reclama youtube lumeasatuluitv
update 1 Jul 2022

Fructele și legumele indicate în curele de slăbire

Fructele și legumele sunt o parte importantă a unei alimentații sănătoase. Totuși, trebuie să ținem cont că, dacă le consumăm în exces, acestea aduc o cantitate de grăsime în organism. De aceea, celor care doresc să țină o cură de slăbire specialiștii le recomandă consumarea moderată de fructe și legume care ne îngrașă. Din fericire, există atât fructe, cât și legume care te pot ajuta să arzi grăsimile. Vă prezentăm așadar câteva dintre produsele pe care le puteți introduce în alimentație pentru a avea un corp sănătos

Avocado conține Omega 9, respectiv grăsimi ce se găsesc și în compoziția uleiului de măsline și a nucilor de macadamia. Consumul de avocado accelerează transformarea grăsimilor în energie, crescând astfel și ritmul metabolismului.

Un alt aliment recomandat este nuca de cocos. Aceasta are un conținut ridicat de triglyceride. Consumul de nucă de cocos crește rata de metabolizare a ficatului cu până la 30%. De asemenea, uleiul de cocos este utilizat frecvent în tratamentul afecțiunilor glandei tiroide.

Lămâia poate fi inclusă în opțiuni pentru că aceasta acționează asupra organismului ca un detoxifiant hepatic și prin menținerea sănătății ficatului. După cum știm, un ficat sănătos este esențial în procesul de digestie și în arderea grăsimilor.

De asemenea, în urma numeroaselor studii specialiștii au constatat că grapefruitul este unul dintre cele mai indicate fructe în curele de slăbire. S-a observat că femeile care mănâncă zilnic grapefruit pot slăbi fără a schimba nimic altceva în alimentație deoarece acest fruct conține cele mai puține calorii. 

Roșiile sunt considerate drept unul dintre cele mai puternice antioxidante prin conținutul de licopen care are rolul de purificator al organismului. Acestea sunt bogate și în vitamina C și acid oxalic care accelerează metabolismul şi procesul de detoxifiere prin care sunt eliminate şi grăsimile. Roșiile sunt apreciate şi pentru faptul că sunt capabile să împiedice dezvoltarea cancerului, potrivit unor studii.

În lista celor mai bune legume care ard grăsimile se găsește și broccoli. Acesta conține multe fibre, astfel că este un aliat de nădejde pentru digestie și siluetă.

O altă opțiune este consumul de mere. Acestea îmbunătățesc digestia datorită conținutului ridicat de fibre, favorizând astfel eliminarea toxinelor din organism. În plus, reprezintă o gustare ideală pentru momentele în care vrei să îți potolești pofta de dulce.

Liliana POSTICA

  • Publicat în Magazin

Cristina Cucu – „Deseori fructele se strică în pomi sau în beciuri pentru că nu sunt valorificate“

Procesarea lor în suc pasteurizat natural este o soluție pentru această pierdere

„Suntem Cristina Cucu și Ștefan Mera, tineri țărani reveniți la origini după mulți ani de locuit în oraș. Ne-am mutat la Brănești, județul Dâmbovița, acum un an, iar înainte am stat jumătate de an tot la țară, în apropiere de Voinești, patria merelor. Toamna trecută am ajutat acolo o familie să-și culeagă livezile și am dat piept cu munca grea, fizică, și am înțeles mai bine toată logistica din spate, până la produsul final – fructele care ajung pe tarabele din piață. Toamna aceasta este primul sezon în care am început să facem suc de mere și de alte fructe. Nu suntem agricultori, avem alte meserii, dar învățăm pe parcurs și «motorul» este plăcerea de a fi în grădină, aproape ca o terapie! Avem prieteni și cunoștințe horticultori și suntem receptivi la sfaturile lor.“ Așa începe povestea unei mici afaceri de familie prin care se dorește promovarea consumului de suc natural obținut din fructe autohtone.

Pentru un litru de suc se folosesc cca 2 kg de fructe

Reporter: Care a fost rațiunea din spatele acestei decizii?

Cristina Cucu: Toamna aceasta, merii au fost foarte roditori și, în timp ce ne culegeam mere pentru noi, am realizat că sunt prea multe. Așa că ne-am gândit să fructificăm această cantitate de mere și să o transformăm în ceva care să reziste peste iarnă și, de ce nu, să propunem pentru vânzare. Așa că ne-am pus pe treabă. Chiar lângă căsuța în care stăm este o livadă imensă de mai bine de un hectar. Pomii sunt netratați, au primit doar apă din cer, lumina soarelui și câteva vorbe bune la asfințit de la noi, când ne mai plimbam printre ei. Inițial, am făcut suc doar din merele noastre, apoi am fost curioși să experimentăm și alte gusturi. Am dat sfoară-n sat și am găsit localnici care aveau pere, gutui și sfeclă din abundență. Deseori, la țară, fructele se strică în pomi sau în beciuri pentru că nu sunt valorificate. Așadar, am decis să facem un troc cu acești vecini, unde s-a putut, și am plătit pentru altă parte de fructe – la fel de curate și fără chimicale – căci oamenii erau atât de în vârstă încât nu își puteau culege propriile fructe. Am strâns în jur de 10 tone acest an, de la noi și de la vecinii cu livezi .

Rep.: Cât din această cantitate este procesată în suc?

C.C.: Pentru un litru de suc se folosesc aproximativ 2 kg de fructe, în funcție de cât sunt de zemoase. Am folosit cam 90% din cantitatea de mere pentru suc. Nefiind stropite, fructele nu rezistă mult timp, nici chiar în pivniță, așa că am considerat mai util să le transformăm pe majoritatea în suc pasteurizat.

Rep.: Există anumite soiuri de măr care se pretează mai bine pentru procesarea în suc?

C.C.: Teoretic, toate soiurile de mere pot fi presate pentru obținerea sucului, dar anumite soiuri de mere merită cu desăvârșire mâncate ca atare decât presate pentru suc (botul de iepure, de exemplu).

Din 100 kg de mere se obțin circa 65 litri de suc

Rep.: Care sunt costurile de procesare, cum se calculează acest serviciu?

C.C.: Noi nu deținem o presă, ci ducem materia brută (fructele) la o presă dintr-un sat alăturat, unde anagajații se ocupă de tot procesul de la presare, pasteurizare până la îmbuteliere. Pentru o sticlă de 1 l plătim 2,9 lei. Randamentul variază între 50 – 70%, în funcție de fructe, perioada de culegere, modul de depozitare. Ca exemplu, din 100 kg de mere se obțin circa 65 litri de suc.

Procesul de fabricare a sucului constă în următoarele operațiuni: spălare, tocare, presare, pasteurizare, ambalare. Sucul este pasteurizat la 80 grade și nu conține apă, zahăr, conservanți, coloranți, arome sau alți aditivi.

Rep.: Ce perioadă de valabilitate are sucul presat la rece, cât timp își păstrează proprietățile?

C.C.: Sucul este pasteurizat, adică fiert la aproximativ 80 de grade, ceea ce îi dă longevitate și prospețime peste iarnă. O sticlă de suc bine pasteurizat rezistă și până la un an, ținută la temperatura camerei sau într-o cămară, pe balcon, în beci.

Rep.: Cât din sucul rezultat reușiți să valorificați?

C.C.: Trei sferturi din producție, restul este pentru noi și familie. Un litru de mere simplu costă 6 lei, iar cel de fructe combinate – 7 lei ( mere + pere, mere + sfeclă, pere + gutui).

Rep.: În ce tip de recipiente este ambalat?

C.C.: În sticle de 1 l de plastic. Sunt mai practice în cantitate mai mică; unei persoane singure, de exemplu, poate i-ar fi mai greu să termine o pungă cu robinet (bag-in-box) de 3 l sau chiar 5 l. Ne dorim să găsim o soluție mai eco pentru sezonul viitor – sticle de sticlă – dar asta ar crește puțin prețul și, din păcate, nu se pot reutiliza pentru o nouă reumplere cu suc, dar pot fi folositoare prin gospodărie celor care le cumpără.

Orășenii caută produse locale

Rep.: Cine sunt preponderent clienții dvs.?

C.C: Din mediul urban, 95%. Aici, în sat, am avut doar doi vecini care au cumpărat, din curiozitate. În rest, marea majoritate sunt clienți din București și împrejurimi. Recent, am primit cereri și din Brașov și Cluj. Așteptăm să se strângă mai multe comenzi într-o locație pentru a face o livrare mai consistentă (ca să merite transportul). Majoritatea clienților sunt tineri, familii cu copii mici și sportivi. Am observat în ultimii ani o tendință către o alimentație sănătoasă și un stil de viață activ și faptul că orășenii caută produse locale. Asta nu poate fi decât grozav pentru producătorii locali, atâta vreme cât aceștia pun suflet și nu chimicale în produsele lor.


„Am început, timid, să ne gândim să achiziționăm o presă a noastră pentru a nu mai depinde de alt serviciu și lista de așteptare. Petrecem deja timp stând la presă pentru a ne asigura că fructele noastre sunt cele folosite pentru suc, deci am putea investi acest timp în propria presă.“


„Încet-încet, se întâmplă o reîntoarcere la anumite obiceiuri, preparate și feluri de trai. Dacă până acum câțiva ani, toată lumea cumpăra pâine în pungă de la magazin, de ceva timp au început destul de mulți să-și coacă propria pâine acasă sau să cumpere de la cunoștințe de la țară. La fel și cu sucurile naturale.“


„Pentru moment, nu ne dorim să facem din asta un proiect mare, mai ales că agricultura este ca o loterie de la an la an, în funcție de condițiile meteo.“


D.Z.

MADR a intensificat controalele de conformitate cu standardele de comercializare pentru fructele și legumele proaspete

Începând cu data de 10 decembrie 2021, inspectori din cadrul aparatului central si teritorial al MADR desfășoară ample acțiuni de control ce vizează verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul comercializării legumelor și fructelor proaspete.

Astfel, în perioada 10 – 16 decembrie 2021, acțiunile de control s-au concretizat în verificarea unui număr de 581 operatori economici, din domeniul comerțului en-detail cu legume și fructe proaspete (Market-uri/Supermarket-uri/Hipermarket-uri).

În cadrul acțiunilor de control, în cazul unor operatori economici, au fost constatate  abateri de la prevederile standardelor de comercializare pentru fructele și legumele proaspete. Acestea s-au soldat cu amenzi contravenționale în valoare totală de 101.500 lei și 159 de sancțiuni cu avertisment.

Printre neconformitățile constatate se regăsesc următoarele:

  • Lipsa mențiunii originii și categoriei de calitate de pe facturile fiscale emise de furnizorii produselor, în baza cărora operatorii economici comercializează en-detail legume și fructe proaspete;
  • Lipsa etichetării sau etichetarea incompletă a loturilor de legume și fructe (de exemplu: lipsa originii, lipsa categoriei de calitate, lipsa calibrului, lipsa datei recoltării);
  • Etichetele expuse în imediata apropiere a loturilor de legume sau fructe aveau menționate o altă țară de proveniență/o altă origine, decât cea înscrisă pe eticheta ambalatorului și pe documentele fiscale (facturi, avize de însoțire). 
  • Deficiențe de calitate la vânzarea legumelor expuse, fără a corespunde standardelor de comercializare, (de exemplu: produse afectate de mucegai, lipsă prospețime și turgescență, cu umezeală externă anormală, deshidratate).

Lipsa etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora, precum și lipsa originii și calității de pe facturile emise de distribuitorii en-gros pot conduce la situația în care unele produse provenite din comerț intracomunitar sau import sunt prezentate drept produse în România. Totodată, lipsa acestor mențiuni reprezintă o informare eronată a consumatorilor.

Informații suplimentare:

Conceptul de standard de comercializare, definit la nivel european, prin intermediul reglementărilor comunitare, stă la baza organizării comune de piață și este determinat de caracteristicile legumelor şi fructelor proaspete prezentate la vânzare.

Controalele de conformitate cu aceste standarde de comercializare efectuate de MADR, ca autoritate competentă, se aplică în sectorul de legume-fructe proaspete și asigură respectarea caracteristicilor comerciale pe care trebuie să le întrunească aceste produse, precum:

  • vizuale (prospeţime, calibru, absenţa defectelor de formă şi culoare);
  • de condiţionare (ambalare, etichetare şi prezentare);
  • organoleptice (gust, aromă, culoare şi textură);

Standardele de comercializare asigură uniformitatea clasificării legumelor şi fructelor proaspete în funcţie de caracteristicile acestor produse, printr-un sistem unic de evaluare, făcând abstracţie de tehnologiile de cultură şi zona de producţie.

Acest sistem de clasificare este utilizat pe întreaga filieră de comercializare, până la consumator, iar categoria de calitate stabilită pe baza caracteristicilor obligatorii trebuie să se regăsească menționată pe etichetă.

Acțiunile de control ale MADR au caracter permanent, se desfășoară pe tot parcursul anului, însă, în perioada sărbătorilor de iarnă, vor avea o frecvență sporită. 

„Ferma de lângă tine“, un lanț scurt de aprovizionare cu fructe

Cu siguranță multora dintre noi nu ne lipsesc din meniul zilnic fructele. Pe lângă faptul că acestea au o serie de proprietăți benefice pentru sănătatea noastră, sunt și... delicioase. În România producția de fructe este într-o continuă dezvoltare, conform statisticilor MADR, în 2018 fiind înregistrată o producție de 1.813,4 mii tone. Desigur, clima favorabilă și solurile fertile încurajează fermierii să-și înceapă activitatea în sectorul de producere a fructelor.

„Ferma de lângă tine“, un lanț scurt de aprovizionare

De-a lungul timpului au fost inițiate subvenții/măsuri, asociații, cooperative ce susțin fermierii în valorificarea producției. De această dată vorbim despre Asociația Romcăpșuni, care vine, de asemenea, în ajutorul fermierilor. Inițiată de Mircea Poenaru, asociația promovează producția, în special în mediul online. Acesta ne povestește cu entuziasm despre asociație și este ferm convins că mulți dintre cei care vor fi membri vor primi toate informațiile necesare: „Asociația Romcăpșuni sau cum obișnuim noi să ne mai numim „Ferma de lângă tine“ este un lanț scurt de aprovizionare cu produse horticole, în principal cu fructe, și ne adresăm consumatorilor care doresc să știe de unde vin acele fructe. Totodată, consumatorii nu se rezumă doar la a cumpăra un produs de pe raft, ci sprijină și producătorii români.“

Președintele asociației, Mircea Poenaru, asigură consumatorii că producția este strict din fermele românești, iar fermierii asigură calitatea acestora: „Fructele sunt din fermele noastre. Noi avem o fermă în Giurgiu, la 35 km de București, cu o producție de căpșune și cireșe. Alți colegi de-ai noștri produc afine și zmeură în Dâmbovița. Fructele livrate sunt în funcție de soluri și amplasament. Ne-am dorit ca prin acest lanț scurt să fim cât mai aproape de București astfel încât timpul de așteptare să nu depășească 24 ore din momentul culegerii și până ajung la consumator. De obicei consumatorii sunt din București, în principal din nordul Capitalei și Ilfov. De asemenea, clienții sunt liberi să aleagă. Pentru cei care preferă comanda online aceasta poate fi ridică din 3 puncte de livrare. Vorbim practic despre niște frigidere unde ducem cutiile, iar consumatorii vin și le iau de acolo. De asemenea, plătind o taxă de 25 de lei pot primi fructele acasă prin curier.“

Totodată, Mircea Poenaru ne-a explicat că prețurile fructelor sunt accesibile, dar variază în funcție de sezon și tipul de fruct. Spre exemplu, prețurile căpșunelor încep de la 10 lei până la 25 lei kilogramul. Iar prețurile cireșelor pornesc de la 10 lei până la 15 lei kilogramul. Deoarece fermierii nu țin doar la calitatea producției, dar și la aspect fructele sunt ambalate în caserole de 250 grame sau 500 de grame, iar pentru comenzile mai mari sunt aranjate în cutii. Comanda minimă este de la 2,5 kg, iar clientul poate opta pentru mai multe tipuri de fructe.

Producția se vinde la prețul cerut de fermier

Asociația Romcăpșuni a fost inițiată cu ajutorul fondurilor europene: „Împreună cu alți colegi am accesat o măsură pentru a înființa această asociație pe un lanț scurt. Mai exact, am accesat Măsura 16.4. finanțată de MADR prin AFIR care se adresează lanțurilor scurte. Condiția lanțului scurt este ca vânzarea să aibă loc prin maximum un singur intermediar. Cel mai important aspect este că noi nu percepem fermierilor costuri, banii care sunt încasați de noi cu cardul ajung integral la fermieri, iar fermierii plătesc o cotizație. Noi nu intermediem; dacă fermierul ne dă producția cu 10 lei ținem să o vindem exact cu această sumă impusă de el. Excepție este taxa de transport care merge direct la curier de la fermieri, mărturisește Mircea Poenaru.“

Avantaje pentru fermele mici și medii

Deși în prezent asociația are membri mai mult de pe lângă București, fermierii din alte zone care doresc să-și valorifice produsele prin intermediul acesteia se pot înscrie ca membri în asociație și își pot stabili în funcție de zona unde se află punctele de livrare și consumatorii. Mircea Poenaru, a detaliat: „Avem în fiecare zonă un membru cu care putem coopera pe plan local. Noi ne adresăm fermierilor de lângă marile orașe care pot furniza și cantități mici. Atunci când vorbim de cantități de 1, 2, 3, cutii nu vorbim de un camion și atunci evident cei care au ferme mai mici sau medii au posibilitatea să culeagă fructele pentru vânzare directă. Le pot trimite direct prin lanțul scurt, către clientul final. O altă modalitate pe care o încurajăm prin promovare este ca și clienții să vină în ferme să-și culeagă singuri fructe în perioada de recoltare. Sunt anumite wekeend-uri în care fermele sunt deschise pentru cei care vor să vină cu copiii și să aibă certitudinea că fructul este cultivat chiar în fermă, nu este adus din afară și pus în cutii românești. Consumatorii pot vizita fermele și pot afla de tehnologiile de cultură ale fermierilor.“ Fermierii care doresc să facă parte din asociație sunt obligați să fie înregistrați la APIA și să dispună de carnetele de fitotratamente sanitare, iar cei care produc bio să fie certificați.

Noile concepte de comercializare sunt privite cu reticență

La ora actuală, asociația Romcăpșuni are 18 membri, iar reprezentanții ei speră ca în viitorul apropiat numărul de membri să devină tot mai mare. În acest sens, Poenaru ne-a declarat: „Intenția noastră este să încurajăm mai mulți fermieri să vină să comercializeze prin lanțul scurt și să formăm un grup de producători distinct pentru fiecare zonă. Inițial, membrii erau exlusiv cultivatori de căpșuni, așa s-a născut de fapt asociația Romcăpșuni. După care, mai târziu, a mai venit un coleg cu producție de zmeură și afine, astfel ne-am extins pe mai multe categorii de fructe. De asemenea, este foarte important ca și consumatorul să poată alege dintr-o gamă largă de produse.“

Chiar dacă prin această asociație fermierii au oportunitatea să-și valorifice producția prin vânzarea la un preț mai avantajos, se pare că nu sunt atât de deschiși la noile concepte de vânzare. „Este destul de grea colaborarea cu fermierii, sunt unii care nu vor să emită documente fiscale, iar alții nu sunt obișnuiți cu ambalarea. Pentru a le aranja în caserole de 200-500 g și pentru a le reda un aspect estetic necesită timp, iar fermierii sunt obișnuiți deja de mulți ani cu sistemele mai vechi de valorificare a producției; aceștia culeg fructele într-o cantitate mare și le vând en-gros la un preț mic, numai să scape de ele. De aceea e mai dificil să le explicăm că producția lor poate fi vândută dublu doar că în cantități mai mici. Însă sperăm să putem transmite acest mesaj unui număr cât mai mare de fermieri“, a conchis Mircea Poenaru.

Liliana POSTICA

Comisia adoptă măsuri excepționale de sprijin pentru sectorul vitivinicol și pentru sectorul fructelor și legumelor

Măsurile de sprijin pentru sectorul vitivinicol adoptate în 06.10.2021 includ un sprijin mai mare pentru instrumentele de gestionare a riscurilor, cum sunt asigurarea recoltelor și fondurile mutuale, și prelungirea, până la 15 octombrie 2022, a măsurilor de flexibilitate aflate deja în vigoare.

Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției – va fi compensat astfel încât să nu fie mai mic de 85% din nivelul sprijinului din anul anterior.

Comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski a declarat: „Condițiile meteorologice extreme de anul acesta, cu înghețuri puternice de primăvară, inundații și valuri de căldură, au fost deosebit de dificile pentru sectorul vitivinicol și sectorul fructelor și legumelor. Această situație vine după un an 2020 deja complicat din cauza crizei provocate de coronavirus. Măsurile în discuție atât de necesare, care vin în completarea celor deja propuse în 2020 și prelungite în 2021, îi vor ajuta pe producătorii din întreaga UE în aceste vremuri grele.“

Măsurile excepționale pentru sectorul vitivinicol sunt, printre altele, următoarele:

Țările UE își pot modifica în continuare programele naționale de sprijin în orice moment, lucru care de obicei se poate face doar de două ori pe an (până la 1 martie, respectiv până la 30 iunie în fiecare an).

În ceea ce privește activitățile de promovare și informare, restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, recoltarea înainte de coacere și investițiile, posibilitatea de a acorda o contribuție mai mare din bugetul UE se prelungește până la 15 octombrie 2022.

Contribuția din bugetul UE la asigurarea recoltelor a fost majorată de la 70% la 80% până la 15 octombrie 2022.

A fost dublat sprijinul UE pentru acoperirea costurilor de înființare a fondurilor mutuale, de la: 10%, 8% și 4% în primul, al doilea și al treilea an de implementare a acestuia la: 20%, 16% și respectiv 8%.

O prelungire a măsurilor de flexibilitate acordate pentru măsurile din cadrul programului vitivinicol până la 15 octombrie 2022.

Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul UE acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției din anul respectiv – va fi compensat astfel încât să fie cel puțin de 85% din nivelul sprijinului din anul anterior, chiar dacă valoarea producției pentru anul în curs este mai mică. Această compensație va fi oferită atunci când reducerea producției este legată de dezastre naturale, evenimente climatice, boli ale plantelor sau infestări cu dăunători, atunci când nu poate fi controlată de organizația de producători și este cu cel puțin 35% mai mică decât cea din anul anterior. De asemenea, dacă producătorii dovedesc că au luat măsuri preventive împotriva cauzei de reducerea a producției, valoarea producției utilizată pentru sprijin va fi identică cu cea din anul anterior.

Context

Din cauza dificultăților fără precedent create de pandemia de COVID-19, a fost adoptat un prim pachet de măsuri în mai 2020. În completarea acestui pachet a venit un al doilea pachet destinat sectorului vitivinicol, adoptat în iulie 2020.

În cadrul pachetului, a fost adoptat astăzi un set de măsuri sub forma unor acte de punere în aplicare. Cât privește actele delegate, acestea se află actualmente într-un proces de examinare cu o durată de două luni în Parlamentul European și Consiliu.

Sursa: https://www.ag-press.eu/news https://ec.europa.eu/commission/presscorner

Teofilia Banu

Sezon de recoltare a fructelor la Domeniile Ostrov

Cu toate că Domeniile Ostrov sunt cunoscute pentru producția de vinuri românești, echipa Ostrov și-a extins afacerea în mai multe domenii. Este vorba, printre altele, de gestionarea de către Domeniile Ostrov a unor terenuri cu fructe și legume, producția fiind valorificată pe piața din România.

Directorul Domeniile Ostrov, Lucian Velciu, explică metodele prin care reușește să aibă o producție valoroasă în fiecare an: „Este important să fii prezent pe câmpul de recoltare zilnic, pentru a putea observa îndeaproape evoluția recoltei. Spre exemplu, la piersici, este cel mai important să intervii în timp util în momentul în care observi că frunzele piersicilor prezintă simptomele unor boli. În cazul în care nu intervii la timp, recolta poate rămâne cu remanență și pentru anul viitor. În plus, dacă ochiul stăpânului este prezent, angajații sunt mai responsabili, iar organizarea este mai bună.“

Atât autoritățile pentru siguranța alimentară, cât și supermarket-urile mari din România pledează pentru regăsirea într-un procent cât mai mare a producției românești pe rafturile magazinelor din țară. Cu toate acestea, conform Institutului Național de Statistică, în 2018 cca. 14,5% din legume sunt din import și 28,5 % din fructe sunt importate din Turcia, Germania, Franța, Grecia, Ungaria sau Spania.

De asemenea, directorul Lucian Velciu a precizat: „Supermarket-urile au devenit foarte riguroase în ceea ce privește prezența substanțelor chimice în fructe. Balanța între costuri este foarte importantă. De aceea, încercăm să avem o producție cât mai naturală pentru a o putea valorifica pe piața din România.“

Recoltarea și selectarea fructelor

Domeniile Ostrov gestionează aproximativ 500 hectare de livezi de cireșe, piersici, struguri, nectarine, prune. Acestora li se adaugă aproximativ 200 hectare de viță-de-vie cu soiurile Victoria și Moldova. „Unitatea de care ne ocupăm este foarte mare, de aceea a fost gândită în așa fel încât să putem recolta toate soiurile pe care le avem în timp util. Țin să subliniez că forța de muncă este extrem de importantă. Oricât de mult ne-am strădui să mecanizăm lucrările pentru recoltare și selectare, avem în continuare nevoie de forță de muncă. Metodele vechi de recoltare și selectare sunt cele mai eficiente pentru producție. Tot ce culegem încercăm să vindem în stare proaspătă, aproximativ 90% din recoltă. Dacă toate fructele s-ar coace în același timp, ar fi o problemă. De aceea a fost necesară o organizare care să permită recoltarea în timp util“, a adăugat Lucian Velciu.

După cum știm, condițiile meteorologice influențează, în primul rând, munca fermierilor. Deși anul acesta a avut perioade foarte calde, alternate cu o multitudine de ploi, iar temperaturile ridicate au grăbit și coacerea strugurilor, anul 2020 a fost un an roditor pentru Domeniile Ostrov. Spre exemplu, la cireșe au valorificat producția de cireșe de pe 200 de hectare, comparativ cu anul trecut când au valorificat producția doar de pe 110 hectare. Pentru strugurii de masă, echipa Domeniilor Ostrov preconizează 20-25 tone pe hectar.

Valorificarea producției

De asemenea, Lucian Velciu a explicat: „Avem o piață de desfacere asigurată, încercăm să valorificăm producția atât în stare proaspătă, cât și procesată. Noi ne dorim să procesăm cât mai puțin pentru că venitul principal este obținut din marfa proaspătă. Colaborăm cu unele cooperative și avem și contracte cu supermarket-urile mari.“

Forța de muncă

Deoarece compania Domeniile Ostrov este împărțită în mai multe sectoare – producție de vinuri și recoltarea/ valorificarea fructelor și legumelor – aceasta angajează în fiecare an peste 1.000 de muncitori. În special în sezonul de recoltare și selectare vin muncitori din țară. „Eu și colegii mei venim la Domeniile Ostrov deja de doi ani la rând. Deși munca pe câmp nu este una ușoară încercăm să facem față, iar condițiile de cazare și plata oferită de aceștia ne motivează să venim și anul viitor“, a declarat Cercea Cornel din Târgu Mureș.


Sfaturi pentru fermieri

Directorul Lucian Velciu susține fermierii mai mici și îi încurajează să colaboreze cu cooperativele din România pentru că, spune acesta, pot fi de mare folos celor cu recolte și suprafețe mai mici de producție. „O soluție eficientă pentru fermierii mai mici ar fi să-și unească forțele și să își externalizeze serviciile sau să se asocieze mai mulți fermieri din aceeași zonă“.

„Dă-mi, Doamne, muncă multă că de restu’ nu mă plâng...“
(Lucian Velciu, Domeniile Ostrov)


Liliana POSTICA

Producția vegetală la principalele culturi în anul 2020

Anul 2020 ne-a adus pe lângă secetă, un eveniment major : pandemia.  În agricultură s-au făcut eforturi financiare pentru a diminua pagubele, dar au rămas încă sectoare neprotejate, iar o parte din despăgubirile promise agricultorilor se vor rostogoli în 2021. Suprafaţa cultivată în anul 2020, comparativ cu anul 2019, a scăzut la cereale  pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru boabe, cartofi și legume. În acest context, producţia agricolă vegetală a scăzut în anul 2020, comparativ cu anul  precedent, la cereale pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru  boabe, legume şi a crescut la cartofi.  Informațiile ne sunt furnizate de INS.

Tabel 1: Suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturi

 

Suprafaţa cultivată
-mii ha-

Producţia totală
-mii tone-

Diferenţe (±) anul 20202) faţă de anul 2019

2019

20202)

2019

20202)

-mii ha-

-mii tone

Cereale pentru boabe din care:

5569

5435

30412

18968

-134

-11444

-grâu

2168

2146

10297

6410

-22

-3887

-orz şi orzoaică

449

438

1880

1121

-11

-759

-ovăz

161

103

362

199

-58

-163

-porumb boabe

2679

2639

17432

10844

-40

-6588

Leguminoase pentru boabe

116

107

236

122

-9

-114

Plante uleioase din care:

1800

1736

4792

3111

-64

-1681

-floarea soarelui

1283

1223

3569

2072

-60

-1497

-soia boabe

158

165

416

306

+7

-110

-rapiţă

353

342

798

728

-11

-70

Cartofi

170

166

2627

2683

-4

+56

Legume1)

228

225

3530

3517

-3

-13

Cereale pentru boabe

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2,4%, iar producţia a scăzut cu 37,6%, faţă de anul  precedent, din cauza secetei pronunțate în principalele perioade de vegetație a culturilor și lipsei irigațiilor, ceea ce  a condus la randamente scăzute la majoritatea culturilor.

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2020, a reprezentat 48,6% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru  boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,5%.

Leguminoase pentru boabe

Producția a scăzut faţă de anul precedent cu 48,3%, în timp ce suprafața cultivată cu numai 0,9%.

Plante uleioase

Producţia a scăzut cu 35,1%, iar suprafaţa cultivată cu 3,6%. Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui  (-41,9%), soia boabe (-26,4%) şi rapiţă (-8,8%). 

Cartofi

Suprafaţa cultivată a scăzut cu 2,4%, iar producţia a crescut cu 2,1%, faţă de anul precedent.

Legume

Producţia a scăzut cu 0,4%, ca urmare a scăderii suprafeţei cultivate faţă de anul precedent.

Tabel 2: Suprafaţa viilor pe rod şi a plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod, producţia de struguri şi producţia de  fructe

 

 

 

Diferenţe (±)

Suprafaţa

Producţia totală

anul 20202)

-mii ha-

-mii tone-

față de anul 2019

2019

20202)

2019

20202)

-mii ha-

-mii tone

Vii pe rod 1)

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

178

135

177

138

978

646

938

837

-1

+3

-40

+191

Anul 2020 comparativ cu anul 2019

Struguri

În anul 2020, producţia de struguri a scăzut cu 4,1%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-3,5%), faţă de  anul precedent, dar şi a suprafeţei cultivate (-0,6%).

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

Producţia de fructe din livezi a crescut față de anul precedent cu 29,6%, datorită creşterii suprafeţelor cultivate dar  şi a randamentelor la hectar.

Suprafeţele cultivate şi producţiile realizate la grâu, porumb boabe, floarea soarelui şi cartofi, în România şi în  unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2020 – date provizorii

România comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2020

 grafic1

  • La porumb boabe s-a situat pe primul loc la suprafaţa cultivată şi pe locul doi la producţia realizată, după Franţa;
  • La floarea soarelui pe primul loc, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată;
  • La grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată după Franţa, Germania și Polonia şi pe locul şase la producţia realizată după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi Italia;
  • La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul șase la producţia realizată după Germania, Franţa, Olanda, Polonia și Belgia.

grafic2

grafic3

grafic4

grafic5

grafic6

Anca Lăpușneanu

APIA: Stadiul autorizării la plată a Măsurii 21

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că, la data de 22 decembrie 2020, a dat startul plăților pentru cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID destinată următoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine și caprine), vegetal (legume-fructe și cartofi).

Plățile s-au realizat după aprobarea suplimentării bugetului alocat acestei măsuri, de la 150 milioane de euro la 182,5 milioane de euro.

Astfel, până la data de 31 decembrie 2020, din plafonul de 182,5 milioane de euro, APIA a autorizat la plată suma de 179,79 milioane euro pentru un număr de 122.447 cereri  unice, din care:

  • Suma de 51,57 milioane euro, pentru un număr de 148 cereri - sectorul legume fructe;
  • Suma de 85,1 milioane euro, pentru un număr de 691 cereri - sectorul bovine;
  • Suma de 43,12 milioane euro, pentru un număr de 946 cereri - sectorul ovine/caprine.

Conform fluxurilor procedurale din cadrul APIA și al instituțiilor financiare bancare, o parte dintre fermieri au primit în conturi sumele aferente acestei măsuri începând cu data de 30 decembrie, iar alimentarea conturilor fermierilor se va realiza și în perioada 4 - 8 ianuarie 2021, astfel încât fermierii să beneficieze cât mai repede de acest sprijin.

Sursa: apia.org.ro

Maclura, fructul care stârnește curiozitate

Știe cineva ce fruct este acesta? Aceasta este sintagma care însoțește de foarte multe ori imaginile cu Maclura pomifera postate pe rețelele de socializare. Mulți îi spun minge de tenis, alții creierul verde, iar în popor are diverse denumiri: mărul cailor, dud american, portocal fals sau mărul lupului sunt doar câteva exemple. Aceste asocieri reies datorită aspectului, bineînțeles, însă puțini sunt cei care știu din ce arbore provine, dacă este comestibil ori pentru ce poate fi folosit.

Acest arbore foios a fost descoperit în anul 1804 în zona statelor Arkansas și Oklahoma. În anul 1818 a fost introdus în Italia ca înlocuitor al frunzelor de dud în hrana viermilor de mătase, iar în apariția sa pe pământ românesc a avut același scop. Arborele poate ajunge la 8-120 metri înălțime, este rezistent la secetă, dar și la exces de apă, se dezvoltă destul de bine și în locuri umbroase și luminoase, însă le preferă pe cele luminoase, iar fructele sunt sferice și pot ajunge la 15 cm în diametru.

Fructul este compus de fapt din mai multe fructe mici, dar nu este comestibil; are un miros plăcut, care amintește de castravete, atrage gândacii și, dacă îl consumă, mor pentru că este toxic. În schimb, semințele sunt consumate de veverițe, chiar dacă sunt greu de găsit. Însă, acest fruct poate fi folosit în scop medicinal pentru că, având latex, se poate lăsa la macerat în alcool și sunt foarte bune pentru durerile reumatismale. Coaja fructului este verde deschis, are aspect brăzdat și prezintă țepi.

Lemnul de maclură este extrem de apreciat deoarece este tare, dar și flexibil și se pretează pentru lustruit fin.

Înmulțirea acestui foios se poate face prin semințe, prin butășire sau altoire, iar plantarea lui se poate face în perioada de repaus vegetativ, atunci când solul nu este înghețat și se înregistrează temperaturi de peste 5°C.

Larissa DINU (SOFRON)

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

  • Publicat în Magazin

Difuzoarele feromonale, ideale în gestionarea integrală a dăunătorilor din livezi

Difuzoarele feromonale sunt ideale în gestionarea integrală a dăunătorilor din livezi și reprezintă singura direcție de renunțare la insecticidele dăunătoare pentru fauna entomofilă și pentru consumatorii de fructe.

Gestionarea feromonilor în prinderea și distrugerea dăunătorilor din livezi, prin folosirea unor simple capcane cu feromoni înseamnă a urmări zborul adulților în vederea stabiliri momentului optim de aplicare a tratamentelor Este o metodă depășită, dar la noi în țară este singura folosită Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoașterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcela de pomi. Se prezintă sub diferite forme de difuzori celulozici, biodegradabili și ușor de așezat în pomi, pe ramuri. Ei saturează atmosferă livezii de feromoni, asemănătoare cu semnalele emise de female, astfel încât masculii nu mai pot localiza femela, se împiedică împerecherea, nu mai rezultă ouă și larve  prădătoare, iar livezile sunt ocrotite fără a se mai recurge la tratamente chimice.

difuzoare feromonale

Principalul avantaj al utilizării acestor difuzoare este prin urmare diminuarea semnificativă și chiar suprimarea, în decurs de 2-3 ani de folosire, a  insecticidelor clasice și a reziduurilor care rămân pe fructe. În plus, se protejează prădătorii naturali care vor putea activa în favoarea limitării altor dăunători. Crește considerabil procentul de fructe de calitate, dispar total fructele înțepate, crește valorificarea de piață și se pot accesa subvenții folosind astfel de tehnici. Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990, când au fost omologate primele produse pentru specia piersic  și nectarine (modelul Shin-etsu, modelul Suterra, modelul Basf, modelul Isagro). Cercetarea s-a extins și la speciile  cais, măr, prun și viță-de-vie, arbori forestieri. Produsele au fost omologate pentru pomicultură din țările Uniunii Europene. Din anul 2012 au fost folosite și la ferma din Însurăței, județul Brăila, la speciile piersic, nectarine, măr, și prun. Am folosit următoarele modele :

(vezi tabel în revista tipărită pe bază de abonament)

Tipul de difuzoare  a feromonilor, modelul de dispunere  a acestora în parcele, schema de tratamente după caz pentru speciile măr, piersic, nectarin și prun, precum și protocolul de control s-au realizat după recomandările făcute de CRESO (Consorțiu de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă) din Piemonte Italia și care înglobează experiența de 20 de ani a pomicultorilor din această regiune.

Combaterea dăunătorilor la specia Măr

Lupta cu produse chimice împotriva principalului dăunător al fructelor de măr devine din an în an tot mai costisitoare  astfel că, în fața creșterii rezistenței dăunătorilor la insecticide, a numărului mare de generații de viermi ai fructelor, pieliței și minatoarelor, confuzia sexuală devine o alternativă foarte eficientă și economică. Timp de 4 ani am folosit modelul Shin-Etsu Isomate CLR pentru viermele merelor, viermele pieliței fructului  care dezvoltă trei generații pe an, atacă minimum 120 zile, efectul difuzoarelor este de 155 zile și  distribuirea lor în livada cu meri se face înainte de înflorit. S-au amplasat 1.000 de difuzoare, distribuite după o anumită schemă pe fiecare rând, un difuzor având o rază de acțiune de 10 mp. Amplasarea în livadă trebuie să aibă loc când începe zborul adulților, moment monitorizat cu 2 capcane cu feromoni/ha, atrapom, amplasate în zona protejată cât și în afara acesteia la 30 m. Prima concluzie a fost aceea că în capcana din zona protejată nu s-au prins adulți, dar s-au prins în zonă neprotejată. Protocolul de control în zona protejată s-a realizat urmărind numărul de fructe înțepate pentru a ști dacă mai aplicăm tratamente chimice suplimentare. Mai exact, se controlează 1.000 fructe și, dacă în luna iunie găsim 5 fructe înțepate, se poate face un tratament, iar în luna iulie, dacă sunt 10 fructe înțepate iar în luna august dacă sunt 8 fructe înțepate. În primul an am găsit în iunie 6 fructe înțepate și am aplicat un singur tratament cu isect-acaricidul Voliam Targo (1 l/ha). În următorii ani am aplicat numai tratamente cu Bcilus Turigensis, Defort (1,5 l/ha). După 4 ani nu am mai înregistrat fructe înțepate, calitatea fiind de fructe extra peste 85%. Pentru cele 4 specii de minatoare ale frunzelor am pus în livadă, pe baza observațiilor  din anii anteriori, 10 capcane cu feromoni (achiziționate de la institutul de chimie CLUJ) pentru specia de minatoare Stigmella malella, cu prindere parțială, peste 65%.

difuzoare feromonale 3

Combaterea viermilor fructelor de piersic, nectarin și prun

Soiurile de piersic și prun aduse din Italia sunt foarte valoroase, fiind apreciate calitativ pe piața vestică și la noi, dar sunt puternic atacate de viermii fructelor, care pot compromite recolta până la 50% chiar și atunci când se fac tratamente chimice, dar prin folosirea difuzoarelor cu feromoni rezultatele sunt spectaculoase, lipsesc fructele înțepate și cu monilioză și atunci când nu facem tratamente chimice. În anii următori am făcut totuși tratamente cu produse biologice  Defort, Bacilul turigensis pentru a crește eficiența economică a producției recoltate. Cheltuielile reduse au fost compensate de prețurile scăzute ale difuzoarelor cu feromoni, iar calitatea pieliței, a pulpei a permis livrarea la export a peste 80% din producție 

Petre EREMIA

MADR: Amenzi în valoare de 161.400 lei pentru comerțul cu legume și fructe

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că inspectorii din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene și a Municipiului București desfășoară verificări în toate piețele agroalimentare din București și din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri. În acțiunile de verificare se pune accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a prospețimii acestora și a țării de origine și categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

Chiar dacă ne aflăm la finalul lunii octombrie, producătorii autohtoni asigură consumatorilor în cadrul piețelor agroalimentare, piețelor en-gros, piețelor volante, târgurilor de toamnă organizate pe întreg cuprinsul țării, suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel, în piețele agroalimentare, în piețele de gros sau în spațiile special amenajate din jurul piețelor se găsesc proaspete și la prețuri rezonabile legume și fructe precum:  tomate, ardei gras, ardei gogoșari și kapia, vinete, cartofi, varză, ceapă, morcov, rădăcinoase, verdețuri, conopidă, gutui, struguri, prune, mere, pere, nuci etc.

Toate aceste acțiuni de monitorizare și verificare a comerțului cu legume și fructe pe toată filiera, de la producere până la comercializare, au drept scop ca toți consumatorii să poată beneficia de produse de calitate și  sigure pentru sănătate.

De la începutul anului și până la această dată, în Municipiul București și în toate județele din țară, acțiunile de verificare sau după caz de reverificare a piețelor agroalimentare,  hypermarket-urilor și depozitelor  en-gros de legume și fructe, s-au concretizat în 161.400 lei sancțiuni contravenționale cu amendă și un număr de 286 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

Beneficiile Hotărârii de Guvern nr. 107 din 27 februarie 2019 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate" se văd și se simt și la această dată, astfel că, în piețele agroalimentare din Municipiul București și din țară sunt prezenți zilnic și ușor de identificat, producătorii autohtoni beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate, cultivate în spații protejate – Ciclul II de producție, cu cantități suficiente, asigurând astfel necesarul de consum intern de tomate românești de calitate și la prețuri care să acopere costurile de producție ale fermierilor.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, conform prevederilor Reg.nr.396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Națională Fitosanitară prelevează în permanență legume și fructe autohtone care sunt analizate în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide. Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii continuă verificarea comerțului cu legume și fructe

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că inspectorii din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene și a Municipiului București continuă verificările în toate piețele agroalimentare din București și din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a prospețimii acestora și a țării de origine și categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

În această perioadă, producătorii autohtoni pun la dispoziția consumatorilor în cadrul piețelor agroalimentare ori volante, precum și la târgurile ocazionale suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel în piețele agroalimentare, în piețele de gross sau în spațiile special amenajate se găsesc legume și fructe proaspete și la prețuri accesibile, precum:  tomate, ardei gras, ardei gogoșari și kapia, vinete, cartofi, varză, morcov, rădăcinoase, verdețuri, conopidă, pepeni verzi și pepeni galbeni, etc.

În piețele agroalimentare din municipiul București și din țară sunt prezenți zilnic într-un  număr din ce în ce mai mare producători autohtoni beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate – Ciclul II de producție cu cantități în creștere, asigurând astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate și la prețuri accesibile.

În urma controalelor efectuate până la această dată în piețele agroalimentare, hypermarket-uri și depozitele en-gros de legume și fructe în municipiul București și toate județele din țară, au fost aplicate amenzi contravenționale în valoare de 141.000 lei și 210 avertismente cu planuri de remediere.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până în prezent la nivel național 2.156 probe din care au fost analizate 2.116 probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide, în lucru aflându-se un număr de 40 probe.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Sursa: madr.ro

MADR: Amenzi în valoare de 103.000 lei pentru comerțul cu legume și fructe

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale continuă verificările în toate piețele agroalimentare din București și  din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a țării de origine și a categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

Până la această dată, în București și în toate județele din țară acțiunile de verificare sau, după caz, de reverificare a piețelor agroalimentare, a hypermarket-urilor și a depozitelor en-gros de legume și fructe, s-au soldat cu amenzi în valoare de 103.000 lei și cu un număr de 334 avertismente care au vizat planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

În principal, sancțiunile s-au aplicat pentru neindicarea corectă a originii și categoriei de calitate pentru loturile de legume și fructe provenite din comerț intracomunitar sau import, pentru neafișarea zonei de producție și a datei recoltării în cazul produselor provenite din producția autohtonă, precum și pentru lipsa documentelor de provenință sau lipsa unor elemente obligatorii de pe aceste documente.

La finalul lunii iulie, producătorii autohtoni asigură pentru consumatorii din piețele agroalimentare, piețe volante, târguri ocazionale, suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel în piețele agroalimentare, în piețele de gros sau în spațiile special amenajate din jurul piețelorse găsesc proaspete și la prețuri accesibile legume și fructe, precum: pepeni verzi, pepeni galbeni, piersici, mure de cultură, nectarine, tomate, ardei gras și kapia, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, verdețuri, ș.a.

Toate cantitățile de pepeni, comercializate direct de producătorii agricoli autohtoni trebuie să aibăelementele de identificare, eticheta format A4/plastifiată, ce cuprinde informații privind: denumirea producătorului, localitatea de origine, data recoltării și prețul cu amănuntul, conform Ordinului ministrului agriculturii  nr.225/2017.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale,conform prevederilor Regulamentului 396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, Autoritatea Națională Fitosanitară  a prelevat până în prezent la nivel național un număr de 1831 probe, din care au fost analizate un număr de 1718 probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide, în lucru aflându-se un număr de 113 probe.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Sursa: madr.ro

Legumele și fructele din producția autohtonă îndeplinesc standardele de calitate

În această perioadă, în piețele agroalimentare din întreaga țară se regăsesc din abundență legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Consumatorii pot alege dintr-o gamă variată de fructe și legume proaspete: pepeni, piersici, mure de cultură, nectarine, caise dar și tomate, ardei, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, verdețuri etc.

În cadrul Planului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară  a prelevat până în prezent la nivel național 1.790 de probe, din care au fost analizate 1.696 de probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă îndeplinesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) efectuează controale permanente în toate piețele agroalimentare din București și din celelalte municipii din țară, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție și a datei recoltării pentru toate produsele autohtone cât și a țării de origine pentru produsele provenite din import.

Acțiunile MADR și ale DAJ realizate până la jumătatea lunii iulie în Municipiul București precum și în toate județele din țară, au constat în verificarea tuturor piețelor agroalimentare,  precum și a majorității hypermarket-urilor și  a depozitelor  en-gros de legume și fructe și s-au concretizat în aplicarea de amenzi contravenționale în valoare

totală  de 91.340 lei, pentru abaterile constatate și a unui număr de 302 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

MADR, prin reprezentanții săi, colaborează în permanență cu administrațiile piețelor agroalimentare, astfel încât producătorii agricoli autohtoni să-și comercializeze producția în cele mai bune condiții, iar consumatorii să beneficieze de produse proaspete și de calitate, la prețuri avantajoase.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR:

  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piețele agroalimentare pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizaţi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul.

Legume și fructe autohtone în piețele agroalimentare din Romania

În această perioadă, piețele agroalimentare din Romania oferă consumatorilor o abundență de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Sunt expuse în toate piețele legume din majoritatea speciilor: tomate, ardei, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, mazăre, verdețuri și fructe de sezon: cireșe, piersici, caise etc.

Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până în prezent un număr de 385 probe din legume și fructe autohtone atât din culturi cât și din rețelele comerciale (piețe agroalimentare). Au fost finalizate analizele de laborator pentru un număr de 307 de probe, fără a se înregistra depășiri ale reziduurilor de pesticide peste limita maximă admisă, conform prevederilor Reg.nr.396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, cu modificările și completările ulterioare.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Direcțiile pentru Agricultură Județene verifică permanent toate piețele agroalimentare din București și din toate celelalte municipii din țară punând accent pe indicarea corectă a localității de producție și a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, cât și a țării de origine pentru produsele provenite din import.

În piețele agroalimentare din Municipiul București sunt prezenți zilnic, în medie peste 250 de producători beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate, cultivate în sere și solarii cu o producție cantitativă și calitativă ce asigură necesarul de consum intern de tomate de calitate.

Până la data de 24 iunie 2019, în Municipiul București și toate județele din țară, acțiunile MADR și ale Direcțiilor Agricole Județene au constat în verificarea a 490 de piețe agroalimentare și 160 depozite en-gros de legume și fructe, pentru abaterile constatate fiind aplicate amenzi contravenționale în valoare totală  de 86.400 lei și un număr de 260 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR vizează:

  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piață  pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizați conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.
  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul.

Sursa: madr.ro

Nereguli privind comerțul cu fructe şi legume

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a demarat o serie de controale la nivel național pentru depistarea reziduurilor de pesticide din legumele și fructele provenite atât din comerțul intracomunitar, cât și din import. Acțiunea este parte a operațiunii de control “Demetra”, aflată sub coordonarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Inspectorii sanitari-veterinari au verificat pe palierul lor de competență toate mijloacele de transport sigilate de către inspectorii ANAF.

Până la această dată au fost controlate 430 de mijloace auto destinate transportului de legume-fructe și 3 depozite. Ca urmare a neregulilor constatate au fost aplicare 31 de sancțiuni în valoare totală de 602.200 de lei.

A fost reținută oficial și dirijată către neutralizare o cantitate de 81,35 tone de legume și fructe. Detaliat situația se prezintă astfel:

  • 23 de tone de ceapă uscată din Polonia;
  • 10 tone de morcovi din Ungaria și Serbia;
  • 23,04 tone de mere din Polonia;
  • 200 de kg de usturoi din China;
  • 6,45 tone de cartofi din Polonia;
  • 1,82 tone de ciuperci din Polonia;
  • 6,78 tone de roșii din Spania
  • 2,2 tone de vinete din Spania
  • 7,8 tone ardei gras din Spania
  • 60 de kg de roșii din Grecia

Dintre neconformitățile sancționate:

  • lipsa documentelor sanitare veterinare;
  • igienă necorespunzătoare;
  • lotizare necorespunzătoare (depășirea capacității de depozitare);
  • mijloace de transport necorespunzătoare;
  • lipsa elementelor de identificare (etichetare necorespunzătoare);
  • lipsa autorizației de funcționare a depozitului de destinație.

Acțiunea de control a ANSVSA se va desfășura pe toată durata operațiunii „Demetra”.

Controale în piețele din România

nspectorii MADR și ai Direcțiilor Agricole Județene verifică, la nivel național, modul în care sunt respectate prevederile Legii nr.145/2004 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Au fost verificate 185 piețe agroalimentare, 82 depozite en-gros de legume și fructe, 2920 operatori economici, din care 1650 persoane fizice și 1270 persoane juridice. Au fost prelevate 28 probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, etc.

Totodată, atestatele de producător cu suspiciuni asupra calității de producător sau asupra cantităților de legume posibil de obținut în raport cu  suprafețele cultivate au fost retrase, în vederea verificării de către DAJ-uri la primăriile emitente.

Controalele au vizat câteva aspecte importante, precum:

  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar
  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice sau producători agricoli organizați conform OUG 44/2008
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare a țării de origine (facturi fiscale)
  • Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această perioadă la comercializare

În urma acestor acțiuni de control s-au făcut următoarele constatări:

  • Piețele agroalimentare din România oferă consumatorilor o abundență de legume de sezon proaspete: salată, ceapă și usturoi verde, ridichi, spanac, verdețuri (pătrunjel, mărar, leuștean), rădăcinoase, castraveți, precum și mere, cartofi, ceapă uscată, nuci și altele produse de fermierii autohtoni
  • Produsele autohtone se deosebesc prin calitate și prospețime de loturile de legume și fructe din import sau comerț intracomunitar, care prezintă în marea lor majoritate un grad de deshidratare, sunt mai fade, fără caracteristici apreciate de consumatori, multe specii de fructe fiind frecvent protejate contra deshidratării prin ceruire fină
  • Loturile de legume și fructe provenite din import sau din comerț intracomunitar pierd din prospețime și fructuozitate, prin transport și depozitare, de regulă fiind recoltate înainte de maturare pentru a rezista la transport și depozitare
  • Majoritatea legumelor și fructelor provenite din țările europene sau din import sunt obținute prin tehnici de cultură super intensive sau intensive, cu dirijarea în totalitate a factorilor de nutriție și de mediu
  • Legumele și fructele românești produse de persoane fizice sunt, în totalitate, obținute prin metode tradiționale, moștenite în gospodăria țăranului roman, sunt crescute pe sol, fertilizate în principal organic, irigate prin  brazdă sau picurare, ceea ce le conferă calități organoleptice și însușiri culinare deosebit de apreciate

La fel de important este și faptul că toate cantitățile de legume și fructe autohtone sunt recoltate și aduse în piețele agroalimentare spre a fi oferite consumatorilor în aceeași zi, sau cel mai târziu, în ziua următoare recoltării, ceea ce le conferă prospețime și savoare specifice.

Loturi mari de legume și fructe provenite din Serbia sau Macedonia, cum ar fi varza, merele, morcovii, ceapa uscată, pătrunjel, salata verde se descarcă în depozitele din România, iar pe facturile emise comercianților nu se înscrie originea produselor în vederea informării corecte a cumpărătorilor, fiind ușor de substituit originea reală cu cea autohtonă.

De asemenea, activitățile de control impun un comerț corect și civilizat în piețele agroalimentare, cu asigurarea spațiilor aferente producătorilor agricoli autohtoni ce oferă în continuare legume și fructe de sezon proaspete și sănătoase.

Sursa: madr.ro

Risc de fraudă prin substituire a legumelor și fructelor din import și comerț intracomunitar ca fiind produse în România

În baza unei Tematicii speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25.02.2019, în depozite en-gross de legume-fructe din județul Ilfov și București.

Până la această dată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț en-gross legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe  destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intacomunitar.
Lipsa totală  a etichetelor sau lipsa unor elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete, exemplu: categorie de calitate, calibru, soi,  de pe ambalajele loturilor verificate, a fost constatată la loturi de mere - origine Polonia, salată verde - origine Italia, dovlecei – origine Turcia, conopidă – origine Spania.

În cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare, au prelevat un număr de 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora, pot conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere,cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți).

APIA: Sprijin cuplat pentru fructe destinate industrializării

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează fermierii care au depus Cerere unică de plată prin care au solicitat, în cadrul Campaniei 2018, sprijin cuplat pentru fructe destinate industrializării, că până la sfârșitul lunii decembrie a.c., pentru a beneficia de sprijin cuplat au obligația să depună documentele specifice prevăzute de articolul 55 din Ordinul MADR nr.619/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Sprijinul cuplat pentru fructe (prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre) destinate industrializării se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de pruni, meri, cireşi, vişini, caişi şi zarzări pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice și care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectar:  

  • 5,6 tone la prune; 
  • 7,8 tone la mere; 
  • 4,4 tone cireşe si vişine;
  • 4,7 tone caise și zarzăre.

Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţele cu livezi fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar prin documente contabile interne.

„Târgul de Toamnă“ din Piața Traian a adunat în weekend: fructe, legume și brânzeturi

Primăria municipiului Vaslui, prin Direcția Administrare Piețe, Târguri și Oboare, a organizat în perioada 28-30 septembrie, în Piața Traian din municipiul Vaslui, o nouă ediție a Târgului de Toamnă, prilej de a sărbători munca producătorilor agricoli și roadele acestora.

În cele trei zile, organizatorii evenimentului au reușit să aducă peste 48 de producători legume- fructe, procesatori din carne și lapte, din Vaslui și din alte patru județe (Iași, Neamț, Sibiu, Suceava), precum și agenți economici, furnizori de servicii de alimentație publică: „Evenimentul este menit să susțină și să promoveze fermierii din întreg județul Vaslui, dar și din țară, calitatea produselor oferite de aceștia fiind apreciată de vasluienii, care au venit în Piața Traian, în cele trei zile ale evenimentului. Ne dorim ca, de la an la an, tot mai mulți producători locali să ne fie alături, nouă revenindu-ne datoria de a păstra condițiile europene pentru comercializarea produselor“, a declarat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO