Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Apr 2021

Acțiune de înverzire numai cu muștar și rapiță?

Este nedumerirea, pe bună dreptate, a tânărului inginer agronom Călin Tomescu din Banat care afirmă că, dacă folosește alte culturi decât muștar și rapiță, i se taie subvenția de către APIA.

El demonstrează că, folosind cultura de soia pe care a încorporat-o în sol și a semănat grâu, a obținut o producție de 8.500 kg/ha față de 4.000 kg/ha, cât a fost media pe celelalte suprafețe din fermă.

Acțiunea de înverzire a fost bine gândită, cu beneficii semnificative pentru climă și mediu, însă cu folosirea unei diversități de culturi specifice însușirilor solului, culturilor premergătoare și postmergătoare, condițiilor climatice din zonă, tehnologiilor de cultură aplicate etc.

Folosind numai muștar și rapiță, care se găsesc și în culturile principale, cum sporim diversitatea?

Este de neînțeles cum APIA obligă fermierii să cultive, în cadrul acțiunii de înverzire, un singur amestec (muștar + rapiță) care nici nu sunt cele mai indicate. Probabil că este o măsură izolată, în acea zonă, pentru că, dacă s-ar extinde la nivelul întregii țări, ar fi o mare greșeală.

Oare ministrul Agriculturii acceptă această măsură?

Numai diversitatea amestecului de culturi pentru înverzire asigură realizarea avantajelor pe care le-a gândit UE.

  • Pe un sol tasat-compactat se recomandă culturile care au rădăcina pivotantă, constituind adevărați scormonitori naturali.
  • Pentru îmbogățirea solului în azot se folosesc culturile leguminoase.
  • În zonele cu arșiță puternică se folosesc amestecuri cu foliaj bogat care umbresc și protejează solul și, totodată, înăbușă buruienile care apar.

Asemenea avantaje se pot realiza prin alegerea corectă a amestecurilor de înverzire.

Este lăudabilă inițiativa Asociației Producătorilor de Porumb din România care a editat broșura Înverzirea pe înțelesul fermierilor care cuprinde un tabel cu amestecuri de culturi aprobate pentru România. Sunt menționate 17 tipuri de amestecuri, dintre care menționăm: muștar + facelia; latir + măzăriche de toamnă, latir + ovăz, mazăre + ovăz, măzăriche de toamnă + secară, lupin + trifoi, bob + ovăz, trifoi + facelia, măzăriche + camelină.

Numai cu asemenea diversitate de amestecuri acțiunea de înverzire își poate atinge scopul.


Rolul folosirii amestecurilor de culturi verzi

  • Rețin apa din ploi și mai ales din zăpezi, asigurând o bună aprovizionare a solului cu apă și evitând producerea fenomenului de eroziune. Fiecare strat de zăpadă de 10 cm asigură 300 mc/ha apă.
  • Valorifică îngrășămintele rămase neconsumate de la cultura principală, precum și nitrații formați în perioada de vară, prevenind levigarea acestora.
  • Contribuie la reducerea îmburuienării și a necesarului de erbicide.
  • Participă la creșterea biodiversității, la protejarea și înmulțirea insectelor folositoare (polenizatori).
  • Protejează și ameliorează structura solului.
  • Valorifică energia solară pe perioada vară-toamnă în procesul de fotosinteză, asigurând cantități importante de masă vegetală pentru sol.
  • Covorul vegetal, prin procesul de transpirație, participă la reducerea temperaturii pe timpul arșițelor deoarece pentru transformarea a 1 g de apă în vapori se consumă 536 calorii.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

A fost demarată autorizarea la plată a schemei de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (înverzire) precum și pentru submăsurile compensatorii din PNDR aferente Măsurii 13

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că începând cu data de 12.05.2016 a demarat autorizarea la plată a schemei de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (înverzire) precum și pentru submăsurile compensatorii din PNDR aferente Măsurii 13. Numărul total de fermieri pentru care au fost emise deja ordinele de plată este de 532.362 fermieri. Suma totală autorizată după data de 12.05.2016 este de 944.2 milioane lei (212,89 milioane euro) și este compusă din: 685,25 milioane lei (155,17 milioane euro) din bugetul U.E. - F.E.G.A. (Fondul European de Garantare pentru Agricultură), 13,33 milioane lei (2,97 milioane euro) din bugetul național, respectiv 245,64 milioane lei (54,8 milioane euro) din bugetul U.E. - F.E.A.D.R. (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală).

Numărul total de beneficiari plătiți începând cu data de 08.04.2016 și până în prezent este de 756.210 beneficiari.

În ce privește Campania de primire a cererilor unice de plată 2016, au fost depuse un număr de 754.151 cereri, pentru o suprafaţă de 6.035.690 hectare.

Perioada de depunere fără penalizări a cererilor de plată va continua până la data de 31 mai 2016.

Avînd în vedere modificarea prevederilor regulamentare, precum și cele ale O.U.G. 3/2015, cererile unice de plată pot fi depuse fără penalizări de întârziere până la data de 31 mai 2016. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările depuse după data de 27 iunie 2016 nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.

Procentul de înverzire, o problemă sau o soluție care merită extinsă?

La recomandarea Uniunii Europene, în luna martie a acestui an intra în vigoare Ordonanţa de guvern nr. 3 obligatorie pentru toţi fermierii care deţin mai mult de 15 ha şi care trebuie să respecte procentul de înverzire de 5%. O măsură prietenoasă cu mediul, dar care a încăierat mulţi proprietari de terenuri şi arendatori nehotărâţi dacă pe suprafaţa respectivă să fie ridicate perdele forestiere, terenul să fie lăsat nelucrat sau culturilor să li se aplice substanţe bioecologice, care nu dăunează mediului.

Dacă ne gândim că 90% din suprafața agricolă declarată la APIA este în arendă, atunci se înţelege câţi arendatori sunt puși în dificultate atunci când trebuie să-și anunțe arendașii că trebuie să lase terenul nelucrat sau să aplice una dintre măsurile prevăzute de ordonanță. „I-am spus proprietarului care mi-a dat 5 ha pe care vreau să aplic măsura impusă de ordonanță cum stă treaba și, când a auzit, a luat foc. Reacția lui a fost: „Pe terenul de la tata? Dar ce să fac eu cu salcâmii dacă faci perdea forestieră sau de ce să nu-mi lucrezi terenul?“, explică un fermier din judeţul Ialomiţa.

În acest context, ne-am pus şi noi în pielea celor doi şi se pare că doar soluţiile bioecologice oferă o soluție mulțumitoare pentru ambele părți. Pe piaţă există o gamă destul de bogată de soluţii, mai ales dacă ne uităm la ofertele produselor importate, însă România se poate lăuda şi ea cu un îngrăşământ natural obţinut prin vermi­compostare. Încă din 2008 Mircea Voinea a reuşit să aducă pe piaţă un produs inovator – BioHumusSol, 100% natural, care îşi propune să îmbunătăţească calitatea mediului şi chiar să înlocuiască în totalitate îngrăşămintele chimice. Şi aceasta doar punând un anumit tip de râme – râmele roşii de California – să lucreze în folosul său. Micile târâtoare înghit şi transformă practic gunoiul de grajd în humus, asigurând elementele necesare pentru hrana plantelor, dar şi un plus de protecţie împotriva bolilor, prin prezenţa unor substanţe numite fitoalexine, care au un rol asemănător anticorpilor. „În lumea vegetală BioHumusSol joacă același rol pe care îl are colostrul în lumea animală. Știm cu toții că un nou-născut, dacă nu beneficiază de primul lapte al mamei lui, are o imunitate scăzută, se îmbolnăvește ușor. La fel se întâmplă și cu plantele. Dacă ele nu beneficiază de humus devin sensibile la boli. Vedeți că fermierii folosesc tot mai multe tratamente preventive. Folosind însă acest produs tratamentele dispar încet, încet, ca să nu mai vorbim de faptul că solul se ameliorează și devine mult mai bogat în elemente nutritive. Eu am o vorbă: un corp sănătos este numai acela hrănit sănătos“, declară Mircea Voinea, producătorul BioHumusSol, singurul îngrăşământ natural din România obţinut prin vermicompostare. Produsul există deja în comerţ sub formă lichidă sau granule, se aplică în cantitate de 5 litri la hectar şi promite o serie întreagă de beneficii. Mai exact, reduce costurile de producție cu 60% față de agricultura convențională, asigură o imunitate crescută plantelor, o rezistență sporită în fața bolilor și dăunătorilor, crește perioada de păstrare a fructelor recoltate și oferă o producție crescută cu 40%.

Dacă vorbele nu cântăresc suficient, producătorii invită toţi „Toma necredincioșii“ să vizi­teze ferma de legume aflată la Buzău, înființată an de an în scop demonstrativ, să se informeze de la specialiști sau să intre pe site-ul companiei pentru a vedea filmulețele de prezentare. „Un alt exemplu elocvent care poate atârna hotărâtor în luarea unei decizii de cumpărare a produsului sunt probele de la institutele de cercetare, unde BioHumusSol s-a aflat în testare, sau Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău care aplică produsul pe zeci de soiuri de tomate, ardei, vinete etc.“, apreciază Mircea Voinea.

Patricia Alexandra POP

„Înverzirea“, încă un subiect în dezbatere

Cum nu puţine sunt grijile şi nevoile unui agricultor european pentru a face performanţă, fermierii din Prahova s-au reunit în cadrul adunării generale a Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice tocmai pentru a dezbate cele mai arzătoare probleme ale momentului.

Prioritatea numărul 1 - intabularea

Prima problemă vizată de fermierii prahoveni a fost urgentarea intabulării terenurilor agricole. Abordarea nu este una întâmplătoare, ci este generată de directiva Uniunii Europene potrivit căreia, începând din anul 2018, fermierii care nu au suprafeţele intabulate nu vor mai primi subvenţie. Fermierii sunt sceptici cu privire la termenul impus, cu atât mai mult cu cât serviciul a fost transferat de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în subordinea altor structuri guvernamentale. Mai mult decât atât, intabularea mai multor terenuri agricole nu pare a fi realizabilă deoarece cei mai mulţi dintre fermieri au terenuri în arendă iar proprietarii nu pot dovedi că sunt proprietari „cu acte în regulă“. „Am înţeles că executarea cadastrului se va realiza pe cheltuiala statului, dar prima intabulare va cădea în sarcina proprietarului. Există posibilitatea ca cel care a dat în arendă pământul să nu aibă resurse financiare pentru a realiza intabularea şi atunci devine sarcina arendaşului. Ceea ce înseamnă că intervin nişte costuri suplimentare pe care nu ni le vom putea permite“, susţine ing. Adrian Mocanu, preşedintele APCPT Prahova.

O altă problemă vizată în cadrul adunării APCPT Prahova a fost aceea a plăţii pe suprafaţă. Încă din 2014 a fost anunţată creşterea subvenţiei pe suprafaţă pentru agricultorii care deţin între 5 şi 30 ha de teren, o decizie contestată mai ales de marii fermieri. Această hotărâre presupune ca din fondurile alocate pentru subvenţiile pe suprafaţă, fermierii care deţin sub 30 ha să primească 25 de euro/ha în plus, lucru care îi dezavantajează mai ales pe fermierii care deţin suprafeţe mari şi de aici posibila tendinţă de fărâmiţare a terenurilor. Reacţia negativă a marilor fermieri este susţinută şi de faptul că, pentru a întreţine o familie, este nevoie de mai mult de 30 ha. „Această mărire de subvenţie se referă în principal la fermierii din zona de câmpie, ori eu nu înţeleg cum poţi sprijini un fermier din zona de câmpie care are, să zicem, 30 ha când el din această suprafaţă nu poate trăi. Soluţia pe care o văd eu este aceea că ar trebui să aibă minimum 60 ha ca să-şi poată întreţine corespunzător familia“, semnalează ing. Mocanu.

Şi totuşi reacţiile nu sunt general negative, Aurel Anghel – directorul Direcţiei Agricole Prahova subliniază faptul că în judeţ există numeroşi fermieri care deţin teren sub 30 de ha, iar cei 25 de euro/ha sunt bineveniţi.

Înverzirea în ceaţă

Aşa numita plată pentru înverzire se acordă fermierilor eligibili pentru plata unică pe suprafaţă. Aceştia trebuie să depună cererile pentru suprafaţă însă le lipsesc date importante din ecuaţie. „Cerinţa Comunităţii Europene privind plata pentru înverzire condiţionează 30% din subvenţia pe suprafaţă, dar nici până la această oră nu ştim cum vom face declaraţiile, cu ce putem cultiva această suprafaţă de 5%. Totul este într-o ceaţă, mai ales că se întârzie cu precizările vis-a-vis de acest aspect“, a declarat preşedintele APCPT Prahova.

În încercarea de a fi cât mai repede lămuriţi, fermierii cer informaţii inclusiv de la cei care ar trebui să îi îndrume, dar se izbesc de aşa zisele uşi închise: „Am discutat cu cei de la APIA, dar nici ei nu ştiu ce să ne spună, cum să ne lămurească. Problema înverzirii e neclară şi astfel devine prioritară. S-au făcut deja structuri de culturi şi este posibil ca terenurile rămase să nu fie cele mai indicate pentru îndeplinirea acestei condiţii“, concluzionează Costel Trif, un alt fermier prahovean.

Ion BANU

Loredana Larissa SOFRON

Abonează-te la acest feed RSS