Toamna lui 2013 prezintă deocamdată condiţii prielnice pentru înfiinţarea culturii grâului. Totul depinde acum de felul în care este aplicată tehnologia, începând de la asolament, lucrările solului, fertilizare, încadrarea în epoca de semănat, calitatea materialului biologic, semănat, lucrări ulterioare până la venirea iernii. Este bine să fie reţinute câteva aspecte: monocultura este contraindicată sau este acceptată succesiunea de 2 ani; epoca optimă de semănat a grâului de toamnă este 1-15 octombrie; pentru fiecare zi de întârziere a semănatului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha, iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha; semănatul în perioada optimă dă posibilitatea grâului să înfrăţească şi să se călească, fortificându-se pentru perioada de iarnă; aplicarea îngrăşămintelor chimice trebuie făcută pornind de la realitatea că o tonă de grâu consumă 20-25 kg.s.a. azot şi 14-17,5 fosfor.

Erbicidarea preemergentă

În 2013, una dintre marile companii de producere a seminţelor a venit cu o nouă provocare, cea de combatere a buruienilor printr-o erbicidare de toamnă, sub motivaţia că „buruienile au aceeași evoluție, necesități ca și plantele de grâu, «mănâncă» aceeași cantitate de nutrient, de aici şi pierderi de elemente nutritive din cauza competiției; sunt focar de boli și dăunători“. Perioada de aplicare este imediat după semănat şi se combat buruienile problemă, cum ar fi iarba vântului, traista ciobanului, muşeţelul, albăstriţa, nemţişorul de câmp etc.

Aplicaţii practice

Să vedem însă cum pregătesc doi dintre fermierii cu mare experienţă şi rezultate constant foarte bune recolta de grâu din această toamnă şi dacă vor aplica erbicidarea preemergentă:

Ing. Constantin Voinea, com Albeşti-Paleologu, Prahova:

1. Cultură premergătoare: floarea-soarelui şi rapiţă (în lipsa terenului pentru o structură corectă, grâul după grâu poate merge doar pentru un singur an, cu compensările necesare de nutrienţi).

2. Epoca de semănat: după 1 octombrie.

3. Pregătirea solului şi semănatul: un disc supergreu şi semănat cu maşină complexă, care asigură tocarea resturilor vegetale, afânare şi mărunţire sol, semănat, tăvălugit.

4. Norma de sămânţă la hectar, în funcţie de soi, între 170-200 kg/ha.

5. Fertilizarea cu 200 kg/ha complex NPK 19-47-0 (doza corectă ar fi de 300 kg/ha, dar există restricţii financiare).

6. Erbicidarea de toamnă nu se execută. „Am auzit de această soluţie, dar am mai multe argumente tehnice, economice şi ştiinţifice să nu o fac decât să o aplic“, declară fermierul.

Ing. Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice Timiş:

1. Cultură premergătoare: pe 65% din suprafaţă soia, floarea-soarelui şi porumb, pe restul grâu după grâu, cu un supliment de tratare a seminţei fungicid + insecticid şi avantajul pregătirii excelente a solului.

2. Epoca de semănat: după 1 oc­tombrie – finalizare la jumătatea lunii (semănatul mai devreme conduce la o masă vegetativă sporită care favorizează atacul bolilor şi dăunătorilor).

3. Pregătirea terenului: varianta 1, după premergătoare care lasă solul cu multe resturi vegetale şi în con­diţiile pedologice din zona Cenadului, se practică dezmiriştit – scarificare la 25-30 cm-grapă sau combinator – semănat + tăvălugit; varianta 2, după grâu de exemplu, dezmiriştit – arat – 1 sau 2 discuri – semănat + tăvălugit.

4. Norma de sămânţă la hectar: în funcţie de capacitatea de înfrăţire a soiului, MMB şi densitatea dorită, între 200-270 kg/ha, doza fiind calculată de fiecare fermier în parte.

5. Fertilizare: în funcţie de planta premergătoare, de tipurile de îngrăşământ aplicate anterior, capacitatea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive, potenţialul productiv urmărit şi posibilităţile financiare, se aplică îngrăşăminte complexe NPK 18-40-0, 20-20-0, 15-15-15, unde este nevoie şi de potasiu, 250 kg/ha.

6. Erbicidare preemergentă: nu se execută „Recomandarea ţine de raţiuni pur comerciale. Am auzit/ văzut şi eu indicaţiile specialiştilor, dar ingineri suntem şi noi. Nu ne lăsăm furaţi de „glumele“ care le aduc lor profituri imense“, declară fermierul.

Pentru lipsa de rentabilitate din acest an în agricultura României, în ciuda recoltei bune, vinovați sunt cei care au gestionat producția, nu producătorii agricoli sau marii retaileri, a declarat Valeriu Tabără, fostul ministru al Agriculturii, prezent duminică la Târgul Mare de Toamnă de la Răcășdia.

"Dacă nimeni nu îi contactează și nu intră într-o relație normală cu ei, pentru a discuta problemele de preluare, de garanții pe care trebuie să le dai ca și minister, ca și Guvern, sigur că ajungi într-un sistem haotic, așa cum s-a întâmplat acum", a afirmat Tabără.

Fostul ministru al Agriculturii susține că este piață pentru grâu, că acesta se cumpără, însă prețurile nu au fost făcute în favoarea celor care l-au produs, ceea ce va avea consecințe pe mai mulți ani. 'În acest fel oamenii, chiar și cei care au producții cât de cât mulțumitoare, sunt în pierdere. Acesta este motivul pentru care, înainte de a vorbi de consumator, prima dată trebuie să vorbim de producător, pentru că fără el cerințele consumatorilor nu vor fi niciodată satisfăcute. Consumatorul dă bine la vot, ca electorat, în timp ce producătorul a fost lăsat deoparte", a spus fostul ministru al Agriculturii.

Valeriu Tabără a acuzat și faptul că un demnitar român, înainte de a avea datele necesare, a declarat, în public, că producția de grâu este, în mare parte, de calitate inferioară, iar acest lucru se răsfrânge și asupra relației cu partenerii externi.

Sursa:Agerpres

Romania a exportat grâu de aproape 300 de milioane de euro în primele luni din acest an, față de numai 146 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului 2012, când prețurile la cereale aproape s-au dublat față de 2011 din cauza secetei generalizate, a declarat, joi, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la o dezbatere privind problemele structurale ale agriculturii românești.

Acesta a încercat să le explice fermierilor, care s-au plâns de prețurile scăzute la grâu, motivele pentru care tona de grâu a fost mai ieftină decât anul trecut, în condițiile în care România a obținut cea mai mare producție din ultimii opt ani.

"Anul acesta a fost o producție mare la grâu, dar prețurile au fost mai mici ca anul trecut, însă mai mari decât în alți ani. Anul trecut a fost o secetă generalizată și în România, în Europa, în Rusia și SUA, iar prețurile aproape s-au dublat față de 2011. Cu siguranță sunt fluctuații mari de preț, dar acestea sunt date de piață. Suntem aliniați la o economie de piață, în care prețul e dat de cerere și de ofertă și în care statul nu poate interveni foarte mult. Există un mecanism la nivel european—prețul de intervenție—prin care se intervine când sunt derapaje majore pe piața de cereale. Statul nu poate interveni cu mecanisme de a stoca producția de pe piață, pentru că ar fi considerat un ajutor de stat și o distorsiune pe piața unică europeană, dar putem să intervenim doar cu ceea ce înseamnă nivelul producției și vom încerca anul acesta să avem un sprijin mai mare de la buget pe plata pe suprafață", a explicat Constantin.

Șeful MADR a arătat că în portul Constanța, unde sunt cele mai mari exporturi ale României, nu a fost niciodată un preț mai mic de 160 de euro la tona de grâu, nivel înregistrat în acest an.

"Portul Constanța, unde sunt cele mai mari exporturi, nu a avut niciodată un preț mai mic decât în acest an, de 160 de euro pe tona de grâu, comparativ cu prețul din Franța, la bursă, unde prețul este mai mare, de 185 de euro pe tonă, iar în Italia de 194 euro pe tonă. Sunt însă și țări care au un preț mai mic, respectiv Ungaria—147 euro, Bulgaria—144 euro pe tona de grâu și Ucraina, cu un preț mult mai mic decât în România. Sigur, prețul în România este mai mic decât prețul de la bursa din Franța pentru că aici intrăm în competiție cu piețele din Ucraina și Rusia având piață de desfacere în țările arabe, și noi și ei", a spus Daniel Constantin.

Nicolae Sitaru, vicepreședintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a menționat că anul trecut prețul cerealelor la poarta fermei era mai mic cu 20-25 euro decât prețul la bursă, iar în acest an diferența a ajuns la 60-70 de euro.

"Primii care pierd sunt fermierii, iar în doilea rând bugetul de stat pentru că neavând profit și impozitele sunt mai mici", a spus Sitaru.

Potrivit datelor MADR, România a exportat, în primul semestru din acest an, 1,151 milioane de tone de grâu, în creștere de 1,6 ori față de perioada similară din 2012, când exporturile au totalizat 711.605 tone. Din exporturile de grâu și meslin (amestec de gâu și secară în proporție de 2:1) în țările intra și extracomunitare au fost încasate, în prima jumătate a acestui an, 295 de milioane de euro, de două ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut (146,22 milioane de euro).

Pe de altă parte, importurile de grâu realizate în primele șase luni din 2013 au totalizat 144.771 tone, fiind de peste 1,5 ori mai mari decât în primul semestru din 2012, sumele cheltuite ridicându-se la 34,39 milioane de euro. În prima jumătate a anului 2012 au fost importate 87.634 tone de grâu și meslin, în valoare de 16,54 milioane de euro.

Producția de grâu obținută în 2013 se ridică la 7,296 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani și a doua ca mărime din ultimii 43 de ani.

Producătorii agricoli au reclamat faptul că, în acest an, prețurile de achiziție practicate de traderi pentru produsele agricole preluate din România sunt mai mici, comparativ cu cele practicate în cazul produselor provenite din alte țări, subliniind că din această cauză PIB-ul României este prejudiciat cu suma de 2,5 miliarde de euro.

Sursa :Agerpres

2013 poate fi considerat unul dintre cei mai buni ani agricoli din ultimul deceniu, ba chiar mai mult. La grâu, de exemplu, avem cel mai mare nivel de producţie din ultimii 43 de ani, după cum a anunţat ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Acesta vorbeşte de randamente mari la ovăz şi rapiţă, cele mai ridicate din ultimele trei-patru decenii. Perspective bune sunt şi pentru floarea-soarelui şi porumb, chiar dacă seceta s-a manifestat şi-n acest an.

Producţia de grâu şi secară obţinută în 2013 se ridică la 7,2 milioane de tone, faţă de 5,3 milioane de tone în 2012. O producţie bună cantitativ, spune ministrul Agriculturii Daniel Constantin, suficientă pentru a asigura necesarul intern.

„Cifrele pe care le avem ne arată că în acest an avem cea mai mare producţie de grâu şi secară din ultimii opt ani, respectiv 7,296 milioane de tone pe o suprafaţă de 2,63 milioane hectare. De asemenea, producţia obţinută este cea de-a doua ca mărime din ultimii 43 de ani. Avem în acest an o producţie record la cultura grâului“, a anunţat Constantin.

Acesta admite totuşi că în acest an avem mai puţin grâu bun de panificaţie faţă de 2012. La cât de mare este însă recolta, nu e cazul să ne facem griji.

„Atunci când este secetă avem mai mult grâu de panificaţie, adică mai mult grâu de o calitate mai bună. Nici în acest an nu stăm foarte rău din punctul de vedere al calităţii, dar este adevărat, cantitatea de grâu de panificaţie este mai mică decât în anii precedenţi“, a subliniat ministrul Agriculturii.

Campioană este rapiţa

La orz şi orzoaică, deşi suprafeţele au fost mai mici, s-a obţinut cea mai mare producţie din ultimii 23 de ani, respectiv 3,2 tone la hectar, ceea ce înseamnă o cantitate de 1,5 milioane tone. „La ovăz este a doua cantitate din punctul de vedere al randamentului din ultimii 43 de ani, cu 1,96 tone la hectar, iar campioana, tot din punctul de vedere al randamentului, este în acest an cultura de rapiţă, unde avem cea mai mare producţie din ultimii 38 de ani“, a precizat Constantin.

Ministrul susţine că producţiile agricole bune din acest an se datorează nu doar vremii favorabile, cel puţin în anumite perioade ale anului, ci şi faptului că banii din subvenţii au ajuns la timp la fermieri sau că aceştia au avut la dispoziţie o serie de facilităţi pentru a putea iriga.

„Aceste pregătiri au fost bine venite şi au determinat fermierii să cultive şi să irige suprafeţe mult mai mari. Un al doilea motiv important a fost că fermierii au primit cu mult înainte subvenţiile care le erau cuvenite. Numai în lunile martie şi aprilie 6 miliarde de lei au mers către fermieri. Practic, în luna aprilie au fost plătite în procent de sută la sută toate ajutoarele, fie că au venit din bugetul naţional sau din fonduri europene astfel încât aceştia au avut la dispoziţie, înainte de campania de primăvară, fondurile necesare“, a afirmat ministrul Agriculturii.

Porumbul, cules în august

În ceea ce priveşte floarea-soarelui şi porumbul, Daniel Constantin era de părere, la începutul lunii august, că cele două culturi se prezentau destul de bine.

„Culturile acestea au nevoie acum de precipitaţii, de apă în sol, însă vom vedea situaţia lor în luna septembrie. Până acum, din punct de vedere tehnic, toate etapele au fost parcurse normal şi cantităţile de apă au fost suficiente“, a declarat ministrul Agriculturii.

Pe câmp însă seceta se face deja simţită. În Mureş, de exemplu, Direcţia Agricolă locală anunţa chiar în prima parte a lunii august că, dacă nu plouă, producţiile de floarea-soarelui şi porumb vor fi compromise sau oricum vor fi mult sub aşteptări.

În Sud, pe anumite zone, porumbul a ajuns la maturitate şi s-a trecut la recoltat încă din august.

„Pe fondul secetei, al temperaturilor foarte ridicate, porumbul s-a copt forţat şi fermierii au început să îl recolteze. Deocamdată pe suprafeţe mici, în mod sporadic. Tot din august a început şi recoltarea florii-soarelui“, declara pentru Agerpres inginerul Olga Florica, din cadrul Direcţiei Agricole Olt.

Aceasta estimează totuşi o producţie mai mare decât cea de anul trecut, pe fondul ploilor din lunile iunie şi din prima parte a lunii iulie.

„Pentru porumb s-a estimat în judeţ o producţie medie între 4.000 şi 5.000 kilograme pe hectar, iar la floarea-soarelui de aproximativ 1.800 kilograme pe hectar“, a mai spus reprezentantul Direcţiei Agricole Olt. 

Ioana GUŢE

Deşi toată lumea se aştepta la o vară secetoasă, agricultorii au avut parte de ploi în perioada iunie-iulie, ba chiar şi de grindină, care au afectat producţia de grâu. Au fost şi cazuri de suprafeţe inundate, din fericire acestea nu sunt foarte mari, iar recoltatul a fost întârziat pe alocuri. Pe ansamblu, producătorii sunt însă mulţumiţi de recolta din acest an, mai ales la rapiţă, şi se aşteaptă la rezultate şi mai bune în toamnă. La porumb, cel puţin, am putea avea o producţie record, după cum susţin cei mai optimişti agricultori.

O piaţă normală faţă de anul trecut

Ioan Niculae, patronul InterAgro, spune că, dacă n-ar fi venit la începutul lunii iulie o repriză de ploi, 2013 ar fi putut fi unul dintre cei mai buni ani agricoli din ultimul deceniu. Pe lângă ploi, agricultorii au avut parte şi de grindină şi vânt, care au produs pagube la rapiţă, aproape 500 ha cultivate în judeţul Teleorman fiind practic pierdute.

La grâu, media estimată pentru acest an se ridică la 5,5 - 6 t la hectar, în condiţiile în care producţia pe unele parcele a ajuns chiar şi la 7,8 t la hectar.

Pentru orz, media este de 6 t la hectar, iar la rapiţă de 3,7 t la hectar, după cum susţine Sorin Dogaru, directorul departamentului agricol de la InterAgro. Acesta spune că 2013 este un an agricol bun, în condiţiile în care piaţa a revenit la normal din punctul de vedere al preţurilor

„Este un an agricol foarte bun. Există o opinie în România că 2011 a fost cel mai bun an agricol. Nu e adevărat, din punctul de vedere al producţiei, 2004 a fost cel mai bun. Putem spune însă că 2011 a fost cel mai bun an agricol combinând producţia cu piaţa. 2012 îl pot compara ca volum cu 2004, în condiţiile în care piaţa nu a mai fost ca în 2011. Unii spun că piaţa a scăzut, eu zic că a revenit la normal. Nu puteai să produci ulei din floarea-soarelui cu 2.300 de lei tona, să faci mălai din porumb de 1,2 lei kilogramul. Acum e piaţă normală, au scăzut preţurile sau, mai bine zis, au revenit la normal. Era o nebunie ce s-a întâmplat anul trecut“, declară Dogaru.

În ceea ce priveşte porumbul şi floarea-soarelui, culturi înfiinţate în primăvară, şi acestea arată bine la momentul actual, fiind aşteptate producţii mari.

„Cred că va fi o recoltă bună de floarea-soarelui care nu mai poate fi afectată de ploi foarte mult. Sperăm să nu vină seceta să ne afecteze recolta de porumb“, a declarat Ioan Niculae.

InterAgro administrează peste 55.000 ha de teren agricol în partea de sud a ţării. 

Rapiţa a fost „fantastică“ la Chirnogi

Patronul Agro Chirnogi, companie care face parte din holdingul Maria Grup, spune că în acest an a obţinut o producţie foarte bună de grâu – peste 5,5 t la hectar –, problema fiind însă calitatea, din cauza ploilor căzute înainte de recoltat. De altfel, din cauza precipitaţiilor care au scăzut, au fost inundate peste 3.000 ha de teren agricol, a căror producţie a fost aproape compromisă. 

„În schimb, rapiţa a fost fantastică, nimeni nu a obţinut mai puţin de trei tone la hectar“, declară Jihad El Khalil.

Holdingul Maria Grup administrează circa 43.000 ha de teren agricol în mai multe zone ale ţării. Circa 15% din suprafaţă este cultivată cu grâu, rapiţă – 8%, în timp ce porumbul acoperă circa 30%, afirmă Jihad El Khalil.

„Lucrăm mai mult cu porumb şi soia, mai puţin cu floarea-soarelui (câteva sute de hectare). Cred că la porumb vom avea o producţie record în acest an, de peste 12 t la hectar“, adaugă Jihad El Khalil.

Jihad El-Khalil este unul dintre cei mai mari agricultori din România, cu o suprafaţă de peste 40.000 ha, atât în arendă, cât şi concesionată de la stat, deţinând capacităţi de depozitare importante. Pe lângă cultura mare, libanezul se ocupă şi cu zootehnia, având mai multe ferme de animale, un abator modern şi moară. Jihad se numără printre puţinii agricultori de la noi care fac cultură dublă.

Preţuri între 60 şi 70 de bani pe kilogram în Dolj

Laurenţiu Giubegeanu, comuna Bistreţ, judeţul Dolj, spune că a obţinut o medie la hectar de patru tone la grâu de pe cele 500 ha semănate, calitatea acestuia fiind bună, inclusiv glutenul, în condiţiile în care a plouat. A vândut deja o parte din grâu, aproximativ 1.000 t, iar restul producţiei îl păstrează pentru mai târziu. Grâul l-a vândut cu preţuri între 0,62-0,7 lei pe kilogram, un nivel care îi permite să-şi acopere costurile, însă recunoaşte că „nu este ceea ce s-a aşteptat“. Despre 2013 spune că este un an dificil. Pe de o parte s-a bucurat de ploi, pentru porumb şi floarea-soarelui, iar pe de alta l-au încurcat la grâu.

Producţii cu 25% mai mari faţă de anul trecut

Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, declară că în acest an, la nivel naţional, media la grâu se va ridica la circa 3,2 t la hectar, producţia fiind mai mare cu 20-25% faţă de anul trecut. Ar fi fost şi mai mare, însă gospodăriile populaţiei o trag în jos, pentru că în cazul acestora nu se face agricultură modernizată.

Şi ministrul Agriculturii Daniel Constantin recunoaşte că avem o producţie bună în acest an, însă se fereşte să dea cifre, de teamă să nu „influenţeze“ piaţa.

„Preţul, în schimb, este la jumătate faţă de nivelul din aceeaşi perioadă din 2012, iar cu 50-60 de bani pe kilogram nu mai poţi să înfiinţezi cultură în toamnă, adică anul viitor agricultorul o să aibă o producţie mai mică din start“, spune Baciu.

În ceea ce-l priveşte, din cauza ploilor a fost nevoit să înceapă recoltatul la grâu abia pe 14 iulie, când mai avea porţiuni în care grâul era verde. Chiar şi aşa, se aşteaptă la o producţie mai bună decât în 2012.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

Bolile foliare şi ale spicului, în culturile de grâu, reprezintă un permanent factor de risc pentru stabilitatea şi calitatea recoltelor. Studiile efectuate în ţară şi în străinătate au demonstrat că, în cazul în care se planifică o producţie de grâu de peste 3.000 kg/ha, adică atunci când se doreşte practicarea unei tehnologii intensive cu investiţii suplimentare în calitatea seminţei, pregătirea terenului şi fertilizare, atunci presiunea de infecţie a agenţilor patogeni creşte proporţional. Evitarea pierderilor de recoltă în acest caz se realizează prin aplicarea a două până la trei tratamente cu fungicide.

Importanţa ultimelor două frunze

La cerealele păioase, pentru tehnologia intensivă, BASF recomandă în general două tratamente.

Orientativ, primul se poate efectua în perioada formării celui de-al doilea internod, iar cel de-al doilea, împotriva bolilor foliare şi ale spicului, în perioada înspicării. În condiţii speciale, cel de-al treilea se aplică imediat după înflorire.

George Petcu, specialist al Departamentului tehnic din cadrul BASF, este de părere că trebuie protejate în special ultimele două frunze ale grâului, pentru că influenţează cel mai mult producţia, atât cantitativ, în procent de 75%, cât şi calitativ.

Unul dintre produsele recomandate este Duett Ultra, fungicid sistemic, care asigură o protecţie completă împotriva complexului de boli, în doză de 0,5 l/ha. Are două substanţe active, tiofanat metil şi epoxiconazol. „În funcţie de momentul şi intensitatea atacului, se pot aplica unul sau două tratamente cu Duett Ultra.

La grâu, în condiţiile în care se aplică un singur tratament, momentul optim este de la începutul alungirii celui de-al doilea internod până la înspicare. În situaţia în care sunt necesare două tratamente, momentul optim este de la creşterea intensă a paiului până la faza de burduf“ – a spus specialistul.

În aceleaşi momente şi împotriva aceloraşi boli, a menţionat Petcu, se poate aplica Tango Super, care este un fungicid pe bază de fenpropimorf şi epoxiconazol. Are acţiune sistemică şi este transportat acropetal în plante. Doza recomandată, 0,75 l/ha.

„Sporurile de producţie înregistrate la cultura grâului au fost cu până la 1.774 kg/ha mai mari cu tehnologia BASF faţă de loturile martor netratate corespunzător. În schimb, în cazul nerespectării tratamentelor, pierderile de producţie dar şi de calitate înregistrate la grâu pot fi cuprinse între 10%-30%, la care se adaugă deprecierea calitativă a valorii alimentare, furajere şi culturale a seminţelor. În funcţie de soiul cultivat, condiţiile climatice şi tehnologia de cultură, aparatul foliar poate fi afectat în proporţie de 40-50%“, a afirmat George Petcu.

Fungicid stick and stay

Un alt produs recomandat este Capalo, un fungicid din noua generaţie (stick and stay – soluţia aderă la frunze aproape fără pierderi), care are acţiune protectivă, curativă şi eradicativă.

Cele trei substanţe active (epoxiconazol, fenpropimorf şi metrafenonă) garantează o eficacitate foarte bună împotriva bolilor în culturile de cereale păioase, în mod special asupra făinării, chiar şi în faza latentă a acesteia.

Dozele recomandate pentru grâu sunt de 1 l/ha împotriva făinării, septoriozei, ruginii şi de 1,5 l/ha în cazul fusariozei. Se pot aplica unul sau două tratamente.

La grâu, perioada optimă este de la faza de creştere intensă a paiului până la burduf. Se poate utiliza în asociere cu alte produse.

Efectul stay green

În continuare, Petcu a vorbit despre Alegro, un fungicid cu două substanţe active, kresoxim metil şi epoxiconazol. Acesta este eficient împotriva celor mai importante boli foliare şi ale spicului, pe durata mai multor săptămâni. Datorită efectelor fiziologice ale produsului, plantele rămân verzi mai mult timp (green effect), cu implicaţii pozitive în creşterea cantităţii şi calităţii recoltei. Doza recomandată: 0,75 l/ha. Se poate folosi în faza de înspicare, pentru al doilea tratament.

Combaterea dăunătorilor

Specialistul companiei BASF a spus că Fastac (substanţă activă alfa-cipermetrin) este un insecticid de contact cu acţiune imediată, de şoc, cu efect asupra sistemului nervos al insectelor. Astfel, prin eliminarea lor rapidă, se previn pierderile de recoltă, asigurând o producţie de calitate. Produsul are un spectru foarte larg de combatere împotriva unui număr mare de insecte dăunătoare din grupe diferite, putând fi aplicat la mai multe culturi. Combate atât adulţii, cât şi larvele insectelor dăunătoare. Este rezistent la acţiunea de spălare a ploilor. Doza omologată împotriva ploşniţelor cerealelor şi a gândacului bălos al orzului: 0,1 l/ha.

Tratamentele se fac la avertizare sau la începutul infestării, la atingerea pragului economic de dăunare.

Avantajele tehnologiei intensive de combatere a bolilor prin 2-3 tratamente

● Controlul de timpuriu al bolilor care apar la începutul vegetaţiei: mucegaiul de zăpadă, făinarea;

● Posibilitatea combinării primului tratament cu alte măsuri de combatere a buruienilor şi insectelor;

● Optimizarea combaterii patogenilor virulenţi care produc septoriozele şi ruginile prin tratamente preventive;

● Protejarea ultimelor etaje foliare, inclusiv a frunzei stindard, pentru asigurarea producţiei;

● Controlul corespunzător al bolilor spicului – fuzariozele care afectează calitatea recoltei;

● Creşteri substanţiale de recoltă care asigură investiţiile iniţiale;

● Calitate sporită prin creşterea masei hectolitrice şi procent de gluten mai mare;

● Vandabilitate şi profitabilitate.

Principalele boli ale grâului

• Erysiphe graminis f. sp. tritici – Făinarea grâului
• Fusarium spp - Fuzarioza tulpinilor şi arsura spicelor
• Puccinia graminis - Rugina neagră
• Puccinia recondita - Rugina brună
• Puccinia striiformis - Rugina galbenă
• Septoria tritici - Septorioza grâului
• Tilletia spp - Mălura comună
• Principalele boli ale orzului
• Erysiphe graminis f. sp. hordei – Făinarea orzului
• Helminthosporium teres – Pătarea reticulară
• Rhynchosporium secalis – Arsura frunzelor
• Ustilago nuda – Tăciunele zburător
• Principalii dăunători ai cerealelor păioase
• Eurygaster spp – Ploşniţele cerealelor
• Lema melanopa – Gândacul bălos

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

România a exportat în 2012 aproape 4,6 milioane de tone de grâu şi porumb, cu peste 18 procente mai mult decât în 2011, deşi seceta a înjumătăţit anul trecut producţiile acestor cereale, conform datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Din cantitatea de cereale plasată pe pieţele externe (piaţa UE şi ţările terţe), grâul şi meslinul au reprezentat 2,314 milioane tone, iar porumbul 2,272 milioane tone. Din exporturile de porumb s-au obţinut 596,5 milioane euro, iar din cele de grâu 544 de milioane euro.

Conform MADR, încasările totale din grâu şi porumb au depăşit 1,14 miliarde de euro, în perioada ianuarie - decembrie 2012, reprezentând aproape o treime din suma totală încasată anul trecut din exporturile de produse agroalimentare, care s-a cifrat la 3,9 miliarde de euro.

Anul trecut, încasările din exporturile de grâu şi porumb au crescut cu 28%, de la 888,47 milioane euro în 2011, la 1,14 miliarde euro în 2012, datorită preţurilor avantajoase de export de pe piaţa mondială.

Pe de altă parte, România a importat în 2012 o cantitate de 1,23 milioane de tone de astfel de cereale, din care grâul reprezintă 531.872 tone, în valoare de 118,66 milioane euro, iar porumbul 698.581 tone, în valoare de 191,33 milioane euro.

În 2012, deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 745,45 milioane de euro, de aproape două ori mai mare decât în anul 2011, când s-a cifrat la 375,96 milioane euro.

România a importat în 2012 peste şase milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere cu 6% faţă de anul 2011.

Sursa: Brasovul tau

România s-ar putea orienta, în 2013, preponderent pe culturile de grâu, după ce culturile de porumb au fost afectate, în 2012, în proporţie de 60 la sută de condiţiile meteorologice nefavorabile, ajungând la circa 4,7 milioane de tone, faţă de 11,7 milioane de tone, în 2011, apreciază specialiştii XTB România, într-o analiză remisă AGERPRES.

"Seceta la nivel mondial din anul 2012 a împins preţul porumbului la maxime istorice, un buşel (echivalentul, în medie, a 24 de kilograme) putând fi cumpărat cu 8,4 dolari, în prima jumătate a lunii august. (...) Având în vedere că, în prezent, românul plăteşte aproximativ 25,6 lei (7,87 dolari) pentru un buşel, cu aproximativ 13% mai mult decât preţul cu care se tranzacţionează pe pieţele internaţionale, putem spune că o reducere în producţia de porumb din România ar putea duce la o creştere atât a preţului pentru produse, precum mălaiul, dar şi o scumpire a cărnii de porc, porumbul fiind principala hrană pentru aceste animale. Pe de altă parte, reorientarea agricultorilor către grâu, crescând producţia acestuia, ar putea duce la o relaxare a preţurilor produselor de panificaţie şi aşa la niveluri ridicate din cauza TVA de 24% şi a secetei de anul trecut.", arată Răzvan Mihai, analist tehnic la XTB România.

XTB România este subsidiară a X-Trade Brokers Dom Maklerski, lider pe piaţa de brokeraj în Europa Centrală şi de Est.

Sursa: AGERPRES

Rezerva de umiditate pentru grâul însămânţat în toamna anului trecut se încadrează în valori optime şi apropiate de optim, la nivelul întregii ţări, se arată în prognoza agrometeorologică publicată pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie ANM. 

Potrivit specialiştilor ANM, în intervalul 4 - 9 ianuarie 2013, pe majoritatea terenurilor agricole la adâncimea de maximum 100 cm, aprovizionarea cu apă în cultura grâului de toamnă se va menţine în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime. 

De asemenea, la culturile de câmp şi cele pomi-viticole se va menţine starea de repaus biologic, pe întreg teritoriul agricol. Pe terenurile fără strat protector de zăpadă sau cu strat superficial (sub 10 cm), la speciile de toamnă va exista riscul deprecierii aparatului foliar al plantelor prin brunificări şi arsuri ale vârfului frunzelor. 

Sub aspect fenologic, orzul şi grâul de toamnă se vor afla în fazele de răsărire, formarea frunzei a treia şi înfrăţire (10-100%), iar la cultura de rapiţă, pe toate suprafeţele cultivate, se va semnala înfrunzirea. În toate plantaţiile, la speciile pomi-viticole se va menţine starea de repaus vegetativ. 

Specialiştii ANM recomandă continuarea efectuării controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă precum şi a elementelor de rod la speciile pomi-viticole şi aplicarea îngrăşămintelor organice şi efectuarea lucrărilor de întreţinere în vii şi livezi.

În intervalul menţionat, vremea caldă de la începutul intervalului va intra într-un proces de răcire uşoară, aceasta devenind normală sub aspect termic, în majoritatea regiunilor. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între -8 şi 6 grade Celsius, în prima parte a perioadei, abaterile termice pozitive fiind de 1 - 6 grade Celsius şi -7 şi 0 grade Celsius în ultimele zile, valori apropiate de mediile multianuale, în aproape toată ţara. 

Temperatura maximă a aerului se va situa între -4 şi 9 grade Celsius, la nivelul întregii ţări, iar temperatura minimă a aerului se va încadra între -11 şi 3 grade Celsius, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. În perioada menţionată se prognozează precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), dar şi sub formă de ninsoare, în toată ţara. De asemenea, vântul va prezenta intensificări îndeosebi în centrul, estul şi sud-vestul ţării.

Sursa: AGERPRES

Egiptul a devenit un cumparator obisnuit al grâului românesc, achizitionat chiar la un pret mai mare fata de cel provenit din Franta sau SUA, scrie miercuri Capital, citând agrointel.ro.
În urma cu câteva zile, Egiptul a achizitionat circa 400 de mii de tone de grâu: 60 de mii din România, 60 de mii din Franta si 280 de mii din SUA, scrie agrointel.ro. Pretul obtinut pentru grâul românesc (362.4$/T FOB) este ceva mai bun decât cel primit de francezi (359.9$/T FOB) sau americani (între 335.9$/T si 351.5$/T FOB).

Asta înseamna ca grâul provenit din România este considerat, din start, ca se ridica la toate standardele de calitate. Cum se explica aceasta situatie, în conditiile în care cumparatorii locali acuza de ani de zile "calitatea slaba" a grâului autohton?

Aurel Popescu, presedintele Patronatului Român din Industria de Morarit si Panificatie (ROMPAN), spunea în timpul recoltei ca productia din acest an, desi mica, este de o calitate 'fara precedent'. Acum, el adauga că diferentele de pret apar pentru ca este vorba de 'o lupta între colosi, mai precis între cotele de profit ale acestora'.

Problema este, însa, ca se reduc stocurile interne, iar în primavara n-ar fi exclus sa ajungem din exportatori de grâu o tara importatoare, avertizeaza Popescu, adăugând că, cine a pastrat grâul, va da lovitura la primavara pe plan local.

Recolta de grâu a României a fost anul acesta de 4,8 milioane de tone, în scadere fata de cele 7,1 milioane de tone de anul trecut. În schimb, preturile au crescut pâna acum cu 25-30%, astfel că scaderile de încasari ale fermierilor au fost limitate. În vara, exista cerere 'pentru orice cantitate de cereale' din partea traderilor locali: Cargill, Alfred Toepfer, Glencore, Bunge, Ameropa sau Agricover. Sfârsitul de an ar putea aduce si alte contracte. Israel, de exemplu, a lansat o licitatie pentru achizitia a 35.000 tone de grâu si 115.000 tone de porumb, iar Bangladesh pentru 50.000 tone de grâu.

Sursa AGERPRES

Starea generală a culturilor însămânţate în toamna acestui an este mult mai bună decât anul trecut, suprafaţa însămânţată cu grâu depăşind 1,9 milioane hectare, până la finele lunii noiembrie, respectiv 96% din program, iar rapiţa a fost însămânţată pe 242.000 hectare (80% din program), potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii.

"Starea generală a culturilor însămânţate în toamnă este mult mai bună decât anul trecut. De exemplu, la rapiţă s-au acumulat zaharurile necesare, iar unele culturi care au fost semănate mai devreme, în perioada optimă, sunt la ora actuală mult mai bine dezvoltate.Toate culturile însămânţate în bazinele mari producătoare de grâu, orz, orzoaica de toamnă sunt răsărite. Avem şi un procent destul de mare de bună înfrăţire, uniformitatea fiind foarte bună în marile exploataţii agricole, care produc comercial. Doar pentru fermele mici dezvoltarea culturilor se află în diferite faze pentru că au semănat mai târziu, însă pot recupera cu stimulente, apă şi temperaturi bune", a declarat, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

Acesta a precizat că este foarte important să nu apară în perioada următoare incidente climatice precum îngheţ fără zăpadă, pentru că acest lucru poate afecta semnificativ culturile însămânţare în toamnă.

"În momentul de faţă nu este acoperit deficitul de apă de care mai avem nevoie pentru aceste culturi, dar ploile căzute în ultimele zile, ceaţa şi burniţa au ajutat mult culturile semănate în toamnă. Sunt zone unde a plouat mai bine şi zone cu un deficit mai mare de apă. Mă aştept să vină o perioadă normală cu precipitaţii, chiar şi cu zăpadă, cel puţin în bazinele mari. Este foarte important să nu apară în perioada următoare incidente climatice precum îngheţ fără zăpadă, pentru că acest lucru poate afecta semnificativ culturile însămânţate în toamnă", a adăugat Botănoiu.

Potrivit sursei citate, în acestă toamnă au mai fost însămânţate triticale pe 92% din suprafaţa programată, adică 48.962 hectare, orz, pe 196.380 ha (96% din suprafaţa programată), orzoaica de toamnă - 90.798 ha ( 99%), legume - 11.708 ha (82%), din care cu ceapa - 5.676 ha şi cu usturoi - 3.296 ha, iar suprafaţa însămânţată cu plante de nutreţ - 33.421 ha (103%).

Arăturile de toamnă au fost realizate pe doar 1,9 milioane ha, 34% din suprafaţă, aratul fiind îngreunat din cauza lipsei de precipitaţii, dar aceste lucrări pot fi executate în orice perioadă dacă pământul nu îngheaţă.

Sursa AGERPRES

Culturile de grâu şi rapiţă însămânţate în toamna acestui an se prezintă mai bine decât anul trecut, deşi la ora actuală ar mai fi nevoie de precipitaţii, a declarat, luni, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

"La grâu, din cele 1,85 milioane de hectare semănate până acum, consider că stăm mai bine decât am stat anul trecut şi din punct de vedere al suprafeţei însămânţate cât şi din punct de vedere fiziologic. Starea de dezvoltare, dar şi răsărirea sunt mai bune decât anul trecut. Nevoia de apă la aceste culturi este în medie la nivel naţional de 50 de litri/metru pătrat, pe toate arealele de cultură. Acum stăm mai bine decât anul trecut, dar tot ar mai fi nevoie de precipitaţii ca să acoperim deficitul după cele patru luni de secetă cruntă din vară", a spus Botănoiu.
Reprezentantul MADR a precizat că, în ceea ce priveşte rapiţa, aceasta a fost însămânţată până în prezent pe 230.000 hectare, faţă de 180.000 ha anul trecut.

"Cert este că şi cultura de rapiţă arată foarte bine, iar cu tratamente şi o tehnologie bine aplicate avem speranţe pentru anul viitor. Faţă de cele 180.000 de hectare însămânţate anul trecut trecut, discutăm acum de 230.000 de hectare. Vom vedea însă în primăvară cum arată cultura, dacă nu apar incidente climatice majore, adică ger la -20 grade, mai multe zile consecutiv fără zăpadă. Este nevoie de zăpada de cel puţin 30 de centimetri care să rămână peste culturi", a adăugat Botănoiu.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin i-a cerut secretarului de stat să verifice programul derulat cu Ministerul Mediului privind impermeabilizarea canalelor de irigaţii, Botănoiu afirmând că toate procedurile au fost refăcute.

"Avem sumele pregătite şi desemnate canalele pentru impermeabilizare, practic toate chestiunile de procedură au fost refăcute", a adăugat Daniel Botănoiu.
Acesta a mai precizat că proiectul privind certificatul de producător va intra în vigoare după data de 9 decembrie 2012.

Secretarul de stat, Daniel Botănoiu, a fost prezent la întâlnirea ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, cu tânărul Mihai Varga, recomandat de fundaţia 'Hope and homes for children Romania', în cadrul proiectului 'O zi cu tine'. Prin intermediul acestui program, tinerii din sistemul de protecţie a copilului urmează în decursul unei zile oamenii de decizie, pentru o zi în activitatea lor obişnuită.

Sursa AGERPRES

"S-a reuşit, totuşi, semănarea a 10.850 ha, ceea ce este destul de bine în condiţiile acestui an", declară Vasile Schipor, şeful DADR.

În judeţul Suceava, arăturile pentru însămânţările de toamnă au fost efectuate pe 86% din cele 21.750 de hectare propuse, în timp ce terenurile care vor fi semănate în primăvară au fost arate pe 26% din totalul de 97.975 ha.

Directorul executiv al DADR, Vasile Schipor, declară că epoca optimă a fost depăşită, iar până acum în judeţ au fost însămânţate 15.650 ha din 21.570 ha estimate, înfiinţarea noilor culturi făcânduse în proporţie de 73%. Campania este declarată încheiată şi cu realizări de 100% la orzoaica de toamnă, orz, plante de nutreţ, legume, rapiţă şi loturile semincere.

"În contextul secetei grave cu care ne-am confruntat, culturile de toamnă au răsărit şi arată destul de bine. Este vorba, în principal, despre rapiţa şi grâul cultivate până pe 15 octombrie, dar şi despre cele însămânţate mai târziu", subliniază şeful DADR.

"Rămâneri în urmă se înregistrează la grâu, secară şi triticale, la care semănatul este făcut pe 65% din ceea ce s-a prins în plan, adică pe 10.850 ha din 16.750 ha. Schipor este de părere că, date fiind circumstanţele vitrege din 2012, se poate aprecia că procentajul este bun, mai ales că se contează pe o creştere cu peste 5% faţă de anul agricol încheiat.

"La grâu, secară şi triticale stăm un pic mai prost din cauza secetei. S-a reuşit, totuşi, semănarea a 10.850 ha, ceea ce este destul de bine în condiţiile acestui an, deoarece, comparativ cu suprafeţele de anul trecut, venim cu o creştere de 5-10%. Dacă vom mai beneficia de ploaie şi de condiţiile actuale de temperatură, se mai pot face însămânţări de toamnă. La fel, dacă ne ajută Dumnezeu şi cu un pic de zăpadă, care este anunţată pentru sfârşitul lunii, atunci vom avea pornire bună pentru viitoarea recoltă", explică oficialul DADR.

Vasile Schipor apreciază că, în această toamnă, programul de însămânţări la grâu, secară şi triticale va fi realizat în proporţie de doar 70%, însă suprafaţa va creşte după anotimpul rece, când la cereale se pot face şi însămânţările de primăvară. 

Sursa: Crai Nou

Culturile de grâu însămânţate pentru anul viitor sunt salvate datorită precipitaţiilor căzute în ultima perioadă, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Ion Sandu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie /ANM/.

'Fenomenul de secetă din România a fost atât de dur din iunie până în octombrie, încât dacă, până în octombrie, nu ar fi plouat atunci recolta de toamnă ar fi putut fi compromisă. Culturile de grâu însămânţate pentru anul viitor sunt, după părerea mea, salvate. Întotdeauna, prognozele pe termen lung, estimări cu trei-patru luni înainte, au o probabilitate de realizare de 60%. Ceea ce anunţam, în urmă cu trei luni, şi anume că va ploua în octombrie, s-a realizat din fericire şi este esenţial acest lucru pentru agricultură', a afirmat Sandu.

Administraţia Naţională de Meteorologie organizează, joi, o conferinţă de presă în care este prezentată perspectiva meteorologica pentru intervalul noiembrie 2012 - ianuarie 2013.

Potrivit estimărilor sezoniere realizate de Centrul european pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia şi publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) la începutul acestei luni, regimul termic mediu lunar se va situa în limite apropiate de normele climatologice în majoritatea regiunilor, în următoarele trei luni, exceptând sudul şi sud-estul ţării unde, local, sunt posibile temperaturi mai ridicate decât normalul perioadei.

Sursa AGERPRES