reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Oct 2019

Noi reglementări în domeniul activității de îmbunătățiri funciare

În Ședința Guvernului din 29 martie 2019 a fost aprobată o Hotărâre de Guvern prin care se instituie măsuri legislative care vizează atât normele metodologice de aplicare a legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, cât și organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

Astfel, actul normativ aprobat astăzi instituie măsuri de armonizare a normelor metodologice cu forma revizuită a legislației cadru, respectiv Legea 138/2004, referitoare la:

  • Dispozițiile aplicabile organizațiilor de îmbunătățiri funciare și federațiilor de organizații de îmbunătățiri funciare,
  • Reglementarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătățiri funciare și a terenului,
  • Amenajările de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, precum și la serviciile de îmbunătățiri funciare.

În ceea ce privește măsurile pentru reorganizarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, acestea vizează Regulamentul de organizare și funcționare al Agenției, aprobat prin HG nr. 615/2014.

Prin reorganizarea în 41 de filiale teritoriale, ANIF va asigura creșterea calității serviciilor prestate, scurtarea timpului de intervenție, reducerea timpului de punere în practică a deciziilor și a circuitului documentelor din procedura de promovare a obiectivelor de investiții, eliminarea costurilor necesare deplasării personalului între filialele teritoriale actuale și unitățile de administrare, îmbunătățirea relațiilor ierarhice.

În urma actului normativ adoptat, de aceste noi reglementări vor beneficia organizațiile utilizatorilor de apă pentru Irigații care modernizează infrastructura secundară de irigații prin accesarea măsurilor cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Rurală, precum și ANIF.

Sursa: madr.ro

Programul Național de Irigații prevede reabilitarea a peste 2 milioane de ha din 88 de amenajări

Agenţia  Naţională de  Îmbunătățiri  Funciare, prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de irigaţii, derulează în prezent un număr de 47 de obiective de investiţii cu lucrări în curs de execuţie şi un număr de 30 de obiective de investiţii în diferite stadii de proiectare cu termene de începere a execuţiei lucrărilor în anul 2019.

Din cele 47 de obiective, patru au fost finalizate şi alte două urmează a se finaliza, astfel:

  • Modernizarea staţiei de pompare irigaţii SPA km 388 - Navele 2,3 din amenajarea Gălăţui Călăraşi şi Boianu Sticleanu, judeţul Călărași a fost finalizată cu un an mai devreme faţă de termenul prevăzut în Contractul de Execuţie lucrări;
  • Reabilitarea staţiei de repompare SRPA I+IQ - Spiru Haret din amenajarea Ialomiţa Călmăţui, judeţul Brăila Călărași a fost finalizată la data de 01.09.2018,  iar  termenul prevăzut în Contractul de Execuţie lucrări era 26.10.2018;
  • Reabilitarea  amenajării de irigaţii Terasa Caracal, județul  Olt, a fost finalizată la data de 20.09.2018, cu 3 luni mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 09.01.2019;
  • Reabilitarea amenajării  hidroameliorative Bucşani–Cioroiu - Priză Arceşti, judeţul Olt, a fost finalizată la data de 30.07.2018, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 05.01.2020;
  • Reabilitarea staţiei de pompare plutitoare SPA Ruptoare, din amenajarea de irigaţii Viişoara, judeţul Teleorman, urmează a fi finalizată la data de 30.04.2019, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 02.10.2019;
  • Reabilitarea amenajării de irigaţii Nedeia Măceşu, judeţul Dolj, urmează a fi finalizată la data de 30.11.2019, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 15.03.2020;

Prin Programul Naţional de Irigaţii se va reabilita o suprafaţă totală de 2.004.639 ha din 88 de amenajări de irigaţii viabile care includ următoarele obiective: 119 staţii de pompare de bază, 178 de staţii de repompare, 11.856 m de conducte de refulare, 48.232 m de conducte îngropate, un colector, 2.548.860 m de canale de aducţiune, 2.811.338 m de canale de distribuţie şi 5.286 de construcții hidrotehnice. 

Prin aceste exemple, ca și prin altele, se demonstrează ritmul alert de realizare a sistemului de irigații.

Sursa: madr.ro

Și totuși, unde sunt marile lucrări hidroameliorative sau de îmbunătățiri funciare?

Ca multe alte județe din țară, Prahova s-a confruntat cu alunecări de teren și inundații la primele semne ale primăverii, ploi (obișnuite) și topiri (tot obișnuite) de omăt. Aproape în fiecare an se întâmplă la fel. Singura diferență ține de anotimp, fiindcă alunecări se produc și toamna, iar inundații – ori de câte ori plouă torențial (la munte) sau câteva zile la rând (la câmpie). Fenomene de acest gen se produc peste tot în Europa și în lume. Vorbind despre țările cu o infrastructură puternică de îmbunătățiri funciare, impresia ar fi că ravagii sunt doar atunci când fenomenele meteo sunt extreme (furtuni, uragane, tornade etc.). În ceea ce ne privește, ar trebui poate să ne punem mai multe întrebări legate de tăierile masive de păduri, lucrări de captare a apelor subterane, alte lucrări de eroziune a solului, apărări de maluri, regularizarea cursurilor de apă.

Drumuri transformate în cratere

În Prahova nu a nins foarte mult. Topirea rapidă a zăpezilor, pe fondul diferențelor termice de la o zi la alta și de 20-30 de grade Celsius, și o zi sau două de ploi abundente au fost suficiente pentru ca în stațiunea Cheia (comuna Măneciu, la graniță de Brașovul) câteva drumuri să se transforme în râuri și mai apoi în ravene adânci.

La Valea Neagră, zonă în care s-au construit peste 20 de case de vacanță și două sau trei pensiuni, un drum forestier s-a transformat în crater, iar la Valea Berii drumul s-a surpat, împiedicând accesul către cabanele deschise acolo. Administrația locală nu are cum să intervină pentru a corecta ceea ce a făcut natura pentru simplul motiv că drumurile nu aparțin Primăriei, ci Romsilva, prin Ocolul Silvic Măneciu.

Bineînțeles că proprietarii caselor de vacanță pun presiune pe autorități să-i ajute într-un fel – și așa ar fi corect – dar, pe de altă parte, s-ar pune întrebarea și cum a fost posibil ca ei să-și ridice construcțiile în zone nesigure, în extravilan, pe tot feluri de colțuri de stânci ori terenuri accidentate sau zone foarte umede? În plus, oricine vizitează zona poate observa fie versanți despăduriți cu totul, fie păduri rărite până la un soi de livezi clasice...

Hărțile de risc, o cheltuială de pomană dacă autoritățile nu efectuează preventiv lucrări de îmbunătățiri funciare

comuna Prahova harta hazard alunecari

Toată zona de deal a Prahovei ori din Subcarpați, de la est la vest, prezintă risc de alunecări de teren. Și sunt anual probleme de acest fel la Drajna, Lapoș, Posești, Predeal Sărari, Gornet, Bertea, Aluniș, Ștefești, Sângeru, Salcia, Chiojdeanca, Șoimari, Breaza, Scorțeni, Telega etc. Autoritățile județene au cheltuit câteva milioane de lei pentru realizarea, în 36 de așezări rurale și urbane, a hărților de risc natural și a planurilor de risc detaliate pentru alunecări de teren. Iar scopul hărților nu a fost acela de a avea primăriile sau județul o privire de ansamblu a ceea ce se poate întâmpla, ci pentru a recomanda intervenții punctuale, cu rolul de a stopa fenomenul sau măcar de a-l reduce. Numai că de mult timp nu s-au mai văzut șantiere de acest gen, fie că vorbim despre investiții care cad în sarcina primăriilor, Consiliului Județean, Apelor Române, Romsilva etc. Diverse lucrări sunt efectuate, de regulă, după ce se produce câte un mic dezastru; extrem de puține sunt cu rol preventiv, așa cum ar fi normal. Iar aici vorbim despre inventarierea balastierelor de pe cursurile de apă, care provoacă daune prin modificări în albie, regularizarea râurilor, apărări de mal, captări de apă, ziduri de sprijin etc.

Inundații la fiecare ploaie mai mare

La Filipeștii de Târg, Bărcănești, Tomșani, Ciorani, Azuga și Sinia etc. au fost inundații. Dacă în unele localități se revarsă apa la fiecare ploaie severă, în altele (Filipeștii de Târg, de exemplu) s-a întâmplat acest lucru după foarte mulți ani. Și nu au căzut mai multe precipitații decât în alte primăveri. Localnicii pun inundațiile pe seama colmatării șanțurilor. La Stăncești (comuna Târgșoru Vechi), un pod peste râul Prahova s-a prăbușit. Acesta, închis circulației din motive de nesiguranță, trebuia reparat de vreo 10 ani. Și dacă nu a fost consolidat, până la urmă a cedat. Pe terenurile agricole din sud și sud-estul județului băltește apa. Dar se cuvine să amintim că a existat o mare lucrare de desecări, între timp obturată de drumuri trasate alandala, vegetație, pământ.

Maria BOGDAN

  • Publicat în Sate

Teleormanul - irigații pe 11% din amenajările inițiale

Filiala de Îmbunătățiri Funciare Teleorman a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare are în administrare, potrivit evidențelor, următoarele suprafețe amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare: irigații – 231.561 ha; desecare cu pompare – 39.208 ha; desecare gravitațională – 59.844 ha; combaterea eroziunii solului – 6.382 ha.

Vorbind strict despre irigații, județul deține 9 amenajări: Olt – Călmățui, 46.559 ha; Lița Olt – 4.870 ha; Viișoara – 96.534 ha; Terasa Zimnicea – 2.930 ha; Giurgiu – Răsmirești A+C, 29.085 ha; Giurgiu – Răsmirești B – 22.011 ha; Frunzaru – Boianu, 24.100 ha; Izlaz – Moldoveni, 1.060 ha; Terasa Corabia – 2.666 ha. Din totalul suprafeței aflate în evidențele Filialei Teritoriale Teleorman, anul trecut, potrivit ANIF, au fost încheiate contracte cu Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații pentru 26.201 ha, ceea ce reprezintă 11-31% din totalul suprafeței amenajate.

11 proiecte ale OUAI finalizate

Directorul Ionel Dașa ne spunea însă că doar statistic sunt 231.561 ha irigabile. Adică teren amenajat în urmă cu peste 28 de ani.

În prezent, suprafața de utilitate publică este de 138.526 ha (59,82% din sistemul activ al anului 1989), însă Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații s-au constituit doar pe jumătate, respectiv pe 71.000 ha.

Dintre acestea, numai 11 OUAI au accesat Submăsura 125 prin care și-au reabilitat cu bani europeni sistemul de irigații, iar acestea corespund suprafeței contractate anul trecut, de 26.201 ha.

Proiectele sunt finalizate în totalitate: două în Terasa Zimnicea, patru la Viișoara, două la Olt – Călmățui, unul în sistemul Lița – Olt și două în amenajarea Giurgiu – Răzmirești.

Reabilitarea infrastructurii primare, în fază de proceduri

Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații, asumat de MADR, finanțat integral cu bani de la bugetul statului, prevede, în etapa I a proiectului, următoarele intervenții în Teleorman: Terasa Zimnicea, 2.930 ha; Viișoara, 96.481 ha; Olt-Călmățui, 46.553 ha; Lița-Olt, 4.871 ha; Giurgiu – Răzmirești, cu suprafețe și în Giurgiu, 36.942 ha. Cu alte cuvinte, după executarea lucrărilor ar fi viabile irigații pentru 187.777 ha (cifra nu corespunde în întregime județului Teleorman, dată fiind amenajarea Giurgiu – Răzmirești, care corespunde și vecinilor din Giurgiu). Programul s-a pus în mișcare de o lună. În prezent, proiectele sunt în fază de proceduri preliminarii, sperându-se să se ajungă tot în 2017 la licitația pentru proiectare – execuție. Pe infrastructura primară care aparține statului, Teleormanul mai are o investiție în amenajarea Olt – Călmățui, începută de anul trecut, proiect care se va desfășura pe o perioadă de cinci ani.

Cu sau fără reabilitări, tot 26.201 ha se vor iriga!

L-am întrebat pe directorul Dașa la cât crede domnia sa că s-ar putea ridica suprafața ce poate fi irigată după ce se va finaliza intervenția la infrastructura principală. Iar răspunsul a fost surprinzător: 26.201 ha! Fix OUAI-urile care au reabilitat infrastructura secundară. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca fermierii să se organizeze în OUAI, mai trebuie ca ei să-și creeze condiții de irigat și să fie rentabil pentru ei să-și ducă apa la marginea lanului.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 8

Sindicaliştii din îmbunătăţiri funciare cer Ministerului Agriculturii corectarea legislaţiei din domeniu

Sindicatul Naţional Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) solicită Ministerului Agriculturii şi Guvernului să continue procesul de corectare a legislaţiei din domeniu, punând accent pe reîntregirea bugetului Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), se arată într-un comunicat remis luni AGERPRES.

'Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a corectat o parte din gravele erori ale legislaţiei de îmbunătăţiri funciare, luând măsuri pentru protejarea patrimoniului de stat şi diminuarea semnificativă a costurilor pentru irigaţii. Solicităm însă ministerului să continue corectarea legislaţiei din domeniu, axându-se pe rezolvarea problemelor financiare şi a celor din sfera legislativă', se arată în comunicatul citat.

Concret, sindicaliştii din Îmbunătăţiri Funciare cer reîntregirea bugetului ANIF cu sumele cheltuite şi nerecuperate conform legislaţiei în vigoare pentru situaţiile de calamităţi.

'În sfera legislativă, cerem reglementarea modului de finanţare a activităţii (colaborarea cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în vederea încasării sumelor primite de la beneficiari, precum şi introducerea abonamentului pentru beneficiari). De asemenea, se impune angajarea de personal pentru exploatarea staţiilor de pompare, fapt ce ar reduce costurile de funcţionare cu minimum 35 - 40%, faţă de costurile serviciilor externalizate (24% TVA + 10% profit), asigurând totodată intervenţii prompte, specializate, în cazul situaţiilor de urgenţă şi a calamităţilor, precum şi respectarea legislaţiei muncii şi a legislaţiei de sănătate şi securitate în muncă', se mai spune în comunicat.

Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii a transmis Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) cererea pentru obţinerea licenţei de furnizor de energie electrică pentru Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), ceea ce îi va permite să cumpărare energie electrică direct de la producători la preţuri mult mai mici decât în prezent. 
Acest lucru îi va avantaja pe agricultori deoarece, în opinia secretarului de stat din MADR, Daniel Botănoiu, vor putea plăti pentru apa folosită la irigaţii un preţ mai mic cu 30% - 50% decât în prezent, ţinând cont de faptul că energia electrică are o pondere de 80% în preţul apei pentru irigaţii.

De asemenea, după obţinerea licenţei, ANIF va putea cumpăra energie şi de OPCOM, în anumite intervale orare, când energia este mai ieftină.

Guvernul a decis în data de 26 iunie completarea atribuţiilor ANIF pentru a avea posibilitatea desfăşurării activităţii de furnizare a energiei electrice.

Ministerul Agriculturii a cheltuit în acest an în jur de 22 de milioane de lei pentru sectorul de îmbunătăţiri funciare, 14 milioane de lei pentru desecări pe terenurile fermierilor şi opt milioane de lei pentru reviziile tehnice din sistemul de irigaţii.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS