reclama Nusees
update 30 Nov 2022

Cum se face analiza calității grâului de panificație

Înainte de a ajunge în procesul de fabricare a pâinii, grâul de panificație trebuie să treacă niște teste care să confirme că are calitățile necesare pentru a fi folosit în acest sens. Indicii de calitate analizați sunt conținutul în săruri minerale, conținutul în proteină, conținutul în gluten umed, indicele de deformare a glutenului și indicele de cădere. Astfel de analize se realizează și în cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare București. Alina Crețu, cercetător științific, ne-a vorbit despre etapele analizelor la care este supus grâul de panificație.

Determinarea glutenului umed

În laboratorul Chimia alimentului din cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare București se recepționează atât materii prime, cât și produse alimentare în vederea efectuării analizelor fizico-chimice, precum determinări de proteine, grăsimi, cenușă, zaharuri și sare. Caracterizarea completă a grâului de panificație este necesară în scopul dezvoltării unor produse de panificație optime. Pentru caracterizarea făinurilor de panificație se folosesc metode fizio-chimice, metode reologice și de coacere.

În cadrul metodelor fizico-chimice vom vorbi despre metode de determinare a glutenului umed prin metode mecanice. Pentru aceasta se cântăresc zece grame de făină de grâu, iar principiul metodei constă în prepararea unui aluat dintr-o probă de făină de grâu cu o soluție de sare și separarea glutenului prin spălarea automată cu soluția de sare. Se realizează apoi îndepărtarea soluției de sare în exces din gluten prin centrifugare și cântărirea reziduului.

Practic, făina se introduce în camera de spălare a glutenului din aparatul glutomatic, se adaugă soluția de sare, se umezește proba de făină, se montează camerele în suportul aparatului și începe operația de spălare pentru îndepărtarea amidonului în vederea obținerii glutenului.

2

Determinarea indicelui de cădere

Pentru determinarea indicelui de cădere (falling number) prin metoda Hagberg se cântărește o cantitate de făină în funcție de conținutul de umiditate. Făina astfel cântărită se introduce în tuburile speciale, peste care se adaugă 25 ml de apă. Tuburile se amestecă energic pentru a forma suspensia de făină. Principiul metodei pentru determinarea indicelui de cădere se bazează pe măsurarea indirectă a activității alfa-amilazei prin gelifierea rapidă a suspensiei de făină și apoi se pune în baie de apă la fierbere. O valoare optimă a indicelui de cădere este situată între 220-280 de secunde. O valoare foarte mică a indicelui de cădere înseamnă o activitate foarte mare a enzimei alfa amilază și ca urmare pâinea va avea goluri. În aceste cazuri făina poate fi ameliorată cu enzime exogene.

Pe lângă analizele de calitate ale făinii se pot efectua și analize reologice. Echipamentul Exolab realizează grafice care arată comportarea reologică a unei probe de făină de grâu și ne dă parametri privind capacitatea de hidratare sau absorbția apei, respectiv informații despre cantitatea de apă care este necesară adăugării unei probe de făină pentru a obține un aluat de consistență optimă. Se mai obțin informații legate de timpul de dezvoltare a aluatului, stabilitatea lui și gradul de înmuiere, informații privind gelatinizarea amidonului, precum și retrogradarea acestuia.


  • În analizele grâului de panificație se pune accent pe calitatea şi cantitatea glutenului din făină. Astfel se urmărește ca glutenul să fie suficient de elastic şi extensibil. Dacă întrunește aceste condiții, produsele de panificație se dezvoltă bine, prezintă porozitate fină şi uniformă. Dacă rezultatele analizei arată că glutenul este excesiv de rezistent, atunci este de așteptat ca produsele de panificație să nu se dezvolte corespunzător şi să aibă un miez dens.
  • Determinarea activităţii alfa-amilazice prin metoda indicelui de cădere este standardizată la nivel mondial (AACC No 56-81B, ICC No 107/1, ISO/DOS 3093).

Laura ZMARANDA

Cosmin Iancu, campion la rapiță și grâu

După numeroase provocări din cauza pandemiei și a războiului, numai de secetă nu mai aveau nevoie fermierii! Aceasta este o scurtă sinteză a discuției avute cu tânărul fermier Cosmin Iancu din comuna Grădiștea, județul Ilfov. Orientat mereu spre performanță, acesta este bine ancorat în realitatea din brazdă și, chiar dacă a obținut producții bune la culturile de toamnă, este rezervat cu privire la balanța pe care o va avea în fermă la finalul anului agricol, iar acest lucru se întâmplă din cauza secetei care a afectat porumbul și floarea-soarelui.

Tehnologie ca la carte

Pentru mulți agricultori, culturile de toamnă sunt singurele care vor aduce profit anul acesta, deși și în multe ferme producțiile au avut de suferit din cauza capriciilor vremii. În ceea ce-l privește pe Cosmin, din totalul de 1.100 ha pe care le lucrează a avut 600 de hectare însămânțate cu culturi de toamnă, respectiv rapiță și grâu.

Cultura vedetă din ferma sa a fost, și cel mai probabil așa va fi până la finalul anului agricol, rapița. A avut 220 ha semănate cu rapiță și a ales hibrizi Pioneer și a obținut producții mulțumitoare și datorită condițiilor climatice optime în momente cheie de dezvoltare a culturii. Media obținută pe fermă a fost de 4.500 kg/ha, însă a avut și vârfuri de producție, iar pe o solă de 35 ha, unde a semănat hibridul PT298, a recoltat 5.080 kg/ha. Pentru această performanță, Cosmin a fost inclus de compania Corteva Agriscience în topul Fermierilor campioni.

„Pot spune că în ceea ce privește rapița ne-a binecuvântat Dumnezeu și am avut apă în momentele cheie și în special înainte și imediat după semănat. Acele puține precipitații au valorificat potențialul hibrizilor aleși și au contribuit la eficiența inputurilor aplicate. Nu am făcut rabat, am aplicat o tehnologie corespunzătoare de la A la Z, pot spune. Am ales sămânță tratată cu insecticid, am aplicat erbicide, insecticide și fungicide pentru a proteja cultura pe tot parcursul vegetației. Costurile inputurilor au avut o creștere exagerată, creștere ce nu s-a văzut și la valorificarea mărfii. Știm ce a însemnat pentru un fermier creșterea costurilor cu 300% la îngrășăminte și partea rea de acum vine, pentru că mulți dintre noi ne-am descurcat anul trecut, am achiziționat îngrășămintele înainte de scumpirile majore și declanșarea conflictului din Ucraina și am produs la un cost, să nu-i spun mic nici mare, ci unul mediu, față de ce s-a întâmplat cu acei fermieri care au cumpărat îngrășămintele în primăvară. La rapiță noi am fertilizat, așa cum facem mereu, în urma studiilor agrochimice, iar cultura a primit fix ceea ce avea nevoie. Da, producțiile au fost bune, iar de data aceasta rapița chiar a fost cultura vedetă“, a declarat tânărul fermier.

Orientat să facă cele mai bune alegeri, Cosmin a aplicat o tehnologie căreia nu i-a lipsit nicio verigă și, mai mult decât atât, a vândut întreaga cantitate de rapiță pe care a obținut-o la momentul potrivit și a obținut un preț mulțumitor.

„La cereale alegem de câțiva ani doar soiuri franțuzești pentru că au confirmat în anii secetoși, iar în anii cu precipitații diferențele de producție au fost foarte mari. Se vede atunci când în spatele unor soiuri se află o companie ce investește în cercetare și spun asta cu părere de rău în ceea ce privește genetica românească pentru că a rămas mult în urmă. Nici aici nu am făcut rabat la nimic din ceea ce înseamnă tehnologie, iar acest lucru s-a văzut la proba cântarului, media pe fermă fiind de 6.800 kg/ha. O mare parte din producția de grâu încă o avem pe stoc, încerc să-l mai ținem deoarece în timpul campaniei apare această speculă și întotdeauna prețurile se prăbușesc, apar blocaje logistice din portul Constanța care conduc la o situație neplăcută“, a mai declarat tânărul agronom.

Incertitudine la floarea-soarelui și porumb

În ceea ce privește porumbul și floarea-soarelui fermierul este destul de rezervat pentru că, din cauza secetei, culturile nu arată deloc bine și există foarte mari diferențe de la o tarla la alta. Seceta pedologică și atmosferică a făcut ca porumbul să nu se dezvolte corespunzător; cu toate acestea, culturile nu se prezintă la fel de rău ca în alte zone ale țării, unde deja au desființate.

„Sunt foarte multe lanuri pârjolite, în care porumbul nu a legat. Am văzut în câmp știuleți care nu au vârfurile bine polenizate. Asta înseamnă că, în momentul cheie al polenizării, temperaturile înregistrate au fost foarte ridicate și viabilitatea polenului a fost redusă, rezultând știuleți parțial sterpi. La floarea-soarelui vom avea producții cât de cât acceptabile, dar la porumb deranjul este destul de mare“, a mai spus Cosmin.

Întrebat de problema irigațiilor și dacă crede că în următorii 10 ani va avea irigații în zonă, acesta este mai mult decât sceptic că se va întâmpla acest lucru, chiar dacă în vechiul regim politic câmpurile pe care el le lucrează acum erau irigate. În aceste condiții, consideră faptul că producțiile cu care erau fermierii obișnuiți nu se vor mai realiza ori va fi din ce în ce mai greu să se obțină recorduri, motiv pentru care fiecare agricultor trebuie să fie atent cum își administrează ferma și cum gestionează marfa pe care o obține pentru a rămâne rentabili.

„Răul de-abia acum începe pentru că prețurile la îngrășăminte s-au mărit, toate produsele de protecția plantelor vor avea o creștere a prețurilor de cel puțin 15-20%, iar în condițiile în care noi, fermierii, vom avea producții de 1-2 t/ha sau chiar deloc, cu ce vom începe noul an agricol? Am mai spus de multe ori: să ne ferească Dumnezeu să se întâmple un dezastru climatic la costurile de producție pe care le avem! Nu este ușor să investești 6.000-7.000 lei pe hectar și producțiile obținute să le valorifici la un preț ce se află în scădere. Noi discutăm despre Ucraina, despre toată lumea, numai despre noi nu! Pentru că, de fapt, ceea ce se întâmplă peste graniță este încă o piedică în activitatea noastră“, a conchis Cosmin Iancu.

Larissa DINU

Cea mai mare cantitate de grâu recoltată în 8 ore. AgroConcept România în Cartea Recordurilor

AgroConcept, importatorul autorizat al mărcilor New Holland și Kverneland în România, a stabiliprimul record de recoltare din România, acreditat de GUINNESS WORLD RECORDS: Cea mai mare cantitate de grâu recoltată de o singură combină în 8 ore (de o echipă), cu un total de 403,64 tone.

Potrivit unui comunicat AgroConcept, recordul a fost atins cu o combină de serie, New Holland CR8.90 Revelation (cu tehnologie Twin Rotor™) echipată cu un heder MacDon Draper FD140 de 12,2 metri, în prezența unui arbitru oficial Guinness World Records, doamna Seyda Subasi-Gemici, dar și în prezența domnului Ovidiu Ranta, prof. dr. ing. USAMV Cluj-Napoca, în calitate de observator independent și a patru martori externi.

„Dorința noastră a fost să dovedim performanțele unei combine ideale pentru fermele din România, ca și capacitate și caracteristici tehnice. Am vrut să facem asta în condiții locale, familiare fermierilor români, pe un sol românesc și cu o echipă majoritară AgroConcept“, a declarat Florin Marin, directorul tehnic al AgroConcept.

Recordul a fost realizat în Șindrilița, Găneasa, județul Ilfov, la ferma Geo & Costi Agrostar SRL, aflată în proprietatea domnului Gheorghe Preda. Combina New Holland CR8.90 a intrat la recoltat la 10.07 și a recoltat non-stop, până la semnalul de final dat de arbitrul oficial GUINNESS WORLD RECORDS la 18.07. Echipa de operatori a inclus 4 membri: 3 angajați AgroConcept, Florin Marin (Director Tehnic), Cristian Catana și Eduard Gîlcevoiu (Specialiști de Produs) și un reprezentat New Holland în persoana lui Florian Schmitt, Bussines Manager combine New Holland (zona Balcanilor), trainer de produs pentru combinele New Holland de o lungă perioadă.

„Sunt foarte mândru de echipa AgroConcept! Am început să gândim acest proiect acum un an și ni s-a părut atunci un obiectiv greu de atins. Erau prea multe variabile de luat în calcul. Sezonul acesta de recoltare ne-a ridicat ștacheta și mai mult, dar am decis să nu renunțăm, orice ar fi și, cu suportul partenerilor de la New Holland, cu sprijinul necondiționat al gazdei noastre, domnul fermier Preda și, mai ales, bazându-ne pe o echipă ultra-dedicată și 2 produse care ne-au dovedit în timp rezultate remarcabile, combina New Holland CR8.90 și hederul MacDon FD140 de 12,2 m, am reușit!“, a declarat Jaydeep Singh, CEO AgroConcept.

Este un rezultat românesc, pentru fermierul român, acreditat de GUINNESS WORLD RECORDS, autoritatea globală numărul 1 în materie de recorduri.

Detalii recoltare: Cantitate totală în 8 ore: 403,64 tone; suprafață recoltată: 65,68 ha; soi de grâu semănat: Glosa – Categoria biologică C2; producție medie: 6,15 t/ha în condiții de umiditate cuprinse între 7,6% și 8,7%; capacitate maximă: 57,5 tone/oră; capacitate medie: 50,45 tone/oră; pierderi măsurate în mai multe etape pe tot parcursul zilei: de maxim 0,5%; consum combustibil: 1,91 litri/tonă; condiții climatice: cca. 35°C cu înnorări periodice în prima parte a zilei; locație: Șindrilița, Ilfov, ferma Geo & Costi Agrostar SRL. S-au folosit 2 tractoare New Holland, un T8.410 și un T7.315 HD, 2 remorci de transfer de 30 m³ și 3 camioane de capacitate mare pentru transportul cerealelor.

Ziua grâului și orzului la INCDA Fundulea - Prezentarea progreselor genetice (I)

Era o zi frumoasă de început de vară, iar institutul avea afișat marele pavoaz cu ajutorul FMC Agro România și Banca Transilvania.

Călătorii de pe magistrala feroviară București – Constanța și de pe Autostrada Soarelui, care se găsesc în paralel la câțiva metri de institut, se întrebau ce evenimente importante au loc la Institutul Fundulea. Răspunsul îl vor cunoaște citind revista Lumea Satului.

Soșeaua N. Titulescu pe care este amplasat institutul avea parcate pe sute de metri, pe ambele părți, autocare și autoturisme cu care se deplasau fermierii la câmpurile experimentale.

La ora 9,30 sala de festivități a institutului era plină de fermierii veniți să vadă noutățile la culturile de grâu și orz.

Erau prezenți Nicu Vasile, președintele LAPAR, și Ion Cioroianu, președintele Asociației Fermierilor din România, precum și L. Adam cu întreaga echipă de inspectori care supervizează calitatea semințelor.

Dr. ing. Elena Petcu, director științific al institutului, a salutat prezența tuturor invitaților și a comunicat programul de desfășurare.

Înainte de a merge în câmp, a luat cuvântul dl Vasile Iosif, director general al FMC Agro România. Acesta a prezentat portofoliul de produse ale companiei, realizate ținând  seama de recomandările UE cu privire la reducerea chimicalelor și extinderea produselor bio.

Deplasarea în câmp a avut loc mai întâi la loturile demonstrative cu soiurile de grâu și orz amplasate la șoseaua București – Călărași. Acestea avea etichete foarte vizibile, astfel încât cei interesați să poată urmări evoluția acestor soiuri, de la răsărire până la recoltare.

În câmp am fost întâmpinați de lanurile de grâu și orz, cu spice mari și grele, care unduiau în adierea vântului.

Aici ing. Gh. Măturaru a prezentat condițiile climatice ale zonei în care au crescut plantele din soiurile respective și principalele verigi tehnologice aplicate până în prezent.

În continuare, dr. ing. Liliana Vasilescu a prezentat cu lux de amănunte soiurile de orz și orzoaică, iar dr. ing. Cristina Marinciu a descris soiurile de grâu, de triticale și liniile de perspectivă.

Următoarea deplasare a avut loc la laboratorul de agricultură ecologică unde dr. ing. Ion Toncea, președintele Asociației Române pentru Agricultura Durabilă, a prezentat comportarea soiurilor de grâu și orz în condițiile agriculturii biologice.

În toate prezentările din sală și din câmp fermierii au fost amănunțit informați despre munca cercetătorilor din institute legată de crearea soiurilor de grâu și orz și despre tehnologiile de cultură aplicate pentru a se obține recolte maxime și de cea mai bună calitate.

Referitor la cultura grâului menționăm:

Soiurile și populațiile de grâu cultivate în țara noastră până în anii ’60 aveau potențial de producție scăzut, erau slab rezistente la cădere și la alți factori de mediu.

Un pas înainte a fost crearea de către acad. Gheorghe Ionescu Șișești a soiului A-15 care s-a cultivat peste 25 ani în peste un million de ha.

Se simțea necesitatea creării unor soiuri care să asigure producții ridicate și constante.

Acțiunea de ameliorare a grâului în România a fost începută de acad. Nichifor Ceapoiu. Șansa institutului a fost încadrarea tânărului cercetător Nicolae N. Săulescu, devenit ulterior și academician, care peste o jumătate de secol se ocupă de genetica și ameliorarea grâului, cu rezultate remarcabile.

În această acțiune s-au parcurs mai multe etape. Pentru diversificarea geneticii grâului, începând din 1958 s-au introdus și testat soiuri de grâu din SUA, URSS, Italia, Austria, care s-au dovedit superioare celor românești. După testare s-au recomandat soiurile Triumph, Concho și Ponca din SUA, San Pastore din Italia, Bezostaia 1 din URSS și Harach din Austria, care în 1963 ocupau peste 90% din suprafața cultivată în România. Soiurile respective nu erau însă adaptate la condițiile din țara noastră. Din aceste considerente s-au inițiat la Fundulea primele lucrări de hibridare în vederea creării de soiuri intensive adaptate la condițiile din România.

Astfel, din încrucișarea soiului București 1, creat de ICAR, cu soiul Skorospelka 3 (URSS) s-au obținut soiurile Excelsior și Dacia care au fost omologate în 1971. Soiul Fundulea 29 s-a obținut prin selecție din combinația dintre Aurora (URSS) și Riley 67 (American). Acest soi a ocupat peste 40% din suprafața cultivate cu grâu la noi. De menționat că acest soi a ocupat primul loc într-o competiție internatională organizată în SUA în 1980-1981.

O etapă superioară o constituie crearea primelor soiuri semipitice de grâu, ca premieră mondială, având la bază un material segregant de la Stațiunea de Cercetări Agricole Lovrin și care a stat la baza creării soiului Flamura 80. Ulterior, Flamura 80 a stat la baza ameliorării soiurile create la Fundulea, spre exemplu Flamura 85, Fundulea 4, Dropia.

Pe baza soiurilor semipitice s-a putut trece la diversificarea bazei genetice pentru condițiile din România. Astfel, au fost introduse gene de precocitate pentru rezistența la principalele boli, productivitate și, bineînțeles, gene pentru calități de panificație.

Așa s-au obținut Glosa, care ocupă peste 35% din suprafață, Boema 1, cu peste 23%, Izvor, care în condiții de secetă a avut spor de 15-20% din producție, Litera, Otilia, Pajura, Pitar, cu însușiri de panificație superioare, Ursita, Voinic ș.a.

Ultimul omologat (2022) este soiul FDL Abund. Există și valoroase linii de perspectivă precum Consecvent ș.a.

Datorită calităților superioare soiurile de grâu create la Fundulea au fost cultivate în țări precum Ungaria, Canada, Turcia, Bulgaria, R. Moldova ș.a.

Plecând de la producții de grâu de 1.000-2.000 kg/ha, colectivul de cercetători, sub îndrumarea acad. Nicolae N. Săulescu, a reușit să creeze soiuri care depășesc 10.000 kg/ha.

Deși există o competitivitate acerbă, soiurile românești sunt bine apreciate de cultivatori. În activitatea de producere a seminței de grâu în România, la nivelul anului 2016, soiurile românești ocupau 60%, iar cele 112 soiuri străine reprezintă 35%.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

După o pauză de doi ani, Sărbătoarea rapiței și a grâului, la Caracal

Bucurie, tristețe, speranță. Cam așa ar putea fi caracterizată ziua de 18 mai, când la Caracal s-a organizat, după doi ani de pauză, Sărbătoarea rapiței și a grâului.

Organizatorii, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Agricultură Caracal, subordonată Universității din Craiova, și Asociația cultivatorilor de porumb din România, au fost bucuroși pentru că au venit la acest eveniment peste 250 de fermieri din Olt și județele învecinate. Din păcate, a început să plouă destul de puternic. Unii s-au adăpostit pe unde au putut, dar cei mai mulți au înfruntat cu stoicism ploaia care, după cum spun bătrânii, întotdeauna mai mult aduce decât ia. La finalul manifestării, când s-au tras și concluziile, a apărut din nou soarele.

Sărbătoarea rapiței și a grâului a fost, în primul rând, un nou exemplu al efectelor schimbărilor climatice care se resimt tot mai des și la noi. Cu o zi înainte au fost 33 de grade Celsius, iar când a avut loc evenimentul erau doar 19 grade Celsius. În câmpul experimental de la Caracal au fost prezentate mai multe experiențe, care mai de care mai interesante. Fermierii care au decis să parcurgă toată expoziția au putut să vadă nu mai puțin de 68 de hibrizi de rapiță și tot atâtea soiuri de cereale.

Cei prezenți la eveniment au aflat că anul acesta genetica va avea un cuvânt greu de spus în ceea ce privește nivelul producțiilor. În plus, firmele expozante au adus în premieră hibrizi noi de rapiță care au nevoie de mai puțină apă și sunt mult mai bine adaptați condițiilor pedoclimatice din zona de sud a României. Concret, fiecare fermier a găsit în câmpul experimental un hibrid de rapiță și pentru buzunarul lui.

La fel s-a întâmplat și în cazul cerealelor, segment de activitate unde producțiile sunt ceva mai mici decât ne-am așteptat. Cu acest prilej, fermierii au aflat și de ce substanțele folosite nu au efectul scontat. Explicația are legătură cu schimbările climatice. Din cauza lor dezvoltarea plantelor este alta. Fie mai înceată, fie mai rapidă. În aceste condiții trebuie să fim mult mai atenți când aplicăm tratamentele, în ce doză și să fim atenți dacă nu este cumva cazul să revenim.

Ar mai fi un lucru de spus cu acest prilej. În acest moment, oferta de pesticide este foarte mare și diversificată. Pentru a face o alegere înțeleaptă e bine ca, în lipsa consultanței agricole care a cam dispărut de pe plaiurile Mioriței, să apelați la specialiștii care mai sunt în stațiunile de profil, cum este cea de la Caracal. Să nu vă fie jenă, oamenii aceștia vă așteaptă cu bucurie să vă spună tot ce știu ei.

M. Eftimie

Prețul grâului a explodat. India interzice exportul cerealelor de bază

Autoritățile indiene au anunțat interzicerea exporturilor de grâu la numai câteva zile după ce preconiza un nivel record al livrărilor (aprox. 10 milioane de tone de grâu). Astfel, conform relatărilor BBC, prețul grâului s-a majorat semnificativ pe piețele internaționale după ce India a interzis exportul cerealelor de bază.

Interzicerea exporturilor vine în contextul în care un val de căldură a afectat culturile de grâu din India, ducând prețurile interne la un nivel record. Conform fermierilor din USA, prețul grâului a crescut cu până la 5,9%, fiind cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Deși India este al doilea mare producător de grâu din lume, nu a fost până acum un exportator important, deoarece cea mai mare parte a recoltei sale este vândută pe piețele interne. Însă în contextul în care exporturile din Ucraina s-au prăbușit după invazia rusă, piața se orientează către India, aceasta fiind apreciată ca un potențial în compensarea deficitului de grâu pentru alte țări.  

În ultima perioadă, prețul grâului a crescut cu aproximativ 60% pe piețele mondiale.

Totodată, Guvernul indian a declarat că va permite exporturile susținute doar de scrisori de credit care au fost deja emise și către țările care solicită livrări „pentru a-și acoperi nevoile de securitate alimentară“. De asemenea, oficialii guvernamentali au declarat că interdicția nu este permanentă și că ar putea fi revizuită.

Decizia guvernului Indian a fost criticată de miniștrii agriculturii din cadrul Grupului celor șapte națiuni (G7). Dacă toată lumea începe să impună restricții la export sau să închidă piețele, acest lucru ar agrava criza, a declarat ministrul german al alimentației și agriculturii, Cem Ozdemir. G7 este o organizație formată din cele mai mari șapte economii avansate din lume, care domină comerțul global și sistemul financiar internațional. Din acestea fac parte: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite

ONU a declarat că prețurile mondiale la alimente au scăzut ușor în aprilie, dar rămân cu aproape 30% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea prețurilor la alimente, împreună cu o creștere bruscă a costului energiei, au dus la creșterea inflației în întreaga lume.

(sursă: digi24.ro)

Liliana POSTICA

Soiul de grâu comun de toamnă Ursita

Ursita este un soi timpuriu de grâu comun de toamnă înregistrat în anul 2021. Acesta la înfrățire are tufa semierectă și o frecvenţă ridicată cu portul frunzei steag recurbat. Înălţimea medie a plantei este de 90-100 cm. Forma spicului în profil este piramidală, densitatea spicului – lax spre mediu, iar lungimea spicului este scurtă spre medie. Soi aristat, cu ariste lungi; culoarea spicului este albă, iar boabele au culoare roşie. Masa a 1.000 de boabe: 38-42 g. Masa hectolitrică: 79-82 kg/hl.

Caracteristici fiziologice

Soiul Ursita are rezistenţă foarte bună la ger, secetă şi arşiţă şi o rezistenţă bună la cădere şi la încolţirea în spic. Are un nivel foarte bun de rezistenţă la mălură, rezistenţă la mai multe rase de rugină brună, rugină galbenă, făinare, rugină neagră; mijlociu rezistent la septorioză şi fuzarioza spicelor.

Capacitate de producţie

Ursita este un soi cu potenţial ridicat de producţie. În testările multianuale, în reţeaua de staţiuni a INCDA Fundulea, soiul Ursita a realizat o producţie medie de 6.679 kg/ha (în 90 condiţii de testare care au cuprins tehnologii diferite: semănat în epocă optimă, semănat în epocă târzie, cu şi fără fertilizare cu azot în primăvară, cu şi fără tratamente foliare în vegetaţie, în perioada 2017-2019), având un spor de producţie faţă de soiul martor Glosa de 6%. Producţia maximă obţinută în condiţii experimentale a fost de 11.893 kg/ha. În centrele de testare oficială ale ISTIS, în cei trei ani de testare (2017-2019), soiul Ursita a avut sporuri de producţie faţă de martori cuprinse între 6,2 şi 12,9%.

Calitatea de panificaţie

Testările pe microprobe de laborator la INCDA Fundulea au indicat că soiul Ursita are caracteristici bune de calitate, corespunzătoare cerinţelor standardelor industriei de morărit şi panificaţie. În cei 4 ani de testare, procentul mediu de proteine a fost de 13,5%, practic egal cu al soiului Glosa, ca şi conţinutul mediu de gluten umed de 32%. Tenacitatea medie a aluatului – W, determinată la Alveoconsistograf, a fost de 244, uşor superioară soiului Glosa. Progresul în creşterea producţiei la soiul Ursita nu a afectat calitatea de panificaţie.

Zona de cultură

Soiul Ursita a realizat producţii superioare soiurilor martor în toate zonele de cultură ale grâului din România.

(D.Z.)

Fermierii brăileni, record național la producția de grâu, orz și rapiță

Este deja cunoscut faptul că Brăila este un județ care obține rezultate bune în agricultură. Până la ora actuală, au fost înregistrați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA, aproximativ 13.600 de fermieri. Chiar dacă practicarea unei agriculturi sustenabile nu este ușoară, fermierii brăileni continuă să extindă cât mai mult potențialul acestei zone. De aceea, unii dintre ei se pot lăuda cu o producție valoroasă și succese la nivel local și național.

Directorul Direcției pentru Agricultură din Brăila, Traian Cișmaș, ne-a declarat: „Într-adevăr, zona Brăilei este favorabilă pentru practicarea agriculturii, dar, ca în orice alt domeniu, fermierii s-au confruntat și cu unele probleme. De exemplu, 2020 a fost un an mai complicat deoarece primul obstacol de care s-au lovit fermierii a fost seceta. Aceștia au înregistrat daune pe o suprafață de cca 187.000 hectare din totalul de cca 350.000 hectare pe care îl au în exploatare. În 2021 lucrurile au stat diferit. Din fericire, în județul Brăila nu a mai existat acel nivel ridicat de secetă, iar producătorii s-au bucurat de producții mult mai bune. La nivel de țară, Brăila se numără printre județele care au înregistrat un număr record la culturile de grâu, orz și rapiță. Acest lucru a fost posibil doar cu aportul producătorilor, dar și datorită faptului că aici se află cea mai mare exploatație, și anume Insula Mare a Brăilei. Pentru obținerea unei cantități valoroase, fermierii s-au conformat și au utilizat cele mai noi utilaje și au aplicat cele mai noi biotehnologii. Bineînțeles, un alt beneficiu pe care l-au avut a fost acoperirea costurilor și siguranța alimentară pentru noi toți.“

Datorită investițiilor din ultimii ani ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare în modernizarea sistemelor de irigații din Brăila, la ora actuală găsim aici cea mai mare suprafață de teren irigată la nivel național. Cca 268.000 ha din 350.000 hectare. De aceea, chiar dacă fermierii se confruntă cu seceta pedologică, pagubele nu sunt atât de mari comparativ cu ceilalți ani.

De asemenea, Traian Cișmaș spune că tot mai mulți fermieri aparțin tinerelor generații. „Este important că tinerii doresc să lucreze în acest domeniu al agriculturii și încearcă să își valorifice suprafețele pe care le-au primit moștenire de la părinți sau bunici, unii făcând chiar achiziții de noi terenuri. În medie avem cca 16 hectare pe exploatație, la nivel de țară însemnând 3,6 hectare pe exploatație“, a precizat Traian Cișmaș.


  • Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în 2021, Brăila, Satu Mare, Timiș, Bihor, Arad, Ialomița, Botoșani, Caraș-Severin au înregistrat la nivel național un record la recoltele de grâu, orz și rapiță. Producția totală de grâu a fost de 11,3 milioane de tone, producția de orz – 1,88 milioane tone, iar la rapiță s-au obținut 3.022 kg/hectar.
  • „Un lucru benefic pentru fermieri este că aceștia încearcă să se asocieze. De exemplu, atunci când încerci individual să faci achiziții de inputuri prețul nu este rentabil, însă atunci când negociezi prin intermediul unei asociații poți obține oferte atractive și chiar discount-uri“ – Traian Cișmaș.

Liliana Postica

Evoluția suprafețelor și a producțiilor la grâu în perioada 1990-2019

În 1990 România a cultivat 2.253.213 ha cu grâu (comun și dur). În 2019 suprafața a fost de 2.168.370 ha, deci am putea vorbi despre o scădere ușoară, de 3,77 de procente. În acest interval de 30 de ani, doar de opt ori suprafața a scăzut sub două milioane de hectare, recordul negativ fiind în 1992, când s-au cultivat doar 1.460.798 ha cu grâu. Perioada coincide cu zarva provocată de desființarea fostelor unități de producție (CAP, AEI și IAS) și retrocedarea terenurilor către proprietari. În tabelul de mai jos găsiți anii în care suprafețele au scăzut sub 2 milioane de hectare.

În schimb, cea mai mare suprafață cu grâu cultivată în ultimele trei decenii s-a consemnat în 2011, când România a avut 2.546.260 ha, în ordinea recordurilor urmând anii 1995 (2.480.832 ha), 2005 (2.475.974 ha), 1994 (2.412.120 ha) și 1997 (2.408.280 ha).

În 2019, din totalul suprafeței cultivate cu grâu (2.177.726 ha), 1.030.813 ha au fost cultivate în exploatații agricole individuale, diferența însemnând pesemne ferme și asociații cu personalitate juridică.

În ultimul an de raportare a INS (2019), cele mai mari suprafețe cu grâu s-au înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia (591.268 ha), urmată de Sud-Est (460.642 ha), Sud-Vest Oltenia (410.631 ha), Vest (292.454 ha), Nord-Est (163.639 ha) și Nord-Vest (147.601 ha).

Pe județe, cele mai mari suprafețe provin din Dolj – 201.584 ha, Constanța – 181.664 ha, Teleorman – 163.766 ha, Olt – 144.996 ha,Timiș – 133.657 ha, Arad – 132.374 ha, Călărași – 122.558 ha, Ialomița – 104.948 ha, Tulcea – 88.703, Bihor – 84.900 ha și Giurgiu – 84.273 ha, județe care corespund, ca așezare, cu cele mai bune clase de fertilitate și zone de favorabilitate din România (pentru grâu).

Producții totale de grâu

În cifre absolute, vorbind despre producția totală de grâu, doar în trei ani recolta a depășit 10 milioane de tone: 2017-10.034.955 tone, 2018 – 10.143.671 tone și 2019 – 10.297.107 tone. Cele mai mici producții totale s-au consemnat în 2003 – 2.479.052 tone, an urmat de producțiile din 2007 – 3.044.465 tone și 1996 – 3.143.818 tone. În 1990 producția a fost de 7.289.344 tone, cifră care reprezintă 79,79% față de recolta totală din 2019. Pe regiuni de dezvoltare, cea mai mare cantitate de grâu a fost obținută în Sud-Muntenia (3.024.497 tone) și Sud-Est (2.103.387 tone).

Pe județe, evident, se detașează, în 2019, Dolj – 894.700 tone, urmat de Constanța – 862.386 tone, Teleorman – 823.526 tone, Olt – 752.687 tone, Timiș – 735.018 tone și Călărași – 709.792 tone.

Recolte medii/unitatea de suprafață

Ca medie la unitatea de suprafață, cea mai mare producție din ultimii 30 de ani s-a înregistrat în 2017 – 4.888 kg/ha, urmat de 2018 (4.793 kg/ha) și 2019 (4.749 kg/ha). Cei trei ani sunt singurii, de altfel, cu medii de peste 4 mii de kilograme de grâu la hectar. La polul opus, cele mai mici recolte au fost consemnate în anii 2003 – 1.429 kg/ha, 2007 – 1.541 kg/ha, 1996 – 1.765 kg/ha și 2002 – 1.924 kg/ha, ani pe care ar trebui, cumva, să-i legăm de secetele severe. În anul 2019 cele mai bune medii/ha s-au înregistrat în regiunile Vest – 5.269 kg/ha și Sud-Muntenia – 5.116 kg/ha.

Pe județe, cele mai bune rezultate s-au consemnat în Călărași –  5.792 kg/ha, Timiș – 5.501 kg/ha, Ialomița – 5.313 kg/ha, Buzău – 5.235 kg/ha, Olt – 5.191 kg/ha, Arad – 5.184 kg/ha, Brăila – 5.118 kg/ha, Prahova – 5.058 kg/ha și Teleorman – 5.029 kg/ha. Peste media națională din 2019 (4.749 kg/ha) au mai obținut județele Giurgiu și Vâlcea. Marele producător, am numit Constanța, s-a oprit la o recoltă medie de 4.748 kg/ha.

Raportând recolta medie din 1990 (3.235 kg/ha) la cea din 2019 (4.749 kg/ha) nici nu știm cât a contribuit, la creșterea acesteia, fondurile europene pentru tehnologizarea fermelor, inputurile noi prezente în procesul de producție; ne temem totuși că am rămas încă prea mult la discreția climei, în condițiile în care irigațiile sunt, din păcate, cum sunt.

Pe de altă parte, există bănuiala că datele INS, preluate din statisticile Ministerului Agriculturii și colectate de direcțiile agricole, nu sunt foarte reale. Că exacte nu sunt în mod clar! Asta pentru că producțiile din exploatările individuale sunt estimate de specialiști, fără o consultare certă în teren sau declarații ferme ale agricultorilor. Nici în privința societăților comerciale n-avem siguranța că producțiile sunt cele declarate, deoarece nici aici nu există o astfel de obligativitate; anumite cifre reale pot fi găsite doar în contabilitatea fiecărei ferme cu personalitate agricolă în parte.

Ceea ce știm sigur este că în exploatațiile individuale producțiile sunt mai mici, iar în cazul fermelor mari fluctuează, la tehnologii identice, în funcție de zonă, de condițiile de irigare etc. Sunt însă tehnicieni care au obținut producții de două ori cât media într-un județ sau altul, respectiv, 6-7.000 kg/ha.

Maria Bogdan

Evoluția nivelului producției de grâu pe teritoriul țării noastre, de-a lungul istoriei

În țara noastră, conform descoperirilor de la Cucuteni – Iași, grâul se cunoaște din perioada 3.000-1.000 î.e.n. Geto-dacii făceau comerț înfloritor cu grâul. O dezvoltare deosebită a luat cultura grâului după Pacea de la Adrianopol – 1829, când a fost eliberat comerțul cu diferite produse.

Cu dezvoltarea științei și tehnicii, în general, și a științei și tehnicii agronomice, în special, a avut loc și o creștere a nivelului producției de grâu, principala cultură alimentară a unei bune părți din omenire.

Geto-dacii și romanii obțineau în jur de 450 kg/ha grâu. După formarea poporului român, sec. III-VIII, s-a ajuns la 600 kg/ha. În secolele XVIII-XIX producția de grâu a ajuns la 800-900 kg/ha. În prima jumătate a secolului al XX-lea s-a ajuns la 1.200 kg/ha, ceea ce înseamnă că o dublare față de perioada formării poporului român și o triplare față de cea obținută de geto-daci și romani a avut loc după 1.000 de ani.

În cel de-al treilea sfert al secolului al XX-lea (1950-1975) producția a ajuns la 2.400 kg/ha, adică dublarea producției s-a realizat în 25 de ani față de jumătatea secolului al XX-lea.

În ultimul sfert al secolului XX cultivatorii fruntași au obținut 5.000 kg/ha, adică de 10 ori recoltele obținute de daco-romani.

În primii ani ai secolului XXI, fermierii din țara noastră cu producții record au realizat 10.000-11.000 kg/ha grâu, cu cele mai productive soiuri, adică de 20 de ori producțiile obținute de daco-romani.

Desigur, nivelul producției medii pe țară este altul, dar evoluția prezentată demonstrează potențialul de producției al actualelor soiuri de grâu, pe de o parte, și tehnologia de cultură superioară aplicată de fermierii recordiști, pe de altă parte.

În perioada interbelică (1934-1938) producția de grâu a fost 1.020 kg/ha, iar în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial și după cumplita secetă din 1946-1947 producția medie pe țară nu a depășit 1.120-1.130 kg/ha.

După 1960 s-a cunoscut o oarecare înviorare, astfel că în 1960-1965 s-au obținut 1.450 kg/ha; în 1966-1970 – 1.680 kg/ha; în 1971-1975 – 2.210 kg/ha, iar după 1976 s-au obținut 2.680 kg/ha.

În 1990 s-au realizat 3.210 kg/ha, însă în anii secetoși, cum a fost 1992, a scăzut la 1.470 kg/ha.

Producții medii record pe țară s-au obținut în anii 2017 și 2018 când s-au înregistrat peste 4.800 kg/ha.

Aceste producții demonstrează că la capitolul „tehnologia culturii grâului“ avem încă multe de învățat deoarece, cu aceleași soiuri, însă cu tehnologia de cultură superioară, s-au obținut recordurile menționate.

Avem încă multe de învățat și de la anumite țări europene care au obținut producții medii pe țară aproape duble față de cele obținute de noi. Astfel, în această perioadă Olanda obținea 8.033 kg/ha, Irlanda 7.500 kg/ha, Anglia 7.233 kg/ha etc.

Am prezentat acest tablou privind producția de grâu pentru a vedea evoluția sa de-a lungul istoriei, pe de o parte, dar și pentru a remarca potențialul foarte ridicat al actualelor soiuri de grâu și nivelul producțiilor ce pot fi realizate printr-o tehnologie de cultură superioară, pe de altă parte.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Un nou eveniment Portfolio Farm a fost organizat în centrul țării

Compania Corteva Agriscience a organizat al treilea eveniment Portfolio Farm în mediul online, de această dată însă filmările au fost transmise din județul Cluj, în cadrul fermei Agro Turdean Impex, acolo unde gazdă a fost fermierul Emil Turdean. Acesta lucrează 750 ha, iar platforma de prezentare a cuprins sole de rapiță, floarea-soarelui, porumb și grâu.

“Această platformă este deja consacrată în zonă și, împreună cu compania Corteva, încercăm să aplicăm cele mai bune tehnologii atât pe timp de secetă, cât și în vremuri ploioase astfel încât să obținem rezultate foarte bune. Numai producțiile mari și calitative ne mai pot ține în competiție cu marii producători de pe piață”, a declarat Emil Turdean.

Modul de acțiune al produselor de protecția plantelor din portofoliul Corteva a putut fi observat la toate cele patru culturi, iar în ceea ce privește grâul și rapița putem spune că producțiile se preconizează a fi mult mai bune decât în alte zone din țară.

Ce produse au fost aplicate în solele de grâu? Bizon,  acel produs care elimină încă de la început buruienile din cultura de grâu. “Conține 3 substanțe active care acționează la nivelul solului, dar care are și acțiune foliară. Produsul se aplică în toamnă, în doză de 1 l/ha, are o flexibilitate foarte mare și se poate fi administrat încă de la răsărire, până la sfârșitul înfrățitului. Știm că în contextual condițiilor climatice apar tot felul de provocări, iar una dintre cele mai mari este combaterea buruienilor precum Veronica spp., macul sau turița, iar Bizon asta face. Combate chiar și samulastra, atât de floarea-soarelui, cât și de rapiță, precum și iarba vântului, care știm că face mari probleme în culturi. În cele mai multe cazuri, după aplicarea produsului Bizon în toamnă nu mai este nevoie de aplicarea altor produse în primăvară pentru că menține cultura curată de buruieni până la recoltare”, a precizat  Ion Mutafa - Category Marketing Manager Erbicide.

Un alt produs aplicat culturilor de cereale din cadrul platformei din județul Cluj a fost Pixxaro™ Super cea mai nouă inovație în domeniul erbicidelor. Despre acest produs Ion Mutafa a precizat faptul că are în componența sa cea mai nouă substanță activă -  Arylex™ Active, ce are un mod rapid de acțiune, chiar și la temperaturi de 2-3°C. Combate turița, macul, pălămida, ambrozia, loboda și multe altele. Acest produs nu afectează rotația culturilor, pentru că după ce a fost aplicat unei culturi, nu lasă remanențe care pot afecta următoarea cultură, fie că este vorba vorba despre un asolament normal, sau despre cazul culturilor întoarse din pricina calamităților.

Tot în cultura de cereale a fost aplicat și fungicidul sistemic Evolus®. “Este un produs consacrat pentru combaterea unui spectru larg de boli precum făinarea, septorioza, dar și bolile spicului cum ar fi fuzarioza. Se poate aplica ca prim tratament încă din primăvară devreme și asigură o protecție sigură și de lungă durată, dar mai poate fi aplicat și ca al treilea tratament atunci când apar bolile spicului”, a specificat Ana-Maria Pascariu - Category Marketing Manager Fungicide și Insecticide.

Ana Pascariu

Un alt produs pe care Ana-Maria Pascariu l-a prezentat fermierilor a fost Transform un insecticid performant menit să combată insectele cu aparat bucal de înțepat și supt. Se aplică 48 g/ha încă din toamnă și apoi este recomandată încă o aplicare în primăvară împotriva afidelor.

Platforma din județul Cluj a cuprins și loturi de rapiță, o cultură greu încercată în acest an la nivel național, dar care în ferma domnului Turdean promite o producție mulțumitoare. Aici a fost semănat hibridul etalon al companiei Corteva, respectiv PT264. Este un hibrid care ajută fermierii să obțină producții foarte bune, pentru că prin specificitatea lui are capacitatea de a se adapta condițiilor dificile de mediu.

“Hibrizii Pioneer® trebuie tratați cu noul tratament la sămânță Lumiposa® din brandul Lumigen® pentru a-i asigura împotriva atacurilor dăunătorilor, până în stadiul de 4 frunze. Apoi, în vegetație recomandăm aplicarea Produsului Inazuma, ce are la bază două substanțe active complementare, cu moduri diferite de acțiune, care acoperă un spectru larg de dăunători. El poate fi aplicat încă din faza de 4-6 frunze, până la butonul floral, însă niciodată atunci când plantele sunt înflorite. Trebuie menționat că poate fi aplicat și la porumb pentru Diabrotica și Ostrinia”, a mai punctat Ana-Maria Pascariu.

Pentru a menține curată cultura de rapiță, fermierul Emil Turdean a aplicat erbicidul  Korvetto™, cea mai avansată soluție tehnologică în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene. “Acesta conține noua substanță Arylex™ active, precum și substanța activă clopiralyd, care au un spectru foarte larg de combatere a buruienilor. Se aplică doar primăvara, în doză de 1 l/ha, până la apariția mugurilor florali, dar aceștia să fie acoperiți de frunze. Practic, vom înlocui cu acest produs Galera Super, care va rămâne doar cu aplicare în toamnă. Combate: ambrozia, macul, turița care creează probleme inclusiv la recoltare, pălămida, cornuții, loboda, dar și alte buruieni problemă”, a precizat Ion Mutafa.

Nu puteau lipsi din cadrul platformei solele de floarea-soarelui semănate cu hibrizii P64LE99 și P64LE136, despre care fermierul gazdă afirmă faptul că în acest moment arată impecabil. Compania Corteva este lider de piață la cultura de floarea-soarelui în România, dar și în tot sud-estul Europei și acest lucru a fost posibil datorită tehnologiei Express®, care asigură o combatere eficientă împotriva buruienilor. “Anul acesta fermierii au avut posibilitatea să aleagă un pachet avantajos cu hibrizii Pioneer și erbicidul Express, și a putem spune că a făcut diferența în câmpuri. Cel mai cultivat hibrid de floarea-soarelui din România este P64LE99 pentru că s-a adaptat perfect condițiilor din țara noastră. Are cel mai înalt grad de toleranță la  Phomopsis și poate fi cultivat cu succes pe terenurile mai joase, ce prezintă riscuri de băltiri. Recomandăm semănarea lui mai ales fermierilor care aplică tehnologie, pentru că are un potențial de producție extraordinar. Un alt hibrid performant inclusiv în această zonă este P64LE136. Noi spunem că este un nou pas în genetică pentru că are modificată poziția calatidiului, are o bună îmbunătățire a masei hectolitrice și cu rezistență foarte bună la principalele boli care apar în cultură. Este acel hibrid perfect dacă primește precipitații în perioada de vegetație. Nu suportă densități mai mari de 60.000 plante recoltabile la hectar și este recomandat în special fermierilor din sudul, vestul și centrul țării. Dacă beneficiază și de tehnologie, poate oferi producții mai mari față de toți ceilalți hibrizi din piață”, a punctat Andrei Ciocoiu – Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase.

Cultura de floarea-soarelui a fost tratată cu Tanos®, un fungicid cu un spectru larg de combatere a Putegaiului alb sau cenușiu, Alternarioză sau Mană. Despre acest produs, Ana-Maria Pascariu, Category Marketing Manager Fungicide și Insecticide, a menționat faptul că se aplică ca prim tratament în stadiul de 4-6 frunze, pentru prevenirea instalării bolilor la tulpină și frunze, și ca al doilea tratament pentru protejarea calatidiului.

Loturile de porumb din centrul țării arată în acest moment foarte bine, iar dacă fermierii au respectat recomandările specialiștilor Corteva, producțiile pe care le vor obține în acest an vor fi pe măsura așteptărilor.

Andrei Ciocoiu

Compania Corteva inovează continuu piața de porumb din România, astfel că în fiecare an venim cu hibrizi adaptați fiecărei zone și oricăror condiții de cultură. Aici au fost semănați 3 hibrizi: P9415, P9610 și P9757. Despre P9415 pot spune că este hibridul campion în grupa 300 - 350 FAO, este foarte bine adaptat condițiilor din România, la factorii de stres precum secetă și arșiță. Este și favoritul zonei, nu face probleme în perioada recoltatului, pierde foarte ușor apa la maturitate. Singurul aspect de care trebuie să țină cont fermierii este densitatea. Sub 70.000 de plante recoltabile aceștia pierd destul de mulți bani, deci este nevoie de o densitate mai mare. P9610 este un hibrid nou, 350 FAO, care are o plecare explozivă în primele faze de vegetație, care se pretează la semănatul timpurii și se seamănă într-o densitate mai mare și oferă producții foarte bune, asemenea hibrizilor 380 FAO. Despre P9757 pot spune că este la limita cultivării în această zonă. Un lucru care-l diferențiază este stabilitatea, cel mai important aspect pe care ar trebui să-l urmărească fermierii la un hibrid. Acești 3 hibrizi ar trebui să fie prezenți în orice fermă pentru că vor oferi satisfacții indiferent de zona în care vor fi cultivați și indiferent de condițiile de cultură de peste an”, a mai prezentat Andrei Ciocoiu.

Culturile au fost erbicidate cu Principal® Plus, produsul cu spectru complet pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate anuale și perene, inclusiv samulastra  de floarea-soarelui și rapiță. Se aplică în doză de 440 g/ha, în faza de 4-6 frunze a plantelor.

Pentru a viziona modul în care s-au dezvoltat culturile de grâu, rapiță, floarea-soarelui și porumb în ferma domnului Emil Turdean vă invităm să urmăriți și materialul video:

Portfolio Farm Furculești, primul eveniment în câmp din 2020 pentru Corteva Agriscience

Compania Corteva Agriscience a lansat o nouă serie de evenimente Portfolio Farm, de această dată online. Având în vedere măsurile de siguranță care se impun în urma răspândirii virusului Covid-19, compania nu a dorit să renunțe la evenimentele de prezentare în câmp, motiv pentru care acestea au fost mutate în spațiul online și astfel devin disponibile fermierilor interesați să observe cum se comportă anumiți hibrizi și ce rezultate oferă produsele de protecția plantelor.

Astfel, primul eveniment de acest gen a avut loc la Furculești, județul Teleorman, în ferma domnului Cosmin Băcanu, acolo unde de altfel participau an de an fermierii din sudul țării. Platforma de prezentare, pregătită cu minuțiozitate, a cuprins loturi de porumb, floarea-soarelui și grâu.

Gazdele evenimentului online au fost și de această dată Jean Ionescu – Country Leader România&Rep. Moldova, Maria Cîrjă - Marketing Leader România&Rep. Moldova , Liliana Ciulu - Director vânzări Zona 4, Ion Mutafa - Category Marketing Manager Erbicide, Mihai Valentin – Category Marketing Manager Porumb și Soia, Andrei Ciociu – Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase  și, evident, fermierul Cosmin Băcanu.

Platforma din acest an este formată din loturi semănate cu 19 hibrizi de porumb, brandul Pioneer®, 14 hibrizii de floarea-soarelui Pioneer®, inclusiv hibrizi noi, precum și sole de grâu unde au putut fi observate efectele produselor de protecția platelor din portofoliul Corteva.

De mai bine de 10 ani fermierii din zona Teleormanului veneau aici să observe platforma Corteva, pentru că puteau să vadă în vegetație toți hibrizii Pioneer®, iar în ultimii 3 ani, puteau observa și cultura de grâu care beneficia de produse de protecția plantelor din portofoliul companiei. Și în acest an, platforma așteaptă vizitatorii, astfel că dacă au drum în zonă, îi invităm pe agricultori să observe culturile. În ceea ce privește culturile de porumb și floarea-soarelui, terenul a fost arat în toamnă, la adâncimea de 30-35 cm, după care am făcut o lucrare cu grapa cu discuri și am lăsat în toamnă terenul nivelat perfect, pentru a păstra apa în sol. În primăvară am trecut cu un combinator superficial, la 5-8 cm, am semănat și am aplicat îngrășăminte complexe localizat la sămânță. La porumb am semănat 70.000 de semințe germinabile/hectar, iar erbicidele le-am aplicat conform recomandărilor. La floarea-soarelui am ales să semăn la adâncimea de 5-6 cm pentru ca semințele să beneficieze de apă. De asemenea, am aplicat la floarea-soarelui produsul Tanos®”, a menționat fermierul Cosmin Băcanu.

Loturile de porumb se prezintă în acest moment foarte bine, dovadă că toți cei 19 hibrizi au un start excepțional. Până în acest moment a fost aplicat erbicidul, în doză de 330 g/ha, pentru a combate toate buruienile dicotiledonate și monocotiledonate anuale și perene.

Același lucru se poate spune și despre loturile de floarea-soarelui de la Furculești. Până în prezent, plantele au beneficiat de o aplicare cu fungicidul Tanos® 50 WG.

Aplicarea fungicidelor la cultura de floarea-soarelui ar trebui să fie pentru fiecare fermier o prioritate, nu o opțiune. Spun acest lucru pentru că această cultură are predispoziție la foarte mult boli, cum ar fi mana sau sclerotinia. Din acest motiv, aplicarea a două fungicide este mai mult decât necesară. Prima aplicare trebuie efectuată în faza de 4-6 frunze, iar al doilea tratament la apariția butonului floral”, a precizat Liliana Ciulu – Director Vânzări.

Platforma de grâu a fost împărțită în două loturi. Primul lot a fost erbicidat în toamnă cu produsul Bizon, iar cel de al doilea a fost erbicidat în toamnă cu pachetul Pixxaro™ Super. De asemenea, a fost aplicat fungicidul Evolus®, lider în combaterea făinării.

Am încercat la Furculești să oferim două alternative, erbicidarea în toamnă cu Bizon™ și în primăvară cu Pixxaro™ Super, iar rezultatele pe care le putem vedea acum sunt excepționale”, a punctat Liliana Ciulu.

Despre erbicidele aplicate detalii a oferit Catgory Marketing Managerul Ion Mutafa: “Bizon™  este acel produs care asigură o cultură curată încă din toamnă. Reprezintă cea mai bună variantă pentru combaterea tuturor buruienilor dicotiledonate și a buruienilor graminee. Produsul Bizon™ combate buruieni precum Veronica spp., macul, turița și multe altele care fac mari pagube în culturile de cereale. Când se aplică? Toamna, în doză de 1 l/ha, începând de la răsăritul grâului, până la înfrățit. În parcela de la Furculești a fost o infestare cu ovâscior (Avena Fatua), astfel că a fost nevoie și de aplicarea produsului Floramix pentru a controla și această buruiană. Un alt produs important din portofoliul companiei este Pixxaro™ Super și combate cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate anuale și perene din culturile de cereale. Pachetul conține Pixxaro™ și Frontal® și este destinat utilizării pe o suprafață de 4 hectare și se poate aplica până la faza de burduf a cerealelor. Vorbim despre o nouă moleculă, Arylex™ active, care acționează și la temperaturi mai scăzute, chiar și la 2-3°C. Combate turița, macul, pălămida, ambrozia, loboda și multe altele. Acest produs nu afectează rotația culturilor, pentru că după ce a fost aplicat unei culturi, nu lasă remanențe care pot afecta următoarea cultură. De asemenea, pentru combaterea afidelor în această platformă a fost administrat produsul Transform, în doza de 48 g/ha”, a menționat Ion Mutafa.

Chiar dacă întâlnirea cu agricultorii din zonă nu a avut loc ca în alți ani, platforma de la Furculești este înființată chiar la drumul principal, iar fermierii se pot opri din drum și pot analiza culturile oricând doresc. Reprezentanții companiei îi asigură pe toți fermierii de întreg suportul de care au nevoie în această perioadă, motiv pentru care acest gen de evenimente vor continua și în alte zone din țară.

Materialul video îl puteți urmări accesând linkul: https://www.youtube.com/watch?v=bp8Euj5r-nk&feature=youtu.be

Situația agricolă în județul Timiș

În urma discuțiilor avute cu directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a județului Timiș, dr. ing. Petanec Doru Ion, și a deplasărilor prin județ, starea culturilor agricole și a lucrărilor de sezon se prezintă astfel: grâul de toamnă (137.000 ha semănate), orzul și orzoaica (13.000 ha semănate) au intrat bine în vegetație, conform fenofazei din prezent.

Dr. ing. Petanec Doru Ion ne-a declarat: „Înfrățirea este bună și foarte bună. Nu sunt probleme cu bolile foliare. Pe alocuri au fost prezente făinarea și septorioza, dar s-au făcut tratamente la timp și nu sunt probleme majore. Credem că șocul termic (temperaturi nocturne de -2°C, -6°C) au stopat evoluția bolilor foliare. Rapița de toamnă pentru sămânță (20.000 ha semănate) se prezintă în general bine. Cam jumătate din suprafață are apărută tulpina floriferă și au apărut butonii florali. Sunt probleme fitosanitare în sensul că au apărut atipic, în noiembrie și februarie, gândacul rapiței (Meligethes aeneus) și, în prezent, gărgărița florilor și a silicvelor (Ceutorhynchus sp.)“.

Dr. ing. Petanec ne-a mai spus că deși fermierii au făcut la timp tratamente fitosanitare, talia plantelor este însă, în general mică față de talia caracteristică soiurilor respective.

S-a însămânțat o treime

La semănăturile de primăvară este următoarea situație: porumbul (planificat județ – 180.000 ha), floarea-soarelui (planificat județ – 77.000 ha) și soia (planificat județ – 22.000 ha) au fost însămânțate în proporție de 1/3 din suprafața propusă. Pregătirea patului germinativ este destul de greoaie din cauza deficitului de apă din sol. Întâlnim sol reavăn doar la adâncimea de 7-8 cm. Dr. ing. Petanec mai spune că se bazează pe utilajele moderne de prelucrat solul și pentru semănat, care vor asigura semănăturile de primăvară de calitate. Totodată, s-a finalizat erbicidatul culturilor agricole semănate în toamnă și se execută erbicidatul preemergent la culturile de primăvară, conform tehnologiei, precum și tratamentele la sămânță și materialul săditor. La porumb și floarea-soarelui se folosește sămânță de calitate, tratată; din hibrizi pentru zona de defavorabilitate și în funcție de observațiile și agrearea fermierilor, din gama timpurii-târzii.

Despre sectorul horticultură, dr. ing. Petanec ne-a spus că fermierii au plantat deja în sere și solarii (în special cei care doresc să producă tomate conform HG nr. 248/ 26.03.2020). În pomicultură, ca urmare a înghețului consecutiv timp de 3 nopți la rând, a fost afectată rodirea la cais și piersicul timpuriu. În viticultură nu sunt probleme deosebite. În sectorul zootehnic, la fermele de bovine nu sunt probleme, la fermele de suine s-au stopat focarele de P.P.A. și sunt în supraveghere conform legislației. Nici la fermele de ovine nu sunt probleme, doar unele îngrijorări cu privire la valorificarea meilor. Dr. ing. Petanec atrage atenția că există în toată zona județului Timiș nevoia de aprovizionare cu apă a solului, fiind o secetă pedologică foarte pronunțată, iar pentru semănăturile din primăvară vor fi probleme. „Deja la rapița care va înflori va fi un prag sensibil privind aprovizionarea cu apă din sol. Toți fermierii noștri sunt în câmp la lucrările agricole de sezon. Suntem în permanentă  legătură cu fermierii, le acordăm tot sprijinul posibil, în funcție de condițiile impuse de Ordonanțele Militare“, a conchis dr. ing. Petanec Doru Ion.

Clement LUPU

Alexandru Daniel: „Culturile de orz și grâu semănate în toamnă arată bine acum“

Evoluția culturilor agricole este stabilită încă din toamnă, când startul lor depinde aproape în exclusivitate de condițiile meteo. Toamna aceasta a fost una prielnică, iar perspectiva este una pozitivă, spune Alexandru Daniel, șeful Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

Informațiile sunt cumulate din 66 de puncte de observație din țară

Reporter: Administrația Națională de Meteorologie are în teren 66 de stații care furnizează constant informații despre starea vremii și modul în care culturile agricole au evoluat în funcție de  impactul condițiilor meteo.

Alexandru Daniel: Într-adevăr, Departamentul de Agrometeorologie are 66 de puncte în ceea ce privește Rețeaua de Monitorizare a Principalelor Culturi Agricole din țară. Acestea furnizează săptămânal informații referitoare la starea de vegetație a principalelor culturi aflate în câmp. Aceste observări de natură fenologică – stadiul de dezvoltare a culturii, faza în care se găsesc aceste culturi, lucrările care s-au efectuat în cultura respectivă, dacă s-au aplicat sau nu irigații – se coroborează cu măsurătorile decadale, la 10 zile, efectuate pentru măsurarea umidității în câmp în culturile de grâu de toamnă și la porumb și floarea-soarelui pe parcursul sezonului de primăvară-vară. Aceste informații se compilează aici, la București, și se realizează hărțile de umiditate a solului în care se evidențiază zonele cu probleme legate de regimul hidric în sol. Adică, dacă există fenomenul de secetă și care sunt gradele acestuia. Aceste informații sunt bazate și validate de fiecare dată prin formule matematice care ne ajută să facem o estimare cât mai apropiată de realitatea din teren. Din nefericire, nu putem să avem în toate zonele din România astfel de puncte de observație, așa că facem o situație la nivel de țară cu rigoarea corespunzătoare calculelor și măsurătorilor din teren.

Perspectiva evoluției culturilor de toamnă este optimistă

Rep.: Îmi spuneați că ați primit deja informări de la aceste puncte de observație, cum le spuneți, și că sunt culturi care arată foarte bine în momentul de față.

A.D.: Anul acesta agricol a debutat foarte târziu, în mod normal sezonul agricol începe în septembrie anul curent și se termină în luna august a anului viitor, și a fost secetă aproape în toate culturile semănate în această toamnă. Pregătirea terenului înainte de semănat a fost foarte greu de realizat, dar și semănatul în sine și acest fapt a cauzat probleme foarte mari fermierilor în ceea ce privește semănatul de toamnă. Unii au reușit să semene, alții au depășit perioada optimă de la jumătatea lunii octombrie și au prelungit-o către sfârșitul lunii octombrie, chiar începutul lunii noiembrie. Chiar dacă acestea au fost semănate târziu, au reușit să răsară și să parcurgă primele faze fenologice, germinarea, apariția primelor frunze și chiar înfrățirea. Din informațiile pe care le avem noi, grâul și orzul în acest moment prezintă un covor bine încheiat, adică răsărirea culturilor a fost făcută uniform. Asta ne creează o perspectivă optimistă în ceea ce privește evoluția culturilor în anul viitor. Acest lucru s-a produs în condițiile în care abia acum, în luna noiembrie, am avut primele precipitații după o perioadă foarte îndelungată. În aproape patru luni cantitățile de precipitații au lipsit cu desăvârșire pentru terenurile care au fost cultivate în toamnă. Dar, spre deosebire de alți ani, ultimii ani au avut particularități specifice în ceea ce privește culturile din câmp. În toamna anului 2018, spre exemplu, când a fost, de asemenea, secetă, dar ploile au apărut mai devreme, prin luna octombrie s-a semănat mai târziu și au existat zone în care culturile de grâu și orz nu au răsărit înainte de intrarea în iarnă, dar au răsărit în primăvară. Culturile acestea au dat producții foarte bune, chiar dacă au fost semănate în afara perioadei optime.

Ultimii doi ani au fost atipici

Rep: Și ce relevă acest aspect?

A.D.: În această ecuație plantă-climă- atmosferă-sol există o complexitate care uneori nu poate fi explicată. Sunt situații în care nu știm cum vor decurge lucrurile pentru că, pe parcurs, condițiile meteo se pot îmbunătăți. Avem exemplul anului trecut care, deși a fost unul dificil la început, ulterior lucrurile s-a redresat prin precipitațiile care s-au acumulat pe perioada iernii. Trebuie să precizăm că în intervalul decembrie – februarie plantele intră într-o așa-zisă perioadă de odihnă. Asta nu înseamnă neapărat că își întrerup procesele, ci are loc o desfășurare mult mai lentă a acestor procese biologice. Practic, intră într-o fază de latență și nu mai utilizează foarte mult resursele din sol, nici apa. Așadar, se pot acumula precipitații care ar trebui să vină preponderent din zăpadă, dar este bine și dacă vin din lapoviță sau ploaie. Această apă care se acumulează în sol va fi foarte bună în primăvară, atunci când au loc primele faze în dezvoltarea culturilor de toamnă și când cerința de apă este mai mare. Ultimii doi ani au fost foarte atipici pentru agricultură pentru că am avut perioade foarte secetoase sau cu cantități foarte mari de precipitații la începutul verii în acest an și iarăși cu secetă care s-a prelungit până în  pragul iernii.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Societatea Almos şi USAMV Iaşi, în vizită la fermierul Iulian Alexandru Cozma

În luna octombrie, studenţii din anul IV de la Facultatea de Agricultură şi Montanologie, din cadrul Universităţii de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi (USAMV), au făcut o vizită tânărului fermier Iulian Alexandru Cozma, din satul Miron Costin, comuna Trifeşti, județul Neamț, care se afla în campania de recoltat sfeclă de zahăr. Cel care a făcut posibilă această vizită şi a venit cu combina de recoltat sfeclă Ropa a fost Alexu Molodoi, de la societatea Almos Group România.

Almos Agrorom: 900 ha de sfeclă pentru zahăr

Alexu Molodoi, director tehnic al firmei Almos Group România şi inginerul agronom al societăţii, a prezentat viitorilor ingineri societatea, structura culturilor şi în special a vorbit despre cultura de sfeclă pentru zahăr. „Astăzi suntem oaspeţii tânărului Alexandru Gozma, pe o parcelă de sfeclă de zahăr, cu combina noastră Ropa. Din cauza condiţiilor meteo nu am putut ajunge la parcela unde recoltăm, în condiţii bune, astfel încât şi dumneavoastră să vedeţi această cultură, care este foartă importantă pentru noi. Despre Societatea Almos pot spune că exploatează 3.600 ha de teren pe raza a mai multor comune din judeţul Neamţ. În zona în care ne aflăm, Miron Costin, comuna Trifeşti, avem aproximativ 1.500 ha. Ca structură de cultură în anul agricol 2018-2019 am recoltat 230 ha de rapiţă; cu toate că am semănat în toamna anului 2018 730 ha, 500 ha le-am întors şi au rămas 230 ha, cu o producţie catastrofală. În ceea ce priveşte cerealele păioase, orz şi grâu, avem 200 ha, unde am realizat o producţie de 5 tone, mai puţin în comparaţie cu anul 2018 cu cca 20-25% şi porumb 800 ha. Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr, care este cea mai importantă cultură pentru noi, este de aproximativ 900 ha. Putem spune că suntem cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr din ţară, iar ca nivel de producţie şi tehnologie suntem tot cel mai mare furnizor de materie primă pentru Agrana. Dacă Agrana procesează 500.000 tone de sfeclă de zahăr într-o companie, 10% din acea cantitate este livrată de către firma Almos. Pot să mai spun că pentru această cultură subvenţia este destul de consistentă deoarece sfecla beneficiază de sprijin cuplat, care în campania 2018 a fost de 825 euro/ ha. În afară de preţul care este în contract, Agrana, pentru a stimula producţia de sfeclă în zonă, oferă suplimentar 150 de euro pentru fiecare hectar cultivat pentru această campanie“, a precizat Alexu Molodoi, odată cu vizita în câmp.

„În anul 2019 am cultivat o suprafaţă totală de 600 ha de teren, dintre care aproximativ 58 ha de sfeclă pentru zahăr, plus alte culturi precum grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Anul acesta am avut ca experiment 2 ha de năut şi 2 ha de mazăre, dar pentru primul an nu pot spune că sunt chiar profitabile. La cultura de sfeclă pentru zahăr am fertilizat cu 450 kg NPK 4:24:12, după care am arat. În primăvară am folosit combinatorul pentru pregătirea patului germinativ, după care a urmat semănatul. La această cultură am făcut două tratamente de la firma Adama cu produsul Belvedere Forte, care are trei substanţe active, plus Tornado, care are ca substanţă activă metamitronul; acest produs menţine câmpul curat de buruieni monocotile şi dicotile. Din cadrul portofoliului FMC am aplicat două erbicide, respective Safari si Venzar, ambele fiind sistemice. Anul acesta estimez o producţie de 80 de tone la hectar“, încheie Iulian Alexandru Cozma.


Tânărul Iulian Alexandru Cozma, gazda acestei vizite, le-a vorbit viitorilor absolvenţi despre structura culturilor din ferma sa, dar şi despre tehnologia folosită.

Beatrice Alexandra MODIGA

„Templul“ grâului românesc își prezintă roadele

A devenit o tradiție ca în fiecare an, în luna iunie, când lanurile de grâu, triticale și orz sunt bine înspicate, INCDA Fundulea să organizeze o zi a porților deschise pentru ca cei interesați de pâinea țării să viziteze, la fața locului, perlele grâului românesc.

Astfel, și la debutul verii, a fost organizată o asemenea zi care a fost norocoasă și de timp favorabil, fără ploaie. A fost prezent acad. Cristian Hera, cel care a condus destinele Institutului Fundulea peste două decenii și care, așa cum apreciază actualul director general P. Mustățea, este directorul emblematic al acestui institut. De asemenea, au fost prezenți prof. I. Jelev, vicepreședinte ASAS, reprezentanți din Ministerul Agriculturii, de la Laboratorul central pentru controlul calității seminței, din Insula Mare a Brăilei, doamna Crețu – director executiv al APPR, cercetători din stațiuni, directori de stațiuni Negrilă, Trașcă, Marușca – veterani ai cercetării agricole, precum și numeroși fermieri dintre care nu au lipsit decanul de vârstă dr. ing. Gh. Nițu și organizației fermierilor, Ion Cioroianu.

Prima parte s-a desfășurat în sala unde dr. ing. Gh. Ittu a prezentat situația climatică a toamnei 2018 și a primăverii 2019, cu mențiunea că majoritatea semănăturilor de toamnă au răsărit în iarnă. S-a apreciat evoluția miraculoasă a cerealelor de toamnă până în prezent.

Dr. Ittu arată că cele 12 soiuri de grâu românesc, care se găsesc înscrise în Catalogul Oficial, în concurență cu cele peste 100 soiuri străine, ocupă mai mult de 50% din suprafața cultivată cu grâu.

Soiurile străine, în anumiți ani, dau producții mai mari, dar sunt net inferioare soiurilor românești în ceea ce privește calitățile de panificație. Soiurile românești ajung la un potențial genetic de producție de 10 t/ha, ceea ce este destul pentru actuala etapă. Amelioratorii ar fi indicat ca în perioada următoare să se ocupe, cu prioritate, de creșterea rezistenței la factorii biotici și abiotici.

Soiurile românești sunt mai bine adaptate la condițiile pedoclimatice din România, sunt mai rezistente la secetă, arșiță și temperaturi scăzute, mai rezistente la boli și dăunători și au o mai mare stabilitate în producție. Așa se explică de ce marii fermieri din I.M.B., de la Curtici, Arad și mulți alții cultivă soiuri românești de grâu.

A urmat deplasarea la câmp unde am fost întâmpinați de acad. N. N. Săulescu, creatorul principal al soiurilor de grâu.

Au fost prezentate soiurile mai noi de grâu și de perspectivă. Alături de soiul Glosa, omologat în 2005 și bine cunoscut de fermieri pentru potențialul de producție și calitățile de panificație, au fost prezentate soiurile mai noi, superioare soiului Glosa, și anume: Litera, omologat în 2010, Miranda în 2011, Otilia în 2013 și Pitar în 2015, precum și ultimele creații, două linii de perspectivă, Voinic și Ursita.

La triticale au fost prezentate mai multe soiuri, însă cu accent pe ultimele creații: Negoiul omologat în 2012, Tulnic în 2017 și Ultrafun în 2018. La orz a prezentat tânărul inginer Eugen Petcu soiurile: Ametist omologat în 2012, Smarald în 2013, Simbol în 2015, Onix în 2017 și Lucian în 2018. La orzoaică, ultimele creații au fost Artemis din 2012 și Gabriela din 2017.

Au urmat numeroase întrebări din partea participanților, la care cercetătorii au dat răs­punsurile cuvenite.

S-a apreciat că starea excelentă în care se găsesc culturile, într-un an destul de dificil climatic, demonstrează zestrea genetică a acestor soiuri, capabile să se adapteze ușor la asemenea dereglări climatice.

Participanții au plecat convinși că pâinea țării se află în mâini bune și că trebuie să fie extinsă cultivarea acestor soiuri valoroase.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Ziua Câmpului de Cercetare și Dezvoltare la Lovrin

În prezența a peste 300 de fermieri și parteneri din județele Arad și Timiș, a cadrelor didactice universitare, cercetători de la alte stațiuni din țară, studenți și elevi, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin din județul Timiș a organizat Ziua Câmpului de Cercetare și Dezvoltare ediția 2019.

Coorganizatorii evenimentului au fost Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“ și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României“ din Timișoara. Deschiderea a fost făcută de conf. univ. dr. Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin, care a prezentat echipa de cercetători și noutățile stațiunii în fața invitațiilor.

Președintele ASAS, prof. univ. dr. Valeriu Tabără, a spus în discursul său: „Mă bucur că la Lovrin aceste întâlniri devin o tradiție. Sunt convins că, dincolo de aceste momente, Lovrinul va constitui un punct de atracție în viitor pentru fermieri și pentru toți cei care produc în agricultura Banatului și nu numai. Cu câțiva ani în urmă cineva se îndoia că Lovrinul există. Există și chiar pe poziție fruntașă. Acest lucru se datorează noii conduceri de la SCDA, dar și unei echipe excepționale de cercetători care, în ciuda unor momente foarte grele prin care a trecut se găsește astăzi în plină creație. (...) Nu se poate trăi cu rezultatele de cercetare din import. Este vorba de valoarea inputurilor, de ceea ce înseamnă costurile pentru producția agricolă și de adaptabilitatea la niște condiții climatice în schimbare“, a explicat președintele ASAS.

Prolema pâinii…

Totodată, Valeriu Tabără a adăugat: „Mai este o altă problemă pe care trebuie să o știți. Discutăm despre calitatea grâului. Calitatea nu este dată numai de calitatea de proteină și gluten, ci și de structurile glutenului. Despre asta nu vorbește nimeni nimic. Iar noi nu ne putem permite să jonglăm cu o astfel de problemă. Trebuie să știm exact de ce pâinea în România nu este de calitate, cu toate că în țara noastră se produce grâu de foarte bună calitate. La fel se va pune și la porumb discuția, înainte de superproducție e calitatea lui. Degeaba ne ducem la nu știu ce recorduri, când valoarea producției globale a României rămâne undeva la 15 miliarde, ce este extrem de mică, cam de 3 ori mai mică decât minimul potențialului. Nu este permis ca o țară cu mare putere agricolă la nivel european să fie cu balanță negativă agroalimentară. Aceste lucruri trebuie puse la punct în câțiva ani dacă vrem să avem durabilitate în producție.“

Noul soi Dacic

La finalul manifestării, am stat de vorbă cu directorul general al SCDA Lovrin, conf. univ. dr. Marinel Horablaga, care ne-a prezentat atât noutățile create, cât și viitorul stațiunii. „Noi venim cu propriile noastre creații. Pentru anul acesta am prezentat un soi de grâu nou, deja omologat, care se numește Dacic și care, zicem noi, este unul dintre cele mai bune soiuri de grâu existente astăzi pe piață. Nu a intrat încă în producție deoarece în primăvara acestui an a ieșit brevetul de omologare. Oricum, când a fost testat în rețeaua ISTIS a avut ca martor și soiuri din rețeaua academiei inclusiv de la Fundulea. A fost mai bun cu cel puțin 10% față de martorii folosiți. Nu vrem să facem rabat de la calitate. Calitatea a rămas aceeași, adică una foarte bună pentru panificație. Cantitatea a crescut în rețeaua de testare, unde a ajuns la 9.200 kg/ha producție, iar capacitatea biologică a noului soi depășește 10.000 kg la ha. Calitatea noului soi e determinată genetic și influențată de tehnologia folosită. Dacă are tot ceea ce îi trebuie poate să se ducă peste 14% proteina, glutenul de asemenea e unul foarte bun. Asta depinde și de natură, de tot ceea ce înseamnă tehnologie și de omul care face tehnologia respectivă. Deja traderii de cereale încep să ceară și calitate și vor fi fermierii obligați de preț până la urmă să vină să producă și să cultive soiuri de calitate. Eu sper că într-un termen foarte scurt cererea pentru soiurile calitative va fi tot mai mare. Noi am încercat să combinăm calitatea cu cantitatea. Fermierii sunt interesați de loturile demonstrative noi, unde avem în cultură doar categoria biologică superioară, prebază 1 și prebază 2. Nu vom vinde pe piață nimic în toamna acestui an. Noi sperăm că tot ceea ce producem acum peste un an să putem scoate în jur de 100 t de sămânță categorie biologic bază spre vânzare și să o vindem pe toată. Mai avem la ISTIS un nou soi de grâu, o linie nouă, care din rezultatele de până acum e mai bun decât Dacic, doar că va avea o altă răspândire geografică. Aceasta este o strategie a noastră deoarece încercăm să avem soiuri de grâu zonate. Cele care merg pe zona colinară, de câmpie, zona Bărăganului etc. E un regim climatic diferit și atunci trebuie să avem și aceste soiuri zonate. Mai menționez că soiul Dacic se adresează în special zonei colinare – Transilvania, zona aceasta de nord, nord-vest, iar celălalt soi pe care îl vom scoate va fi pentru Câmpia Română – Bărăgan.“

Noutăți de la SCDA Lovrin

Marinel Horablaga ne mai spune că „Avem un nou soi de cânepă care se numește Teodora, e mai bun decât ceea ce avem până acum, asta în condițiile în care avem poate cele mai bune soiuri de cânepă din Europa. Mai există în rețeaua ISTIS încă o linie de cânepă, cu fibră galbenă, o fibră pe care o dorește fiecare țesător, textilist. Avem un nou soi de ovăz de primăvară, Ovidiu, care se prezintă și el foarte bine din punctul de vedere al producției. Din analizele făcute de noi reiese că ar fi un soi care s-ar preta foarte bine și pentru partea de Food (mâncare) cu fulgii de ovăz pentru om nu numai pentru animale. Ne direcționăm cercetările și în acest sens. În agricultură se văd greu rezultatele. Mai avem mult de lucru. Reușita ține de resursa umană și de partea tehnologică. Resursa umană  am încercat să o întinerim, să o îmbogățim, să o creștem, ca număr. Deja putem spune că avem un fundament, putem deja să începem să construim pe fiecare laborator. În ceea ce privește resursa materială încă ne mai trebuie diverse lucruri. Așteptăm lista de investiții aprobată de la minister. Bani avem, doar de aprobări avem nevoie. Ne vom dota din punct de vedere tehnic pe partea de producere de sămânță. Spre finalul acestui an dorim să reabilităm toate laboratoarele din incintă și să ne dotăm cu aparatura de laborator necesară pentru a se face o cercetare așa cum scrie la carte. E un țel al meu ca această stațiune să devină institut de cercetare“.

Clement LUPU

Performanță în cultura de grâu cu produse Naturevo și Nufarm

În această perioadă, marile companii distribuitoare de inputuri pentru agricultură organizează tot mai multe evenimente în câmp cu scopul de a prezenta fermierilor loturi demonstrative unde au fost administrate produsele pe care le comercializează. În acest context, companiile Naturevo și Nufarm, alături de fermierul Gheorghe Nițu, au organizat la finalul lunii mai evenimentul intitulat Performanță cu Flexitechagro. Fermierii din județul Teleorman, și nu numai, au observat îndeaproape o platformă de grâu cu nu mai puțin de 37 de soiuri.

Planurile din târg…

„Noi am semănat grâul în octombrie, iar pe data de 20 ale lunii deja terminasem de semănat cele 2.000 ha de grâu pentru consum și cele 400 ha cu loturi semincere. Însă grâul nu a răsărit în toamnă decât foarte puțin în zona Mihăilești, restul suprafeței a răsărit în luna februarie, atunci când s-au înregistrat temperaturi pozitive. În prima decadă a lunii martie plantele au înverzit, însă plantele nu erau viguroase și atunci nu credeam că voi avea o cultură foarte productivă. Astfel că m-am consultat și cu specialiștii și am realizat un program de fertilizare cu îngrășăminte azotoase și le-am aplicat fazial, la rădăcină, și totul a decurs foarte bine pentru că am beneficiat și de ploi atunci când a fost nevoie“, a declarat gazda evenimentului, fermierul Gheorghe Nițu.

De protecția culturilor s-au ocupat specialiștii Naturevo și Nufarm, care, deși au stabilit un anumit plan de tratament încă din toamnă, acesta a fost schimbat în primăvară deoarece condițiile climatice au impus acest lucru.

„Grâul a fost semănat în epoca optimă, iar la tratamentul de sămânță s-a adăugat rețeta Naturevo: Rootip, Kerafol și Fighter Phos, câte un litru. Această combinație asigură: o energie germinativă mult mai puternică, dezvoltarea unui aparat radicular mult mai rapid și mai puternic, dezvoltarea părții aeriene și controlul bolilor din sol astfel încât fermierii să nu aibă pierderi de sămânță. A urmat și o rețetă de stimulare a aparatului radicular, a aparatului aerian și a creșterilor pentru înfrățire mai rapidă și atunci am aplicat combinația Rootip, Kerafol și Basfoliar 36 Extra. În cadrul tratamentelor noastre ulterioare, odată cu aplicarea tratamentelor fitosanitare, am pornit de la corectarea apei cu produsul Evoright. Pe lângă produsele de protecție, am mai adăugat și produse care măresc rezistența naturală a plantei. Men­ționez aici Copfort, care, pe lângă faptul că este un produs sistemic, acționează împotriva tuturor bolilor“, a punctat Ioan Enoiu, director general Naturevo.

Fermierii prezenți la eveniment estimează o producție de peste 6 tone/ha, o cifră mai mult decât mulțumitoare în această campanie dificilă, iar acest lucru a devenit posibil și datorită insecticidelor aplicate.

„Am aplicat primul insecticid atunci când a apărut musca cerealelor, astfel că pe 17 martie, apoi pe 27 martie am aplicat  erbicidul Saracen Max și fungicidul Mystic Pro. În luna aprilie a mai fost aplicat un tratament cu fungicid, iar la începutul lunii mai am aplicat un nou tratament cu insecticid deoarece a apărut tripsul“, a precizat Irina Mitu, director regional vânzări Nufarm.

La eveniment a participat și ministrul Agriculturii, domnul Petre Daea, care a vizitat lotul demonstrativ, felicitându-l la final pe fermierul gazdă pentru profesionalismul de care dă dovadă în mod constant.

Larissa SOFRON

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Tratamente la cerealele păioase (grâu, orz, ovăz, secară)

CULTURILE DE CEREALE PĂIOASE (grâu, orz, ovăz, secară) se vor trata împotriva bolilor foliare și de spic cu:

  • ORIUS 25 EW – 0,5 l/ha sau BUMPER 250 EC – 0,5 l/ha sau TOPSIN 70 WDG – 1 kg/ha sau ARTEA 330 EC – 0,4 l/ha.

Tratamentul se va efectua până la faza de înspicare a cerealelor.

Pentru combaterea gândacului bălos (Lema melanopa) din culturile de cereale păioase se vor folosi unul dintre următoarele produse: CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau FASTER 10 CE – 0,1 l/ha.

Tratamentul se va efectua la apariția larvelor și se va complexa cu tratamentul pentru boli foliare și de spic.

Tratați SFECLA DE ZAHĂR, SFECLA FURAJERĂ, GULII, VARZĂ, RIDICHI, IN şi CÂNEPĂ împotriva puricilor cu: NOVADIM PROGRESS – 0,2% sau CALYPSO 480 SC – 0,02%.

Tratamentul se va efectua la apariția puricilor pe plante.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică si chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală și 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Fertilizarea grâului de toamnă la desprimăvărarea acestui an

Problemele cauzate de secetă din toamna trecută obligă fermierii să acorde o atenţie mai mare lucrărilor de îngrijire a suprafeţelor însămânţate cu grâul de toamnă. Pe suprafeţe însemnate, grâul a ieşit din iarnă rărit şi slab înfrăţit, ceea ce va afecta negativ producţia de grâu din acest an.

În atenţie va trebui să stea fertilizarea lor cu îngrăşăminte azotate şi cu îngrăşăminte foliare cu macro şi microelemente, aplicate fazial în 2-3 reprize cu scopul de a acoperi cât mai bine nevoile de hrănire a plantelor.

Aplicate imediat la desprimăvărare, îngrăşămintele cu azot asigură plantelor o putere de regenerare mare, stimularea formării de noi fraţi și a primordiilor productive ale plantei.

Calculul dozei de azot la hectar din acest an va ţine cont de starea culturii grâului, ceea ce va însemna o majorare a dozei cu 10-20 kg s.a la hectar.

Timpul de administrare a îngrăşămintelor cu azot şi doze la hectar

– În mustul zăpezii (februarie-martie), jumătate din doza calculată. Restul, administrat fracţionat, astfel:

  1. de la terminarea înfrăţirii la împăiere;
  2. de la împăiere la apariţia ultimei frunze (frunza standard);
  3. de la înspicare la coacerea boabelor în lapte

– Vom alege cu grijă zilele cele mai propice pentru o eficacitate cât mai mare a lucrărilor aplicate, precum și pentru uniformitatea lor pe toată suprafaţa.

– Aplicarea fertilizărilor şi a tratamentelor foliare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor va fi pârghia principală de sprijin al producţiei de grâu din acest an.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU