La 26 de ani, Ionel Burtea conduce o afacere în agricultură de 6 milioane de euro din vânzarea de fructe proaspete, are în derulare investiții cu fonduri europene de 2 milioane de euro în utilaje agricole, spații de depozitare, construcția de sere în spații protejate și agroturism, iar la anul plănuiește să-și listeze la Bursă compania, Abund Berry, pentru a atrage capitalul necesar creșterii producției locale.

Povestea Abund Berry

La 21 de ani, student la ASE, Ionel Burtea decide să pornească o afacere în agricultură. Cu un buget inițial de 20.000 de euro, începe să cultive mure pe 1 ha de teren și își implică familia în afacere – bunicul, părinții și sora. Decizia de a lansa afacerea cu fructe de pădure a fost luată după o atentă cercetare a pieței, în care au fost identificate probleme de disponibilitate a fructelor românești în supermarketuri, precum și lipsa unei game de vinuri cu arome inedite și neconvenționale. De altfel, pasiunea pentru vinuri a stat la baza lansării afacerii în 2017.

În timp, crește suprafața cultivată cu mure, iar tânărul fermier decide să cultive și zmeură și căpșune, astfel încât, în prezent, Ionel Burtea împreună cu familia sa gestionează o suprafață totală de 20 ha cultivate cu mure, zmeură și căpșune la Țicleni, în județul Gorj. Fructele cultivate la Țicleni sunt vândute sub brandul propriu, Abund Berry.

„În facultate m-am hotărât să lansez o afacere în agricultură pentru că am avut acest vis, să fac ceva pentru și împreună cu familia mea, pentru zona în care am crescut, să pot oferi românilor fructe de pădure de producție locală, să pot crea locuri de muncă pentru a atrage tinerii să rămână acasă, să nu plece în străinătate. Eu și familia mea avem o pasiune pentru vinuri, aceasta a fost motorul, și ideea din spatele afacerii. Am descoperit că specialitățile de vinuri din mure sau din afine au un gust și o aromă deosebite, că pot veni foarte bine în completarea ofertei de vinuri din struguri de pe piața din România. Am început să producem din 2017 vin de mure, am lansat brandul Berry Wine / ALAI care poate fi găsit în rețelele partenerilor noștri“, declară Ionel Burtea, fondatorul afacerii Abund Berry.

Parteneriate de afaceri

Încă de la începutul lansării afacerii Ionel Burtea a urmărit să distribuie fructele sale în cât mai multe supermarketuri și să colaboreze cu firme din domeniul HoReCa. Pentru a asigura aprovizionarea cu fructe proaspete tot timpul anului, tânărul fermier a decis să-și extindă afacerea și sortimentele oferite partenerilor săi în 2020. În acest sens, începe să cumpere afine, zmeură, mure, prune, piersici, nectarine și căpșune de la cultivatorii din România și să importe fructe din Olanda, Peru, Chile, Polonia, Argentina, Spania, Portugalia.

„Mă implic personal în colaborarea cu fermierii din România, vizitez fermele și verific fructele și legumele, calitatea și aspectul acestora înainte de a decide achiziționarea lor și vânzarea mai departe către partenerii noștri. Parcurg peste 50.000 de km în fiecare an, în toată țara, pentru a ajunge la fermierii parteneri sau pentru a cunoaște alți fermieri. Abund Berry este unul dintre principalii distribuitori de fructe proaspete și legume pentru Mega Image, Carrefour, Profi, Metro. Cerințele pe care trebuie să le îndeplinim sunt foarte riguroase, din acest motiv suntem atenți la selectarea furnizorilor cu care lucrăm, la asigurarea condițiilor optime de depozitare și transport“, declară Ionel Burtea, tânărul antreprenor din Gorj.

Record în 2022

Anul acesta, Abund Berry a marcat un record în vânzarea de fructe prin livrarea a peste 1.000 de tone de fructe din producția locală și de import către supermarket-uri, din care peste 100 de tone de zmeură. Ionel Burtea explică de ce este o cifră semnificativă și ce înseamnă să vinzi 100 de tone de zmeură.

„O sută de tone de zmeură înseamnă 800.000 de cutii de 125 g pe care echipa mea le pregătește pentru vânzare, le verifică, le sortează, le etichetează, le încarcă în lădițe și apoi în camioane. Este un proces meticulos care presupune atenție și un anumit ritm, în condițiile în care sunt implicate cca 40 persoane în acest flux. Dacă facem calculul mai departe, livrăm cca 2.200 de caserole cu zmeură în medie zilnic către clienții noștri. Iar la această cifră se adaugă celelalte fructe care sunt verificate, ambalate, etichetate și livrate. Efortul nostru este foarte mare, pe măsura cererii“, apreciază Ionel Burtea.

Provocările pandemiei și concentrare a pe soluții

Pandemia a adus cu sine noi provocări și schimbări pentru care Ionel Burtea a trebuit să găsească soluții și să ia decizii pentru a merge mai departe.

Înainte de pandemie fermierul participa la târguri și diferite evenimente în industrie pentru a-și prezenta produsele și a căuta noi parteneri de afaceri. Pe lângă colaborarea cu supermarketurile din România, pentru companie un canal important de vânzare îl reprezentau băcăniile, restaurantele și alți parteneri din HoReCa. Ionel Burtea avea un proiect în derulare cu fonduri europene, o seră pentru căpșuni la stadiul de șantier, precum și o investiție proprie în turism.

Pandemia de Covid-19 a perturbat lanțurile de aprovizionare, multe afaceri din HoReCa au fost afectate, unele dintre ele chiar s-au închis. Tânărul fermier a compensat scăderea cifrei de afaceri pe acest canal prin vânzarea pe online, care a crescut semnificativ prin alocarea resurselor necesare – shop în site, reclamă online, newslettere, echipă dedicată, logistică specifică.

O altă decizie a fost să oprească proiectul din turism și să aștepte pentru a vedea cum se stabilizează domeniul, care sunt cerințele din partea autorităților, așteptările din partea clienților, unde și cum este necesar să se repoziționeze, să revizuiască serviciile oferite și resursele necesare relansării acestui proiect.

În ceea ce privește proiectele pe fonduri europene, acestea au beneficiat de susținerea autorităților naționale (AFIR), însă fermierul a întâmpinat probleme cu aprovizionarea utilajelor, echipamentelor de procesare și materialelor de construcții de la furnizorii din Italia sau Spania.

Planuri de viitor

Ionel Burtea urmărește în continuare creșterea business-ului și în acest sens a decis ca anul viitor să listeze compania la Bursă pentru a atrage capitalul necesar cu care să susțină extinderea activității de producție locală.

Pentru 2023, tânărul fermier și-a propus o cifră de afaceri de 10 milioane de euro și depunerea unui proiect pe Horizon, o linie de finanțare direct de la Comisia Europeană.

În opinia sa, în agricultură se dezvoltă un trend în direcția business to consumer, direct de la producător la consumator, cu cerere în creștere pentru fructe și legume proaspete, preferate fiind produsele locale, deși acestea în continuare nu au o pondere mare la rafturile din supermarketuri.

Ionel Burtea urmărește finalizarea serei de căpșuni, un proiect accesat pe Submăsura 4.1a – pomicultură, înființare sere căpșune, unitate de procesare și depozitare. Valoarea proiectului este de 1,4 milioane de euro cu TVA, suprafața vizată este de 4.560 de metri pătrați, iar zona tehnică de 528 mp. 90% sunt fonduri europene, în timp ce aportul propriu este de 10%.

Abund Berry în cifre

• 6 milioane de euro cifră de afaceri.
• Investiții de 2 milioane de euro prin proiecte europene.
• 20 ha cultivate cu mure, zmeură, căpșune și afine.
• Un depozit de 1.000 mp la Buftea.
• 5 lanțuri de supermarket-uri în care sunt distribuite fructele și legumele Abund Berry.
• Peste 30 de fermieri din România de la care sunt cumpărate fructe.
• Peste 20 de angajați permanenți și 20 de zilieri în sezon.

Ion BOGDAN

Procesarea lor în suc pasteurizat natural este o soluție pentru această pierdere

„Suntem Cristina Cucu și Ștefan Mera, tineri țărani reveniți la origini după mulți ani de locuit în oraș. Ne-am mutat la Brănești, județul Dâmbovița, acum un an, iar înainte am stat jumătate de an tot la țară, în apropiere de Voinești, patria merelor. Toamna trecută am ajutat acolo o familie să-și culeagă livezile și am dat piept cu munca grea, fizică, și am înțeles mai bine toată logistica din spate, până la produsul final – fructele care ajung pe tarabele din piață. Toamna aceasta este primul sezon în care am început să facem suc de mere și de alte fructe. Nu suntem agricultori, avem alte meserii, dar învățăm pe parcurs și «motorul» este plăcerea de a fi în grădină, aproape ca o terapie! Avem prieteni și cunoștințe horticultori și suntem receptivi la sfaturile lor.“ Așa începe povestea unei mici afaceri de familie prin care se dorește promovarea consumului de suc natural obținut din fructe autohtone.

Pentru un litru de suc se folosesc cca 2 kg de fructe

Reporter: Care a fost rațiunea din spatele acestei decizii?

Cristina Cucu: Toamna aceasta, merii au fost foarte roditori și, în timp ce ne culegeam mere pentru noi, am realizat că sunt prea multe. Așa că ne-am gândit să fructificăm această cantitate de mere și să o transformăm în ceva care să reziste peste iarnă și, de ce nu, să propunem pentru vânzare. Așa că ne-am pus pe treabă. Chiar lângă căsuța în care stăm este o livadă imensă de mai bine de un hectar. Pomii sunt netratați, au primit doar apă din cer, lumina soarelui și câteva vorbe bune la asfințit de la noi, când ne mai plimbam printre ei. Inițial, am făcut suc doar din merele noastre, apoi am fost curioși să experimentăm și alte gusturi. Am dat sfoară-n sat și am găsit localnici care aveau pere, gutui și sfeclă din abundență. Deseori, la țară, fructele se strică în pomi sau în beciuri pentru că nu sunt valorificate. Așadar, am decis să facem un troc cu acești vecini, unde s-a putut, și am plătit pentru altă parte de fructe – la fel de curate și fără chimicale – căci oamenii erau atât de în vârstă încât nu își puteau culege propriile fructe. Am strâns în jur de 10 tone acest an, de la noi și de la vecinii cu livezi .

Rep.: Cât din această cantitate este procesată în suc?

C.C.: Pentru un litru de suc se folosesc aproximativ 2 kg de fructe, în funcție de cât sunt de zemoase. Am folosit cam 90% din cantitatea de mere pentru suc. Nefiind stropite, fructele nu rezistă mult timp, nici chiar în pivniță, așa că am considerat mai util să le transformăm pe majoritatea în suc pasteurizat.

Rep.: Există anumite soiuri de măr care se pretează mai bine pentru procesarea în suc?

C.C.: Teoretic, toate soiurile de mere pot fi presate pentru obținerea sucului, dar anumite soiuri de mere merită cu desăvârșire mâncate ca atare decât presate pentru suc (botul de iepure, de exemplu).

Din 100 kg de mere se obțin circa 65 litri de suc

Rep.: Care sunt costurile de procesare, cum se calculează acest serviciu?

C.C.: Noi nu deținem o presă, ci ducem materia brută (fructele) la o presă dintr-un sat alăturat, unde anagajații se ocupă de tot procesul de la presare, pasteurizare până la îmbuteliere. Pentru o sticlă de 1 l plătim 2,9 lei. Randamentul variază între 50 – 70%, în funcție de fructe, perioada de culegere, modul de depozitare. Ca exemplu, din 100 kg de mere se obțin circa 65 litri de suc.

Procesul de fabricare a sucului constă în următoarele operațiuni: spălare, tocare, presare, pasteurizare, ambalare. Sucul este pasteurizat la 80 grade și nu conține apă, zahăr, conservanți, coloranți, arome sau alți aditivi.

Rep.: Ce perioadă de valabilitate are sucul presat la rece, cât timp își păstrează proprietățile?

C.C.: Sucul este pasteurizat, adică fiert la aproximativ 80 de grade, ceea ce îi dă longevitate și prospețime peste iarnă. O sticlă de suc bine pasteurizat rezistă și până la un an, ținută la temperatura camerei sau într-o cămară, pe balcon, în beci.

Rep.: Cât din sucul rezultat reușiți să valorificați?

C.C.: Trei sferturi din producție, restul este pentru noi și familie. Un litru de mere simplu costă 6 lei, iar cel de fructe combinate – 7 lei ( mere + pere, mere + sfeclă, pere + gutui).

Rep.: În ce tip de recipiente este ambalat?

C.C.: În sticle de 1 l de plastic. Sunt mai practice în cantitate mai mică; unei persoane singure, de exemplu, poate i-ar fi mai greu să termine o pungă cu robinet (bag-in-box) de 3 l sau chiar 5 l. Ne dorim să găsim o soluție mai eco pentru sezonul viitor – sticle de sticlă – dar asta ar crește puțin prețul și, din păcate, nu se pot reutiliza pentru o nouă reumplere cu suc, dar pot fi folositoare prin gospodărie celor care le cumpără.

Orășenii caută produse locale

Rep.: Cine sunt preponderent clienții dvs.?

C.C: Din mediul urban, 95%. Aici, în sat, am avut doar doi vecini care au cumpărat, din curiozitate. În rest, marea majoritate sunt clienți din București și împrejurimi. Recent, am primit cereri și din Brașov și Cluj. Așteptăm să se strângă mai multe comenzi într-o locație pentru a face o livrare mai consistentă (ca să merite transportul). Majoritatea clienților sunt tineri, familii cu copii mici și sportivi. Am observat în ultimii ani o tendință către o alimentație sănătoasă și un stil de viață activ și faptul că orășenii caută produse locale. Asta nu poate fi decât grozav pentru producătorii locali, atâta vreme cât aceștia pun suflet și nu chimicale în produsele lor.

„Am început, timid, să ne gândim să achiziționăm o presă a noastră pentru a nu mai depinde de alt serviciu și lista de așteptare. Petrecem deja timp stând la presă pentru a ne asigura că fructele noastre sunt cele folosite pentru suc, deci am putea investi acest timp în propria presă.“

„Încet-încet, se întâmplă o reîntoarcere la anumite obiceiuri, preparate și feluri de trai. Dacă până acum câțiva ani, toată lumea cumpăra pâine în pungă de la magazin, de ceva timp au început destul de mulți să-și coacă propria pâine acasă sau să cumpere de la cunoștințe de la țară. La fel și cu sucurile naturale.“

„Pentru moment, nu ne dorim să facem din asta un proiect mare, mai ales că agricultura este ca o loterie de la an la an, în funcție de condițiile meteo.“

D.Z.

În Şedinţa Guvernului din 5 octombrie 2016 a fost adoptată o Ordonanţă de Urgenţă prin care programul de încurajare a consumului de fructe proaspete se extinde și la preșcolarii din grădinițe de stat și particulare acreditate cu program normal de 4 ore. În prezent, grupul-țintă al Programului include elevii din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat autorizat/acreditat, extins ulterior și la elevii din clasa pregătitoare.

Decizia se aplică începând cu anul școlar 2016-2017 și este cuprinsă în măsura ”Copii sănătoși la grădiniță” a Pachetului integrat pentru combaterea sărăciei, aprobat prin Memorandum la 19 iulie 2016.

De asemenea, prin extinderea grupului-țintă al acestui program la preșcolari, Executivul încurajează consumul de fructe proaspete de către copii, pentru conștientizarea de către aceștia a beneficiilor unei alimentații sănătoase bazată pe consumul de fructe proaspete. Pe termen lung, implementarea acestui program, la o vârstă la care se formează obiceiurile alimentare, poate contribui la reducerea cheltuielilor destinate diferitelor afecțiuni cauzate de o alimentație nesănătoasă.

Măsura elimină inechitățile și discriminarea dintre preșcolari și școlarii care urmează cursuri în aceleași unități de învățământ. Programul este destinat tuturor copiilor din grupul țintă, indiferent de statutul social.

Extinderea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete reprezintă totodată o oportunitate pentru sectorul românesc de fructe în diversificarea și dezvoltarea activităților de producție și comercializare.

Fondurile necesare extinderii programului către preșcolari, pentru anul școlar 2016-2017, sunt în valoare de aproximativ 13 milioane lei, reprezentând efort financiar exclusiv al bugetului de stat. În anul școlar 2016-2017, numărul total al preșcolarilor din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore este de 347.908, iar limita valorii zilnice este de 0,37 lei/preșcolar. Limita valorică cuprinde prețul integral de achiziție a fructelor proaspete, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuție și depozitare a acestora, după caz.

Fructele proaspete distribuite elevilor/preșcolarilor, perioada și frecvența distribuției, limita valorii zilnice pe elev/preșcolar, precum și fondurile necesare pentru distribuție sunt stabilite și actualizate anual prin Hotărâre a Guvernului, în funcție de evoluția prețurilor și a tarifelor.

Informații suplimentare:

Începând cu anul 2009-2010, România implementează programul UE de încurajare a consumului de fructe în școli, inițial grupul țintă fiind elevii din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat/autorizat acreditat, conform OUG nr.24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli, aprobată cu modificări de Legea nr.195/2010.

Prin OUG nr.49/2012 pentru modificarea și completarea OUG nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli, grupul țintă inițial, elevii din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat autorizat/acreditat, a fost extins la elevii din clasa pregătitoare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, alături de consiliile județene și consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, vor implementa acest program în anul școlar 2016-2017.

Sursa: madr.ro

Cartofii, legumele și conservele de legume, precum și fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult în luna ianuarie, comparativ cu decembrie, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Astfel, în ianuarie prețul cartofilor a crescut cu 3,9%, la legume și conserve de legume cu 3,07%, iar la fructe proaspete cu 2,34%. Alte creșteri au fost la ulei cu 1,34%, la citrice și alte fructe meridionale cu 1,41% sau la cărți, ziare și reviste 1,08%.

În ceea ce privește scăderile de prețuri, acestea s-au regăsit la serviciile de apă, canal, salubritate cu 6,9%, la gaze cu 3,23%, la combustibili cu 3,07%, la CFR cu 3,19% sau la energie electrică cu 2,94%. La produsele alimentare, diminuări au fost la ouă — 1,28%, vin — 1,84%, țuică, rachiuri și alte băuturi — 2,05% și bere — 1,33%.

Indicele prețurilor de consum a fost de—2,1% în luna ianuarie 2016 comparativ cu ianuarie 2015.

'Prețurile de consum în luna ianuarie 2016 comparativ cu luna ianuarie 2015 au fost mai mici cu 2,1%. În luna ianuarie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu ianuarie 2015, este de 53,3%, iar cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% dețin o pondere de 28,9%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 17,8%. Creșterea medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2015 — ianuarie 2016) față de precedentele 12 luni (februarie 2014 — ianuarie 2015), calculată pe baza IPC, este de—0,8%', informează INS.

În ianuarie 2016 față de ianuarie 2015, prețurile de consum au scăzut la grupa mărfurilor alimentare cu 6,3%.

Banca Națională a României (BNR) estimează o inflație de—3% pentru finalul lunii martie 2016, cu un interval de incertitudine de +/-0,6%, se arată în datele publicate pe site-ul instituției. Excluzând efectul runda I privind TVA, inflația ar fi atins 1,3%, la finalul primului trimestru din acest an. Ținta de inflație a Băncii Centrale pentru 2016 este de 2,5 la sută +/-1 punct procentual.

BNR a modificat la 1,4% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de prognoza anterioară, de 1,1%, conform datelor prezentate săptămâna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.

Pentru 2017, Banca Națională a prognozat o inflație de 3,4%, la finele anului.

"Proiecția indicelui prețurilor de consum (IPC) ne arată două lucruri: că perioada de inflație negativă este tranzitorie și rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui prețurilor de consum este prognozată la 1,4% la sfâșitul anului 2016 și se iese, deci, din inflația negativă, și la 3,4%, adică aproape de limita superioară a intervalului pe care îl țintim în ultima parte a anului 2017", a spus Isărescu.

Agerpres