Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Apr 2021

Asociațiile din industria lemnului: SUMAL 2.0 amplifică exponențial costurile pentru întregul sector

Arhitectura greşită a SUMAL 2.0, care duce urmărirea trasabilităţii către industria lemnului, pe lanţul de comercializare şi utilizare a lemnului şi produselor din lemn, amplifică exponenţial costurile pentru întregul sector, consideră reprezentanţii asociaţiilor de profil într-o petiţie online inițiată de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și adresată autorităţilor. În continuare vă prezentăm cele mai importante probleme semnalate de petiționari.

Semnatarii documentului solicită revizuirea în regim de urgenţă a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât să fie construit un sistem robust și eficient de combatere a tăierilor ilegale, care să nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici. În petiție se arată că necesitatea urgenței revizuirii actului normativ este dată de blocajele induse de operaționalizarea SUMAL 2.0 la 31 ianuarie 2021, în prezent întreaga ramură a economiei forestiere funcționând la maximum 1/3 din nivelul normal de activitate.

Pierderi economice induse de suprareglementare

Potrivit autorilor documentului, tăierile ilegale reprezintă pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administrației silvice din România comparativ cu țările europene, de concurența neloială pentru operatorii economici care se străduiesc să respecte legislația din partea celor care nu o respectă. Reprezintă costuri de certificare și de audit al provenienței legale, pierderi de contracte pe piețele externe din cauza deficitului de imagine. Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care furnizează economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă, lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice“, explică Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

Principalele probleme…

De la operaționalizarea SUMAL 2.0, în perioada 31 ianuarie – 8 februarie, au fost emise 29.000 de avize de transport materiale lemnoase, aproximativ o treime din numărul de avize față de perioada corespondentă de anul trecut.

Definiția materialelor lemnoase a fost extinsă prin modificarea Codului Silvic din toamna anului 2020, astfel încât în prezent numărul avizelor ar fi trebuit să fie cel puțin dublu față de perioada corespondentă din anul 2020.

Numărul de avize reprezintă un indicator sintetic privind activitățile din sectorul forestier și industria lemnului, indicator care arată că această ramură a economiei naționale funcționează la maximum 30% față de activitatea normală, ca rezultat al pregătirii defectuoase a implementării SUMAL 2.0, al problemelor de funcționalitate a aplicațiilor și al concepției greșite a sistemului.

Operaționalizarea defectuoasă a sistemului SUMAL 2.0 lezează interesele economice strategice ale României, în sensul prevăzut de Legea siguranței naționale, la art. 3. lit (m) prin blocarea accesului la resursele forestiere, cu consecințe la nivel național.

În condițiile prelungirii blocajelor induse de operaționalizarea defectuoasă a sistemului SUMAL 2.0, întreaga ramură a industriei lemnului și industriei mobilei care a funcționat în ultima săptămână preponderent pe baza stocurilor intră progresiv în blocaj, resimțind efectele penuriei de materie primă.

Impact uriaș

Ca urmare a faptului că problemele de implementare ale sistemului SUMAL 2.0 persistă, impactul economic și social al pierderii de competitivitate a întregii ramuri a economiei forestiere este uriaș. Astfel, inițierea sistemului a fost și este haotică prin faptul că ministerul nu a emis ordinul și metodologia prevăzută în acest sens, la art. II din HG 923/2020, care dispune: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri [n.r. 29 octombrie] și până la data de 30 ianuarie 2021, […] se realizează popularea bazelor de date, validarea fluxurilor de informații și instruirea utilizatorilor SUMAL 2.0 potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.”

În petiție se mai arată că o evaluare simplă a costurilor de implementare a sistemului SUMAL 2.0 la nivel național evidențiază costuri materiale directe: telefoane cu sisteme de operare Android 10 și minimum 4 GB de RAM pentru 100.000 operatori: 250 euro x 100.000 = 25 milioane de euro. Suplimentar imprimante mobile etc. – minimum 5 milioane de euro.

Pierderi economice prin funcționarea în prima săptămână la 30% din capacitate: 150.000 salariați x 1.000 de euro/lună salariu brut x 70% pierdere = 100 milioane de euro.

Costurile induse de măsurarea redundantă a materialelor lemnoase impuse de SUMAL 2.0, pentru evidența on-line și de raportare a stocurilor, pe circuitul de prelucrare și comercializare a materialelor lemnoase, sunt uriașe, de minimum 216 milioane de euro/an (18 milioane m3 x 12 euro/m3)


„Vor fi costuri pentru implementare și introducere a datelor, dar nu există un modul de gestionare a datelor care să fie util administratorilor de păduri.“ (Dorin Mărășoiu, ocol silvic privat)

„SUMAL 2.0 nu a fost o cerință a Comisiei Europene și nu are nicio legătură cu procedura de infringement. [...] Ar fi trebuit să implementăm modulul de urmărire GPS, care funcționează pe SUMAL 1.0 și a fost recepționat de minister.“ (Cătălin Tobescu, Prolemn)

„Sectorul va cunoaște blocaje, pe costul și cheltuiala agenților economici. Este o problemă de soft, nu știm dacă vom obține ceea ce doream noi.“ (prof. Laura Bouriaud, Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava)

SUMAL 2.0 „duce la o limitare a inovării și dezvoltării în sector [...], la uniformizarea modelului de business, la o lipsă de competitivitate pe piața internațională. [...] Facem soft după un model de business sau business după un model de soft?“ (Cristian Panaite, Forstpan)


Ion Bogdan

De ce este nevoie de reformă pentru sectorul forestier

În România este nevoie de reformă pentru sectorul forestier, în contextul dezbaterilor din cadrul Comisiei și a Parlamentului European pentru o nouă strategie forestieră, a preocupărilor privind starea pădurilor României și a măsurilor ce se impun, se arată într-un comunicat transmis de Asociația Industriei Lemnului - Prolemn. 

De altfel, în acest sens, Prolemn a organizat, recent, o masă rotundă tehnică la nivelul factorilor de decizie europeni, la care au participat 56 de persoane, 36 fiind externi: 8 reprezentanți ai Comisiei Europene, 3 europarlamentari, reprezentanți ai principalelor organizații europene ale proprietarilor de păduri
(CEPF), industriei lemnului (EOS și CEI-BOIS), administrațiilor silvice de stat (EUSTAFOR), ONG-uri de mediu, Institutul Forestier European (EFI), Institutul de
Cercetări al Comisiei Europene (ISPRA-JRC), reprezentanți ai mediului universitar european.

„Analiza situației actuale a condus la concluzia următoare: toată lumea este nemulțumită de situația actuală a sectorului forestier din România și este nevoie de reformă, o schimbare de paradigmă care să ia în considerare răspunsurile la provocările majore menționate”, a spus președintele Prolemn, Cătălin Tobescu. 

În opinia sa, este esențial ca pentru această schimbare să nu se piardă ceea ce este valoros - starea bună a pădurilor, excepționala biodiversitate
și să se găseasca soluții pentru provocări.

Ce trebuie avut în vedere

Principalele aspecte ce trebuie luate în considerare pentru o schimbare sunt: 

-  gestionarea durabilă a pădurilor și mobilizarea durabilă a resurselor lemnoase;


-  reglementare inteligentă – diversificarea instrumentelor de politici forestiere, tranziția
de la situația extrem de rigidă de astăzi, bazată exclusiv pe instrumente de comandă și
control, către politici stimulative bazate pe angajamente voluntare, mai multă libertate
economică și responsabilitate;

- reducerea costurilor economice în administrarea pădurilor;

- să fie respectat dreptul de proprietate, să fie compensate restricțiile impuse
proprietarilor de păduri;

- să existe beneficiile economice și sociale din administrarea pădurilor, beneficii echitabil
distribuite.


Totodată, un aspect esențial este asigurarea accesului micilor proprietari de păduri la uzufructul
proprietății lor, ceea ce ar ajuta și la aprovizionarea legală a populației cu lemnul de foc.

Prolemn face apel la Comisia Europeană pentru ca: 

- Industria lemnului să fie pe deplin implicată și consultată atunci când este evaluată și se
fac recomandări cu privire la situația sectorului forestier din România. Participarea și
consultarea cu operatorii economici sunt esențiale.


- Să existe o abordare bazată pe fapte, atunci când vine vorba de silvicultură în România și
să fie pe deplin luate în considerare expertiza și informațiile publice disponibile (de
exemplu datele IFN, expertiza instituțiilor de cercetare, a universităților, a Institutului
Național de Statistică etc.).


- Să existe o evaluare generală și imparțială a situației sectorului forestier din România.


- Industria nu poate și nu va comenta asupra potențialelor probleme în gestionarea ariilor
protejate din România. Cu toate acestea, industria are un interes major în obținerea
certitudinii și fiabilității juridice.


Asociația Industriei Lemnului - Prolemn și-a exprimat disponibilitatea să asiste oricând Comisia
Europeană cu informații și opinii avizate.

Potrivit datelor Prolemn, suprafața pădurilor a crescut în ultimii 30 de ani și doar 11% din pădure are mai puțin de 20 de ani, mult sub situația distribuției normale pe clase de vârstă a pădurii, situație în care această clasă de vârstă ar fi trebuit să fie de 16%. De asemenea, 1% din suprafața pădurilor se află în clasa de regenerare, ceea ce se încadrează într-o situație normală și există o creștere semnificativă a stocului de masă lemnoasă pe picior - 24 de milioane metri cub pe an, ceea ce înseamnă că se recoltează legal și ilegal maximum 65% din creșterea pădurii. 

Principalele probleme

Președintele Prolemn a mai arătat că tăierile neautorizate și combaterea acestora au condus la suprareglementare, funcționarea industriei lemnului într-un mediu economic cu risc ridicat, cu costuri ridicate pentru verificarea conformității, cu migrarea forței de muncă din sector. De asemenea, „mulți politicieni, precum și o parte a opiniei publice, nu au o percepție corectă cu privire
la gestionarea durabilă a pădurilor. Non-intervenția și gestionarea pasivă sunt soluții doar pentru conservare în ariile strict protejate - 10% în strategia europeană pentru protecția biodiversității. Pentru restul de 90% din păduri, cheia pentru gestionarea durabilă, chiar și pentru combaterea schimbărilor climatice, este o silvicultură activă”, a mai menționat Tobescu. 

O altă problemă este lipsa de beneficii economice și sociale pentru proprietarii de păduri din gestionarea pădurilor, din cauza restricțiilor impuse fără despăgubiri echitabile și a
costurilor ridicate de administrare a pădurii. Efectul acestei situații se vede în blocarea gestionării exploatațiilor forestiere mici și neexecutarea operațiunilor de îngrijire, precum și lipsa motivației pentru extinderea fondului forestier.

Totodată, este de semnalat și problema lipsei finanțării în sectorul forestier, nevoile de finanțare fiind urgente pentru: 

- Accesibilitate sporită a fondului forestier;
- Compensarea proprietarilor de păduri pentru restricțiile impuse;
- Noi investiții în mașini și tehnologie de recoltare;
- Extinderea terenului forestier.

Sectorul forestier și industria lemnului sunt esențiale, trebuie să-și continue activitatea!

Sunt zile critice, iar greșelile au costuri economice și sociale imense!

Sectorul forestier și industria lemnului sunt esențiale, trebuie să-și continue activitatea!

Domenii considerate esențiale în România în această perioadă, cum sunt cel al  energiei, cel  alimentar și medical,  depind de activitatea din sectorul forestier și a industriei lemnului. Pentru a nu exista blocaje care să îngreuneze situația economică și socială actuală, organizațiile reprezentative din domeniu avertizează că sectorul forestier și industria lemnului sunt esențiale și trebuie să-și poată continua activitatea!

Federația  Proprietarilor  de Păduri  și  Pășuni  din România – Nostra  Silva și Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq solicită listarea sectorului forestier și a industriei lemnului între activitățile esențiale, lăsând la latitudinea antrepenorilor decizia de a continua sau nu activitatea, în raport cu condițiile efective și  cererea pentru  produsele sectorului, de maximă importanță în:

  • industria celulozei și hârtiei, industrie care contribuie inclusiv la fabricarea de măsti de protecție, în contextul epidemiei de Covid-19 prin furnizarea de materia primă, pornind de la lemn brut transformat în  celuloză (a se vedea implicarea companiei Taparo -  unul dintre liderii industriei mobilei din România).
  • industria ambalajelor - de care este legată funcționarea industriei alimentare.
  • industria paleților - de asemenea industrie suport pentru industria alimentară și transporturile de marfă.

Ca toate acestea să funcționeze în condiții optime, sectorul de exploatare și de prelucrare primară a lemnului trebuie să rămână active.

Mai mult de atât, în România avem specificul dependenței populației, într-o proporție de peste 50%, de încălzirea  directă cu lemne de foc. Suplimentar, avem  comunități întregi, instituții publice, spitale, administrații publice și gospodării care au  ca furnizor  pentru apă caldă și căldură sisteme  centralizate  bazate pe  biomasă  lemnoasă .  De  menționat  în context  și  sistemele  de încălzire  bazate  pe  peleți  si  bricheți.

Abonează-te la acest feed RSS