Adama 04 mai 2020
update 6 Jul 2020

Clarificări UNCSV privind scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe proprietate

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește membrilor cooperatori și cooperativelor agricole că pot beneficia de facilități fiscale. Acestea sunt prevăzute la art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004  modificată prin Legea nr. 21/2019.

Potrivit acestora, pentru anul 2020, membrii cooperatori care au valorificat prin cooperativă minimum 50% din producția comercializată în anul 2019 au dreptul să solicite la Primăria unde exploatează terenul scutirea de la plata impozitului pe proprietate pentru terenurile și clădirile aflate în proprietatea membrului cooperator.

Conform Circularei ANAF nr. 700/26.03.2018 și Radiogramei MDRAP nr. MDRAPFE – 51.471/DPFBL – 20.932/4.06.2018 autoritățile publice au

recunoscut că prevederile din Legea nr. 566/2004 au caracter special special în raport cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Aceste normă se aplică ori de câte ori ne găsim în fața unui caz ce intră sub incidența Legii Cooperației Agricole prioritar, în raport cu Codul Fiscal. Aplicarea nu este condiționată de corespondența cu prevederile Codului Fiscal, și pe cale de consecință facilitățile fiscale respective sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a prevederilor din Legea specială care a instituit aceste facilități.

Prin Ordinul comun nr. 203/2287/1809 din 28 februarie 2019 se stabilesc criteriile potrivit cărora membrii cooperatori beneficiază de scutirile prevăzute la Art. 76 alin (1) lit. e) din Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004. În cuprinsul acestuia la Art. 3 alin. 2 sunt prevăzute documentele care trebuiesc transmise organelor fiscale locale ale Primăriei, la lit. a) și b). Totodată, la Art. 3 alin. (6) se prevede că termenul de depunere al cererii de scutire este până la 31 martie.

Responsabilitatea realității datelor transmise către Primărie revine membrilor cooperatori și cooperativei.

Verificarea ulterioară a acestora este de competența autorităților fiscale din ANAF și a Curții de Conturi.

Precizăm că potrivit Legii, membrii cooperatori și cooperativa au obligația menținerii activității cooperativei în condiții similare pentru cel puțin egalul perioadei pentru care au beneficiat de facilități.

Susținerea activităților agricole prin acordarea unor scutiri de la plata taxelor locale este întărită și de faptul că în Codul Fiscal, la Art. 456, lit. o). sunt prevăzute scutiri de la plata impozitului pe clădirile agricole.

Legea cooperației agricole și actele normative subsecvente vin cu prevederi concrete referitoare la beneficiarii facilități(membri cooperatori) și metodologia de aplicare.

Orice alte solicitări sau refuzuri din partea autorităților publice locale, exced cadrului legal, constituie un abuz și poate deschide calea atragerii răspunderii penale a persoanelor vinovate, care aduc prejudicii membrilor cooperatori.

Hotărârile Consiliilor locale nu au caracter de întâietate raportat la prevederile legii, dimpotrivă, ele trebuind date în aplicare legii.

U.N.C.S.V. își manifestă disponibilitatea de clarificare a eventualor neînțelegeri și avem speranța într-o bună colaborare între membri cooperatori și autoritățile locale.

TAXE mai mici și mai puține

După alegerile din decembrie, anul 2017 pare să strălucească în promisiuni. O parte din măsurile prevăzute în Programul de Guvernare al PSD-ului au intrat deja în vigoare și milioane de români vor beneficia de ele. Iată ce se schimbă în viața noastră începând chiar din prima lună a acestui an.

Odată cu promulgarea legii care elimină 102 taxe nefiscale, românii vor scăpa de plata unor biruri care le mâncau timpul și le subțiau veniturile. Nu vom enumera toate aceste taxe, însă le menționăm pe cele care vor atinge cu siguranță mare parte din populație, mai devreme sau mai târziu.

Dispar:

  • Taxa de mediu pentru autovehicule.
  • Taxa Radio – TV nu se va mai regăsi pe factura Enel.
  • Taxa de înregistrare firme la Registrul Comerțului.
  • Taxa de timbru judiciar.
  • Taxa de schimbare a stării civile.
  • Taxa de preschimbare a actului de identitate.
  • Taxa de eliberare a permisului de conducere.
  • Taxa de înmatriculare a autoturismului.
  • Taxa de eliberare a cazierului judiciar.
  • Taxa de eliberare a pașaportului sau a titlului de călătorie pentru cei care sunt în străinătate.
  • Taxa de legalizare a copiilor pentru înscrisuri.
  • Taxa de legalizare a traducerii autorizate.
  • Taxa de duplicat pentru starea civilă.
  • Taxe pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor dobândite în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția celor pentru terenurile agricole și forestiere.

Conform OUG nr. 2 și nr. 3/2017, alte măsuri care vor intra în vigoare anul acesta și care vizează peste 10 mil. de români sunt:

  • Eliminarea CASS-ului pentru toate pensiile.
  • Eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile sub 2.000 lei.
  • Creșterea salariului minim de la 1.250 lei la 1.450 lei.
  • Majorarea cu 20% a salariului din Administrația Publică Locală.
  • Majorarea cu 50% a veniturilor actorilor și a altor categorii de artiști.
  • Introducerea transportului gratuit pe calea ferată pentru studenți.
  • Creșterea punctului de pensie de la 871 lei la 1.000 lei.
  • Creșterea burselor meritorii pentru studenți de la 83 lei la 201 lei.
  • Creșterea pensiei minime de la 400 la 520 lei.
  • Reducerea impozitului la 1% pentru microîntreprinderile cu cifră de afaceri sub 500.000 euro.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 10-13

Avem impozit, n-avem norme

De la 1 februarie, agricultorii persoane fizice, care au peste două hectare de culturi vegetale sau mai mult de două vaci sau şase porci în gospodării, sunt buni de plată. Teoretic lucrurile stau bine, în practică însă nimeni nu ştie ce trebuie să facă. Mai mult, lipsesc şi normele de aplicare a impozitului.

Impozitul se referă la agricultorii persoane fizice care îşi lucrează singuri terenul. „Ei lucrează, ei plătesc impozitul“, spune Nicuşor Şerban, un cunoscut agricultor din Ialomiţa care lucrează circa 5.000 ha de teren agricol. El a ţinut să clarifice unele aspecte legate de modalitatea de impozitare a persoanelor fizice, mai ales că nu s-a înţeles prea bine cum se aplică aceasta. „Agricultorii trebuie să depună declaraţia la Direcţia de Finanţe (Administraţia Financiară), unde specifică cât pământ au – explică Şerban. Tot aici trebuie plătit şi impozitul“. (N.r. – autorităţile au spus într-o primă fază că declaraţia se completează la APIA, unde ar urma să se şi plătească impozitul).

Specialistul mai susţine că estimarea privind normele de venit se face de către Direcţiile Agricole Judeţene, iar acestea vor fi diferite de la o regiune la alta a ţării.

Portiţe de scăpare

Chiar dacă, teoretic impozitul trebuie plătit de la 2 ha, agricultorii susţin că se pot găsi destule portiţe de eludare a legii. Aşa, de exemplu, poţi să ai 10 ha de teren şi să pui mai multe culturi fără să plăteşti nimic, cu condiţia să te încadrezi în limitele impuse de stat. Adică poţi să pui liniştit câte 2 ha de cereale, plante oleaginoase, cartofi sau sfeclă, 1 ha de tutun şi 1,5 ha de legume şi nu plăteşti impozit. Şi e doar una dintre scăpări. La animale, în schimb, există destule voci care susţin că, în loc să contribuie la consolidarea fermelor, impozitul va duce la fragmentarea lor, pentru că animalele vor fi trecute pe numele mai multor persoane.

Bine de ştiut

Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de organul fiscal competent (n.r. administraţiile financiare locale), prin aplicarea unei cote de 16% la normele de venit, şi 5,5% pentru plata asigurărilor de sănătate. Agricultorul trebuie să depună declaraţia până la data de 25 mai a anului fiscal pentru anul în curs, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere. În cazul în care activitatea începe să se desfăşoare după 25 mai, declaraţia se depune în termen de 15 zile, de la data la care contribuabilul începe să desfăşoare activitatea. Agricultorii pot să plătească impozitul către bugetul de stat în două rate. Jumătate din impozit trebuie achitat până la data de 25 septembrie inclusiv, cealaltă jumătate urmând să fie plătită până la 25 noiembrie. Plata se face la administraţiile financiare locale.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

Pe umerii cui rămâne impozitul agricol?

Grea întrebare! În lipsa unor reglementări clare, atât arendaşii, cât şi pro­prietarii de terenuri agricole au dubiile lor. Opinia generală este însă că această piatră de moară va fi legată de gâtul arendaşilor. Fer­mierii acuză Ministerul Agriculturii de lipsa unei prevederi clare în acest sens.

„Impozitul îl plăteşte utilizatorul, arendaşul. Încă n-am văzut forma finală a hotărârii, dar în discuţiile iniţiale aşa s-a pus problema. Se vorbea că se ia baza de date de la APIA şi omul merge la primărie şi dă o declaraţie. Deja oamenii împart pământul în familie, aceia care au mai mult de două hectare. Asta înseamnă o fărâmiţare şi mai mare a terenurilor“, este de părere Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Producătorilor Agricoli Bacău.

Nici agricultorii din Teleorman nu par mai lămuriţi. Ei cred că impozitul va fi stopat la sursă din cota ce li se cuvine proprietarilor. „Finanţele publice spun că acest impozit va fi plătit de arendaş. Se vorbeşte şi despre stopare la sursă şi de amenzi penale în cazul în care arendaşul nu face asta. E o bulibăşeală. În orice caz, la noi în asociaţie fermierii ne-au dat nişte declaraţii prin care îşi asumă ei plata“, a declarat Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă „ASOMAR“ Teleorman.

În aceeaşi dilemă sunt şi fermierii constănţeni

„Ne-au transformat în perceptori. Ne obligă prin lege să oprim impozitul la sursă şi să-l virăm către stat. Nu este normal. Omul trebuie să-şi plătească impozitul“, susţine Gheorghe Lămureanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Privaţi de Cereale şi Plante Oleaginoase din Constanţa.

În schimb, agricultorii din Cluj cred că impozitul trebuie achitat de proprietari. „În mod normal trebuie să-l plătească proprietarul, pentru că este un impozit pe venit. Aşa ar trebui să se întâmple. Dacă ai arendă mare, omul nu protestează“, apreciază Iosif Balla, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Cluj.

La fel şi fermierii gorjeni

„Impozitul se referă la persoane fizice. Arendaşul nu intră în discuţie. Dacă un om are zece hectare, două să zicem, le dă în arendă, două le dă altui membru de familie şi îi mai rămân şase. Pe acestea şase i se aplică impozit“, consideră Traian Ghinoiu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Gorj.

Agricultorii apreciază ca nerealistă măsura stabilirii pragului de impozitare de la două hectare în sus, pentru că, spun ei, astfel este impozitată chiar agricultura de subzistenţă. Asociaţiile de fermieri au propus Ministerului Agriculturii ca acest prag să fie stabilit de la cinci sau chiar de la zece hectare în sus, însă oficialii nu au ţinut cont de propunerea lor. Aceştia susţin că modalitatea de calcul al normei de venit anual nu ţine cont de realităţile economice şi că agricultorii români, care deja primesc subvenţii de patru ori mai mici decât cei occidentali, vor fi „puşi pe butuci“ de noul impozit.

În plus, ei sunt de părere că impozitarea suprafeţelor mici va conduce la o fărâmiţare şi mai mare a exploataţiilor pentru că agricultorii vor fi tentaţi să înstrăineze o parte dintre terenuri, în special către membrii aceleiaşi familii, pentru a nu depăşi pragul de impozitare de două hectare. De asemenea, agricultorii susţin că modalitatea în care a fost stabilită norma de venit anual este nerealistă şi neprofesionistă.

Din acest an, agricultorii persoane fizice care au peste 2 hectare de teren agricol sau mai mult de trei vaci ori şase porci vor plăti un impozit pe venitul din activităţi agricole. Acesta se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activităţile desfăşurate pe baza normei anuale de venit. Pe deasupra, se mai aplică şi o cotă de 5,5% care reprezintă contribuţia automată la asigurările de sănătate. În ceea ce priveşte norma de venit, ea variază de la câţiva lei la un anumit număr de animale până la 8.000 de lei pe ha în cazul legumelor cultivate în spaţii protejate.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013

LAPAR: Tinerii fermieri au nevoie de scutiri de taxe şi impozite

Tinerii fermieri au nevoie în mod real de scutirea de toate taxele şi impozitele timp de zece ani, a spus, vineri, Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, într-o dezbatere privind politica agrară comună.

'Pentru tineri şi pentru dezvoltarea agriculturii ar fi mai eficientă scutirea de toate taxele şi impozitele pe timp de zece ani decât cei 40.000 de euro daţi pe schema de instalare a tinerilor fermieri. Este esenţial să cunoaştem ce se va întâmpla cu subvenţiile complementare după anul 2015 când reforma Uniunii Europene nu le va mai permite. Nu trebuie, însă, să aşteptăm totul de la Bruxelles, când fiecare ţară îşi protejează propria economie. În schimb, noi suntem neglijenţi, am uitat să facem notificarea pentru motorina pe 2013. De asemenea, România beneficiază de cea mai mică sumă de hectar din întreaga Europă. Toate acestea trebuie să îşi găsească o rezolvare în plan intern printr-o colaborare între autorităţi şi fermieri', a spus Laurenţiu Baciu.

România are pentru următorul exerciţiu bugetar în cadrul Politicii Agricole Comune 17,5 miliarde de euro. Astfel, pentru perioada 2014-2020, la pilonul plăţi directe România are alocate peste 10 miliarde de euro, iar la pilonul dezvoltare regională are 7,1 miliarde euro. 

În cadrul dezbaterii 'Politica Agricolă Comună şi contribuţia sa la realizarea obiectivelor strategiei 2020 din perspectiva României' s-a subliniat necesitatea accelerării execuţiei unor proiecte, dar şi implementarea unor noi măsuri pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor.

'Trebuie să vedem cum gestionăm cele 7,1 miliarde euro în perioada 2014-2020, cum chivernisim această sumă pentru a ne atinge obiectivele. Trebuie, în primul rând să reducem numărul de măsuri pentru care se alocă fonduri. În prezent avem 15-20 de măsuri, dar în viitor ne vom concentra pe modernizarea plantaţiilor agricole, modernizarea infrastructurii rurale şi pe susţinerea tinerilor fermieri, măsură pentru care ne gândim să dublăm suma acordată', a spus Nicolae Popa, director general adjunct la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Sursa: AGERPRES

Impozit forfetar pentru PFA-urile din agricultură

Guvernul a luat în vizor agricultorii – persoane fizice – care urmează să fie impozitaţi după o grilă menită să lărgească baza de colectare a veniturilor la buget. O măsură simplificată, susţin guvernanţii, dar care nu face decât să reducă veniturile agricultorilor, inclusiv subvenţiile. Decizia va afecta circa 670.000 de agricultori.

Chiar dacă, în opinia autorităţilor, măsura pare simplu de aplicat, pentru agricultori nu va fi decât o bătaie de cap în plus. Ba mai mult, li se dijmuieşte şi subvenţia – oricum departe de cea primită de agricultorii din statele UE –, pentru că din ea se reţin banii. De la plata impozitului sunt scutite doar persoanele care au sub două hectare sau agricultorii care au, de exemplu, până la 3 vaci sau 6 porci.

Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, susţine că „modul de declarare şi de plată se face de un agent fiscal la sediul APIA şi acolo se reţine impozitul din veniturile obţinute de agricultori sub formă de subvenţie.“

Chiţoiu explică cum se va face impozitarea, insistând pe faptul că aceasta va rezolva şi problema asigurărilor de sănătate, pentru că „în prezent agricultorii beneficiază, dar nu plătesc“.

„Prin noul sistem de impozitare se calculează o normă de venit net anual. Din venitul brut se scad cheltuielile şi se obţine un venit net şi, asupra acestui venit net, se aplică un impozit de 16% şi o cotă de 5,5% pentru contribuţiile la fondul de sănătate. Suma totală obţinută este sub 2% ca impozit pe cifra de afaceri, cum este impozitarea actuală pentru societăţile comerciale, pentru societăţile care arendează terenuri“, explică Chiţoiu.

Mărirea bazei de impozitare ar putea fi o garanţie că se poate trece în faza a doua, „la o reducere la un moment dat a TVA-ului la anumite tipuri de produse“, spune ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El, cel puţin, speră totuşi ca aceasta să aducă încasări mai mari la buget.

Cine este scutit?

Nu sunt impozitate veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturală a produselor culese sau capturate din flora şi fauna sălbatică, dar nici cele obţinute de către persoanele care lucrează suprafeţe de până în două hectare (cereale, oleaginoase, cartofi, sfeclă, soia, hamei), respectiv 0,5 ha de legume în câmp sau în solar. Mai sunt scutiţi cultivatorii de tutun care lucrează cel mult un hectar, la fel ca şi proprietarii de vie, în timp ce la livezi se impozitează de la 1,5 ha în sus.

În ceea ce priveşte crescătorii de animale, limitele până la care aceştia sunt scutiţi de plata taxelor sunt: maximum 3 capete la bovine, maximum 10 capete la ovine şi caprine; maximum 6 capete la porcine; maximum 100 de păsări şi 100 familii de albine.

Ce trebuie să ştie agricultorii?

Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de organul fiscal competent prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net anual realizat din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit. Normele de venit sunt stabilite pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013, cuprinsă între 1 februarie şi până la sfârşitul anului fiscal. Contribuabilul trebuie să depună anual o declaraţie la organul fiscal competent, până la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. Plata impozitului se efectuează către bugetul de stat în două rate egale, astfel: 50% din impozit până la data de 25 septembrie inclusiv, în timp ce pentru restul de 50% termenul este până la data de 25 noiembrie inclusiv. Depunerea declaraţiei la organul fiscal competent se face până la data de 25 mai a anului fiscal pentru anul în curs, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere. În cazul în care activitatea începe să se desfăşoare după 25 mai, declaraţia se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe să desfăşoare activitatea. Începând cu anul viitor, normele de venit vor fi stabilite de către direcţiile de specialitate teritoriale din cadrul MADR.

Norma de venit

În sectorul vegetal, pentru o suprafaţă cuprinsă între 2 şi 50 de hectare, norma de venit este de 449 lei/ha, respectiv 395 lei/ha pentru suprafeţe de peste 50 de hectare. La cartofi, norma de venit este de 3.488 lei/ha pentru cei care au până în 50 de hectare şi de 3.070 lei/ha la suprafeţe de peste 50 de hectare.

La legume cultivate în câmp, norma de venit este de 4.001 lei/ha pentru 0,5-2,5 ha şi de 2.563 lei/ha pentru cei care au peste 10 hectare. În cazul legumelor cultivate în spaţii protejate, pentru 0,5-1 ha, norma de venit este de 8.033 lei/ha. La pomi, pentru suprafeţe între 1,5 şi 2,5 ha, norma de venit este 4.709 lei/ha, iar peste 2,5 ha de livezi – 4.144 lei/ha.

Sumele diferă şi la animale. Astfel, la bovine, între 3 şi 50 de capete, norma de venit este de 698 lei/animal, iar peste 50 de capete – 512 lei/animal. La ovine şi caprine între 50 şi 300 de capete, norma de venit este de 70 lei/animal, în timp ce la peste 300 de capete – 56 lei/animal. Fermierii cu 10-49 capete au o normă de venit de 23 de lei/animal. Pentru crescătorii de porci, norma de venit este de 56 de lei/animal pentru efective între 6 şi 9 porci. Ea creşte la 181 de lei/animal pentru cei cu 10-150 capete porcine. Cea mai mică normă de venit este la păsări. Cei cu 100-500 păsări plătesc 3 lei/animal, iar cei cu peste 500 de păsări – 2 lei/animal.

Patronatele de acord, fermierii nu

Dacă reprezentanţii principalelor patronate din agricultură şi industria alimentară – chemaţi la consultări de ministrul Agriculturii cu o zi înainte de aprobarea măsurilor în Guvern – susţin măsurile luate de guvernanţi, în tabăra agricultorilor lucrurile stau cu totul altfel. Aceştia se tem că noile impozite îi vor determina pe mulţi proprietari de terenuri să le vândă pentru că nu vor avea bani să plătească taxele.

„Cifrele care ni s-au dat în cadrul discuţiilor arată numărul de persoane fizice care deţin teren agricol, iar cei care sunt plătitori de impozite reprezintă doar 10% din cei 670.000 care primesc subvenţii şi sunt înregistraţi la APIA. Restul nu sunt plătitori, dar participă la piaţă şi fac bani. Consider că, dacă acestea primesc bani de la stat, este normal să plătească şi impozite. Mi se pare un lucru de bun simţ că o parte din acest impozit va fi virat către Sănătate“, a declarat Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, la finalul unei întâlniri cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi cu cel al Finanţelor, Daniel Chiţoiu.

Şi Ştefan Niculae, preşedintele Agrostar, spune că sistemul de impozitare a veniturilor din agricultură pentru persoanele fizice este binevenit, cu specificarea că, la rândul său, MFP trebuie să îşi achite la timp obligaţiile financiare către agricultori.

„Într-adevăr, există un milion de agricultori care nu sunt impozitaţi şi este o zonă care trebuie reglată atât în ceea ce priveşte comasarea terenurilor, cât şi privind scoaterea produselor pe piaţă, însă MFP are datoria să nu mai întârzie plăţile către agricultori. Dacă MFP îşi va achita obligaţiile corect faţă de aceştia, indiferent dacă sunt mari sau mici, cred că şi agricultorii îşi vor achita obligaţiile către statul român“, a precizat Niculae.

El mai spune că patronatele din sector au solicitat celor de la Finanţe să elaboreze un pachet integrat pentru reducerea evaziunii fiscale.

Agricultorii, nemulţumiţi

Normele de venit stabilite de autorităţi stârnesc nedumerire printre fermieri. Aceştia spun că ar fi trebuit să se ţină cont de o serie de factori care influenţează nivelul producţiei, de la tipul de sol, până la nivelul precipitaţiilor.  

„Nu ştiu dacă la norma de venit anual se va ţine cont de grupele de productivitate. Nu se poate calcula o medie pe regiuni, pentru că nu poţi compara, de exemplu, pământul de la Sarichioi cu cel de la Dor Mărunt. Unul este de o calitate foarte slabă, cu un regim pluviometric slab, celălalt este cu peste 500 milimetri de precipitaţii pe an. Apoi, un tip de sol este foarte bun, altul slab, deci nu se poate calcula o productivitate medie. Pe de altă parte, poţi să ai un an foarte bun, cu o recoltă bună, iar anul următor să fie unul prost de nu îţi mai scoţi nici cheltuielile. Partea proastă este că te subvenţionează, chipurile, dar pe partea cealaltă vine şi te omoară“, spune Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi.

Şi Ilie Popescu, preşedintele Aso­ciaţiei Producătorilor Agricoli din Olt, se teme că noile impozite nu vor face decât să pună pe butuci agricultura.

„Cu certitudine că vor fi afectaţi agricultorii, în special micii producători. Nu ştiu cum s-a decis să fie impozitaţi de la două hectare în sus. Era mai logic de la cinci hectare în sus pentru că oricum cei cu loturi mici fac doar o agricultură de subzistenţă, nu îşi vând produsele. Micii produ­cători vor fi puşi pe butuci“, afirmă Popescu.

Acesta susţine că guvernanţii nu au ţinut cont de realităţile din piaţă la stabilirea normei de venit pentru că nu le cunosc. „S-au inspirat, probabil, de la prietenii lor care au o fermă, două şi au stabilit aceste aşa-zise norme, care n-au o bază ştiinţifică“, afirmă Popescu.

În aceste condiţii, micii agricultori n-au nicio şansă în România, susţine reprezentantul agricultorilor din Olt.

„Nu poţi să obţii un venit constant dacă ai doar 10-20 de hectare. Toate statele din Europa îşi susţin agricultorii, îi subvenţionează, au reglementări clare care nu se schimbă timp de 7-10 ani. Noi nu avem aşa ceva“, se plânge Popescu.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Normele de venit pentru impozitarea persoanelor fizice din agricultură au fost publicate în Monitorul Oficial

Normele de venit pentru impozitul care va fi aplicat persoanelor fizice din agricultură de la 1 februarie au fost publicate miercuri în Monitorul Oficial, perioada impozabilă fiind până la 31 decembrie 2013.

Conform Ordonanţei de urgenţă de modificare a Codului Fiscal, adoptată miercuri de Guvern, nivelul normei de venit a fost stabilit pe fiecare cultură vegetală în parte pentru o suprafaţă mai mare de două hectare, iar în sectorul creşterii animalelor, nivelul normei este în funcţie de specie şi de numărul de animale deţinute. Normele de venit au fost stabilite pe unitatea de suprafaţă (hectar)/cap de animal sau familie de albine. De asemenea, actul normativ precizează şi care sunt limitele neimpozabile în funcţie de suprafeţele agricole sau de numărul de animale deţinute.
Astfel, în cultura vegetală, la cereale, norma de venit pentru o suprafaţă mai mare de două hectare este de 449 de lei, pe unitatea de suprafaţă, la plante oleaginoase de 458 de lei, la cartof de 3.488 lei, sfecla de zahăr - 697 de lei.

În cazul tutunului, norma de venit a fost stabilită la 1.060 lei, pentru o suprafaţă mai mare de un hectar.

Conform actului normativ, la legumele de câmp, limita neimpozabilă este de 0,5 hectare, iar pentru ce depăşeşte această suprafaţă, norma de venit este de 4.001 lei. Legumele în spaţii protejate au o normă de venit de 8.033 lei pentru suprafeţele ce depăşesc 0,2 hectare.

În ceea ce priveşte pomii şi viile pe rod, impozitul se va aplica la o suprafaţă mai mare de 1,5 hectare, respectiv 0,5 hectare, iar normele de venit au fost stabilite la 4.709 lei şi 1.385 de lei pe unitatea de suprafaţă. Limita neimpozabilă la aceste culturi este sub 1,5 hectare (pomi fructiferi) şi de sub 0,5 hectare la vii.

Pentru flori şi plantele ornamentale norma de venit a fost stabilită la 11.773 lei pentru o suprafaţă mai mare de 0,3 hectare.

În sectorul de creştere a animalelor, limita neimpozabilă la bovine (vaci şi bivoliţe) este de două capete, iar pentru ceea ce depăşeşte acest număr norma de venit a fost stabilită la 453 de lei pe cap de animal. La ovine şi caprine, nu sunt impozitate persoanele fizice care deţin până în 10 capete, iar între 10 şi 50 de capete, norma de venit este de 23 lei. Pentru mai mult de 50 de capete norma este de 65 de lei. La porcii pentru îngrăşat, limita neimpozabilă este de şase capete, iar între şase şi zece capete a fost stabilită o normă de venit de 56 de lei, peste 10 capete fiind de 177 de lei. La păsări de curte norma de venit este de 3 lei pentru un număr între 100 şi 500 de capete şi de 2 lei dacă pentru ceea ce depăşeşte 500 de capete. Nu se impozitează persoanele fizice care deţin până în 100 de păsări de curte. La familiile de albine, se impozitează cei care deţin între 50 şi 100 de familii, norma de venit stabilită fiind de 70 de lei, iar peste 100 de familii de 98 de lei. Limita neimpozabilă este până la 50 de familii de albine.

Conform actului normativ, începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi se aprobă de direcţiile generale ale finanţelor publice, acestea fiind calculate în funcţie de venitul brut obţinut de agricultori din activităţile agricole din care se scad cheltuielile.

Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau într-o formă de asociere din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea şi din creşterea şi exploatare animalelor inclusiv din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală.

Fermierii care plăteau impozitele prin sistemul de contabilitate în partidă simplă vor fi impozitaţi după modificările Codului fiscal numai pe baza normelor anuale de venit. Impozitul de 16% se va aplica normelor de venit, 5,5 procente din sumele colectate din impozitare urmând să ajungă la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Agricultorii, persoane fizice, vor plăti impozitul după ce încasează banii din producţie, în două tranşe, pe 25 octombrie şi pe 15 decembrie.

Guvernul a decis modificarea impozitarea în agricultura prin utilizarea mai largă a normelor de venit, în vederea lărgirii bazei de impozitare.

Sursa AGERPRES

Constantin: Noul sistem de impozitare din agricultură va aduce 580 de milioane de lei la buget

Sumele estimate că se vor încasa la buget prin introducerea noului sistem de impozitare din agricultură vor fi de 580 de milioane de lei, faţă de cele sub 200 de milioane de lei încasate până în prezent, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

"Din câte ştiu eu este vorba de o sumă de circa 580 de milioane de lei, care ar putea fi încasată la buget cu ajutorul noului sistem de impozitare. Până acum era vorba de o sumă de sub 200 de milioane de lei. Sunt cifre pe care mă pronunţ doar estimativ pentru că datele exacte le are ministrul de finanţe", a spus ministrul Agriculturii.

Potrivit sursei citate, noua modalitate de impozitare din agricultură nu va include fermele de subzistenţă şi cele de autoconsum.

"Am încercat să fim atenţi la tot ceea ce înseamnă mediu rural, la activitatea socială şi la cei care lucrează în mediul rural. Am ţinut foarte foarte mult ca tot ceea ce intră ca şi producţie în zona de subzistenţă şi de autoconsum să nu fie impozitat. Am pus acele suprafeţe, pe care le-am calculat, ca să fie satisfăcătoare pentru o familie, respectiv la cereale două hectare şi o limitare la numărul de animale. Acestea nu vor intra în zona de impozitare. Cred că acest sistem va oferi şi un mediu concurenţial corect în agricultură", a adăugat Daniel Constantin.

Şeful MADR a precizat că din cei 1,080 milioane de fermieri înregistraţi la APIA, 1,04 milioane sunt persoane fizice, iar 40.000 sunt persoane juridice, acestea fiind însă prinse într-un sistem de impozitare bine urmărit de finanţe.

"Practic, din totalul de 1,04 milioane de fermieri, se scot 380.000 care nu se impozitează pentru că au până în două hectare şi rămân 630.000 de fermieri. Toţi erau supuşi înainte impozitării, când valorificau producţia, însă erau alte probleme care ţineau de MFP. Nivelul de impozitare va fi mai mic decât în trecut pentru că atunci era impozitată valoarea comercializată cu un anumit impozit fără să fie luate în calcul cheltuielile, iar cum se stabileşte o norma de venit, aceasta reprezentând veniturile medii şi chetuielile medii înregistrate de fermieri, iar această normă este supusă impozitării", a adăugat şeful MADR.

În ceea ce priveşte sectorul creşterii animalelor, Constantin a exemplificat sectorul bovinelor, unde circa 74.000 de gospodării ar urma să fie supuse impozitării.
"În zona de bovine există un efectiv în România de 1,3 milioane de capete, iar cele care sunt în gospodăriile proprii cu 1-2 capete sunt în jur de 800.000. Ce se supune impozitării sunt acele efective care depăşesc această cifră. Cei care intră în această zonă sunt în jur de 74.000 de gospodării. Ceea ce voi face eu, în perioada următoare, prin structurile noastre deconcentrate, chiar dacă este o problemă a MFP, să meargă alături de aceşti 74.000 de fermieri, să-i informăm foarte bine care ar beneficiile ca ei să treacă către persoană fizica autorizată. Va există în perioada următoare o campanie de informare pentru toţi fermierii, să vedem cum pot produce mai eficient către piaţă şi să îşi valorifice producţia", a adăugat Constantin.

Sursa AGERPRES

Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu: Noul Cod fiscal se va aplica de la 1 februarie 2013

Noul Cod fiscal, care prevede modificarea modalităţii de impozitare pentru persoanele fizice din agricultură, se va aplica după aprobare, respectiv de la 1 februarie 2013, a declarat, luni, ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, la finalul unei întâlniri cu partenerii sociali, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). 

'Noua modalitate este o simplificare şi o reducere a impozitării persoanelor fizice din agricultură. Pe noul sistem se impozitează o normă de venit net anual, respectiv din venitul brut se scad cheltuielile, acestuia aplicându-se un impozit de 15% şi de 5,5 la sută pentru contribuţiile la Fondul de Sănătate. Noul Cod fiscal, care prevede această modalitate de impozitare, se va aplica după aprobare, respectiv de la 1 februarie 2013', a spus Chiţoiu.

Acesta a precizat că norma de venit este calculată pentru întreg venitul anual, stabilit pe baza datelor şi cifrelor MADR, în funcţie de venitul mediu net realizat pe categorii de venituri agricole.

Ministrul Finanţelor a subliniat că suma totală obţinută este sub 2%, procent perceput în prezent ca impozit pe cifra de afaceri, aşa cum este impozitarea actuală pentru societăţile comerciale sau cele care arendează terenul.

'Cred că este o măsură de declarare şi de plată simplificată pentru cei 670.000 de agricultori, iar aceştia vor deveni contribuabili la Fondul Naţional de Sănătate. Acest sistem de impozitare are rolul de a reduce semnificativ evaziunea şi frauda fiscală din domeniul producţiei agricole, pentru că am propus un sistem de impozitare redus la jumătate, iar modul de declarare şi de plată se face de un agent fiscal, la sediul APIA, unde se şi reţine impozitul din veniturile încasate de aceşti agricultori sub formă de subvenţie', a mai adăugat Chiţoiu.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că schimbarea modalităţii de impozitare a persoanelor fizice garantează nu numai un impozit mai mic, ci şi venituri mai mari la buget, prin creşterea bazei de impozitare.

,,Schimbarea modalităţii de impozitare a persoanelor fizice îţi garantează că persoana fizică, indiferent de formă şi de exploataţie, este impozitată mai puţin ca până acum, mai ales în perspectivă, pentru că asigurăm venituri mai mari la bugetul de stat prin mărirea bazei de impozitare şi, astfel, putem trece în faza a doua, şi anume la reducere TVA la anumite produse alimentare', a subliniat şeful MADR.

În noul sistem de impozitare, agricultorii care deţin sub două hectare sunt scutiţi de orice impozit. Ministrul a explicat că agricultorii care au peste două ha de terenuri agricole vor plăti numai 96 de lei pe ha, faţă de 214 lei ha cât plătesc în prezent.

Spre exemplu, la cartofi, impozitul vechi, care era de 5,5 plus 2 la sută, ajungea la 1.266 de lei pe ha, dar, pe noua propunere, este 750 de lei la ha. Nicio categorie nu se impozitează mai mult, ci doar se măreşte baza de impozitare la persoane fizice, iar la cele juridice nu se schimbă nimic.

Sursa: AGERPRES

 

Evaziunea şi majorarea impozitelor, principalii factori care au dus la creşterea inflaţiei

Evaziunea fiscală şi majorarea taxei pe valoarea adăugată sunt principalii factori care au contribuit la creşterea inflaţiei în ultima perioadă, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Romalimenta, precizând că pentru perioada următoare este posibilă o stagnare sau o creştere a fenomenului inflaţionist.

'Majorarea taxei pe valoarea adăugată, de la 19% la 24% nu a avut drept consecinţă sporirea încasărilor, ci creşterea nivelului evaziunii fiscale. Ca urmare, s-a creat un cerc vicios, al cărui rezultat este tocmai creşterea inflaţiei în ultima perioadă. În plus, România nu are încă o producţie agricolă stabilă, ceea ce ne face foarte dependenţi atât de comunitatea europeană, cât şi de moneda euro. În ceea ce priveşte nivelul inflaţiei pentru perioada următoare, este posibil să se înregistreze o stagnare sau chiar o majorare', a afirmat Sorin Minea.

Acesta a precizat că Guvernul ar trebui să adopte cât mai curând două măsuri de bază, care ar contribui la stoparea fenomenului inflaţionist. 'În primul rând este necesar să avem o rundă de discuţii cu Ministerul Agriculturii, pentru a vedea cum putem plafona preţurile la alimente. Sperăm ca această rundă de discuţii să aibă loc chiar săptămâna viitoare. În plus, Guvernul ar trebui să încerce să lupte mai eficient împotriva evaziunii fiscale, prin efectuarea unor controale în teritoriu mult mai riguroase şi prin operarea unor arestări în cazurile în care se impune acest lucru', a mai spus Sorin Minea.

Rata anuală a inflaţiei a crescut la 5,33% în luna septembrie 2012, de la 3,88% nivel înregistrat în luna anterioară, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Ţinta de inflaţie stabilită de Banca Naţională pentru acest an este de 3,2%.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS