunității și ajutăm producătorii să existe. Faceți acest gest pentru că este obligația noastră față de bunicii noștri, nu lăsați să dispară acești producători care au dificultățile cele mai mari. În țară s-au dezvoltat soluții bune pentru producători medii și mari, dar, din păcate, nu există soluții pentru producătorii foarte mici. Lucrurile acestea pot să funcționeze numai dacă fiecare dintre noi îi încurajăm prin gestul de a cumpăra direct de la producători, dacă mergem la producători acasă. Doar așa le dăm susținerea financiară, le dăm încrederea emoțională, pentru că, atunci când dispare speranța, oamenii renunță. Din păcate, suntem într-o mică dramă, au fost foarte mulți producători, foarte multe rețete care au ajuns pe cale de dispariție.

Rolul nostru este de a fi o punte într-o perioadă dificilă pentru producătorii mici. Nu este o miză financiară, este o responsabilitate de bun vecin. Trăim într-o comunitate, trăim cu ajutorul comunității, nu putem să nu întoarcem comunității aceste gesturi normale pe care trebuie să le facem noi, ca oameni. Nu putem să fim observatori într-un sistem, trebuie să fim parte din el, să fim parte la decizie“, a precizat Călin Costinaș, director general adjunct Profi.

Direcția Agricolă Județeană, primul filtru în drumul spre supermarket

O parte din inițiativele acestor oameni harnici și pricepuți care pregătesc bunătăți la ei în gospodărie sau în cooperative și le oferă sucevenilor în marile magazine este soluția pentru a economisi timp și bani, dar și un mod de a sprijini producătorii locali și de a păstra meșteșugul gastronomic specific zonei. Produsele sunt puse la vânzare în cantități limitate și doar în magazine selectate. Accentul se pune pe prospețime și producția artizanală specifică fiecărei localități sau zonei în care este Raftul cu Bunătăți Locale.

„Pentru a ajunge pe Raftul cu Bunătăți Locale primul filtru a fost făcut de Direcția Agricolă Județeană, Profi oferind platforma. Suntem pe un drum bun pentru că noi suntem producătorii cei mici, care angajăm personal de pe plan local, facem produse locale și toți sperăm ca pe termen lung să creștem pentru a da un pic de încredere și celor care vin din urmă. Suntem 25 de producători activi care venim la Piața Volantă organizată în fiecare sâmbătă la Suceava, mai sunt în așteptare încă câteva sute de mici producători din județ care nu au încredere în ei să facă ceea ce facem noi: Să vină la o piață volantă, să aibă un prim filtru acolo pentru a ști exact ce se caută și în ce cantități, ce trebuie îmbunătățit și după aceea să ajungă să fie pe rafturile marketurilor și să aducă plus valoare muncii locale. Unul produce cea mai bună brânză, altul produce cele mai bune preparate din carne, altul produce cea mai bună miere. Noi, producătorii mici, suntem transparenți și fragili ca o sticlă. Prezența în marile magazine este cea mai bună variantă ca să avem o creștere a produselor locale. Prima dată vă invit să vedeți ce facem, cum facem, să gustați din ceea ce facem și după aceea să ne căutați mai aproape de casa dumneavoastră. Este foarte important şi este o mândrie pentru noi să ajungeți la noi, unde producem, ca să vedeți cine muncește pământul, cine frământă pâinea, cum se face cașul. O să găsiți oameni simpli care vă vor deschide ușa“, consideră Gabriel Ostrovan, de producător carne.  

De la Piața Volantă „Din drag de Bucovina“ pe Raftul cu Bunătăți Locale

Healthian din comuna Moara este o firmă mică care produce deserturi fără a folosi zahar.

„Avem pătrățele cu ciocolată, bomboane cu colagen, brioșe, cam tot ce se găsește într-o cofetărie, dar în varianta sănătoasă. Spre surprinderea mea, produsele vândute în Piața Volantă au fost foarte bine primite de toate categoriile de cumpărători, inclusiv de persoanele mai în vârstă, de 60-70 de ani, care apreciază dulciurile fără zahăr și din ingrediente naturale. La tineri, produsele au priză în special la fetele care sunt atente la ce mănâncă și evită zahărul. Ele sunt clientele noastre fidele. După 30 de ani, și băieții își dau seama că este importantă și silueta.

Am ajuns împreună cu alți producători mici să aducem o parte din produse în supermarketuri și aici este şi munca celor de la Direcția pentru Agricultură Județeană Suceava, pe care cumpărătorii poate nu o văd, dar vă amintesc un singur lucru: pe acești domni și doamne i-ați regăsit și la -15 grade iarna... și la +35 vara la Piața Volantă «Din drag de Bucovina»“, ne-a spus Cosmin Ciornei, producător deserturi  fără zahăr.

Gust și calitate strămoșești

Gheorghe și Maria Alexandra Popescu reprezintă „Strămoșia“ în produse și preparate din carne care păstrează gustul tradițional de altădată și sunt obținute folosind rețetele și tehnologia tradițională.

„Noi avem un circuit închis, începând de la cultivarea cerealelor, avem propriile noastre terenuri, creștem propriile animale, porcii noștri sunt hrăniți doar cu cereale produse de noi și produsul finit care ajunge în farfuria clientului este numai pe bază de produse din natură. Deși suntem tineri, suntem adepții mâncărurilor sănătoase. Avem copii mici, am început să facem parizerul de casă când au crescut copiii noștri și ne-au cerut asta, parizer natural doar din carne.

Mica afacere este o moștenire de familie, părinții mei comercializează carne și fac preparate de când eram eu mică, cu asta am crescut. De aici am fost inspirată și când am ales numele, «Strămoșia», pentru a duce mai departe o tradiție. Clientul l-am câștigat prin gust și calitate“, ne-a spus Maria Alexandra Popescu.

Ministerul Agriculturii, un partener care asigură succesul acestui proiect

Prezent la inaugurarea Raftului cu Bunătăți Locale din supermarketurile din județul Suceava, Aurel Simion, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a precizat că aceste spații destinate producătorilor locali reprezintă un sprijin pentru micul producător, acea ultimă verigă din lanțul alimentar care lipsește.

„Știm să producem, putem să generăm o agricultură circulară, însă, din practică știm că forța unui lanț stă în veriga slabă, care este desfacerea. Prin acest proiect lăudabil și de succes pe care Profi împreună cu ANSVSA, Ministerul Agriculturii și ceilalți factori îl demarează se completează ultima verigă a lanțului alimentar. Micul producător merită tot respectul și ajutorul nostru. Ministerul Agriculturii este și al Dezvoltării Rurale, ne interesează dezvoltarea rurală, ne interesează creșterea nivelului de trai al celor care sunt în zona rurală. Alături de înființarea în satele românești a Punctelor Gastronomice Locale, proiect la care lucrăm, Raftul cu Bunătăți este un alt proiect la care ținem foarte mult, îl dezvoltăm și, cu siguranță, va fi un exemplu de bune practici. Lansăm acum proiectele din noul Plan Național Strategic 2023-2027 și îi invit pe micii producători să meargă la Direcția Agricolă să ceară informații despre ghiduri pentru a absorbi banii europeni și pentru a dezvolta zona rurală a României. Dumneavoastră, micii producători, sunteți cei mai buni, meritați felicitările și susținerea noastră și aveți în Ministerul Agriculturii un partener pentru a integra și a duce spre succes acest proiect“, a declarat la Suceava Aurel Simion.

Producătorii locali cu produse pe Raftul cu Bunătăți Locale acoperă categorii precum brânzeturile și specialitățile din carne, produse de panificație și patiserie, sucuri naturale după rețete tradiționale, dulceață, zacuscă și gemuri din fructe culese din ogradă, miere curată, produse lactate, uleiuri presate la rece, vinuri și bere artizanală, dar și ceaiuri.

Silviu BUCULEI

România va aplica o plată redistributivă, în locul plafonării subvențiilor, pentru a sprijini micii femieri fără a-i dezavantaja pe marii producători agricoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o intervenție avută miercuri, 7 octombrie, la Radio Someș

„S-a tot vorbit despre plafonare, dar noi nu suntem de acord cu plafonarea subvențiilor, pentru că ar afecta nedrept pe foarte mulți care au făcut investiții, care au rate, au leasing-uri. În schimb, am găsit o modalitate și pe care o s-o aplicăm, să facem o plată redistributivă. Din suma totală pentru plăți directe, care este de 13 miliarde, să luăm un procent pe care o să-l realocăm fermelor mici, astfel încât să venim cu o finanțare mai consistentă fără a plafona apoi subvențiile pentru fermele mai mari. Deci dorim să-i ajutăm pe cei mici și medii fără a-i afecta pe cei mari”, a explicat ministrul Adrian Oros. 

De asemenea, responsabilul MADR a menționat că, împreună cu mediul asociativ, a identificat câteva priorități ce vor fi prinse în Planul Național Strategic ce vor fi finanțate de la buget. „În primul rând, consolidarea fermelor de familie care, în Europa, sunt baza agriculturii. Noi (România - n.r.) avem 840.000 de ferme din care doar 50-60 de mii sunt ferme viabile comerciale, dar unele sunt foarte mari. Avem cele mai mari ferme din Europa, ferme de chiar 40.000 de hectare. Dar în același timp, avem în jur de 740.000 de ferme de subzistență. Acestea sunt, de fapt, gospodăriile populației, pe care nu le putem considera ferme comerciale, pentru că o familie nu ar putea trăi doar din venitul acelei ferme. De regulă, aceste gospodării sunt întreținute și de alte salarii sau pensii. Noi dorim ca în această perioadă de 7 ani, să consolidăm aceste ferme, acolo unde se dorește, astfel încât cei care fac acest tip de agricultură să treacă la stadiul de fermă comercială”, a mai spus ministrul în intervenția sa la Radio Someș. De asemenea, Oros a mai afirmat că dorește ca timpul în care se petrece schimbarea - trecerea la stadiul de fermă comercială - să se scurteze, de aceea se va finanța acest lucru în Planul Național Strategic. 

Ministrul Agriculturii a mai vorbit și despre învățământul dual, pe care îl consideră ideal în comparativ cu liceele agricole. Oros a precizat că este mult mai eficient ca elevii să învețe lucrurile practice în ferme deja existente, acolo unde fermierii au investit deja în echipamente și utilaje de ultimă generație. Un liceu agricol care să aibă și fermă în care elevii pot face practică ar fi ineficient având în vedere că statul nu-și permite să înființeze ferme pentru fiecare astfel de liceu, să plătească oameni, să cumpere utilaje și tractoare care oricum ar fi învechite după 3 ani. 

În cadrul intervenției sale, ministrul a mai vorbit și de transformarea Direcțiilor Agricole Județene în Camere Agricole, dar și despre formele de asociere. În opinia sa, cooperativele reprezintă o soluție pe termen mediu și lung care ajută producătorii să-și valorifice marfa și să se poată dezvolta. 

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti