Deși are un potențial agricol enorm, România pierde mult din cauza incompetenței și a nepăsării celor care decid soarta agriculturii și a dezvoltării rurale. De exemplu, sistemul de irigații...

Programul pentru refacerea sistemului de irigații și a infrastructurii principale, în două direcții, demarat în 2014 și 2015, avea termen de finalizare în 2020. Și-ar fi dovedit utilitatea mai ales într-un an secetos, așa cum a fost anul trecut, când fermierii au fost loviți din toate părțile de: secetă, restricții cauzate de pandemie, probleme gestionate prost etc.

SWOT-ul americanilor: România

Dar problemele pot fi transformate în oportunități de afaceri. Însă nu pentru oricine, ci numai pentru cunoscătorii care știu că România este adevăratul Eldorado. Un exemplu concret este motivul venirii americanilor în România. După o analiză SWOT temeinică, în urma căreia existența portului din Constanța a reprezentat un „punct tare“ alături de alte motive bine întemeiate, compania americană Reinke Manufacturing, lider global în sisteme și tehnologii de irigații, a decis extinderea activităților din România. Această decizie a fost luată la un an de la inaugurarea depozitului Reinke de la Constanța, ce a avut loc în primăvara anului trecut. Potrivit declarațiilor făcute recent într-o conferință de presă, prin noile inițiative și transferul de tehnologie compania își propune să contribuie la modernizarea agriculturii locale, în completarea celei mai importante investiții Reinke de până acum, singurul depozit de pivoți și sisteme liniare din țară, ce deservește atât România cât și sud-estul Europei. Nu în ultimul rând, întreg portofoliul de produse susține atingerea obiectivelor de mediu, în contextul noilor reglementări ale Uniunii Europene privind schimbările climatice.

„România este un reper în producția agricolă la nivel european și ne bucurăm să putem lucra alături de fermieri, oferind echipamente și soluții personalizate, care să le susțină planurile de dezvoltare sustenabilă și să contribuie la limitarea impactului pe care îl au schimbările climatice. Reinke a început acum 50 de ani ca o afacere de familie și s-a extins treptat pe tot mai multe piețe, însă pasiunea pentru agricultură a rămas neschimbată. Depozitul de la Constanța este un element central al strategiei noastre și suntem convinși că și noile proiecte vor avea același succes“, a afirmat Chris Roth, președintele Reinke la nivel global.

Valorificarea inteligentă a resurselor naturale

Tehnologia Reinke susține valorificarea inteligentă a resurselor naturale, minimizează impactul negativ asupra mediului, conservând în același timp energia și resursele naturale. Soluțiile Reinke s-au remarcat la nivel internațional prin elemente de inginerie unice, de calitate premium, ce includ tehnologii precum controlul prin GPS, acționarea de la distanță prin Cloud sau chiar integrarea de echipamente suplimentare, cum ar fi sistemele de fertirigare, stații meteo sau senzori de sol.

Echipamentele Reinke sunt distribuite în România de către BNY Holding, companie ce are ca obiect principal de activitate implementarea sistemelor de irigație de tip pivot.

„Am ales să devenim unic distribuitor Reinke inspirați de calitatea produselor și pasiunea pentru inovație. De aceea, am asociat portofoliului și o gamă completă de servicii de calitate, astfel încât fermierii să poată beneficia de o soluție completă, perfect adaptată topografiei, sursei de apă, tipului de sol, culturii și bugetului de care aceștia dispun. Astfel, resursele sunt valorificate într-un mod cât mai eficient, iar provocările sunt mai ușor depășite“, a adăugat Dragoș Zainea, directorul general BNY Holding.

Printre tehnologiile noi pentru piața din România se numără pivoții mobili, pivoții pentru parcele neregulate (braț de colț, joncțiune mobilă, tronson detașabil), liniare programabile (liniara pivotantă), automatizări și control de la distanță. De asemenea, BNY Holding oferă soluții pentru infrastructura de irigații (țevi, canale), pompare și filtrare (de exemplu, Filtrul Riverscreen pentru apa de mică adâncime și canalele de irigații colmatate), precum și pentru sistemele de fertirigare ce pot fi atașate oricărui sistem de irigare.

Începută ca afacere de familie, Reinke Manufacturing este unul dintre cei mai mari producători de sisteme de irigații cu pivot central și mișcare laterală din lume. Compania a fost fondată în 1954, are sediul în Deshler, Nebraska, SUA și este prezentă în peste 40 de țări. Reinke dezvoltă produse și tehnologii special concepute pentru a crește producția agricolă, oferind în același timp eficiență în muncă și timp, dar și eficiență ecologică. Reinke a fost prima companie care a integrat un motor electric și piese interschimbabile în corpul tronsonului, model preluat după aceea și de celelalte companii producătoare de sisteme de irigații, precum și primul sistem GPS, comunicații prin satelit și capabilități de touchscreen în managementul sistemului de irigații mecanizat.

Simona Nicole DAVID

Deși irigațiile reprezintă fundamental existența unei agriculturi sănătoase, bogate, în România de-a lungul timpului nu s-a acordat o atenție deosebită acestui sector. Doar teoretic... Prin urmare, Politica Agricolă Comună impune noi standarde și constrângeri privind utilizarea apei, acestea reprezentând mai mult decât o necesitate.

În acest context, Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, ne-a declarat: „În ultimii 30 de ani intervențiile prin finanțare în irigații au fost minime sau inexistente. Și asta în condițiile în care în România sunt zone care suferă de exces de umiditate pentru o perioadă scurtă de timp, iar alte zone suferă de secetă extremă. Chiar dacă irigațiile au reprezentat o prioritate declarată oficial, din păcate nu a fost încă transpusă într-o realitate efectivă a unui proiect. Mai cu seamă în ultimele luni fermierii au avut așteptări mari din partea autorităților privind finanțări în vederea reabilitării și extinderii sistemului de irigații, alte lucrări de îmbunătățiri funciare. Din păcate, toate aceste proiecte nu au fost incluse pe lista de finanțare în programele PNRR. A fost un eșec neașteptat și o pierdere extrem de dură pentru români.“

Agricultura reprezintă în primul rând domeniul care asigură securitatea alimentară a populației, iar proiectele strategice de îmbunătățire a sistemului agricol vor fi întotdeauna un subiect de discuție între ministere, Guvern și asociații. De aceea, armonizarea gestionării apei și a solului, care sunt fundamentale în agricultură, pot asigura realizarea recoltelor scontate atât de necesare acestui scop. Florian Ciolacu a subliniat: „Legat de PNRR, este clar că a fost un refuz al Comisiei Europene pentru un proiect de anvergură, propus de România, care însuma mai mult de 4 mld de euro partea de irigații și drenaj, motivele fiind legate de propunerile pentru refacerea, modernizarea, extinderea infrastructurii și modul în care sunt în raport cu constrângerile de mediu. Am făcut o propunere aducând în atenția autorităților următorul aspect: pactul ecologic european prin strategia privind biodiversitatea, strategia privind de la Fermă la Furculiță, alte prevederi privind directive de mediu și climă, aspectele energetice, utilizarea și tranziția către energie verde.“

Propuneri strategice pentru irigații

Florian Ciolacu explică necesitatea acordării unei atenții deosebite din partea autorităților pentru domeniul irigațiilor. De asemenea, remarcă faptul că finanțările multianuale pentru acest sistem ar fi o rezolvare pentru fermieri: „Am propus la Ministerul Agriculturii un concept privind o strategie de gestiune privind integrarea apei și a solului și a fost bine primită. Am apelat și la consultanții noștri externi cu experiență în domeniul politicii europene de mediu și gestiune pe climă și apă. Suntem acum la pasul de a face parteneriate cu universități care au facultăți de hidrotehnică ce includ îmbunătățiri funciare sau în Politehnică unde există facultăți cu activitate relevantă în domeniul de gestiune a apei sau a energiei, astfel încât să producem un document care să fie pus în discuție într-un grup de lucru ce cuprinde Ministerul Mediului, Dezvoltării și Ministerul Digitalizării. Vedem această strategie ca pe o asumare guvernamentală, vrem ca gestiunea apei pentru agricultură să fie asumată și să permită un plan de finanțare multianual, în favoarea fermierilor, dar cu respectarea acestei condiții privind mediul și clima.“

Politica Agricolă Comună

Un alt obiectiv principal pentru agricultura din România este Politica Agricolă Comună. Noua PAC a fost aprobată de Comisia Europeană până în 2030, cu un buget de 270 mld euro, sub formă de subvenții directe acordate fermierilor.

Politica Agricolă Comună este cea mai bine finanțată din bugetul comun european deoarece susține ideea ca țările Uniunii Europene să lucreze împreună pentru a oferi cetățenilor hrană de calitate accesibilă și predictibilă și pentru evitarea unei crize alimentare. În acest context, Florian Ciolacu explică: „Politica Agricolă Comună intră în vigoare în 2023, după 2 ani de tranziție. România va utiliza și pe perioada de tranziție, plus cei 5 ani ce urmează, pe aplicarea noilor reforme, aproximativ 20 mld euro, distribuiți pe 2 piloni, 13 miliarde pilonul 1 – plăți directe și 6, 7 – pilonul 2 – investiții în agricultură și dezvoltare rurală. Pentru România este strategic să-și elaboreze planul după care își va distribui această finanțare pe următorii ani, adică planul național strategic și care e făcut după alte reguli decât cele cu care ne-am obișnuit până acum. Dorim să găsim cele mai bune propuneri pentru ministerele din domeniu, pentru ca fermierii să beneficieze integral de direcții care să asigure o creștere a volumului producției și să fie asigurați de stabilitate financiară. În România Politica Agricolă Comună a avut niște riscuri, o parte au dispărut și mă refer la plafonarea subvențiilor pentru că România, deși are un model de agricultură performant, are de asemenea și o agricultură de subzistență.“

Colaborarea cu AFIR

După cum știm, Clubul Fermierilor Români sprijină fermierii pentru o integrare sănătoasă și stabilă în sectorul agricol. Este o asociație nonprofit și nonguvernamentală, însă cu modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și ghiduri de bună practică în agricultură. În acest sens, specialiștii clubului sunt într-o colaborare permanentă cu APIA, AFIR și Ministerul Agriculturii. „Printre ultimele proiecte gestionate de noi a fost colaborarea cu AFIR privind măsura polițelor pentru asigurări agricole. Statul român îi poate încuraja pe fermieri cu bani europeni să-și dezvolte afacerile. Printre problemele pe care le avem, cum ar fi seceta sau excesul de umiditate, asigurarea rămâne cea mai importantă. Cel mai bine ar fi să avem sistem de irigații ca să nu existe secetă, să avem sisteme de drenaj ca să nu mai avem probleme de exces de umiditate, să avem sistem de anti grindină în toată țara. Am colaborat cu Afir și am reușit să modificăm împreună ghidurile, pe domenii/măsuri, astfel încât fermierii au putut beneficia de până la 70% din costurile poliței de asigurare“, ne spune reprezentantul Clubului Fermierilor.

Piețele de desfacere

În ultimii 10 ani, România a fost printre primele țări din Europa în ceea ce privește producția de cereale, devenind astfel un competitor important pentru țările europene. Deși specialiștii susțin că România are forță de producție, totuși o mare problemă o reprezină desfacerea produselor. „Problema piețelor de desfacere este sistemică; aceasta înseamnă că sunt măsuri care țin de relația comercială directă între furnizor și distribuitor și aici trebuie regândită relația de parteneriat. În primul rând produsele autohtone trebuie să prezinte o prioritate la raft. De prea mult timp consumăm mai mult din produse agroalimentare din import decât din producție autohtonă. Nu în ultimul rând, avem nevoie de educarea populației și de măsuri cu scheme de calitate pentru produsele românești“, a conchis Florian Ciolacu.

Liliana Postica

Nu mai este pentru nimeni o noutate că schimbările climatice au devenit o realitate. An de an ne confruntăm cu situații extreme, cu secetă, cu variații mari de temperatură de la o zi la alta sau de la zi la noapte, cu alternanțe de zile cu temperaturi mari cu zile cu temperaturi foarte scăzute, grindină, vânturi puternice, furtuni, chiar inundații. Toate acestea fac să se evapore și puțina apă înmagazinată în sol.

Dacă la acestea adăugăm lucrările agricole, de multe ori efectuate în afara epocii optime, sau cu utilaje nepotrivite, compactarea solului prin treceri necontrolate pe sol sau când solul nu are umiditatea corespunzătoare, buruienile, de câteva ori mai mari consumatoare de apă decât plantele de cultură, constatăm un deficit de apă greu de acoperit pe cale naturală.

Trebuie făcute toate eforturile pentru înmagazinarea apei în sol, prin lucrări superficiale de dezmiriștire imediat după recoltat, care distrug crusta de la suprafața solului, evitând evaporarea apei și favorizând germinarea și distrugerea buruienilor și prin efectuarea și nivelarea ogoarelor de toamnă. Perdelele de protecție sunt de asemenea necesare, ele creând un microclimat favorabil dezvoltării plantelor și reducând eroziunea solului și evaporarea apei.

Cu toate acestea, suplimentarea pe cale artificială a cantității de apă prin irigare în perioadele când plantele au cea mai mare nevoie rămâne singura soluție viabilă la ora actuală pentru menținerea capacității de producție a solurilor și obținerea, în condiții de secetă, a recoltelor scontate.

Deși de ani de zile ne chinuim să reabilităm stații de pompare, canale de irigații, să construim altele noi, totuși, în cele mai multe zone din țară, nu s-au făcut pași importanți în domeniul infrastructurii de irigații.

Cu toate acestea, acolo unde există sursa de apă (canale, râuri, lacuri, foraje proprii, rețeaua publică etc.), irigațiile reprezintă o plasă de salvare pentru agricultură.

Dându-și seama de importanța irigațiilor, pentru a nu fi prinși din nou pe picior greșit în cazul unei secete similare cu cea din ultimii doi ani, mulți fermieri au decis să se doteze cu echipamente pentru irigat, fie prin achiziții directe, fie cu ajutorul programelor pe fonduri europene. În acest sens, programele cu finanțare europeană pentru îmbunătățirea infrastructurii de irigații sunt de un real ajutor. Se preconizează ca din iunie să se deschidă o nouă sesiune de proiecte pe Submăsura 4.3, „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta irigații“, cu o alocare de aproape 44 milioane de euro, care include, ca parte componentă din infrastructura secundară de irigații, și achiziția de echipamente pentru irigat, într-un procent de 30% din valoarea proiectului fără echipamente, cu o finanțare nerambursabilă de până la 100%.

Pentru a răspunde solicitărilor fermierilor, NHR Agropartners a extins oferta de echipamente de irigat.

Pe lângă echipamentele de irigat produse de firma germană Beinlich, pe care le comercializează de mai mulți ani, NHR Agropartners a început de cățiva ani o colaborare cu firma italiană Marani, aflată de peste 70 de ani în serviciul fermierilor. Marani se mândrește să fie partenerul în irigații al fermierilor, oferind o gamă largă de instalații cu tambur și furtun de cca100 de modele, pivoți sau instalații lineare, motopompe și pompe acționate electric sau de la priza de putere a tractorului și multe tipuri de accesorii capabile să asigure clientului final cea mai bună soluție pentru nevoile sale.

Prin 1950, frații Marani au întors prima filă a acestei istorii care a început cu construcția de țevi galvanizate, fitinguri și instalații de irigat. În anii 1970, datorită unei imense cereri de instalații de irigat cu tambur și furtun, Marani a jucat un rol important, prezentând primele mașini de irigat cu turbină.

De atunci, creșterea companiei a continuat fără oprire, trecând prin multe inovații tehnologice și o creștere continuă a volumului producției. Ei au îmbrățișat cu mândrie conceptul calității, stabilind repere și standarde de calitate în acest sector industrial.

Dinamismul său, tipic pentru o companie din prima linie în domeniul irigațiilor, a condus Marani spre descoperirea și introducerea unor noi tehnologii și folosirea unor materii prime de cea mai înaltă calitate.

În prezent, marca Marani este indiscutabil asociată cu calitatea, durata lungă de serviciu și fiabilitatea.

Instalații cu tambur cu furtun

Marani poate oferi o gamă largă de tamburi cu furtun cu aproximativ 100 de modele, care pot fi echipate cu diferite accesorii, pentru a asigura clientului final cea mai bună soluție pentru nevoile sale. Pe lângă folosirea apei de la hidrant, Marani dă posibilitatea folosirii apei din canal, oferind pompe pentru tractor pentru apa curată sau cu impurități și pompe centrifuge pentru motoare termice sau electrice. Sunt disponibile, de asemenea, pompe „booster“ pentru a mări presiunea, în cazul unei rețele cu presiune mai mică. Opțional, tamburii pot fi prevăzuți și cu un mic motor termic pentru înfășurarea furtunului.

Scopul principal al companiei este de a garanta clienților săi cele mai înalte standarde de calitate, atât la materii prime cât și la produsele finale. Această revoluție calitativă se bazează pe un proces continuu de îmbunătățire a produselor, care permite companiei Marani să obțină o poziție excelentă pe piață și să-și atingă ținta acestui secol de a fi un jucător de primă clasă în domeniul irigațiilor.

Sunt disponibili tamburi cu furtun de la 40 mm diametru, cu lungime maximă de 130 m, iar cei uzuali sunt de la 110 mm cu lungime maximă de 850 m până la 160 mm diametru, cu lungime maximă de 480 m. Pentru pulverizarea apei se pot folosi aspersoare (tunuri) sau rampe pentru udare cu lățimi până la 50 m, cu duze care se pot monta la înălțime reglabilă și care pot lucra la presiune mică de 1,4…1,5 bari, evitând tasarea solului și reducând impactul asupra plantelor. Este foarte recomandat la culturi delicate și în legumicultură.

Sunt disponibile și instalații cu motopompă integrată, ca în figura de mai jos.

Comanda instalațiilor

La toate modelele Marani este standard sistemul electronic i-CAN de comandă al instalațiilor, cu un computer cu ecran color de 7” care oferă standard o serie de funcții, care de obicei sunt opționale.

Sunt disponibile două computere, Ma-Rain 26 și Ma-Rain 36, cu ajutorul cărora se pot stabili parametrii de lucru doriți. Pe Ma-Rain 36 se pot programa următoarele funcții: viteza de lucru (m/h), timpul de lucru, cantitatea de apă de aplicat în mm, întârzierea la pornire/oprire, viteze de lucru diferite pe 4 zone de lucru, norme diferite de apă pe 4 zone, când înstalația este prevăzută cu debitmetru opțional.

Monitorul arată timpul de lucru rămas, viteza de lucru în m/h, lungimea furtunului tras și a celui rămas întins, ziua și ora de încheiere a udării, debitul în l/min și m3/h, oprirea automată în cazul unei defecțiuni mecanice sau reglaj incorect etc. Computerul poate fi conectat la un modem GSM pentru monitorizare și alarmare în caz de lipsă de presiune, probleme de viteză de lucru și terminarea lucrării. De asemenea, operatorul poate trimite un mesaj text către modem și controla toți parametrii de lucru ai mașinii.

Sistemul i-CAN comandă, de asemenea, toate elementele pivoților sau instalațiilor liniare (unghiul de rotire a pivotului, unghiul total, presiunea apei în diferite zone etc.), printr-un singur cablu care evită folosirea mai multor cabluri pentru fiecare funcție singulară. Acest sistem inovativ permite acționarea pe fiecare pivot individual pentru a efectua alinierea de la panoul central. Aceasta diminuează considerabil timpii de reglare la punerea în funcțiune.

Toate elementele de structură sunt proiectate pe calculator și construite din oțel zincat la cald. Elementele, foarte rezistente, sunt realizate din material cu secțiuni mai mari decât cele disponibile pe piață de la alte mărci.

Pentru culturile ecologice, singurul sistem de irigare recomandat este cel prin picurare deoarece, dacă se utilizează cel prin aspersiune, care favorizează apariția dăunătorilor, culturile vor fi compromise, în absența substanțelor chimice pentru stropit.

Instalații liniare

Cu sistemele liniare se pot uda eficient parcelele rectangulare, asigurând o bună uniformitate a udării. Un sistem de ghidare prin brazdă sau cu cablu asigură funcționarea perfect dreaptă.

Grupurile de acționare cu carcasă de aluminiu, sunt proiectate pentru rapoarte de 40:1, 30:1 și chiar cu acționare flexibilă prin cablu cu raport 50:1. Roțile, cu jante zincate și protecții pentru valve, au anvelope late, cu profil specific pentru irigații, asigurând reducerea compactării. Duzele de capăt, care extind suprafața irigată de pivot sau de rampa liniară, au un sistem automat de oprire, care poate fi folosit pentru a evita udarea obstacolelor sau drumurilor.

Opțional, este disponibil și un sistem de alimentare direct din canal, prevăzut cu motopompă integrată și sistem plutitor cu filtre cu autocurățare unic pe piață, ca în figura de mai jos.

Sisteme pivot

Pivoții Marani sunt realizați din componente zincate cu secțiune și rezistență mari și sunt concepuți pentru a oferi o structură compactă și robustă.  Centrul cu un sistem unic de rotire garantează rezistență mare la stres, asigurând etanșarea ermetică în timpul rotirii. Pivoții Marani sunt disponibili pentru înălțime standard și pentru înălțime mare, putând fi utilizați pentru orice tip de cultură și au diametre de 133 mm pentru debit maxim de 145 mc/h, 168 mm pentru 242 mc/h și 203 mm pentru 362 mc/h.

Secțiunile (traveele) sunt disponibile de la 36 la 66 m la pivoții cu țeavă de 133 mm și 168 mm și de la 36 la 54 m la cei cu țeavă de 203 mm și sunt realizate din țevi identice și structură modulară, care face posibilă orice configurație, putând fi folosită în orice parcelă și făcând instalarea mai ușoară.

Cuplarea între travee este cu cardan cu garnitură de cauciuc și cu cuplaj demontabil.

Pivoții pot avea rotire completă de 360° sau parțială.

Hipodrom

În afara pivoților și instalațiilor liniare separate, sistemul combinat circular și liniar, denumit sugestiv „hipodrom“, reunește cei mai buni pivoți și cele mai bune rampe liniare, utilizând elementele mecanice performante ale fiecărui sistem, cum ar fi pivot etanș, un șasiu robust și un sistem de ghidare performant. Rotația interioară sau exterioară a traveelor permite irigarea garantată a unor configurații complexe. Distribuția uniformă a apei este garantată atât la deplasarea liniară cât și la cea circulară.

Amplasarea unui sistem de irigații nu se face la întâmplare, ci în urma unei analize riguroase a solului, a posibilelor surse de apă, a modelului de irigare. Sistemul se poate configura în funcție de condițiile specifice fiecărei ferme, de forma și dimensiunile parcelei, de necesarul de apă în diferite parcele, de sursa de apă etc. Un sistem defectuos conceput poate să aibă efecte la fel de nocive ca și absența apei, favorizând propagarea agenților patogeni, a poluanților, eroziunea sau creșterea salinității în sol.

NHR Agropartners oferă soluții pentru aproape toate condițiile de irigare, putând rezolva situații complexe. Aceste soluții ajută fermierii să suplinească lipsa de apă pe cale naturală și să obțină recolte bune chiar în anii secetoși, irigațiile fiind, fără exagerare, plasa de salvare a agriculturii.

Dr. ing. Florian NEACȘU

Un număr de 30 de noi proiecte vor primi finanţare din fonduri europene pentru investiţii în infrastructura de irigaţii, în valoare totală de 30 de milioane de euro, beneficiarii eligibili fiind Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), a anunţat Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„AFIR a publicat Raportul de selecţie intermediar etapa lunară 1, sesiunea 01/2020 pentru Submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice“ componenta infrastructură de irigaţii din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020). Valoarea fondurilor alocate proiectelor selectate pentru finanţare în această etapă se ridică la 30 de milioane de euro. În perioada aferentă acestei etape lunare, 1-30 iulie 2020, au fost depuse on-line, pe www.afir.info, 95 de proiecte de investiţii în infrastructura secundară de irigaţii, cu punctajul mai mare sau egal decât pragul de calitate lunar stabilit la 70 de puncte. Dintre acestea, prin acest raport intermediar 30 proiecte au fost selectate pentru finanţare, beneficiarii eligibili, respectiv Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), urmând să primească fonduri nerambursabile de aproape 30 de milioane de euro“, menţionează AFIR într-un comunicat.

S-au solicitat peste 624 de milioane de euro

Până în prezent, de la lansarea PNDR 2020, pentru modernizarea şi adaptarea infrastructurii de irigaţii au fost depuse 632 de cereri de finanţare conforme, prin care s-au solicitat peste 624 de milioane de euro. În urma evaluării şi selecţiei cererilor de finanţare depuse la AFIR, au fost încheiate 462 de contracte în valoare de 398,6 milioane de euro, iar AFIR a plătit deja beneficiarilor proiectelor de reabilitare a sistemului de irigaţii peste 222 de milioane de euro. Potrivit AFIR, fondurile europene acordate prin sM 4.3 – irigaţii sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de un milion de euro. Prin proiect, beneficiarul poate realiza cheltuieli eligibile şi poate achiziţiona echipamente de irigat (în limita a maximum 30% din valoarea eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă respectivelor echipamente de irigat). Cheltuielile eligibile pentru sprijinul PNDR sunt modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente staţiilor de pompare de punere sub presiune şi/sau racordarea la utilităţi, sisteme de contorizare a apei, inclusiv construcţia sau modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

Un exemplu…

Un exemplu de proiect selectat pentru finanţare este cel depus de Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Mărculeşti SPPA (OUAI Mărculeşti), din judeţul Călăraşi, pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii. Suprafaţa propusă pentru irigare prin proiect este de 2.908 hectare. Din valoarea totală a proiectului de 1,42 milioane de euro, valoarea eligibilă şi finanţată reprezintă un milion de euro. Conform cererii de finanţare depuse la AFIR, beneficiarul finanţării PNDR va reabilita staţia de punere sub presiune (SPPA) din punct de vedere arhitectural şi structural – tencuieli, tâmplărie, acoperiş etc., va înlocui trei pompe (din şapte existente), va reface instalaţiile hidromecanice, va înlocui echipamentele electrice şi de automatizare şi va monta un debitmetru. De asemenea, beneficiarul va reabilita căminul de vane din zona staţiei de punere sub presiune şi din zona lizierei (capace acces, vane), va reface capacele de acces în căminul de ramificaţie, va monta hidranţi. Tot prin proiect, beneficiarul a propus achiziţionarea unui pivot remorcabil (echipament pentru irigat) cu lungimea de 400 metri.

(I.B)

Sesiunea de primire a proiectelor de investiții aferente submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 este deschisă până la 31 august 2019, ora 16:00, în limita fondurilor disponibile și are o alocare financiară anuală de 200.000.000 euro. Plafonul de depunere a cererilor de finanțare este de 300 milioane euro.

Fondurile alocate nu sunt încă epuizate, deși există un număr foarte mare de potențiali beneficiari interesați comparativ cu sesiunile deschise anterior. În acest moment (la data de 25.06.2019, ora 10.04), mai sunt disponibile 4.170.110 euro, fiind depuse 301 de proiecte în valoare totală de 295.829.890 euro.

Pragurile de calitate ale proiectelor diferă în fiecare lună, începând de la 70 de puncte în prima etapă lunară (28 ianuarie – 28 februarie 2019) și ajungând până la pragul minim de 20 de puncte în ultima etapă lunară (01 – 31 august 2019).

În această sesiune s-a acordat finanțare de până la 1.000.000 euro pentru fiecare proiect de investiții în sistemele de irigații. Fondurile sunt 100% nerambursabile și se acordă pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune, precum și racordarea acestora la utilități, inclusiv construcția şi modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat. Un element de noutate este faptul că echipamentele de irigat pot fi achiziționate în limita a 30% din valoarea eligibilă a proiectului – modalitatea de calcul fiind detaliată în Ghidul Solicitantului.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, până în data de 31 august 2019, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info., la secțiunea „Investiții PNDR” în pagina dedicată submăsurii 4.3.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Infrastructura de irigații este o componentă vitală pentru o agricultură modernă și competitivă. Discuțiile pe care conducerea AFIR le-a avut atât cu beneficiarii, cât și cu reprezentanții agenției din teritoriu, au oferit ocazia de a identifica problemele întâmpinate în implementarea proiectelor pe care AFIR le finanțează și au ajutat la optimizarea tuturor proceselor care necesitau ajustări. Au fost identificate soluții concrete pentru finalizarea acestor proiecte esențiale pentru agricultura românească  în termenele stabilite de contractele de finanțare, pentru a preîntâmpina eventualele  prelungiri ale acestora care ar implica și penalizări. 

În perioada de programare financiară 2007 – 2013, investițiile în sisteme de irigații au fost finanțate prin Măsura 125 „Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”, componenta a1, irigații şi alte lucrări de îmbunătățiri funciare. Sprijinul acordat prin componenta de irigații a Măsurii 125, a fost solicitat de organizații sau federațiile de utilitate publică ale proprietarilor/ deținătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislația în vigoare.

Prin M125 – Irigații, au fost depuse 156 de cereri de finanțare în valoare de aproximativ 150 milioane de euro. Dintre acestea au fost încheiate 131 contracte de finanțare în valoare de 114,9 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate este de 101,6 milioane de euro. Precizez că sunt 86 de investiții finalizate, cu o valoare de 73,8 milioane de euro.

În perioada de programare financiară 2014 – 2020, sectorul irigațiilor este finanțat prin submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigații. Sprijinul public este 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu va depăși 1 milion de euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP).

În total, prin submăsura 4.3 – Irigații, au fost depuse 529 cereri de finanțare în valoare de peste 524,5 milioane de euro. Dintre acestea au fost încheiate 257 contracte de finanțare în valoare de 194 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate este de 94,5 milioane de euro, până în prezent. De asemenea, menționăm că, până în acest moment, au fost finalizate 63 de proiecte, cu o valoare de peste 14 milioane de euro.

Reamintim că AFIR a deschis în data de 28 ianuarie 2019 sesiunea de primire a proiectelor de investiții aferente submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul PNDR 2020.

Sursa: madr.ro

Extinderea suprafețelor irigate este o binefacere pentru agricultura României deoarece se reduce din coșmarul secetelor tot mai frecvente. Dar, în același timp, este o răspundere mai mare pentru toți cultivatorii din zonele irigate pentru a aplica tehnologii de cultură foarte corecte și evitarea proceselor de sărăturare secundară și înmlăștinire a solului. Potențialul irigabil al țării noastre, prognozat la începuturi, este de 5 mil. ha folosind apă din Dunăre, pe 1/3 din suprafață, iar pentru restul suprafeței, din râurile interioare. Amenajările pentru irigații care au fost executate înainte de 1989 reprezintă 3.001.617 ha folosind ca sursă de apă 85% din Dunăre și 15% din râurile interioare. După cum se știe, acestea au fost distruse aproape în totalitate.

În ultimul timp, Ministerul Agriculturii are o preocupare permanentă pentru reamenajarea zonelor irigate, fiind multe șantiere care lucrează la realizarea infrastructurii principale care să fie gata pe 70% până în 2020 și pe 90% până în 2030. Se are în vedere și canalul Siret-Bărăgan. Se prevede ca în anul 2020 să se irige 2 milioane de hectare.

Apa este factorul decisiv pentru nivelul și calitatea producției agricole, având următorul rol: are putere de dizolvare și de menținere a nutrienților sub formă de ioni; asigură absorbția și conducerea substanțelor nutritive în corpul plantelor; menține stabilă temperatura plantelor, având rol de regulator; participă la procesele de hidroliză, oxidare, reduceri, fotosinteză.

Apa folosită la irigarea culturilor agricole trebuie să aibă următoarele însușiri: conținutul în săruri solubile (cloruri, sulfați, carbonați) să fie sub 5 g/l; să aibă o reacție neutră, cu pH-ul de 6,5-7,5; conținutul în aluviuni să fie de 1-3 g/l; temperatura apei ajunsă la plante să fie de 20-28°C (cea din subteran are 12-13°C); să aibă un bun grad de aerație, cu 7-14 g oxigen/m3 apă.

Dar irigarea poate avea și o serie de urmări negative ca: aplicată nerațional, mărește cheltuielile și deci prețul produselor agricole; umezirea repetată, exagerată a solului, este nefavorabilă plantelor și activității microbiologice din sol; cantitățile mari de apă aplicate deteriorează structura solului; cel mai grav este că irigarea nechibzuită poate duce la fenomenele de sărăturare secundară și de înmlăștinire a solului.

Sărăturarea secundară constă în ridicarea apei freatice mineralizate spre suprafața solului unde apa se evaporă, iar sărurile rămân și se concentrează în zona respectivă. Aceasta depinde și de nivelul la care se găsește pânza freatică, nivel care se numește adâncime critică, fiind la 2-3 m adâncime. Când nivelul pânzei freatice ajunge la suprafața solului provoacă fenomenul de înmlăștinire a solului.

Toate acestea au loc atunci când nu se practică o irigare rațională, se folosesc volume mari de apă în loc de volume mai reduse și la intervale mai mici pentru a beneficia și de precipitațiile care apar în aceste intervale. Pierderi mari de apă mai au loc prin infiltrare în canalele de aducțiune, atunci când nu sunt bine etanșate. S-a constatat că în canalele vechi se pierd peste 70% din apă, iar în cele noi, bine executate, se pierd sub 15%.

O altă cauză a sărăturării secundare a solului este folosirea apei care conține peste 5 g/l săruri. De aceea spuneam mai înainte că agricultorii din zonele irigate trebuie să aibă un minimum de cunoștințe despre aceste aspecte, să se documenteze și să aplice măsurile cuvenite pentru evitarea fenomenelor nedorite.

Pentru prevenirea fenomenelor de sărăturare secundară este necesar: să se cunoască adâncirea pânzei freatice și gradul de sărăturare al apei; să se cunoască gradul de capilaritate a solului.

Pentru a împiedica ridicarea apei la suprafața solului este necesar: să se ia măsuri de evitare a infiltrării apei în canalele de aducțiune prin compactare, folii de plastic, betonare și prin perdele de arbori de-a lungul canalelor, care pot elimina prin transpirație 20.000 m3 apă/ha; să nu ajungă apa de irigații la apa freatică; să funcționeze corect rețeaua de evacuare și drenaj; să se aplice norme de udare moderate pe un teren perfect nivelat; nivelul pânzei freatice să fie la peste 10 m adâncime.

Din cele de mai sus rezultă că activitatea agricolă în zonele irigate necesită un profesionalism ridicat și o rigoare în aplicarea tehnologiilor de cultură care sunt specifice pentru culturile irigate.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Stația de repompare SRPA 1 LACU REZI, care deservește o suprafață de 115.096 ha (Brăila+Ialomița).

La această stație vor fi realizate următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de aspiraţie, curăţarea şi repararea pereului din bazinul de aspiraţie, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, decolmatarea bazinului de refulare, curăţare şi reparare a pereului din bazinul de refulare, lucrări de reabilitare a instalațiilor electrice şi automatizări, precum și lucrări de reabilitare a clădirii energetice, compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uşi, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire. Până la această dată, s-au executat următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de refulare, demontarea parţială a 6 conducte de refulare, executarea rampei de acces în zona celor 6 electropompe ce au fost demontate, organizarea unei părți a şantierului.

La Stația de repompare SRPA III, a cărei suprafață deservită este de 53.620 ha (BR+IL), se vor aduce următoarele îmbunătățiri: decolmatarea și repararea bazinului de aspiraţie și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice. De asemenea, vor fi reabilitate instalațiile electrice şi automatizările (procurarea de întrerupători, transformatori de curent, transformatori de tensiune, tablouri electrice, corpuri de iluminat), se vor realiza reabilitarea clădirii energetice compusă din reparații la acoperiș, înlocuirea burlanelor şi a jgheaburilor, a ferestrelor, uşilor, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a două electro pompe și a conductelor de refulare aferente. Până în prezent, s-au executat lucrări de decolmatare a bazinului de refulare precum și de demontare parţială a două conducte de refulare.

Lucrările la Staţia de repompare SRPA III a, a cărei suprafață deservită este 32.153 ha (BR, IL), vizează următoarele operațiuni: reabilitarea, decolmatarea și repararea bazinului de aspirație și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, reabilitarea instalațiilor electrice și automatizărilor, reabilitarea clădirii energetice compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uși, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a  3 electropompe noi şi a conductelor de refulare aferente.

Sursa: madr.ro

Agenţia  Naţională de  Îmbunătățiri  Funciare, prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de irigaţii, derulează în prezent un număr de 47 de obiective de investiţii cu lucrări în curs de execuţie şi un număr de 30 de obiective de investiţii în diferite stadii de proiectare cu termene de începere a execuţiei lucrărilor în anul 2019.

Din cele 47 de obiective, patru au fost finalizate şi alte două urmează a se finaliza, astfel:

• Modernizarea staţiei de pompare irigaţii SPA km 388 - Navele 2,3 din amenajarea Gălăţui Călăraşi şi Boianu Sticleanu, judeţul Călărași a fost finalizată cu un an mai devreme faţă de termenul prevăzut în Contractul de Execuţie lucrări;
• Reabilitarea staţiei de repompare SRPA I+IQ - Spiru Haret din amenajarea Ialomiţa Călmăţui, judeţul Brăila Călărași a fost finalizată la data de 01.09.2018,  iar  termenul prevăzut în Contractul de Execuţie lucrări era 26.10.2018;
• Reabilitarea  amenajării de irigaţii Terasa Caracal, județul  Olt, a fost finalizată la data de 20.09.2018, cu 3 luni mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 09.01.2019;
• Reabilitarea amenajării  hidroameliorative Bucşani–Cioroiu - Priză Arceşti, judeţul Olt, a fost finalizată la data de 30.07.2018, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 05.01.2020;
• Reabilitarea staţiei de pompare plutitoare SPA Ruptoare, din amenajarea de irigaţii Viişoara, judeţul Teleorman, urmează a fi finalizată la data de 30.04.2019, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 02.10.2019;
• Reabilitarea amenajării de irigaţii Nedeia Măceşu, judeţul Dolj, urmează a fi finalizată la data de 30.11.2019, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 15.03.2020;

Prin Programul Naţional de Irigaţii se va reabilita o suprafaţă totală de 2.004.639 ha din 88 de amenajări de irigaţii viabile care includ următoarele obiective: 119 staţii de pompare de bază, 178 de staţii de repompare, 11.856 m de conducte de refulare, 48.232 m de conducte îngropate, un colector, 2.548.860 m de canale de aducţiune, 2.811.338 m de canale de distribuţie şi 5.286 de construcții hidrotehnice. 

Prin aceste exemple, ca și prin altele, se demonstrează ritmul alert de realizare a sistemului de irigații.

Sursa: madr.ro

În vederea pregătirii unei noi sesiuni de depunere a cererilor de finanțare, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale reamintește tuturor celor interesați că infrastructura secundară de irigații este sprijinită prin intermediul submăsurii (sM) 4.3 „Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Beneficiarii eligibili pentru finanțare sunt Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, conform legislaţiei în vigoare. Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI) pot depune cereri de finanțare numai dacă sunt deținători de infrastructură secundară de irigații[1] preluată prin proces verbal de predare-primire.

„Prin componenta de infrastructură de irigații a sM 4.3 vor fi eligibile investiţiile în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune și de racordare la utilități, inclusiv construcția şi modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat, precum și echipamentele de irigat în limita a 30% din valoarea proiectului.

Din punct de vedere al amplasamentului, se vor finanța doar investiții din amenajările viabile economic, atât cele care au aplicat cel puțin o udare în trecutul recent (2007 – 2016), cât și cele care nu au udat în trecutul recent și care vizează mărirea netă a suprafeței irigate.”, a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR. 

Lista amenajărilor de irigații viabile economic se regăsește în Anexa 2 – Analiza viabilităţii economice a sistemelor de irigaţii din H.G. nr. 793/ 2016 pentru aprobarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, cu modificările și completările ulterioare, disponibilă pe pagina oficială de internet, www.afir.info, la secțiunea Legislație.

Toate informațiile necesare depunerii proiectelor se vor regăsi în versiunea finală a Ghidului solicitantului aferent submăsurii 4.3 – componenta infrastructură de irigații, care va fi publicat în perioada imediat următoare pe site-ul Agenției.

[1] infrastructură definită conform Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: afir.info

Legea nr. 269 din 2015 prevede că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va primi, în perioada 2016-2020, suma de 1,015 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații. Documentul intră mai în amănunt și eșalonează pe ani alocările: în 2016, 145 milioane de euro, urmând ca în următorii 4 ani fondurile alocate să crească anual cu circa 17%, astfel încât, la final, să se atingă plafonul aprobat aferent programului de investiții multianual. Dar în lege există și o condiție pentru ca plățile să curgă: Guvernul să-și asume Strategia sectorului de irigații. În luna decembrie anul trecut, la aprobarea bugetului, strategia de fapt nu era gata, deci Guvernul nu avea ce să-și asume.

Totuși, în bugetul MADR pentru 2016 este alocată pentru modernizarea infrastructurii de irigații suma de 135,8 milioane lei. Facem un mic calcul: 135,8 milioane de lei, față de 145 milioane de euro (638 de milioane de lei, la un curs de 4,4 / euro), valoare promisă prin Legea nr. 269, reprezintă 21,28%. Așadar, marea strategie națională 2016-2020 privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații pleacă din start cu motoarele turate la un sfert. Există însă și o explicație, dacă e să ne împiedicăm în justificări. Ea a fost oferită în comisiile reunite de agricultură ale Senatului și Camerei Deputaților, la dezbaterea bugetului, de secretarul de stat în MADR, Sorin Radu: „S-a aprobat Legea irigațiilor. Dispunem în buget de o sumă de 135 de milioane de lei. Acum este în curs de finalizare strategia de îmbunătățiri funciare (...) Ulterior adoptării acesteia, odată cu stabilirea obiectivelor de investiții, vor fi alte etape premergătoare lucrărilor efective, acele studii de prefezabilitate, de fezabilitate, care sunt și ele consumatoare de timp. Acesta este motivul pentru care nu am alocat în buget o sumă mai mare; ar exista riscul în mod obiectiv ca ea să nu poată fi consumată în totalitate în anul 2016.“

Planuri mărețe; așteptăm rezultatele

Dacă ar fi să ne luăm după aceste precizări, întrebarea noastră adresată ANIF referitoare la modul în care vor fi folosiți cei 135,8 milioane de lei în 2016 (despre ce investiții este vorba, în ce zonă/arie/localitate se vor desfășura lucrările majore, ce suprafață deservesc sistemele reabilitate, cine anume le va reabilita și suma care se va cheltui cu aceste proiecte) nu și-ar mai avea sensul. Adică mare parte din bani se vor consuma cu „acele studii de prefezabilitate, de fezabilitate“ și mai puțin pe lucrări efective. Răspunsul oferit este, de altfel, destul de comprimat / rezervat / evaziv, motiv pentru care-l vom reproduce în mare parte: „Pentru anul bugetar 2016 au fost alocate fonduri în valoare de 135,8 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii de irigații. În principal este vorba despre amenajările de irigații pe care au fost constituite Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) şi care au accesat Măsura 125 – Reabilitarea infrastructurii secundare de irigații. Aceste amenajări sunt dispuse cu precădere în Lunca Dunării. Infrastructura principală de irigații care va fi reabilitată/ modernizată cuprinde cca 1,2 milioane ha corespunzând amenajărilor pe care sunt constituite OUAI-uri care au accesat Măsura 125, urmând ca și alte amenajări să fie reabilitate odată cu accesarea Măsurii 4.3 – Reabilitarea infrastructurii secundare de irigații de către OUAI-uri. Cu ajutorul investițiilor derulate prin acest program se va putea ajunge la o suprafață reabilitată de până la 2 milioane ha. Sumele care vor fi cheltuite în acest scop sunt prevăzute, de asemenea, în Legea nr. 269/2015, atribuirea execuției lucrărilor urmând a fi făcută conform legislației în vigoare.“ Lămuritor, nu?

Maria BOGDAN