reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Aug 2022

CIECH, obiective mari pe piața din România

Grupul CIECH și-a anunțat extinderea afacerii de agrobusiness în România prin înființarea CIECH Agro România. Noua companie are sediul în București și deservește clienții din domeniul agricol din martie 2022. Investițiile în constituirea activității locale sunt estimate la 6,5 milioane euro în următorii 3 ani. Care sunt produsele din portofoliu și ce planuri are compania aflăm de la Codrin Mălina, Head of Sales CIECH Agro România.

Reporter: Grupul CIECH este deja de 4 luni pe piața românească. Care au fost principalele provocări de la momentul intrării pe piață și până acum?

Codrin Mălina, Head of Sales CIECH Agro România: Să construiești o echipă, o rețea de distribuție de la zero, să aduci un portofoliu semnificativ incluzând și un produs inovator, complet nou, într-o piață competitivă și să propui și un concept de servicii și asistență tehnică nou pentru fermieri, toate în același timp, sunt cumva provocări inerente începuturilor, dar asta nu le diminuează din impact sau din contribuția la adrenalina crescută a echipei. Din fericire, avem o echipă cu peste 15 ani de experiență în industrie și am reușit să depășim această încărcare crescută. Până acum, am început colaborări cu mai mulți distribuitori naționali, dar și locali, iar pentru trimestrul întâi al acestui am ajuns să depășim bugetul propus.

Rep.: Ce produse aveți în portofoliu și cum ajută acestea fermierii în mod concret?

C.M.: Aș începe lista cu HALVETIC, care este o inovație a grupului CIECH, un ierbicid care reușește performanța de a da aceleași rezultate cu ale ierbicidelor clasice, dar cu numai jumătate din substanța activă, glifosat, astfel că produce și economie și diminuează impactul în mediu, răspunzând exigențelor de sustenabilitate și protecție a mediului în domeniul agricol. Portofoliul total al CIECH Agro România cuprinde acum 15 produse – erbicide, fungicide și insecticide pentru cereale, porumb și alte culturi. Gama de erbicide cuprinde și alte 10 produse pe lângă Halvetic® precum Agrosar® 360 SL, Haksar® 750 SL, Haksar® Turbo 340 SL, Fenuxar® 69EW, Labrador® Extra 50 EC, Nikosar® 060 OD, Sarokspyr® 250 EC, Terbustar® 500 SC, Toscana® 75 WG, Faworyt® 300 SL. Din gama de fungicide și insecticide fac parte produsele Pol-Sulphur® 800 SC, Azoksar® 250 SC, Tarcza® ŁAN EXTRA 250 EW și Flanco® 10 WP. Fiecare produs menționat mai sus asigură o protecție eficace a recoltelor datorită calității înalte a ingredientelor fiecăruia dintre ele, precum și a profesionalismului cu care acestea sunt produse.

Rep.: Recent, CIECH Agro România a anunțat o nouă tehnologie disponibilă și pe piața românească – Better Glyphosate Technology (BGT), tehnologie ce stă la baza erbicidului Halvetic. De ce ar cumpăra fermierii un astfel de produs, ce plusvaloare le aduce și care sunt costurile în raport cu rezultatele obținute?

C.M.: Halvetic permite reducerea la jumătate a dozei de substanță activă (glifosat) pe hectar, menținând aceeași eficacitate și, totodată, reducând semnificativ impactul asupra mediului. Este un produs cu o combinație unică a tuturor ingredientelor cheie (sistem de adjuvanți și alți aditivi) care măresc eficiența substanței active și contribuie la retenția crescută a acesteia pe suprafața plantei. Acest lucru îl face ușor de utilizat de către fermieri, permițându-le astfel să facă economie de timp și bani.

Halvetic este eficient în combaterea a numeroase specii de buruieni, poate fi utilizat după recoltarea cerealelor și a rapiței de iarnă și în miriști, pentru combaterea buruienilor înainte de răsărire la porumb, precum și în livezi și în zone nearabile. Tehnologia brevetată BGT® a fost testată pe scară largă în diferite condiții de sol și climatice din Europa și din lume.

Rep.: Care sunt preocupările Grupului CIECH privind schimbările climatice și agricultura durabilă?

C.M.: Neutralitate climatică până în 2040, reducerea cantității de energie necesară în procesele de producție, protecția resurselor naturale sunt câteva dintre angajamentele asumate de Grupul CIECH în strategia sa ESG lansată în 2021. Astfel că, până în 2026, CIECH intenționează să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 33%. Ca producător de produse de protecție a plantelor, Grupul CIECH monitorizează constant schimbările de pe piața agricolă. Inovatoarea tehnologie BGT („Better Glyphosate Technology“) reprezintă răspunsul Grupului CIECH la provocările legate de trecerea la o agricultură mai durabilă și Pactul Ecologic European. În strategia Grupului pentru 2022-2024, extinderile ulterioare ale Agro Business se bazează pe introducerea unor astfel de produse inovatoare precum Halvetic, care vor sprijini agricultura durabilă.

Rep.: Ce alte soluții mai aveți în vedere în viitorul apropiat pentru piața din România?

C.M.: Pentru viitorul apropiat ne propunem extinderea portofoliului actual de produse, inițierea proceselor de digitalizare și automatizare necesare în extinderea rețelei de distribuție care să ofere mai rapid fermierilor români produsele noastre de înaltă calitate. Avem în vedere atât creșterea portofoliului actual pentru a acoperi o gamă mai largă de culturi, cât și înregistrarea de noi substanțe active atât de necesare pe o piață agricolă cum este România, precum și pentru a acoperi exigențele fermierilor care sunt din ce în ce mai inovatori și mai deschiși în a aplica noi produse și tehnologii de ultimă generație.

Simona Nicole DAVID

Corteva Agriscience, o nouă investiție în stația de la Afumați

Compania Corteva Agriscience își extinde producția de semințe de floarea-soarelui în România printr-o investiție de 14 milioane de euro în stația de la Afumați. Proiectul investițional, constând într-o nouă unitate de depozitare și condiționare, va permite companiei să scurteze lanțul de aprovizionare, să-și sporească atât capacitatea de reacție și de livrare, dar și capacitatea de prelucrare la nivel european. Suma totală investită în unitatea de producție a semințelor din Afumați a depășit, astfel, 74 milioane de euro.

eveniment corteva2

Beneficii pentru agricultura românească

La inaugurarea noii linii de procesare au participat fermieri, cercetători, reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite, precum și ministrul Agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, care a apreciat investiția ca fiind un important pas în dezvoltarea agriculturii românești.

eveniment corteva6

„Investițiile în agricultură sunt de o importanță crucială, mai ales în actualul context social și economic. Sprijinul pentru dezvoltarea afacerilor sustenabile din agricultură, parteneriatul strâns și dialogul constant cu fermierii și cu cei care contribuie la menținerea unui nivel ridicat al producției românești sunt principiile fundamentale după care îmi ghidez activitatea la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. România are un potențial uriaș de producție agricol și cred că astăzi asistăm la o dovadă că se poate adăuga valoare oricărei materii prime obținute din agricultură. Felicit Corteva Agriscience România pentru contribuția pe care o are prin această investiție asupra extinderii rolului agriculturii românești în plan european (…) Să ne uităm ce se întâmplă peste graniță, în Ucraina, un stat producător de materii prime, care a perturbat întreaga lume prin faptul că agricultura de acolo nu mai poate livra produse. De aceea cred că noi toți trebuie să gândim perspectivele de dezvoltare mult mai atent și pe fundamente mult mai durabile, care să nu aibă în vedere profitul imediat, ci continuitatea parteneriatului către viitor. Dacă reușim să facem acest lucru, și nu am nicio temere că nu va fi așa, atunci România va avea un loc important în harta marilor producători de produse agro-alimentare“, a declarat ministrul Agriculturii.

Printre invitații de seamă prezenți la Afumați s-a numărat și reprezentantul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, domnul Shane Dixon, care a declarat: „Succesul Corteva Agriscience la nivel mondial, inclusiv în România, se datorează eforturilor permanente de a colabora cu fermierii, de a le respecta nevoile și de a identifica soluții inovatoare pentru a răspunde acestor cereri. Noua linie de floarea-soarelui este doar un alt exemplu al contribuției companiei Corteva la agricultura locală, companie ce se axează pe calitate, inovație și durabilitate.“

eveniment corteva4

Rapiditate în execuție și noi locuri de muncă

Compania furnizează în România aproximativ 300 de locuri de muncă, iar noua investiție va permite crearea a 20 de noi posturi contractuale.

Domnul Jean Ionescu, directorul Corteva Agriscience România și Republica Moldova, a declarat: „Corteva îmbogățește viețile a mii de fermieri și consumatori din Europa cu tehnologii și practici îmbunătățite pentru a combate foametea globală și a asigura progresul pentru generațiile viitoare. Cu ajutorul noii investiții vom sprijini fermierii să obțină rezultate mai bune și să răspundă cererii tot mai mari de semințe de floarea-soarelui de înaltă calitate, în contextul unor eforturi continue menite să îi ajute pe fermieri să își îmbunătățească performanțele.“

eveniment corteva5

Mai mult decât atât, directorul companiei susține faptul că, prin deschiderea noii linii, semințele vor ajunge la poarta fermierilor mult mai rapid. În acest moment, stația de la Afumați depășește capacitatea de 1,6 milioane de saci de porumb standard, adică saci ce conțin 80.000 de boabe germinabile, iar la floarea-soarelui, capacitatea va fi de peste 400.000 de saci.

Larissa DINU

Grupul Agricover raportează pentru anul 2021 o creștere solidă a profitului și investiții de 2 milioane EUR în cercetare și dezvoltare IT

Agricover, liderul pieței de agribusiness din România, a încheiat anul 2021 cu rezultate remarcabile care vin sa demonstreze încă o dată reziliența modelului său de afaceri, pe baza căruia au crescut veniturile și performanța financiară ale Grupului, consolidând cota sa de piață.

„Continuăm dezvoltarea unor segmente de activitate extrem de importante în cadrul sectorului agribusiness (finanțarea fermierilor și distribuția de tehnologii agricole) și investim în dezvoltarea de soluții digitale pentru fermieri. În anul 2021, ne-am mărit cotele de piață, ne-am consolidat performanța și poziția financiară.” a declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding.

REZULTATELE la 31 decembrie 2021 la nivel de Grup Agricover sunt:

+51% venit: Creștere anuală venituri la 1,7 miliarde RON în 2021

+36% profit din exploatare: Creștere a profitului din exploatare al Grupului la 117 milioane RON în 2021

+32% EPS: Creșterea anuală a câștigului pe acțiune (din activități continuate)

40 milioane EUR emisiune de obligațiuni: listate la Bursa de Valori București

Grupul Agricover se poziționează ca lider de piață în sectoarele în care activează fiind un vector de dezvoltare și inovare în agricultura din România. „Au fost făcute investiții substanțiale atât pentru automatizarea proceselor, cât și în viitorul digital al agriculturii. În 2021 am început tranzacționarea inputurilor agricole pe noua noastră platformă de e-commerce și am lansat Crop360, platforma digitală integrată pentru fermieri.  Astfel,  fermierii de pe întreg teritoriul României pot deveni mai competitivi, mai rezilienți și își pot îmbunătăți sustenabilitatea practicilor agricole.” a mai declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding.

  • Performanta financiară pe segmente de business

Principalele rezultate financiare ale Agricover Distribution

Grupul și-a consolidat poziția de lider al pieței de distribuție de inputuri agricole, grație avansului înregistrat pentru toate categoriile de produse (sămânță certificată, produse de protecția plantelor, îngrășăminte și combustibil), venitul total al Agricover Distribution crescând cu 51% pana la 1.716,4 milioane RON. Creșterea venitului total a fost însoțită și de o creștere cu 40% a profitului din exploatare.

Principalele rezultate financiare ale Agricover Credit

Grupul a continuat să păstreze o poziție importantă pe piața finanțărilor pentru fermieri, valoarea nominală a împrumuturilor și avansurilor în sold la 31 decembrie 2021 atingând 2,02 miliarde RON, cu 18% mai mare față de sfârșitul anului precedent.

Profitul înainte de impozitare a înregistrat o creștere accelerată de 35% determinată de gestionarea riguroasă a costului riscului și de creșterea venitului net din comisioane.

Ponderea creditelor neperformante a fost de 2,66% la 31 decembrie 2021, semnificativ mai mică față de mediile de pe piața locală și în scădere față de ponderea înregistrată la sfârșitul anului 2020 de 3,26%.

Investiții de 2 milioane EUR în activități de cercetare și dezvoltare in tehnologie.

În noiembrie 2021, Grupul a lansat Crop360, o platformă de agricultura digitală cu structură modulară și arhitectură scalabilă, creată de Agricover Technology pentru a oferi fermierilor acces în timp real la serviciile și datele necesare activităților de zi cu zi din cadrul fermei, în sprijinul procesului lor decizional sau a analizelor specifice din fermă. Investițiile realizate pentru dezvoltarea platformei Crop360 și pentru proiectele de digitalizare din cadrul Grupului se aliniază strategiei de creștere și dezvoltare a Agricover, strategie concentrată pe fermieri și satisfacerea nevoilor lor, prin diseminarea pe scară largă a celor mai avansate tehnologii din domeniu, prin accelerarea vitezei de adoptare a acestora, precum și prin oferirea de soluții de finanțare specializate, adaptate specificului sectorului agricol.

Pregătim viitorii lideri ai agriculturii românești.

În 2021, am continuat să acordăm sprijin programului Tineri Lideri pentru Agricultură, dezvoltat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, acordând un număr de 108 burse pentru pregătirea și formarea tinerilor fermieri. Alți 120 de tineri fermieri vor fi de asemenea sponsorizați în 2022, ceea ce înseamnă un pas înainte pentru atingerea obiectivul nostru de a susține 1.000 de tineri fermieri, viitori lideri ai agriculturii românești pregătiți să ducă mai departe afacerile familiilor și să crească performanța fermelor românești.

  • Perspective de dezvoltare.

Anul 2022 ne găsește plini de încredere, pe baza unei situații financiare solide asigurate anul trecut. Transformări geopolitice profunde au loc la nivel global, cu un impact dramatic și profund asupra economiei planetei.  În acest context, prioritățile noastre legate de sustenabilitate și reînnoirea generațiilor nu au fost niciodată mai relevante, pe măsură ce securitatea alimentară și lanțurile de aprovizionare globală  continuă să fie amenințate.

În paralel, continuam eforturile de promovare a progresului tehnologic în rândul fermierilor români, pentru a asigura stabilitatea lor financiară și succesul pe termen lung. In acest sens, întărim ecosistemul fermierilor prin inițiative în parteneriat cu companii de tehnologie și universități, menite să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale și educarea fermierilor.

Despre Agricover

Agricover este liderul pieței de agribusiness din România, un generator de soluții inovatoare care transformă agricultura și viața fermierilor pe termen lung, creând progres și prosperitate la scară socială.

Încă de la înființare, Grupul Agricover și-a propus să deservească fermierii români și să le ofere soluții inovatoare, adaptate nevoilor lor reale, astfel încât aceștia să își poată consolida în mod sustenabil productivitatea, prin acces la tehnologii agricole performante la nivel internațional, la soluții de finanțare adaptate specificului sectorului agricol și la servicii de agricultură digitală.

Agricover Holding SA reunește Agricover SA – societate care va fi redenumită Agricover Distribution SA, specializată în distribuția de tehnologii agricole, Agricover Credit IFN SA - instituție financiară nebancară specializată în finanțarea fermierilor și Agricover Technology SRL prin care Grupul oferă fermierilor acces la cele mai noi inovații în agricultura digitală mondială.

La sfârșitul anului 2021, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding S.A. își desfășurau activitatea 470 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 9.200 de clienți fermieri activi, care exploatează peste 2,6 milioane de hectare de teren arabil la nivel național.

Agricover Holding SA este deținută de Jabbar Kanani, cu o participație de 87,269% din capitalul social subscris și vărsat, alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care deține 12,727% din acțiunile Agricover Holding iar restul de 0,004% fiind deținut de acționari tip listă. Adama Agriculture B.V., membră a Grupului Syngenta, unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse pentru protecția plantelor și semințe certificate, deține 10% din acțiunile Agricover S.A.

Vetro Solutions pariază pe management strategic și investiții

Compania românească Vetro Solutions, specializată în distribuția de medicamente și servicii dedicate medicinei veterinare, își consolidează businessul, la nivel de strategie de dezvoltare și expertiză managerială, prin transformarea în Societate pe Acțiuni – SA și numirea unui Consiliu de Administrație condus de fondatorul Dumitru Fodor, format din cinci membri, cu mandat pentru doi ani.

Echipa de management a companiei este reprezentată în consiliu de Coca Cașcaval, director general Vetro Solutions, cu experiență de peste 20 de ani în management, strategie de business și dezvoltare de companii, și Cătălin Ionel Vrabie, director general adjunct în cadrul Vetro Solutions. Compania a cooptat în CA alți doi profesioniști non-executivi: Dragoș Lucian Dinu, cu experiență relevantă în conducerea unor companii precum A&D Pharma sau Țiriac Holdings, și Marius Leonard Gherghina, specializat în investiții și strategie de business, implicat în proiecte de dezvoltare a unor afaceri antreprenoriale precum MedLife.

Pe fondul noilor schimbări și a strategiei de dezvoltare a companiei, Vetro estimează că anul acesta, pentru consolidarea businessului, va menține ritmul de creștere a veniturilor cu 15%, similar cu creșterea din 2021.

Dacă 2021 a fost anul în care Vetro s-a concentrat pe segmentul investițiilor, în 2022 unul dintre obiectivele principale este dezvoltarea și consolidarea echipei, se arată într-un comunicat al companiei.

Dumitru Fodor: „Împreună vom reuși“

„După ce, în urmă cu an, ne-am afirmat rolul de a fi vectorul de schimbare pe piața veterinară din România, am decis ca, începând din 2022, Vetro Solutions să se transforme din Societate cu Răspundere Limitată – SRL în Societate pe Acțiuni – SA. Am decis, de asemenea, ca strategia de dezvoltare, investiții și guvernanță corporativă să fie avizată de un Consiliu de Administrație din care fac parte trei profesioniști care aduc, pe lângă o bună cunoaștere a mediului economic, expertiză și obiectivitate. Ne bucură faptul că, alături de CEO-ul Vetro, Coca Cașcaval, unul dintre cei mai experimentați manageri din industria farma, au venit și profesioniști non-executivi, cu expertiză similară: Dragoș Lucian Dinu și Marius Leonard Gherghina. Am convingerea că, împreună, vom reuși să trecem la o etapă superioară a dezvoltării companiei, dar și să implementăm principiile de guvernanță corporativă și transparență în relația cu mediul de afaceri“, a declarat Dumitru Fodor, fondator și președinte al Consiliului de Administrație Vetro Solutions.

Transformarea în SA este un pas firesc

Printre obiectivele Consiliului de Administrație nou înființat se numără eficientizarea proceselor investiționale, dar și identificarea de noi oportunități de investiții. În prezent, două proiecte de investiții se află deja în faza de implementare la Vetro. „Transformarea în societate pe acțiuni este pasul firesc al trecerii companiei la o etapă nouă de dezvoltare și este cel mai bun argument în sprijinul strategiei de succes pe care și-a bazat Vetro evoluția de la început. Rolul pe care compania și l-a asumat în piața românească este strâns legat de finalizarea celor două proiecte de investiții pornite în anii trecuți, care susțin dezvoltarea companiei, dar și de consolidarea echipei. Ne-am propus să avem o abordare deopotrivă curajoasă și realistă, de aceea, pentru anul în curs – dominat încă de impredictibilitate, vrem să ne menținem ritmul de creștere din anul precedent. Strategia pentru 2022 ia în calcul o creștere a veniturilor cu 15%, la fel ca în 2021, respectiv operaționalizarea celor două proiecte majore de investiții“, a declarat Coca Cașcaval, director general al Vetro și membru al CA.


Fondată în 2012 de medicul veterinar Dumitru Fodor, Vetro Solutions a reușit să-și dubleze veniturile în ultimii patru ani și să devină jucător de top pe piața produselor și serviciilor veterinare datorită extinderii la nivel național și a parteneriatelor strategice cu giganți globali în domeniu, precum Ceva, Richter Pharma, MSD etc.


În 2021, Vetro a primit autorizația de funcționare pentru fabrica proprie din Iași, o unitate de producție construită la cele mai înalte standarde ale industriei farmaceutice. Proiectul, în valoare totală de 4,5 milioane de euro, este cofinanțat din fonduri europene și resurse proprii. Tot anul trecut compania a lansat și brandul adVET, denumire sub care va produce medicamentele veterinare la Iași. Compania urmează să lanseze o platformă care deservește deopotrivă cabinetele veterinare și proprietarii de animale de companie, iar rolul acesteia va fi de a ajuta comunitatea medicilor veterinari să accelereze creșterea propriilor businessuri.


Simona-Nicole David

Divizia AGRO a grupului CIECH intră pe piața din România. Cât vrea să investească și ce cifră de afaceri vizează

Grupul CIECH și-a anunțat extinderea afacerii de agrobusiness în România prin înființarea CIECH Agro România. Noua companie va avea sediul în București și va deservi clienții din domeniul agricol din România, începând chiar din luna martie 2022. Investițiile în constituirea activității locale sunt estimate la 6,5 milioane euro în următorii 3 ani.

O echipă mixtă româno-poloneză formată din 20 de persoane va asigura derularea activității CIECH Agro România. Membrii echipei vor fi implicați în construirea unei rețele de distribuție a produselor fitosanitare din portofoliul companiei pe piața românească, în rândul principalilor comercianți cu ridicata și în distribuția numerică în unitățile de comerț cu amănuntul, precum și în asigurarea consultanței agrotehnice de către reprezentanții CIECH.

Înființarea CIECH Agro România este un nou pas în dezvoltarea activității agrobusiness a CIECH în România și survine în urma unei îndelungate activități de export de produse fitosanitare pe piața locală. Scopul acesteia va fi construirea unei rețele largi de distribuție și furnizarea către fermierii români a unor produse care asigură o protecție eficace a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT („Better Glyphosate Technology”), care reprezintă un răspuns la provocările legate de agricultura durabilă și Pactul Ecologic European.

„Clienții din România așteaptă produse de înaltă calitate, prețuri ajustate la economia producției de recolte și servicii de logistică fiabile. CIECH îndeplinește toate aceste criterii și, având în vedere experiența favorabilă și perspectivele optimiste în legătură cu dezvoltarea agriculturii în această țară, decizia de a înființa CIECH Agro România a fost o cale de dezvoltare firească pentru noi. Principalul obiectiv de afaceri al companiei va fi să extindă și mai mult activitatea agroindustrială a Grupului CIECH și să ofere fermierilor români produse care să asigure o protecție eficientă a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT, precum și o gamă largă de programe de protecție pentru porumb”, a declarat Wojciech Babski, CEO BU Agro CIECH.

Câte produse au în portofoliu

Portofoliul CIECH Agro România include 15 produse din oferta CIECH Sarzyna și a Proplan (un furnizor spaniol de produse fitosanitare, deținut de Grupul CIECH) și urmează să fie diversificat în viitor. Acest lucru va permite companiei să ofere erbicide și fungicide pentru protecția recoltelor esențiale din România, cum sunt cele de porumb și alte culturi de cereale.

Potrivit oficialilor companiei, produsele vor fi importate din Polonia și Spania, cifra de afaceri estimată în România fiind de aproximativ 4 milioane de euro.

Piața locală a produselor fitosanitare se dezvoltă într-un ritm alert, depășind în ultimii ani valoarea de 600 milioane de euro și, astfel, dublându-se în dimensiuni într-un interval de 10 ani. În anii următori, piața de produse fitosanitare din România este estimată să crească între 4% și 6%, în pofida dificultăților asociate cu Pactul Ecologic European. 

Vetro Solutions pariază pe management strategic, investiții și specialiști de top

Vetro Solutions, companie românească specializată în distribuția de medicamente și servicii dedicate medicinei veterinare, își consolidează businessul, la nivel de strategie de dezvoltare și expertiză managerială, prin transformarea în Societate pe Acțiuni – SA și numirea unui Consiliu de Administrație condus de fondatorul Dumitru Fodor, format din cinci membri, cu mandat pentru doi ani, se arată într-un comunicat transmis redacției „Lumea Satului”. 

  • Consiliul de Administrație al Vetro va fi condus de Dumitru Fodor, fondatorul companiei – în calitate de Președinte, iar Coca Cașcaval, CEO Vetro, este membru în Consiliul de Administrație.
  • În urma schimbărilor decise, Vetro intră într-o nouă etapă de dezvoltare a afacerii.
  • Vetro estimează pentru 2022 un ritm de creștere a afacerilor similar anului precedent, de aproximativ 15%.

Ce experiență au cei doi profesioniști 

Echipa de management a Vetro este reprezentată în Consiliu de Coca Cașcaval, director general Vetro Solutions, cu experiență de peste 20 de ani în management, strategie de business și dezvoltare de companii și Cătălin Ionel Vrabie, director general adjunct în cadrul Vetro Solutions. Compania a cooptat în CA alți doi profesioniști non-executivi: Dragoș Lucian Dinu, cu experiență relevantă în conducerea unor companii precum A&D Pharma sau Țiriac Holdings și Marius Leonard Gherghina, specializat în investiții și strategie de business, implicat în proiecte de dezvoltare a unor afaceri antreprenoriale precum MedLife.

Coca Cascaval Vetro Solutions

Pe fondul noilor schimbări și a strategiei de dezvoltare a companiei, Vetro estimează că anul acesta, pentru consolidarea businessului, va menține ritmul de creștere a veniturilor cu 15% , similar cu creșterea din 2021. Dacă 2021 a fost anul în care Vetro s-a concentrat pe segmentul investițiilor, în 2022 unul dintre obiectivele principale este dezvoltarea și consolidarea echipei. 

”După ce, în urmă cu an, ne-am afirmat rolul de a fi vectorul de schimbare pe piața veterinară din România, am decis ca, începând din 2022, Vetro Solutions să se transforme din Societate cu Răspundere Limitată - SRL în Societate pe Acțiuni – SA. Am decis, de asemenea, ca strategia de dezvoltare, investiții și guvernanță corporativă să fie avizată de un Consiliu de Administrație din care fac parte trei profesioniști care aduc, pe lângă o bună cunoaștere a mediului economic, expertiză și obiectivitate. Ne bucură faptul că alături de CEO-ul Vetro, Coca Cașcaval, unul dintre cei mai experimentați manageri din industria farma, au venit și profesioniști non-executivi, cu expertiză similară: Dragoș Lucian Dinu și Marius Leonard Gherghina. Am convingerea că, împreună, vom reuși să trecem la o etapă superioară a dezvoltării companiei dar și să implementăm principiile de guvernanță corporativă și transparență în relația cu mediul de afaceri”, a declarat Dumitru Fodor, fondator și președinte al Consiliului de Administrație Vetro Solutions.

Printre obiectivele Consiulului de Administrație nou înființat se numără eficientizarea proceselor investiționale, dar și identificarea de noi oportunități de investiții. În prezent, două proiecte de investiții se află deja în faza de implementare la Vetro. 

Transformarea în societate pe acțiuni este pasul firesc al trecerii companiei la o etapă nouă de dezvoltare și este cel mai bun argument în sprijinul strategiei de succes pe care și-a bazat Vetro evoluția de la început. Rolul pe care compania și l-a asumat în piața românească este strâns legat de finalizarea celor două proiecte de investiții pornite în anii trecuți, care susțin dezvoltarea companiei, dar și de consolidarea echipei. Ne-am propus să avem o abordare deopotrivă curajoasă și realistă, de aceea, pentru anul în curs -  dominat încă de impredictibilitate, vrem să ne menținem ritmul de creștere din anul precedent. Strategia pentru 2022 ia în calcul o creștere a veniturilor cu 15%, la fel ca în 2021, respectiv operaționalizarea celor două proiecte majore de investiții”, a declarat Coca Cașcaval, director general al Vetro și membru al CA.

Fondată în 2012 de medicul veterinar Dumitru Fodor, Vetro Solutions a reușit să-și dubleze veniturile în ultimii patru ani și să devină jucător de top pe piața produselor și serviciilor veterinare, datorită extinderii la nivel național și a parteneriatelor strategice cu giganți globali în domeniu, precum Ceva, Richter Pharma, MSD etc.

În 2021, Vetro a primit autorizația de funcționare pentru fabrica proprie din  Iași, o unitate de producție construită la cele mai înalte standarde ale industriei farmaceutice. Proiectul, în valoare totală de 4,5 milioane de euro, este cofinanțat din fonduri europene și resurse proprii. Tot anul trecut, compania a lansat și brandul adVET, denumire sub care va produce medicamentele veterinare la Iași. Compania urmează să lanseze o platformă care deservește deopotrivă cabinetele veterinare și proprietarii de animale de companie, iar  rolul acesteia va fi de a ajuta comunitatea medicilor veterinari să accelereze creșterea propriilor businessuri.

Despre Vetro Solutions:

Vetro Solutions este o companie antreprenorială integral românească, fondată în 2012 de medicul veterinar Dumitru Fodor. Este specializată în importul și distribuția de medicamente și servicii pentru cabinetele veterinare și este organizată în două divizii, Vet – destinată cabinetelor, clinicilor și farmaciilor veterinare, respectiv Ferme - destinată medicilor și proprietarilor de ferme.

În anul 2020, Vetro a trecut printr-un amplu proces de repoziționare și rebranding, prin care compania și-a redefinit ambițiile de dezvoltare, asumându-și rolul de vector de schimbare în piața veterinară din România.

Prin punerea în funcțiune a liniei de producție de la Iași, în 2022, compania devine producător de medicamente generice pentru uz veterinar, lansând în piață brandul adVet. Pe termen mediu, Vetro își propune dublarea veniturilor, respectiv să devină prima opțiune în preferințele medicilor veterinari, ca urmare a investițiilor pe care le va finaliza și a consolidării businessului.

Compania comercializează peste 3.500 de produse destinate proprietarilor de animale de companie și de rentă și oferă servicii și consultanță medicilor veterinari, deservind peste 1.900 de clienți unici. Are o echipă formată din 85 de specialiști, cei mai mulți fiind absolvenți ai Facultății de Medicină Veterinară care, pe baza expertizei profesionale atestate, oferă cele mai potrivite opțiuni pentru sănătatea animalelor, de companie sau din ferme.

Un londonez investește în agroturismul românesc

„Aici trăiesc un stil de viață care în Marea Britanie a dispărut de 100 de ani“

Satul Băla nu are măreția medievală a satelor săsești care i-au plăcut atât de mult prințului Charles. Nu are nici atracții turistice, nici investiții spectaculoase. Este un sat ardelenesc tipic, cum sunt multe pe lângă Reghin, cu oameni gospodari și acareturi mândre, atestat în documente de pe vremea când Mircea cel Bătrân se pregătea pentru bătălia de la Posada. „Este un vechi sat românesc și ortodox sută la sută“, ne spune o bătrână care se îndrepta, grăbită, cu o sacoșă goală spre magazinul sătesc. Acest sat, la prima vedere fără nicio poveste deosebită, i-a plăcut foarte mult englezului Steve Teers, care s-a gândit că poate să-l scoată din anonimat.

Dar cum a ajuns un londonez sadea în satul cu mai puțin de 1.000 de suflete din județul Mureș? Povestea începe să devină interesantă. Steve este editor de imagine și a lucrat pentru documentare importante ale BBC. În urmă cu peste 15 ani a cunoscut-o, la Londra, pe Geogiana, make-up artist și hair-stylist în vogă, care s-a ocupat și de câteva vedete  cu nume răsunătoare, printre care Kylie Minogue sau Penelope Cruz. Steve și Geogiana s-au plăcut, s-au căsătorit, au două fete frumoase. În urmă cu vreo 12 ani familia Teers a făcut o călătorie în Transilvania. Au ajuns și la Băla, satul bunicilor Georgianei. Pentru ea a fost o reîntoarcere în copilărie, pentru Steve a fost dragoste la prima vedere. I-au plăcut locurile și oamenii, viața simplă de la țară, aerul curat la care londonezii nici nu îndrăznesc să viseze. Au răscumpărat casa bunicilor Geogianei și au vrut să-și facă o casă de vacanță. Până la urmă a ieșit și o mică pensiune tip retreat, un tip de agroturism foarte apreciat de occidentali.   

În utimii trei ani, aproape 200 de britanici i-au călcat pragul. Oaspeții au fost învățați de localnici să facă pâine în cuptorul de afară, să mulgă vaca, să hrănească găinile și iepurii. Cu un impecabil accent londonez, Steve mărturisește că este un stil de viață care nu mai există în Marea Britanie de peste 100 de ani. „Pentru mine este marea evadare de la oraș, Mă simt mulțumit aici pentru că sunt aproape de natură, am libertatea sa fac ce vreau prin grădină sau pe lângă casă; dacă vreau să-mi fac un cort în curte pot să-l fac, ceea ce în minuscula mea grădină londoneză era imposibil. Aici ai ocazia să simți aerul proaspăt, să vezi și să percepi fizic cum se schimbă anotimpurile, să te plimbi dintr-un loc în altul fără restricții. Este foarte diferit de Marea Britanie. Colegii mei din Londra sunt invidioși că am prins pandemia în acest loc izolat, unde riscurile au fost mult mai mici.“

britanic in Romania2

Steve și Georgiana nu s-au mulțumit cu mica pensiune de la Băla. Pentru că au trăit pe lângă vedete și le place muzica, au organizat, în ultimii trei ani, un mic festival muzical, numit simplu Băla-Fest. Georgiana spune că este mulțumită de ceea ce au făcut aici. „Am părăsit definitiv Marea Britanie chiar înainte de Brexit. Locuim în Cluj, am deschis un salon acolo, fetele sunt la școală tot în Cluj și, la sfârșit de săptămână, venim toți aici. Și, referitor la pandemie, am ajuns, cred eu, în cel mai sigur loc. Cât, despre festivalul pe care îl organizăm și care a ajuns la a treia ediție, îmi place ideea de festival boutique, fără multă lume, așa socializăm mai ușor, suntem ca într-o mare familie.“ Pentru festival au construit, special, în curte o scenă și o cafenea, dar și o bucătărie unde oaspeții își pot găti singuri. Turiștii britanici care au avut curiozitatea să vină și să revină la Băla au fost încântați de pâinea făcută chiar de mâna lor, de bucatele ardelenești, de contactul cu gospodăria tradițională. Le-a plăcut și ceea ce orășenii Occidentului au pierdut demult... viața simplă de la țară. „Există zile în care nu pun piciorul pe asfalt. În sat multă lume crede că am venit să-mi pregătesc pensionarea, ceea ce nu este cazul, spune Steve. Nu pot să mă plâng pentru că îmi găsesc întotdeauna de lucru, am proiecte noi, dar simt că acum aparțin acestui loc și, în ultimii ani, aici sunt acasă.“ Steve a ajuns să trăiască într-o altă lume, într-un paradis pierdut și regăsit, dar cu reguli și... nereguli care uneori i se par ciudate. Va continua să-și facă meseria, să monteze filme documentare pentru că, de vreo doi ani, multă lume încă muncește de acasă. Și, cine știe, dacă tot a făcut Băla-Fest, fiind un nonconformist autentic, poate va face aici și un mic BBC – Băla Broadcasting Corporation.

Vasile Braic

  • Publicat în Turism

Investiție de 150.000 de euro în cea mai mare seră de flori

Studenți ai Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științele Vieții din Iași au vizitat una dintre cele mai mari sere de flori din Vânători, județul Neamț, coordonată de doi absolvenți ai universității – mamă și fiu. Împreună, aceștia duc mai departe o tradiție de familie de peste 27 de ani. Andrei și Rodica Lazăr, ingineri horticoli, administrează o seră construită în anul 2015, cu resurse proprii, după ultimele standarde europene, cu structură metalică și pereți dubli. Sera se întinde pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați, iar investiția este de aproximativ 150.000 de euro.

Actualii proprietari, membri ai familiei Lazăr, ingineri horticoli, au continuat să dezvolte această moștenire de familie și speră să fie dusă mai departe și de către generația viitoare.

„Prima seră a fost construită în anul 1998, de către părinții mei. Aceasta era o seră din sticlă pe schelet metalic și, din cauza faptului că nu mai răspundea cerințelor noastre, am decis să construim sera nouă. Pe parcursul unui an calendaristic realizăm două culturi de plante la ghiveci. Acestea se succed în felul următor: prima cultură, cea de Pelargonium (gen de plante florale, cunoscut popular sub numele de mușcate, care include circa 200 de specii), începe la sfârșitul lunii ianuarie și se termină în luna iunie, iar cea de a doua cultură, de Poinsettia, începe în luna iulie și se termină la mijlocul lunii decembrie“, a menționat ing. horticol Andrei Lazăr, masterand la Producerea semințelor și materialului săditor horticol (PSMSH), în cadrul Facultății de Horticultură a Universității de Științele Vieții.

Potrivit interlocutorilor noștri, întreaga activitate se bazează pe pasiune și pe dorința de a arăta că se poate construi ceva în România, iar rodul muncii lor este obținut și pentru că au respectat eforturile înaintașilor lor și au continuat să dezvolte afacerea.

La sera din Neamț au fost prezenți și studenții de la specializarea Peisagistică, anul al II-lea, de la Universitatea de Științele Vieții din Iași, în cadrul practicii de specialitate de la disciplina Floricultură.

„Studenții trebuie să vadă, să se familiarizeze cu tehnologii ce pot fi puse în practică, nu neapărat la dimensiuni industriale, ci de mici antreprenori, în afaceri de familie. Este vorba despre absolvenți de-ai noștri. Mama a absolvit Facultatea de Horticultură, forma de Învățământ la Distanță, iar fiul a absolvit aceeași facultate, iar acum este masterand în cadrul instituției noastre. Poate fi un exemplu, un model de a face meserie după ce termini anii de studiu“, a punctat prof. univ. dr. Lucia Draghia, titulara disciplinei de Floricultură, expert în arta florală și design vegetal în cadrul Facultății de Horticultură Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru obținerea finanțării pentru proiectele de investiții în infrastructura de acces agricolă

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat, pe pagina oficială de internet www.afir.info, Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar acordat prin submăsura 4.3 –componenta infrastructura de acces agricolă din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Submăsura finanțează Investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructura de acces agricolă.

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura on-line în intervalul 28 octombrie 2021, ora 9.00 – 27 ianuarie 2022, ora 16.00. Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de aproape 105 milioane euro.

„Scopul investițiilor sprijinite prin submăsura 4.3-A trebuie să fie îmbunătățirea performanței economice a fermelor și facilitarea modernizării acestora, în special în vederea creșterii participării și orientării către piață, dar și pentru a asigura diversificarea agricolă. În mod direct, finanțarea pe care o pot obține unitățile administrativ teritoriale prin PNDR trebuie să asigure îmbunătățirea accesibilității exploatațiilor agricole prin realizarea sau modernizarea căilor de acces, asigurând totodată o mai bună aprovizionare și un acces mai facil către consumatori și piețele de desfacere.” a precizat Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Mihai MORARU.

Sprijinul nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 1.000.000 Euro pentru un proiect.

Beneficiari ai submăsurii sunt unitățile administrativ teritoriale și/ sau asociații ale acestora, constituite conform legislației naționale în vigoare.

Una din condițiile de finanțare este ca investiția să fie racordată la un drum existent. Totodată, solicitanții trebuie să facă dovada proprietății sau a dreptului de administrare a terenului pe care se realizează investiția.

Prin proiectele depuse vor fi finanțate investiții în construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme (căi de acces din afara exploatațiilor agricole).

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Modificările aduse Ghidului solicitantului pentru sesiunea din 2021 au ca scop alinierea la noile prevederi din legislația națională și europeană, dar și simplificarea procedurii de depunere a Cererilor de finanțare.

Astfel, ca urmare a modificării și completării HG 226/2015[1] solicitanții trebuie să facă dovada, la depunerea Cererii de finanțare, că au demarat procedura de evaluare a impactului asupra mediului. În acest sens, prin Declarație pe propria răspundere solicitantul se angajează că va depune, la contractare, documentul final emis de autoritatea teritorială competentă de protecția mediului.

Tot în conformitate cu noile prevederi din HG 226/2015 s-a prevăzut posibilitatea de a prelungi durata de execuție a contractului de finanțare doar în cazul în care au fost efectuate plăți de minimum 45% din valoarea ajutorului public nerambursabil contractat. Este prevăzută, de asemenea, posibilitatea de prelungire a termenului pentru depunerea cererii pentru prima tranșă de plată (de 6/ 12 luni) cu cel mult 3 luni, cu plata penalităților aferente menționate în contractul de finanțare.

Pentru această sesiune s-a introdus condiția de eligibilitate care prevede că, în cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul trebuie să prezinte avizul de conformitate cu obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă pentru Delta Dunării (SIDD DD).

Ca urmare a intrării în vigoare a OUG 57/2019 - Codul administrativ, s-au introdus precizări privind inventarul bunurilor aparținând domeniului public al Unității Administrativ Teritoriale (UAT), precum  și modalitatea de actualizare a acestuia.

Au fost introduse costuri medii totale pe km de investiție în funcție de tipurile de drum, costuri care vor trebui avute în vedere la încadrarea cheltuielilor totale eligibile din bugetul proiectului per km de investiție.

Evident, este prevăzută posibilitatea utilizării de către solicitanți a semnăturii electronice pentru semnarea documentelor depuse la AFIR.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru Infrastructura de acces agricolă pot fi consultate gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Infrastructura de acces agricolă. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, de la momentul lansării sesiunii.


[1] HOTĂRÂRE nr. 226 din 2 aprilie 2015privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului național de dezvoltare rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat

Agricultura în 2021 - Investiții, proiecte, colaborări

PriaAgriculture & Gala Fermierilor din România

Desfășurată la sediul Academiei de Științe Agricole și Silvice din Capitală, Gala Fermierilor din România este a doua dintr-o serie de cinci pe care cei de la PriaEvents le organizează în principalele centre regionale din țară cu scopul de a aduce în atenția publicului subiectele de actualitate din agricultură și performerii din domeniu.

PriaAgriculture a debutat sub forma unei conferințe tematice, în cadrul căreia a fost dezbătută situația agriculturii în 2021 și perspectivele din viitorul apropiat (investiții, finanțări, cadru juridic, reforme, relația cu autoritățile naționale și europene, respectiv modurile de desfacere și valorificare a produselor agroalimentare), ulterior fiind decernate premii fermierilor care s-au remarcat prin: inovare, adaptabilitate, implicare în comunitate, diversitatea portofoliului și nu numai.

Una dintre marile teme abordate în cadrul conferinței a fost Tranziția Agroecologică și Green Deal-ul, subiectul fiind dezbătut cu participarea ministrului Mediului, Barna Tánczos.

„Știu că ministerul Mediului nu are o reputație prea bună printre fermieri din cauza normelor impuse, însă trebuie să înțelegem și această perspectivă a protejării mediului. De aceea am ales să venim în sprijinul fermierilor și în prezent suntem în negocieri avansate cu instituțiile europene pentru a putea construi platforme de colectare a gunoiului de grajd (atât comune, cât și la nivel de ferme sau gospodării) pe fonduri europene. Un alt proiect pe care îl avem în vedere este realizarea instalațiilor de biogaz pentru care sperăm să obținem finanțare prin PNRR“, a declarat ministrul.

Probleme...

De partea cealaltă, fermierii, prin vocea lui Viorel Matei, președintele ACCPT Timiș, respectiv a lui Emil Bălteanu, președintele ACCPT Iași, au semnalat ministrului că agricultorii se confruntă cu probleme în ceea ce privește perdelele forestiere și obținerea de despăgubiri pentru daunele provocate de animale sălbatice. Mai precis, deși întreaga comunitate este beneficiară a perdelelor forestiere, constituirea acestora este doar obligația fermierilor, care nu de puține ori se confruntă cu probleme birocratice. În egală măsură, modificările aduse Legii fondului cinegetic, care prevăd constatarea daunelor și despăgubirea fermierilor afectați, au în continuare probleme la nivel de implementare.

Un alt punct de discuție a fost relația dintre agricultură și evoluția economiei în ansamblu, subiect abordat atât la nivel macro, cât și la nivel sectorial. Valeriu Tabără, președintele ASAS, a analizat situația agriculturii în contextul discrepanțelor macro-economice și a balanței comerciale negative pe care țara noastră o are. „Problema este că nu avem încă un sistem de agricultură cu o strategie bine definită, care să fie previzibil și din acest motiv avem o volatilitate foarte mare. În loc să fie un factor pozitiv pentru balanța comercială a României, agricultura este fluctuantă, sunt ani în care se reduc decalajele și ani în care chiar agricultura le adâncește“, a afirmat Valeriu Tabără.

Daniel Plăiașu

Județul Vaslui: O zonă bătută și de soartă, dar și de comoditatea administrative

Cam nimic nu se leagă în județul Vaslui. În Strategia de dezvoltare integrată 2021-2027 autoritățile vorbesc despre un „cerc vicios“, punând slaba dezvoltare pe seama resurselor naturale modeste, dar și a altor factori precum alți poli de creștere din regiune care iau spuma investițiilor și migrația, generată și ea de economia slabă. Dar nici nu sunt idei pentru crearea infrastructurii care să atragă facilități economice etc. Pe de altă parte, discutând despre proiecte, marea majoritate se bazează pe programele guvernamentale și mai puțin pe fondurile europene, deci avem un soi de comoditate administrativă. Vasluiul are cel mai mic PIB/cap de locuitor din România, este pe primul loc în țară la gospodării neconectate la energia electrică, deține recordul la abandonul școlar etc. Municipiul Bârlad joacă rol de motor economic, și nu capitala județului, Vaslui. Una peste alta, se creează senzația unei fundături. Dar lucrurile nu sunt tocmai fataliste, iar acest lucru îl demonstrează comuna Pădureni, așezare care a devenit etalon rural regional. Doar că primăria a accesat 8 milioane euro fonduri europene, fix ceea ce nu prea fac alții...

Documentele strategice ale județului încep cu o constatare: „Punctul vamal Albița-Leușeni reprezintă cea mai importantă cale de acces rutier de pe frontiera estică între Uniunea Europeană/România cu Republica Moldova și fostul spațiu sovietic, cu o tranzitare anuală de peste 3 milioane de cetățeni și circa 900.000 vehicule. Impactul economic al poziției transfrontaliere rămâne limitat, schimburile comerciale între UE și  Moldova limitându-se la exporturi de 1,7 md. dolari și importuri de 2,6 md. dolari în primele 11 luni din 2019 (sursă: Biroul de Statistică R. Moldova).“ Cum ar veni, autoritățile județene s-ar fi așteptat ca simpla prezență a rutei internaționale pe teritoriul său să aducă de la sine dezvoltarea. Dar... ghinion! Ne lămuresc tot administratorii județului: „Vaslui se află la intersecția ariei de polarizare a unor orașe de talie mai mare, precum Iași, Galați și Bacău, cu care se află într-o competiție inegală (din perspectiva oportunităților de ocupare, studii, consum cultural, servicii medicale etc.) pentru atragerea și menținerea forței de muncă (...) Județul este situat la periferia de est a Uniunii Europene, așadar la distanță mare față de nucleul economic al spațiului comunitar (Germania, Austria, Belgia, Olanda, Franța etc.), stârnind mai puțin interes al investitorilor străini în comparație cu județele de la granița de vest a României (de exemplu Timiș, Cluj, Arad, Bihor etc.).“ Cu alte cuvinte, din start județul are un diagnostic oarecum agonizant, este bătut de soartă, cum ar veni.

„Cercul vicios“ al subdezvoltării

Principala resursă naturală a județului Vaslui este reprezentată de cele aproximativ 400.000 ha de teren agricol, care-l plasează pe locul 1 la nivelul regiunii Nord-Est. Dintre acestea, aproximativ 292.000 ha sunt teren arabil (locul 2 în regiune, după Botoșani), iar cultura viței-de-vie în centrele Huși, Averești, Vutcani, Murgeni, Bohotin, Vaslui și Bozieni poziționează județul pe locul secund regional, după Iași. Pe urmă, zona dispune de pășuni (90.000 ha – locul II la nivel regional, după Suceava), ceea ce ar ajuta în zootehnie, de 100 de lacuri, majoritatea iazuri piscicole, și de 80.000 ha de păduri (de peste 5 ori mai puțin ca în Suceava și de 3 ori mai puțin decât în Bacău și Neamț). În afară de nisip și argile, solul nu dispune de alte resurse, iar despre turism nici nu poate fi vorba. Deci zona este chiar văduvită sub acest aspect. Autoritățile fac următoarea remarcă:

  • economia județului depinde foarte puternic de sectorul public (administrație publică, educație, sănătate, asistență socială), care generează un sfert din valoarea adăugată brută, cu 5 puncte procentuale mai mult decât media regională și cu 10 peste cea națională;
  • deși este perceput ca un județ agricol, agricultura generează doar puțin peste 10% din valoarea adăugată, mai puțin decât tranzacțiile imobiliare (vânzări terenuri, case), comerțul, serviciile de cazare, alimentație publică și industria prelucrătoare;
  • activitățile economice sunt strâns legate de puterea de cumpărare a locuitorilor;
  • sectoarele economice care se bazează pe forță de muncă înalt calificată, precum serviciile IT&C sau industriile creative, au o pondere extrem de redusă în economie, pe fondul migrației talentelor către centrele universitare și către alte țări, ceea ce antrenează, cităm din strategie, „un cerc vicios al subdezvoltării“.

Cel mai mic PIB/cap de locuitor din țară

În anul 2019, PIB-ul general al județului a fost de 9,796 miliarde de lei, cel mai mic din regiune, și pe poziția a 36-a, la nivel național, iar PIB/cap locuitor s-a situat la 5.554 euro, cel mai mic din regiune și cel mai mic din țară (sursă: Comisia Națională de Strategie și Prognoză). Conform INS, la 31 decembrie 2018, în județ existau 5.722 de firme active ( 8,9% din totalul regional, locul 5 din 6 județe, și sub 1% din totalul național, locul 33 din 41 de județe + Capitala). Densitatea întreprinderilor active la 1.000 de locuitori rezidenți era de 15, în comparație cu media regională, de 20, și cea națională, de 30. Cu alte cuvinte, spiritul antreprenorial este destul de slab dezvoltat. La acest capitol se dă vina pe gradul mare de ruralizare și migrația forței de muncă. Cei mai puternici agenți economici s-au concentrat în Bârlad și mai puțin în Vaslui și doar câțiva au ajuns în mediul rural. Cele mai multe întreprinderi activau în domeniul comerțului (39% din total), urmate de industria prelucrătoare (10%), construcții (9%), transporturi (9%) și activități tehnico-profesionale (7%).

Utilități publice și infrastructură rutieră sub media națională

Pe acest fond al numărului mic ce sectoare generatoare de bani, evident că bugetul din 2019 (primării și Consiliul Județean) a fost unul dintre cele mai scăzute din țară, de 1,327 miliarde lei (sursă: MLPDA). Câteva caracteristici: orașul Bârlad are venituri mai mari decât Vaslui; 19 comune au avut un buget total mai mare de 10 milioane de lei; la venituri proprii, cele care vorbesc real despre puterea economică a unei zone, 12 comune au avut bugete ce depășesc 2 mil. lei: Zorleni (4,3 mil. lei), Fălciu (3,87), Banca (3,02), Dragomirești (3,67), Muntenii de Jos (2,98), Drânceni (2,56), Tutova (2,43), Pădureni (2,42), Brezeni (2,20), Văleni (2,11), Hoceni (2,15), Găgești (2,05). De nivelul veniturilor realizate sau atrase depinde și gradul de dezvoltare.

Transport: din 2.199 km de drumuri, 1.197 km sunt modernizate (54,43%), 248 km aveau îmbrăcăminți ușoare rutiere (11,28%), 535 km înseamnă drumuri pietruite (24,33 %) și 219 km de căi rutiere sunt din pământ (9,96%). Cele mai multe drumuri pietruite și din pământ se regăsesc în comune, dar și pe căile gestionate de Consiliul Județean Vaslui. Aici ar fi de făcut o remarcă pentru spațiul rural: în ultimii ani, 6 comune au accesat fonduri europene pentru drumuri (PNDR), iar 69 au derulat proiecte finanțate din fonduri naționale (PNDL). Cunoscătorii știu de ce am venit cu aceste precizări. Dar nici la nivel de orașe lucrurile nu stau mai bine. Procentul de modernizare a arterelor de circulație variază între 41,66% (Murgeni) și 69,37% (Vaslui).

Sistem de alimentare cu apă: 5 orașe din 5 au apă și 63 de comune dispun de rețea, din 81 total (77,77%), cifre care plasează județul pe locul II la nivel regional, după Bacău, poziție care reprezintă, cel puțin statistic, o performanță. Numai că populația deservită de rețea (urban + rural) este de 148.829 de persoane, adică 40% din totalul populației rezidente (372.040 de locuitori), cu mult sub media națională, de 71,02%. Asta înseamnă fie că rețeaua nu a fost extinsă în toate satele componente, fie gospodăriile nu sunt branșate la sistem nici măcar în toate orașele.

Rețea de canalizare: 5 orașe din 5 (100%) și 22 de comune, din 81 total (27,16%), dispun de canalizare, județul ocupând locul 5 din 6 județe la nivel regional. Populația cu acces la canalizare este de 122.847 de locuitori, însemnând 33,01%, față de o medie națională de 54,40%.

Alimentare cu gaz metan: 4 orașe din 5 au rețea, însemnând un procent de 80%, față de media națională de 77,18% și 9 comune din 81 au gaz, ceea ce reprezintă 11,11%, față de media națională de 24,74%.

Energie electrică: la recensământul din 2011 județul Vaslui ocupa locul 1 la nivel național în ceea ce privește ponderea locuințelor neconectate la rețeaua de distribuție a energiei electrice (6,3% din total), cauza principală fiind atât lipsa infrastructurii, cât problemele materiale ale locuitorilor.


Date statistice

  • Suprafață: 5.318 kmp (14,4% din suprafața regiunii – locul 5 din 6 județe și 2,2% din suprafața României – locul 27 din 41 de județe;
  • Populația rezidentă: 372.040 de locuitori (minim istoric al ultimilor peste 50 de ani);
  • Populația după domiciliu: 505.993 de locuitori (cifra este explicată prin migrație și prin fenomenul de stabilire a domiciliului în județ a unor persoane din Republica Moldova, care au obținut și cetățenia română, dar care nu locuiesc efectiv în județ;
  • Organizare administrativ-teritorială: 3 municipii – Vaslui, Bârlad, Huși, inclusiv 5 localități componente ale municipiului Vaslui; 2 orașe – Negrești și Murgeni, inclusiv 6 sate aparținătoare orașului Murgeni și 6 localități componente ale orașului Negrești; 81 de comune, cu 443 de sate;
  • Media de locuitori pe comună/sat: 2.994 de locuitori, respectiv 547 (sub media națională de 3.449 de locuitori/comună și 697 de locuitori/sat);
  • Grad de urbanizare: 40%, față de o medie națională de 55%.

Rată uriașă de abandon școlar

Județul dispune de o infrastructură școlară alcătuită din 651 de unități de învățământ, dintre care 141 cu personalitate juridică și 510 arondate acestora. Nu este clar câte din școli mai au toaleta în exteriorul clădirilor. În 2019 se vorbea despre 266 de clădiri fără această minimă facilitate (locul I la nivel național), dar între timp s-au făcut investiții din fonduri guvernamentale la 137 de unități. Asta înseamnă că problema nu a fost rezolvată în totalitate. De asemenea, doar școlile din 10 comune au săli de sport, iar în 70 de localități educația fizică se face în diverse alte spații. De reținut că și aici autoritățile nu s-au zbătut să acceseze bani europeni: 176 de școli au primit fonduri guvernamentale (PNDL) și doar 19 grădinițe sunt sau vor fi reabilitate cu fonduri BEI și Guvernul României, deci nu prin efortul autorităților locale, ci grație unui program național. Dar, dincolo de infrastructura educațională, o altă statistică (sursă: Strategie de dezvoltare 2021-2027) ar cam explica în totalitate situația din Vaslui: „Numărul elevilor expuși riscului de abandon școlar este estimat la 32,2% de către Inspectoratul Școlar Județean, iar motivele țin de: 11,5% dintre elevi au înregistrat eșec școlar (note mici, corigențe, repetenție), 12,4% au rate ridicate ale absenteismului, 50,2% provin din familii cu situație economică precară, 25,5% provin din familii aflate în dificultate (dezorganizate, monoparentale, în grija altor persoane, cu cazuri de neglijență, abuz etc.), 0,3% sunt minore devenite mame. În 2019, la examenul de Evaluare Națională, 7% din numărul elevilor înscriși nu s-au prezentat, iar dintre cei prezenți, doar 65,2% au obținut note peste 5, sub media națională, de 73,2%.“

Maria Bogdan

  • Publicat în Social

Asociația Comunelor din România devine Promotor al inițiativei de înființare a Unităților de Achiziții Publice Centralizate la nivel local

Asociația Comunelor din România semnează un Protocol de Colaborare cu Agenția Națională pentru Achiziții Publice, care statuează rolul de Promotor al instituției în cadrul Proiectului Sprijin pentru ANAP pentru înființarea Unităților de Achiziții Publice Centralizate la nivel local.

În calitate de PromotorAsociația Comunelor din România va contribui la îndeplinirea obiectivelor Proiectului și a direcțiilor de acțiune din Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice, aprobată prin HG 901/2015 și relevantă în integralitatea sa, pentru condiționalitățile ex-ante stabilite prin Acordul de Parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020.

Una dintre acțiunile din Strategie vizează înființarea și operaționalizarea de Unități de Achiziții Centralizate (UCA) la nivel local (direcția de acțiune 4.2 – E din HG 901/2015).

UCA sunt utilizate frecvent în administrațiile naționale și locale din Uniunea Europeană de peste 15 ani. Acestea s-au dovedit relevante atât pentru reducerea cheltuielilor, riscurilor legale și corupției, cât și pentru creșterea eficacității și eficienței, nivelului de profesionalism și utilizării achizițiilor electronice.

Proiectul, implementat de ANAP, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții (BEI), are drept obiective înființarea de UCA la nivel local. Mai exact, Proiectul urmărește înființarea și operaționalizarea a 3 UCA la nivel local, respectiv realizarea foilor de parcurs pentru alte 8 UCA la nivel local, în scopul implementării ulterioare.

Inițiativa de înființare a UCA locale se bazează pe participarea voluntară a autorităților contractante. Acestea pot îndeplini următoarele roluri:

  • Organizații Partenere, mai ales la nivel local (Consilii Județene, Primării sau alte instituții și autorități publice locale) – înființează UCA cu sprijinul BEI;
  • Beneficiari finali – Autorități Contractante la nivel local care vor apela la serviciile oferite de UCA.

În prezent, Proiectul se află în etapa de identificare și selecție a Organizațiilor Partenere care își vor asuma alături de echipa BEI înființarea UCA la nivel local.

Criteriile avute în vedere la selecția Organizațiilor Partenere includ aspecte precum:

  • Disponibilitatea organizației de a participa la activitățile inițiativei;
  • Sinergia cu alte organizații similare: capacitatea de a mobiliza autorități contractante beneficiare / co-fondatoare ale unității, pentru care să realizeze achiziții în mod centralizat;
  • Capacitatea administrativă: capacitatea de a mobiliza resurse (umane, materiale, financiare) pentru înființarea unității și de a susține funcționarea unității;
  • Capacitatea de a asigura sustenabilitatea.

Proiectul dedică resurse pentru cooptarea și mobilizarea autorităților și instituțiilor publice disponibile să sprijine această inițiativă. Suportul / asistența tehnică directă acordată celor 11 Organizații Partenere vor viza domenii precum:

  • Stabilirea formei juridice și a serviciilor care vor fi oferite de UCA;
  • Organizarea modului de funcționare a UCA;
  • Identificarea listei inițiale a autorităților contractante interesate de a fi beneficiari finali ai UCA locală;
  • Sprijin operațional pentru funcționarea a 3 UCA pe parcursul a aproximativ un an, pentru derularea primelor proceduri centralizate de atribuire;
  • Dezvoltarea competențelor tehnice pentru pregătirea, organizarea și derularea procedurilor centralizate de atribuire prin activități de instruire, inclusiv participare la o vizită de studiu în cadrul unui organism similar dintr-un alt stat membru;
  • Promovarea rezultatelor obținute în timpul proiectului prin intermediul unor conferințe regionale și a unei conferințe naționale. 

La rândul lor, Organizațiile Partenere contribuie în cadrul Proiectului în principal cu:

  • Participarea activă la activitățile de identificare a posibilelor autorități contractante beneficiare (inclusiv co-fondatoare) și la definirea tipurilor de bunuri, servicii sau lucrări care vor face obiectul achizițiilor centralizate;
  • Pregătirea și derularea, cu sprijinul tehnic al echipei Proiectului, a primelor proceduri de achiziții publice centralizate.

Etapa de identificare și selecție a Organizațiilor Partenere se derulează în perioada aprilie-iunie 2021 și include următoarele activități, în ordine cronologică:

  • Lansarea unui chestionar în rândul autorităților contractante în vederea colectării informațiilor calitative și cantitative necesare procesului de evaluare a disponibilității și a capacității organizațiilor interesate să deruleze exercițiul de înființare / funcționare a UCA sau să beneficieze de pregătirea unor foi de parcurs pentru înființarea unităților în viitor;
  • Pregătirea și realizarea unor ateliere de lucru în vederea informării și promovării Proiectului, precum și în scopul identificării și selectării Organizațiilor Partenere;
  • Realizarea unor discuții bilaterale cu potențialele Organizații Partenere Candidate care și-au exprimat intenția de a înființa și operaționaliza UCA sau de a beneficia de foile de parcurs pentru implementarea ulterioară;
  • Realizarea și validarea listei finale de Organizații Partenere candidate și semnarea Protocoalelor de Colaborare între fiecare dintre acestea și ANAP.

În calitate de Promotor al Proiectului, Asociația Comunelor din România invită toate instituțiile și autoritățile publice locale să analizeze oportunitatea de a se implica în rolul de Organizații Partenere în cadrul Proiectului.

Pentru mai multe informații privind inițiativa de înființare a UCA locale, nu ezitați să contactați Asociația Comunelor din România la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau echipa de implementare a Proiectului la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Dubrovnik: gastronomie, vinuri, arhitectură, investiții în infrastructură

Cu o gastronomie tradițională renumită, vinuri de calitate și contribuții importante în domeniul cultural, artistic, științific și al sportului la nivel mondial, Croația își merită cu prisosință locul 18 în clasamentul celor mai importante destinații turistice din lume. Și încă un amănunt interesant: începând cu anul 2000, guvernul croat a investit masiv și în infrastructură.

O destinație deloc banală, Dubrovnik este unul dintre cele mai spectaculoase orașe-port și nu degeaba Lord Byron i-a spus „Perla Adriaticii“. Situat pe coasta dalmată, Dubrovnik este un orășel mic, cu mai puțin de 50 de mii de locuitori, care atrage pasionații de istorie, arhitectură. Dar asta nu înseamnă că cei care vor doar distracție se vor plictisi. Plajele și magazinele croate oferă destule pentru vizitatori. Fondat prin secolul al VII-lea, Dubrovnik poartă amprenta celor care l-au condus – venețieni, maghiari etc. Inclus în patrimoniul mondial UNESCO din 1979 pentru arhitectura sa impresionantă, Dubrovnik este locul perfect pentru elita artistică și intelectuală a Croației. De altfel, aici se organizează numeroase festivaluri și activități culturale ce atrag nu doar localnicii, ci și turiștii veniți din diferite colțuri ale lumii.

Zidurile vechi

Odată ajunși în Dubrovnik, observăm vechile ziduri ale orașului. Construite în secolul al X-lea și consolidate câteva secole mai târziu, aceste ziduri au apărat orașul de invadatori. Zidurile cetății Dubrovnik au o grosime de aproape șase metri și o lungime de doi kilometri. Poate că cel mai potrivit moment de vizitat zidurile cetății este apusul sau răsăritul. Dacă se merge vara, este bine să se evite excursia pe timpul zilei deoarece este foarte cald. Dimineața sau seara ar fi cele mai potrivite momente, mai ales pentru amatorii de fotografie.

Poarta Pile

De asemenea, Poarta Pile – intrarea principală în oraș – este unul dintre cele mai interesante puncte de acces în acest minunat oraș-port. Aici poate fi admirată statuia Sfântului Blaise, realizată de sculptorul croat Ivan Mestrovic. Poarta Ploce, din secolul al XIV-lea, și cea din interior (din secolul al XV-lea) merită văzute. Tot aici se poate admira și strada principală – Stradun, locul în care se poate lua o pauză pentru o gustare sau o cafea căci locul este plin de cafenele, restaurante și magazine de suveniruri. În capătul străzii domnește celebrul Turn cu Ceas, ce poate fi admirat în voie.

Catedrale, mănăstiri, biblioteci, obiecte de artă

După o scurtă pauză, se poate vizita Catedrala Dubrovnik, construită în stil baroc de Andrea Buffalini de la Roma, prin secolul al XVIII-lea. Frumoasa catedrală din Dubrovnik stă pe locul unei vechi catedrale, construite prin secolul al VI-lea, și mai este cunoscută sub numele de Catedrala Adormirii Maicii Domnului.

Mai merită vizitate și mănăstirile dominicane și franciscane ale căror muzee adăpostesc picturi religioase vechi, din secolele XV și XVI, precum și obiecte din aur și argint. De asemenea, în mănăstirea franciscană, ce adăpostește una dintre cele mai valoroase biblioteci din Croația, se mai pot vedea inclusiv dispozitive de măsurare de uz farmaceutic. În Croația, farmacia datează de la începutul anilor 1300. Despre Mănăstirea Franciscană se mai spune că este cel mai bun exemplu de conservare a arhitecturii locale și merită văzută indiferent dacă suntem sau nu religioși.

Despre Croația se pot afla mai multe vizitând și Muzeul Istoric Cultural al orașului Dubrovnik, fostul Palat Rector, construit în 1435 de Onofrio de la Cava. Modificat de-a lungul timpului, construcția atrage prin armonia stilurilor gotice și renascentiste. Dincolo de arhitectura superbă, acustica este una perfectă! Dacă ajungeți acolo, încercați să vizitați palatul într-una dintre zilele în care se organizează spectacole de muzică clasică. Este o experiență de neuitat. De asemenea, muzeul mai deține aproape 15.000 de piese de colecție ce ilustrează perioada medievală, dar și picturi ale unor artiști venețieni și nu numai. Pe vremuri, palatul a fost și sediu al guvernului.

Merită să vă „pierdeți“ pe străduțele înguste

Cei care adoră mersul pe jos se vor bucura și de aleile laterale care oferă surprize la tot pasul. E drept că trebuie urcate și coborâte câteva scări, dar merită cu prisosință. Iar pasionații de poze pentru Facebook și Instagram vor fi foarte fericiți să aibă ce arăta urmăritorilor.

Dubrovnik are ce oferi și celor care nu sunt interesați de istorie, arhitectură, poveste. La restaurantele locale se pot mânca diferite preparate tradiționale absolut delicioase. De neratat ar trebui să fie peștele și fructele de mare, gătite excelent de bucătarii croați. De pildă, unul dintre cele mai populare aperitive croate este șunca de porc sărată și uscată. Se mai pot gusta și cotletul de porc, carnea suculentă de miel sau friptura de rață. Nu trebuie ocolite nici curcanul cu găluște sau vițelul învelit în șuncă și umplut cu cașcaval (da, un fel de cordon bleu...), ștrudelul cu brânză, cașcaval, carne sau cârnații picanți de porc cu mult usturoi la care merge perfect o halbă de bere de prin partea locului. Apropo, berea croată este foarte bună! Ca desert, merită încercate celebrele clătite – crepes – musai cu înghețată preparată aici sau cremă caramel.

Dubrovnik

Iar dacă nu este prea cald puteți încerca și țuica lor de prune îmbogățită cu diferite ierburi aromatice sau esență de nucă.

Dar despre bucătăria croată se poate vorbi mult pentru că este destul de variată și se împarte chiar în bucătărie regională croată. Dacă veți face și excursii în afara orașului, unul dintre cele mai bune locuri de vizitat este Samobor, ideal pentru gurmanzi. Aici pot fi gustate preparate vechi de sute ani, ale căror rețete sunt păstrate secrete. Bucătăria dalmată este celebră pentru simplitatea și naturalețea sa, pentru puritate și absența reziduurilor chimice. Este și o bucătărie sănătoasă, de altfel, ce poate fi testată zilnic în cele peste 60 de restaurante și taverne doar în Dubrovnik.

Turismul, sursă importantă de venituri pe timpul verii

croatia2021

Pentru amatorii de plajă, Dubrovnik are o ofertă bogată de plaje cu apă ireal de albastră, transparentă și curată. Cele mai cunoscute plaje sunt Buza, Sveti Jakov și Banje, curate și cu priveliști superbe asupra orașului. Iar dacă aveți mai mult timp la dispoziție, merită vizitate și insulele din jurul Dubrovnikului.

Ospitalieri și amabili, croații au o atitudine binevoitoare față de turiști, indiferent de unde vin. Comunicativi și veseli, croații își întâmpină clienții cu zâmbetul pe buze, motiv pentru care sectorul serviciilor domină economia Croației. Turismul este o sursă importantă de venituri mai ales în timpul verii și clasează Croația pe locul 18 în clasamentul celor mai populare destinații turistice din lume. După servicii, economia croată este dominată de industrie și agricultură. Foarte important de menționat: după 2000, guvernul croat a investit în infrastructură, în special în infrastructură de transport pe coridoarele pan-europene.

Simona-Nicole David

  • Publicat în Turism

Legumicultor de profesie. Un botoşănean a investit într-un solar peste 100.000 de euro

Unul dintre botoșănenii care a aplicat pentru Programul național Tomata şi a primit subvenție câte 3.000 de euro, pentru cultivarea a 1000 de metri pătraţi de roşii şi comercializarea a două tone din producție, încă din primul an de program a fost Constantin Aniculăiesei. Acesta practică legumicultura de 15 ani, iar ajutorul venit din partea statului spune că ia prins tare bine, deoarece a modernizat un solar şi a mărit suprafaţa cultivată.

Investiţie într-un solar de peste 100.000 de euro

Botosani legumicultura

„Noi ne ocupăm de cultivarea legumelor de 15 ani, dar când am aplicat  pentru programul Tomata ne-am înscris cu 1000 mp, pe atunci aveam nişte solarii mai rudimentare din lemn, iar când am primit ajutorul am prins curaj, şi din al doilea an am făcut solarul acesta pe care îl vedeţi şi d-voastră, mult mai performant. Am primit 3.000 de euro în primul an şi am investit 30.000 euro şi am făcut solarul, era din lemn şi l-am făcut din fier. Al doilea an am primit 3.000 şi am investit 40.000 euro, pentru că am făcut centrală termică. Solarul acesta are 2000 mp, este încălzit cu două cazane, dintre care unul are 350 de kilowaţi, destul de performant; de exemplu, jos la rădăcina plantei, aceasta se încălzeşte cu geopal, plus în aer avem nişte ventiloconvectoare, pe care le reglez la o anumită temperatură, cam 20 grade Celsius, sau cât îmi trebuie. Anul acesta am mai extins suprafaţa cu încă 300 mp de solar şi cu un spaţiu de depozitare a vrejurilor. Ce am eu aici nu este investiţie de 2.000-3.000 de euro, un astfel de solar ajunge la peste 100.000 de euro cu încălzire.

Cu sistemul de irigaţii pot spune că ne-am gospodărit tot noi; prin fermă trece o mică apă curgătoare, dar cel mai mult folosim apa de ploaie pe lângă nişte puţuri şi o răsadniţă; problema cu apa este rezolvată cumva“, a declarat Constantin Aniculăiesei.

Botosani legumicultura solar

O cantitate mare din sămânţa pe care o are legumicultorul este din sămânţa proprie, veche chiar de vreo 20 de ani, dar mai face completări şi cu sămânţă din comerţ, producţia fiind pe măsură. „Noi avem standuri în piaţa mare din Botoşani, iar când a apărut perioada de pandemie am scos la poarta fermei, am văzut că se vinde şi am rămas şi aici cu punct de desfacere. Obținem o producţie de 5-6 t, poate chiar 10 t la 1.000 mp pe un ciclu de producţie. Ce se vede aici este deja ciclul II; la 15 iulie am plantat aceste roşii, şi continuăm cu ele până la Revelion. Noi am început cu 20 lei/kg în luna mai, iar după aceea am ajuns la 5-3 lei/kg de roşii. La momentul actual, în solarul acesta de 1.000 mp avem roşiile, în celălalt tot de 1.000 mp pun salată şi ceapă verde ca să scoatem la vânzare când afară sunt -20°C. Activitatea la noi este non-stop, de când se face ziuă până când se face noapte (…); dacă s-ar munci în ţară cum se munceşte la noi în familie, cred că în 20 de ani îi depăşim pe americani“, mai spune legumicultorul botoşănean Constantin Aniculăiesei.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fresco Jugo - brand de sucuri naturale, cu o investiţie de 44.000 de euro

Eduard Prodan, un tânăr de 28 de ani din Iaşi, a început în anul 2018 împreună cu fraţii săi să dezvolte un business în ceea ce priveşte sucurile naturale din fructe şi legume presate la rece şi pasteurizate, astăzi sub brandul Fresco Jugo.

350 tone de fructe procesate & 200 tone de suc

Prin intermediul programului Start-up Nation, astăzi tânărul antreprenor produce și comercializează sucuri naturale, 100% din fructe. Prima zi propriu-zisă de producție a fost la începutul lui septembrie 2018, până atunci lucrând intens la partea de documentație, autorizare și amenajare a spațiului în care își desfășoară în acest moment activitatea, ne spune acesta. „Avem o fabrică în comuna Leţcani, judeţul Iaşi, unde am investit 44.000 de euro prin programul Start-up Nation. Primele utilaje achiziţionate cu care îmi desfăşor şi în acest moment activitatea, au fost presa hidraulică, cuva colectoare şi pasteurizatorul. Celelalte utilaje de care am avut nevoie ulterior le-am achiziţionat noi, din încasările din anul acela. Atunci a fost un an foarte bogat, am calculat la final de sezon undeva la 350 tone de fructe procesate, din care au ieşit cam 200 tone de suc.“

Încă de la început, Eduard spune că a primit oferte de toate felurile pentru a achiziţiona produse, dar şi din partea celor interesaţi de sucul propriu-zis. „Când am început făceam doar procesare fructe, adică venea clientul, indiferent dacă era persoană fizică sau juridică, cu fructe şi pleca cu suc. Întrucât aceasta este o activitate sezonieră, am achiziţionat la final de sezon fructe şi, după reţetele noastre, am ieşit pe piaţă cu sucul sub brendul Fresco Jugo. Avem cerere bogată, chiar vin clienţii din Iaşi, Botoşani, Suceava, Paşcani, Bacău şi nu numai“, a adăugat ieşeanul.

Sortimente din produse autohtone şi nu numai

În timp, acesta a dezvoltat 10 sortimente de sucuri, majoritatea sunt din produse autohtone, printre care putem enumera sucurile din mere, pere, gutui, morcov, struguri, combinate. „În afară de acestea avem şi sucul de portocale şi limonada, chiar şi sucul de rodii. Fructele şi legumele care se găsesc în România sunt achiziţionate de la producători locali, iar pentru portocale, rodii şi lămâi colaborez cu un importator. Anul acesta a fost unul bun în acest sens. Până în prezent am achiziţionat doar mere, vreo 35 tone, iar din toate fructele, în jur 45 tone“, mai specifică antreprenorul.

Majoritatea clienţilor sunt din zona Moldovei. „Uşor, uşor ne-am extins, iar la momentul actual avem aproximativ 200 locaţii către care ne adresăm, locaţii partenere, majoritatea sunt de domeniul HoReCa (hoteluri, cafenele, restaurante, băcănii), sunt o nişă foarte bună pentru noi, chiar în ultima vreme am văzut şi am apreciat cum a mers sucul la cofetării“, mai precizează ieşeanul.

Clientul mulţumit care povesteşte şi altora

Din experienţa de antreprenor de până acum, Eduard ne spune şi care este secretul: „Trebuie să fii foarte serios pe piaţă, adică cea mai bună reclamă este clientul mulţumit care povesteşte şi altora, iar o deviză pe care ne-am luat-o noi este să nu scădem niciodată calitatea, aşa cum am început cu sucul fără adaos de apă, conservanţi sau apă, asta vrem să păstrăm totdeauna, chiar dacă va fi nevoie la un moment dat să creştem preţul; nu umblăm la calitate, ci mai degrabă ne adresăm altor clienţi“, încheie antreprenorul.


„Ca perspective de viitor ne dorim să ne mutăm din locul unde producem acum, unde stăm cu chirie. Am achiziţionat un teren în zonă unde o să ne facem o hală de producţie. Ca număr de clienţi, ar trebui să ne dublăm portofoliul.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Pactul ecologic European și viitorul economiei UE

Comisia Europeană a prezentat la finele lunii decembrie Pactul ecologic european, o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE, prin transformarea provocărilor legate de climă și de mediu în oportunități în toate domeniile de politică și prin garantarea unei tranziții care să fie echitabilă pentru toți și favorabilă incluziunii tuturor.

Pactul ecologic european oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Astfel, potrivit unui document al Consiliului Europei, acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

De subliniat că pactul ecologic european acoperă toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, clădirile și sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor și produselor chimice. Pentru a consacra în legislație ambiția politică de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic, Comisia va prezenta, în termen de 100 de zile, primul „act legislativ european privind clima“. Pentru a atinge obiectivele în materie de climă și mediu, Comisia va prezenta, de asemenea, Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, noul Plan de acțiune privind strategia industrială și economia circulară, Strategia „de la fermă la consumator“ pentru o alimentație durabilă și propuneri pentru o Europă lipsită de poluare. Vor începe neîntârziat lucrările în vederea majorării obiectivelor Europei în materie de emisii pentru 2030, stabilind o traiectorie realistă de îndeplinire a obiectivului pentru 2050.

Investiții mari

Îndeplinirea obiectivelor Pactului ecologic european va necesita investiții semnificative. Se estimează că atingerea obiectivelor actuale pentru 2030 privind clima și energia va necesita investiții anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde euro, reprezentând aproximativ 1,5 % din PIB-ul din 2018. Aceste investiții vor necesita mobilizarea sectorului public și a celui privat. Comisia va prezenta, la începutul anului 2020, Planul de investiții pentru o Europă durabilă, menit să răspundă nevoilor de investiții. Cel puțin 25 % din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie alocat acțiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiții, în calitate de bancă a Europei în domeniul climei, va oferi un sprijin suplimentar. Pentru ca sectorul privat să contribuie la finanțarea tranziției către o economie verde, Comisia va prezenta, în 2020, o strategie de finanțare verde. Lupta împotriva schimbărilor climatice și a degradării mediului este un efort comun, dar nu toate regiunile și statele membre pornesc din același punct. Mecanismul de tranziție echitabilă va sprijini regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. Acest mecanism îi va sprijini pe cetățenii cei mai vulnerabili pe parcursul tranziției, oferindu-le acces la programe de recalificare și la oportunități de angajare în noi sectoare economice, după cum se arată în documentul CE.

Primii pași...

„În martie 2020, Comisia va lansa un Pact climatic, menit să facă auzită vocea cetățenilor și să le confere un rol în conceperea noilor acțiuni, în schimbul de informații, în lansarea de activități la nivel local și în promovarea soluțiilor care pot fi reproduse și în alte locuri. Provocările globale pe care le reprezintă schimbările climatice și degradarea mediului necesită un răspuns la nivel mondial. UE va continua să își promoveze obiectivele și standardele în materie de mediu în cadrul convențiilor ONU privind biodiversitatea și schimbările climatice și să își consolideze diplomația ecologică. G7, G20, convențiile internaționale și relațiile bilaterale vor oferi ocazia de a convinge și alte state să își intensifice eforturile. UE își va utiliza, de asemenea, politica comercială pentru a asigura durabilitatea și va încheia parteneriate cu țările învecinate din Balcani și Africa pentru a le ajuta în procesele de tranziție. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul European să aprobe viziunea sa ambițioasă în ceea ce privește viitorul economiei europene și al mediului și să contribuie la realizarea acesteia. Comisia va prezenta măsurile anunțate în foaia de parcurs a Pactului ecologic european“, se mai arată în document.

  • Uniunea Europeană a obținut deja rezultate solide în ceea ce privește reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de seră, menținând totodată creșterea economică. În 2018 emisiile au fost cu 23% mai mici decât în 1990, PIB-ul Uniunii crescând cu 61% în aceeași perioadă.
  • O majoritate covârșitoare a europenilor consideră că protecția mediului este importantă (95%). Aproape 8 din 10 europeni (77%) afirmă că protecția mediului poate dinamiza creșterea economică.

Președinta CE, Ursula von der Leyen: „Pactul ecologic european este noua noastră strategie de creștere, o creștere care oferă mai mult decât consumă. Acest pact arată cum să ne transformăm modul de viață și de muncă, de producție și de consum, astfel încât să trăim mai sănătos și să dezvoltăm capacitățile de inovare ale întreprinderilor noastre.“
Vicepreședintele executiv CE, Frans Timmermans: „Ne aflăm într-o situație de urgență climatică și de mediu. Pactul ecologic european este o ocazie de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea cetățenilor, prin transformarea modelului nostru economic. Planul nostru stabilește ce avem de făcut pentru a reduce emisiile, a restabili sănătatea mediului, a proteja fauna și flora sălbatică, a crea noi oportunități economice și a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor.“

Ion BOGDAN

Formularele de plată pentru investițiile finanțate prin PNDR 2020 trebuie semnate electronic

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale informează beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) că utilizarea semnăturii electronice pe formularele de plată aferente proiectelor de investiții este obligatorie. În acest sens, începând din 24 decembrie 2019, formularele necesare au fost publicate pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Informații utile >> Tipizate.

Astfel, pentru a solicita decontarea cheltuielilor realizate în cadrul proiectului finanțat prin PNDR 2020, trebuie semnate electronic următoarele formulare tipizate:

  • Declarații de eșalonare investiții, TVA și sprijin forfetar;
  • Cereri de plată avans, tranșe de plată, TVA și sprijin forfetar;
  • Declarații de cheltuieli și declarații de venituri;
  • Centralizatorul facturilor AP 1.2.3 și anexă – submăsurile 9.1, și 9.1a.

Beneficiarii finanțărilor PNDR 2020 care semnează electronic trebuie să completeze electronic formularele de plată și să le încarce în sistemul electronic prin intermediul paginii de internet a AFIR. Aplicația nu va mai solicita și încărcarea documentului tipărit, semnat olograf și scanat.

Precizăm faptul că aplicarea semnăturii electronice pe formularele tipizate este opțională acolo unde nu a fost prevăzută anterior în ghidurile solicitantului sau în procedurile de lucru obligația aplicării semnăturii electronice până cel târziu la momentul contractării.

În cazul beneficiarilor care semnează olograf, formularul de plată trebuie completat electronic, trebuie imprimat, semnat olograf, după care se scanează și se depune online împreună cu formularul electronic pe pagina de internet a AFIR.

Completarea formularelor de plată se realizează conform Ghidului solicitantului, a anexelor aferente acestuia și a procedurilor în vigoare, disponibile pe portalul www.afir.info, iar depunerea tipizatelor se realizează online, direct pe site-ul AFIR.

Sursa: afir.info

Investiții în inovație

Am preluat în titlu expresia specialiştilor de la CORTEVA AGRISCIENCE din Cernay, Franţa, convins fiind că exprimă realitatea a ceea ce am văzut acolo cu prilejul recentei vizite a Fabricii de producţie şi ambalare a unor produse pentru potecţia plantelor de ultimă generaţie.

Aflată în estul ţării, Cernay (Rinul Superior), ca de altfel mai toate localităţile din regiunea Alsacia, impresionează prin ordine, curăţenie, respect pentru tradiţie şi istorie, atribute specifice populaţiei autohtone, majoritatea de etnie sau cu „rădăcini“ germane. Poate nu întâmplător Compania Corteva Agriscience a ales să investească aici într-o fabrică modernă dotată cu echipamente de top.

Investiţia, în valoare de peste 20 milioane de euro, va susţine producţia gamei Inatreq active, acceptată deja pentru utilizare în multe din statele UE, aceasta făcând parte dintr-o nouă clasă de fungicide destinate protecţiei cerealelor în care molecula activă este obţinută din produse de origine naturală prin fermentare.

Producţia în noua fabrică, la a cărei inaugurare au fost prezente importante personalităţi politice şi administrative din regiune, dar şi jurnalişti din presa de specialitate din mai multe ţări europene, a demarat în această lună – octombrie 2019. Prin extinderea investiţiei vor fi create peste 50 de noi locuri de muncă ce se va adăuga celor aproximativ 380 deja existente.

CORTEVA AGRISCIENCE, prin investiţiile inclusiv în liniile de formulare, urmăreşte să vină în întâmpinarea cererii pentru produse organice, oferind agricultorilor soluţii noi în ceea ce priveşte protecţia culturilor, răspunzând astfel provocărilor aflate într-o continuă schimbare. Inatreq active este una dintre acestea, fiind considerat un produs revoluţionar care permite fermierilor obţinerea unor producţii mari şi sigure sub aspect alimentar. „Ingredientele naturale din componenţa produsului reprezintă direcţia dorită de societăţile europene în materie de inovare“, spunea printre altele Susan LEWIS, vicepreşedinte senior şi director operaţiuni Corteva Agriscience.

investitii corteva2

Cu prilejul dialogului purtat cu principalii reprezentanţi ai fabricii din Cernay am aflat cât de importantă este investiţia de aici pentru viitorul agriculturii europene şi nu numai, pentru sănătatea omenirii.

„Această nouă investiţie demonstrează angajamentul companiei noastre de a oferi soluţii sustenabile, inovatoare, care vor transforma agricultura şi vor ajuta agricultorii să crească productivitate şi să asigure alimentele necesare pentru o populaţie aflată în creştere. Această fabrică reflectă eforturile noastre continue pentru a crea un sistem alimentar sustenabil care să ajute fermierii în producerea de alimente sănătoase, de calitate, răspunzând astfel cererii consumatorilor“, îmi spunea Patrice SWINNEN, director de producţie al centrelor din Cernay şi Uffholtz.1753

„Inatreq active nu este un produs de sinteză, ci un produs natural obţinut prin fermentare, o fază chimică care permite stabilizarea moleculei. Odată ajunsă în plantă aceasta revine la forma sa naturală, formă în care devine dăunătoare agentului patogen pentru care a fost aplicat. Produsul va putea fi utilizat din 2020, după ce va fi înregistrat, acesta fiind deja supus mai multor teste, în mai multe regiuni cu condiţii diferite de climă şi sol. Este un produs obţinut în peste zece ani de cercetare şi care a costat compania două sute de milioane de dolari...“ – spuneau la unison doi dintre cercetătorii de la Cernay, Jean-Pierre Stekcler şi Andy Leader.

Vizita noastră la fabrica din Cernay, organizată impecabil de Corteva Agriscience, ne-a oferit posibilitatea de a vedea „în direct“ preocupările respectivei companii nu doar pentru asigurarea unor seminţe de înaltă performanţă, ci şi preocupările colectivelor de cercetători pentru protecţia plantelor, dar şi a mediului.

Timpul petrecut acolo, programul bine şi eficient organizat ne-au permis şi vizitarea localităţii, a unui sat medieval bine conservat, dar şi a unei crame locale tradiţionale, de fapt o afacere a familiei Schlumberger, prilej cu care am participat la degustarea mai multor sortimente de vinuri obţinute din soiurile de struguri cultivate pe domeniile respective.

Ion BANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Investiții inteligent puse în valoare

Atunci când apa este greu de obținut, plantele consumă mai multă energie pentru a se hidrata. Acest stres, cauzat de lipsa de apă și nutrienți, afectează sever producțiile. Totuși, dacă ne-am adapta la timp noilor condiții meteorologice, toate acestea nu ar mai fi o problemă. Acest lucru s-a văzut și în ferma Mărețu Prod Com din localitatea Viziru, județul Brăila, unde sute de fermieri au fost invitați de compania KWS pentru a vedea cum culturile de porumb au trecut cu brio de obstacolele întâmpinate. În ciuda vremii capricioase, hibrizii de porumb din grupa Clima Control 3 și Plus4Grain s-au dezvoltat potrivit așteptărilor.

Hibrizii de porumb din grupa Plus4Grain utilizați în ferma din Viziru au fost Karpatis (FAO 340), KWS Smaragd (FAO 350), KWS Kashmir (FAO 370) și noutatea anului 2019, KWS Durango (FAO 480).

„Rezistența la secetă este rezultatul unui complex de factori, care începe cu modul în care este dezvoltat porumbul, cu modul în care este cultivat și se încheie prin a da valoare tuturor acestor elemente. Am acordat o atenție sporită ameliorării materialului genetic pentru climatul temperat-continental în care se află și țara noastră. Suntem lideri pe piața din România la hibrizii de porumb pentru siloz; este vorba de doi hibrizi extrem de valoroși, Mikado și Konsens“, a declarat Ion Voinea, director produse KWS.

Toleranță ridicată la arșiță și secetă

Tehnologia de cultivare aplicată pe platforma demonstrativă din Viziru pentru hibrizii de porumb din grupa Clima Control3 și din grupa de înaltă performanță Plus4Grain a presupus semănatul în data de 4 aprilie 2019 la o densitate de 72.000 boabe germinabile la hectar, fertilizarea de bază, odată cu semănatul, cu 240 kg/ha NPK – 20/20/0 și o fertilizare în vegetație cu 250 kg/ha azotat de amoniu, la prașila mecanică. Erbicidarea s-a realizat cu produse de la compania FMC, partener în realizarea evenimentului (Glyfos Ultra, Starship, Innovate, Diniro). Combaterea dăunătorului Ostrinia nubilalis s-a realizat cu produsul Coragen. Cei mai performanți fermieri sunt vizați de KWS prin intermediul grupei de hibrizi superperformanți Plus4Grain, capabili de rezultate extraordinare în condiții de practici agricole de înaltă performanță și tehnologie intensivă.

Potrivit specialiștilor companiei, sunt zece pași ai tehnologiei necesari pentru a garanta succesul hibrizilor Plus4Grain: alegerea hibridului potrivit, hibrizi pe cele mai bune sole, analize care să determine nivelurile de azot, fosfor și potasiu, fertilizare adecvată, un management bun al apei în sol, rotația culturilor, densitatea la semănat, condiții de semănat, adâncimea și uniformitatea semănatului și controlul buruienilor.

Hibrizii Plus4Grain valorifică superior inputurile, sunt hibrizi deosebit de puternici, capabili să exploateze calitățile mediului și să se ridice la înălțimea investițiilor. Acești hibrizi se exprimă la adevăratul potențial în sole foarte bune și la un nivel tehnologic foarte bun.

Ruxandra HĂBEANU

Investiții europene în pomicultură

În 2017, ultimul pentru care Institutul Național de Statistică oferă date privind suprafața cultivată cu principalele culturi (AGR 108A), România deținea 138.999 ha de livezi pe rod. Cele mai mari suprafețe se regăseau în regiunea Sud Muntenia – 40.349 ha, urmată la mare distanță de Sud-Vest Oltenia – 26.469 ha, Nord-Vest – 25.603 ha, Sud-Est – 14.678 ha, Nord-Est – 12.035 ha, Vest – 11.590 ha, Centru – 7.827 ha și București-Ilfov – 448 ha. Cifrele oferite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale tot pentru 2017 arată că prunul este cea mai răspândită specie, cu o suprafață de 65.100 ha și o producție de 512,9 mii tone, pe locul al doilea aflându-se mărul, cu o suprafață de 55.500 ha și o producție de 467,2 mii tone. Restul livezilor (păr, gutui, cireș, piersic, nectarin, nuc etc.), trecute la categoria „alte specii“, ocupă 17.400 ha (producție – 261,4 mii tone). Producția de fructe pe cap de locuitor, ne spune tot INS, este de 54 kg, în scădere cu aproape 9 kg față de 1990.

Nu există însă nicăieri o bază de date care să ofere informații despre livezile nou înființate în România. Aflăm doar că țara noastră ocupă locul al treilea în UE, după suprafața cultivată cu măr (Eurostat), că nucul s-a triplat ca suprafață, iar România este cel mai mare producător din UE (raport al Agenției pentru Agricultură al SUA) etc. În practică însă se cunoaște că fermierii români și străini au înființat, din fonduri proprii sau europene, plantații noi, introducând și sisteme de cultură sau tehnologie de ultimă generație. În Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, pomicultorii au avut acces la bani europeni pentru modernizarea fermelor (Măsura 121), dar nu se știe câte din cele 2.789 de proiecte finalizate înseamnă investiții în livezi. Prin PNDR 2014-2020 a fost inclus însă un instrument financiar special pentru pomicultură, respectiv Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole. Banii comunitari puteau/pot fi utilizați pentru dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole. După epuizarea acestui exercițiu financiar vom afla eventual ce suprafață de livezi a fost înființată. Deocamdată, la această dată, știm că Submăsura 4.1a are la dispoziție fonduri totale de 284,356 mil. euro. La începutul lunii martie, situația depunerii, selectării sau finalizării proiectelor era următoarea: proiecte depuse – 815, în valoare totală de 414, 44 mil. euro; proiecte selectate – 476, în valoare cumulată de 244,440 mil. euro; proiecte contractate – 386, în cuantum de 186,976 mil. euro; proiecte finalizate – 15, în valoare de 5,96 mil. euro; contracte reziliate – 6, în valoare de 3,33 mil. euro; plăți efectuate inclusiv în luna februarie 2019 – 36,203 mil. euro. Pentru Măsura 4.1a – Investiții teritorial integrate (ITI) în Delta Dunării, lucrurile au decurs mult mai bine în sensul în care aproape că a fost epuizată suma alocată: au fost selectate și contractate 8 proiecte, în valoare de 4,358 mil. euro, dintr-un total rezervat de 4,9 mil. euro!

Maria BOGDAN