update 3 Feb 2023

Plăți de peste 276 milioane de euro efectuate către beneficiarii FEADR, transmise spre decontare Comisiei Europene

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a transmis la sfârșitul lunii ianuarie 2023 către Comisia Europeană solicitarea pentru decontarea a 276,8 milioane de euro (276.835.617 €). Această sumă reprezintă contravaloarea plăților acordate din bugetul național în anul 2022, în perioada 16 octombrie – 31 decembrie, către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții eligibile în agricultură și în mediul rural, dar și pentru măsurile de mediu și climă.

Declarația de cheltuieli transmisă Comisiei cuprinde totalul plăților efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în trimestrul IV din 2022 către beneficiarii proiectelor de investiții și ai plăților directe și compensatorii. Plățile au fost efectuate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) cu suma de 261,2 milioane de euro, precum și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI) cu 15,6 de milioane de euro.

Conform procedurilor de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, declarația de cheltuieli aferentă perioadei 16 octombrie – 31 decembrie 2022 a fost încărcată direct în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre și CE, urmând ca, după verificarea sumelor din declarația de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de maximum 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Precizăm că, până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României peste 7,6 miliarde de euro pentru investiții realizate în agricultură, pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural și pentru plăți directe și compensatorii prin Programul Național de Dezvoltare Rurală în intervalul 2014 – 2022.

Planul Național Strategic, pe înțelesul tuturor fermierilor

Pentru agricultura românească urmează o perioadă în care cunoașterea Planului Național Strategic, PNS, este o necesitate. Pentru a afla ce trebuie să facă fermierii pentru a nu pierde bani europeni, la ce trebuie să fie atenți și care sunt dificultățile pe care le pot întâmpina am stat de vorbă cu doamna Cristina Cioga, director executiv APPR.

Reporter: În următorii ani, Planul Național Strategic va fi pe buzele tuturor celor angrenați în agricultură. Dacă ar fi să sintetizați în câteva fraze, pentru a fi pe înțelesul tuturor, ce înseamnă PNS-ul?

Cristina Cionga, director adjunct APPR: Este un nou exercițiu bugetar care se supune unor reguli, dar care a suferit niște transformări importate. Comisia spune așa: se mută accesul de pe conformitate pe performanță, adică va conta atingerea unor ținte de performanță economică și ecologică în fiecare fermă. Deci se pune accentul pe înverzire, pe măsuri din categoria adaptării la schimbările climatice și a combaterii lor, pe cât este posibil. Pe de altă parte, agricultura europeană va primi mai puțini bani decât în perioada anterioară. România are o ușoară creștere în Pilonul I și o oarecare constanță în Pilonul II, însă, dacă ar fi să rezum, aș spune așa: mai puțini bani, mai multe exigențe pentru fermieri.

Rep.: Înțeleg că este vorba despre 15,8 miliarde de euro ce vor putea fi accesați de fermierii români. S-au schimbat anumiți termeni, apare această denumire BISS. Multe noutăți, așadar. Care ar trebui să fie principalele griji pe care ar trebui să le aibă fermierii pentru a nu rata anumite plăți?

C.C.: Prin Pilonul I vorbim de acordarea a aproximativ 2 miliarde/an, iar o parte dintre plățile directe sunt comune. BISS-ul înlocuiește acel SAPS, plata simplificată pentru care a optat România alături de alte state, fiind o plată ce asigură existența și perpetuarea afacerii. Va fi de 96 euro/ha în 2023, urmând să crească până la finalul perioadei de finanțare, astfel încât România să ajungă la media subvenției de bază a Uniunii Europene. Simularea a fost făcută pentru suprafața arabilă a țării, aproximativ 9,3 milioane ha, presupunând că fermierii vor putea îndeplini criteriile de eligibilitate. Mai vorbim și despre plata redistributivă, o știm din exercițiul precedent, dar s-a schimbat ca principiu și vine să ajute la dezvoltarea fermelor mici și mijlocii, deci va putea fi accesată de fermele până la 50 ha și cuantumul/ha estimat este de 50 euro. Mai apoi este vorba și despre plata pentru tinerii fermieri, adică cei de până la 40 de ani care devin cap al exploatației pentru prima dată. Ei vor primi 46 euro/ha pentru primele 50 ha. Trebuie să amintim și de sprijinul cuplat, pentru că primele trei forme de sprijin sunt forme decuplate de producție, iar acesta vine în sprijinul sectoarelor a căror producție ar trebui sprijinită, iar unul dintre ele este proteina vegetală. Știm că UE este un mare importator de proteină vegetală, importăm soia, mazăre, fasole șamd. Toate aceste sectoare vor avea parte de ajutor suplimentar între 100 și până la mii de euro dacă ne referim la producția de legume și fructe, cartoful de sămânță, orezul, adică sectoare care se confruntă cu dificultăți. Deci fermierii vor putea diversifica culturile și pot introduce specii care poate până acum erau neatractive, dar cu introducerea acest sprijin pot stârni interes. În final aș aminti despre cea mai spinoasă componentă, o plată nouă, numită ecoschema, este vorba despre patru astfel de ecoscheme definite de România; vom vorbi despre cea pentru cultură mare. 

Rep.: Și cum este definită această ecoschemă pentru sectorul vegetal?

C.C.: Ecoschema a fost concepută de MADR cumva ca un pas mai ambițios, dincolo de cerința de bază, dincolo de GAEC-uri, despre care aș vrea să și detaliez pentru că sunt foarte importante. Respectarea acestor GAEC-uri va condiționa acordarea de plăți europene. Cele mai problematice sunt GAEC 6,7 și 8. Începe cu GAEC 6, care se referă la acoperirea terenului arabil în perioada cea mai sensibilă. România a considerat această perioadă sensibilă ca fiind între 15 iunie și 30 septembrie, o perioadă lungă în care fermierul, pentru a fi eligibil la orice fel de plată, trebuie să aibă terenul acoperit în proporție de 80%. Această acoperire poate fi într-o variantă sau alta deoarece acoperirea poate fi cultura principală, cu o cultură secundară, un strat verde sau chiar cu miriștea. În urma analizelor interne, cea mai viabilă soluție pare să fie miriștea; în același timp, am solicitat MADR-ului să aprobe ca fermierul să poată efectua o lucrare minimă a solului care să împiedice pierderea umidității, iar mulciul rămas constituie o acoperire corespunzătoare pentru scopul în care a fost conceput acest GAEC. Al doilea GAEC dificil este cel privind rotația culturilor la nivelul parcelei. Și, chiar dacă fermierii aplică rotația culturilor, ea nu este posibilă în fiecare an, la nivelul fiecărei parcele. De ce? Pentru că se poate întâmpla, așa cum a fost în 2020, să fie și iarna, și primăvara extrem de secetoase și să constatăm că nu putem face grâu, deci să întoarcem suprafața, și trebuie să înființăm o altă cultură cum ar fi porumbul și să fie atunci porumb după porumb. Mai sunt și producătorii de sămânță care au investit foarte mult în irigații și au nevoie de un număr de ani de stabilitate, iar atunci e nevoie de o soluție pentru a face monocultură 2-3 ani. Această soluție a fost prevăzută de MADR pentru că există un tip de excepție acceptată și se poate înființa aceeași cultură în 3 ani consecutivi, condiția fiind ca pe perioada iernii ori pe perioada între recoltat și însămânțat să înființeze o cultură secundară, cu anumite specii. Există și situații în care nu răsare această cultură ori nu a fost timp pentru a o înființa deoarece a fost recoltat foarte târziu și se poate practica în condiții excepționale monocultură timp de 2 ani. În final, GAEC 8, care prevede elementele neproductive, adică acordarea a 4% din suprafața arabilă acestor elemente, poate să scadă la 3% dacă fermierul practică culturi fixatoare de azot, dar fără a aplica tratamente fitosanitare, ceea ce poate fi foarte dificil.

Rep.: Așadar, condiții destul de greu de îndeplinit și spuneați că ecoschema prevede și alte elemente problematice. Despre ce este vorba?

C.C.: Da, este un pas mai ambițios în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de mediu. Nu este rău pentru că, dacă sunt respectate aceste condiții, fermierii ar putea beneficia de o sumă suplimentară de 56-57 euro. Dar nu este simplă pentru că trebuie îndeplinite 3 condiții obligatorii, plus încă una dintr-un set de 3 condiții pe care le poate alege fermierul. Condițiile generale pleacă de la GAEC-uri și i se cere fermierului să acorde elementelor neproductive 5% din suprafață, deci încă 1% față de GAEC. A doua cerință obligatorie este alocarea a cel puțin 5% din terenul arabil al exploatației pentru culturile fixatoare de azot, aceste procente sunt destinate producției, deci pot fi tratate fitosanitar, ceea ce este o veste bună. Iar ultima cerință, greu de îndeplinit din ceea ce am vorbit cu practicienii, este acoperirea terenului în perioada aceasta sensibilă, 15 iunie – 30 septembrie, amintită la GAEC 6, la care se adaugă alte 2 săptămâni până pe 15 octombrie, dintre care doar 2 săptămâni terenul poate fi neacoperit și ar trebui pregătit pentru semănat. Este o perioadă lungă, iar terenul ar trebui acoperit pe 85% din suprafața arabilă. Dacă ne referim la cerințele specifice, cele 3 din care fermierul poate alege, prima dintre ele ar fi diversificarea, care presupune să ai mai mult de 3 culturi la o suprafață de minimum 30 ha și acestea în anumite proporții, adică cultura care ocupă suprafața cea mai mică nu poate fi mai puțin de 15%, iar cea predominantă nu poate ocupa mai mult de 70%, deci fermierii trebuie să fie atenți la calcule. A doua condiție înseamnă practicarea unui sistem de lucrări minime pe cel puțin 50% din exploatație, iar a treia condiție ce poate fi aleasă presupune plantarea a cel puțin 2 arbori/ha, dintr-o anumită listă de specii. Cam asta ar trebui să știe fermierii despre ecoschemă, dar mai există și o precizare importantă de făcut: Comisia ne-a făcut viața în acest an și mai grea și a acceptat o derogare de la GAEC 7, rotația obligatorie, și de la GAEC 8, elemente neproductive obligatorii. Adică, din rațiuni de producție, în contextul geopolitic fermierii pot cultiva cele 4% prevăzute de GAEC 8, dar nu cu soia și porumb. De aceea am solicitat modificarea ecoschemei în 2023 și soluția constă în semănarea culturilor fixatoare de azot pe 5% din suprafața, plus încă 5% suprafață alocată terenului neproductiv.

Rep.: Există soluții pe termen lung, dar probabil există fermieri pentru care 2023 va fi dificil pentru că nu mai au această suprafață de 10%. Anul agricol a început în toamnă, ei ar putea pierde acești bani, nu?

C.C.: Exact asta este problema pentru că situațiile diferă de la fermă la fermă, pentru că unii fermieri fie nu mai au suprafața de 10%, din care doar jumătate poate fi semănată cu soia, fie nu au de unde lua sămânță deoarece și cererea este foarte mare și există un deficit de sămânță. Este cumva târziu și trebuie să ne adaptăm din mers, dar căutând soluții pentru ca fermierii să poată beneficia de ecoschemă. 56 euro/ha nu sunt bani puțini, din contră, e o sumă considerabilă pentru orice fermier.

Larissa DINU

AFIR: Baza de date cu echipamente, mașini și utilaje va cuprinde doar elemente conforme cerințelor de mediu

Preocuparea constantă pentru protejarea mediului prin măsuri concrete care să contribuie direct și decisiv la reducerea poluării a determinat Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să demareze procesul de verificare și de eliminare a tuturor mașinilor, echipamentelor și utilajelor din Baza de date cu prețuri de referință (BDPR) care sunt echipate cu motoare care au normă de poluare sub Etapa V/ Tier V/ Stage V. Normele sunt stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/ 1628[1].

De asemenea, în acord cu noile angajamente asumate pentru implementarea Planului Național Strategic, AFIR va accepta includerea în BDPR doar a elementelor care au norma de poluare de minim Etapa V.

„Protecția mediului este o preocupare constantă pe care o avem în ceea ce privește investițiile pe care le sprijinim financiar și este strâns legată de strategiile pe care Uniunea Europeană le are în acest domeniu. Banii europeni aduc nu doar calitate, ci și tehnologii moderne care să țină cont de potențialul de afectare a naturii. Eliminarea echipamentelor, mașinilor sau a utilajelor cu norme de poluare depășite este esențială pentru protejarea mediului și a sănătății umane. În plus, acestea sunt adesea mai puțin eficiente, ceea ce înseamnă un consum mare de energie”, a precizat George CHIRIȚĂ, Director general AFIR.

În urma verificării fiecărui element, experții AFIR le vor șterge direct pe cele neconforme din Baza de date cu prețuri de referință și vor notifica traderii, în acest sens.

Baza de date cu prețuri de referință include în acest moment peste 41.000 de elemente distincte care pot fi consultate on-line pe www.afir.ro, fiind astfel un instrument de lucru unic la nivel național, prin care AFIR facilitează accesul solicitanților de fonduri europene la investiții, simplificând considerabil procedura de achiziție – beneficiarii pot achiziționa produsul dorit fără a mai trece prin procedura de achiziții, conform prevederilor procedurale în vigoare.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Pentru a răspunde realităților din piața de profil, AFIR a modificat Ghidul BDPR și în ceea ce privește actualizarea prețurilor. Astfel, actualizarea prețurilor se va realiza o dată la 6 luni pentru fiecare marcă per trader, în limita a 5%, cu aprobarea conducerii AFIR și la solicitarea oficială a producătorului/ importatorului/ dealerului care a înscris elementele respective în Baza de date. Respectivul trader trebuie să însoțească solicitarea și de un tabel cu informațiile actualizate care au fost anterior verificate de experții din cadrul AFIR.

Procentul maxim acceptat al variației prețului este de 5%, chiar dacă perioada trecută de la ultima solicitare de actualizare a prețurilor este mai mare de 6 luni.

Actualizarea prețurilor cu un procent mai mare de 5% se acceptă numai dacă noile prețuri sunt comunicate oficial de producător (fie prin semnarea tabelului cu noile preturi, fie sub forma unei informări oficiale privind procentul de creștere) sau dacă este necesară corectarea unor erori produse la transmiterea informațiilor către AFIR.


[1] Regulamentul (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind cerințele referitoare la limitele emisiilor de poluanți gazoși și de particule poluante și omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1024/2012 şi (UE) nr. 167/2013 şi de modificare şi abrogare a Directivei 97/68/CE.

Sursa: afir.ro

AFIR a finanțat cu fonduri europene din FEADR peste 2.400 de proiecte de utilitate publică în mediul rural

Autoritățile publice locale care derulează proiecte de investiții cu fonduri europene nerambursabile în dezvoltarea mediului rural au obținut sprijin financiar pentru 2.428 de proiecte de investiții, prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Astfel, investițiile finanțate în perioada 2015 – 2022 prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) vizează infrastructura de acces agricolă, infrastructura de alimentare cu apă și canalizare, cea rutieră și socială, precum și protejarea patrimoniului cultural.

Pentru investițiile de utilitate publică, AFIR a primit solicitări online pentru 3.518 proiecte de investiții în valoare 2,84 miliarde de euro. În urma procesului de evaluare și de selecție, AFIR a încheiat 2.428 de contracte de finanțare pentru proiecte de utilitate publică în valoare totală de 1,64 miliarde de euro. Plățile efectuate de AFIR către beneficiarii publici ai FEADR depășesc 1,3 miliarde de euro, până în prezent.

„Dezvoltarea rurală se realizează în egală măsură prin investițiile beneficiarilor privați, precum şi prin proiectele autorităților publice. Cele două categorii de solicitanți se completează şi se sprijină reciproc. Solicitările de finanțare pe care AFIR le-a primit prin PNDR pentru utilități publice indică clar o nevoie mult mai mare de investiții în acest sector, dar și o capacitate de absorbție foarte mare a fondurilor europene. Chiar dacă fondurile disponibile nu acoperă necesarul de investiții din mediul rural, putem observa că sprijinul financiar, pe care l-am avut la dispoziție și pe care l-am acordat integral, aduce o contribuție semnificativă la dezvoltarea comunităților locale și la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația rurală”, a precizat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Fondurile europene acordate prin intermediul AFIR au contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea mediului rural și implicit la un nivel de trai mai bun pentru locuitorii de la sate.

Cu finanțarea disponibilă prin AFIR, sunt acum în curs de modernizare 3.458 de kilometri de drumuri comunale (o distanță echivalentă cu drumul între București și Madrid) și s-au înființat sau modernizat alți 1.257 de kilometri de drumuri agricole. De asemenea, s-au realizat 1.735 de kilometri de rețea de alimentare cu apă și 2.967 de kilometri de rețea de canalizare. Astfel, ca urmare a acestor investiții, peste 4 milioane de locuitori beneficiază de proiectele de infrastructură de bază și de acces din mediul rural.

Totodată, cu fonduri europene din PNDR, s-au înființat și modernizat 255 de grădinițe, 40 de creșe și centre de tip after-school și 22 de instituții de învățământ secundar superior, filiera tehnologică a școlilor profesionale. Fondurile derulate prin AFIR au contribuit la reabilitarea a 610 cămine culturale și 55 de monumente din patrimoniul cultural de interes local.

Din totalul investițiilor de utilitate publică finanțate prin AFIR, în zona montană s-au realizat 880 de kilometri de drumuri comunale, 222 kilometri de drumuri agricole, aproximativ 1.300 kilometri de rețea de apă și apă uzată. Cu fonduri din FEADR s-au înființat și modernizat 72 de grădinițe, 7 creșe și after-school-uri și 4 instituții de învățământ secundar superior. AFIR a mai finanțat în zona montană și restaurarea a 185 de cămine culturale și 18 monumente din patrimoniul cultural de interes local.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

O investiție finanțată prin AFIR cu fonduri europene în valoare nerambursabilă de 493.982 de euro vizează protejarea patrimoniului cultural din mediul rural și este realizată de comuna Siculeni, din județul Harghita, prin submăsura 7.6 din PNDR 2020.

Prin proiect se propune modernizarea, renovarea și dotarea căminului cultural din  comuna Siculeni prin renovarea clădirii și prin amenajarea curții exterioare.

Astfel, la parter, s-a mărit holul principal prin reamenajarea grupurilor sanitare pentru public, s-a renovat sala de spectacole, s-a realizat o scară secundară de evacuare, s-a reamenajat bucătăria conform unei funcționări de tip catering cu intrare proprie (depozit, spălătorie vase și vesele, zonă pentru servire, bucătărie, vestiar filtru, depozit materiale de curățenie, depozit pentru băuturi), s-a reconstruit scena cu o suprafață mai mare față de anterioară, s-au reconstruit grupurile sanitare.

La etaj, s-au amenajat săli pentru întruniri cu balcon spre strada principală și o lojă spre sala de spectacole, vestiare separate cu grupuri sanitare aferente și o sală pentru probe.

La exterior, s-a modernizat anvelopa clădirii (reabilitare termică, reconstruire acoperiri de acces), s-a intervenit inclusiv la aspectul exterior al clădirii, s-a amenajat pe teren o parcare nouă în spatele terenului de sport cu un număr de 16 locuri și s-au montat panouri fotovoltaice. De asemenea, prin proiect au fost modernizate instalațiile termice și cele de ventilare.

Sursa: https://www.afir.ro

2,87 miliarde de euro de la Comisia Europeană atrași de Ministerul Agriculturii în anul 2022

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a încasat 253,25 milioane euro, fonduri europene, în contul deschis la Banca Națională a României, în data de 13 decembrie 2022. Suma reprezintă rambursarea de către Comisia Europeană (CE) a cheltuielilor aferente contribuției externe nerambursabile a Uniunii Europene la finanțarea PNDR 2014-2020, pentru cheltuielile efectuate de către Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR), în cursul trimestrului III al anului 2022.

Prin adăugarea acestei plăți la încasările din perioada ianuarie–noiembrie anul curent, valoarea totală a sumelor intrate în agricultura României în cursul acestui an se ridică la 2,87 miliarde euro. Această sumă reprezintă contribuția UE la finanțarea PNDR 2014-2020 din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și EURI, precum și cea corespunzătoare finanțării plăților directe și măsurilor de piață finanțate din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA).

Mănăstiri și biserici restaurate cu bani din PNRR

Printre cele mai apreciate obiective de patrimoniu se numără bisericile și mănăstirile pe care adesea le vizităm cu pioșenie și le admirăm pentru tot ceea ce reprezintă. Ne atrag atenția de cele mai multe ori acele sfinte lăcașe cu o istorie aparte, cu semnificație pentru o anumită zonă și a căror importanță nu se diminuează odată cu trecerea timpului. Însă amprenta anilor devine vizibilă și majoritatea au nevoie de restaurări costisitoare, motiv pentru care multe dintre ele au nevoie de intervenții cât mai rapide. Veștile bune au apărut în această toamnă, atunci când Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat faptul că mai multe obiective de patrimoniu sunt incluse în trei rute din cadrul Programului „România atractivă“, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și vor fi restaurate prin intermediul a 18 contracte în valoare de peste 23 de milioane de euro.

Trei rute importante

„Cele 12 rute turistice și culturale pe care le finanțăm prin Componenta 11 – Turism și Cultură a PNRR pun în valoare acea Românie profundă și autentică de care suntem mândri, parte a patrimoniului cultural european. Semnăm contractele de finanțare pentru ruta Mănăstirilor, ruta Bisericilor de lemn și ruta Sfântului Ladislau, care înseamnă investiții de peste 23 de milioane de euro pentru restaurarea unor obiective de patrimoniu și promovarea acestora într-un mod integrat, în rute cultural-turistice care să atragă vizitatori din țară și din străinătate. Am încredere că parteneriatul pe care l-am construit cu autoritățile locale și cu reprezentanții cultelor va adăuga valoare acestor investiții, în beneficiul comunităților locale și al României“, a declarat la evenimentul de semnare a noilor contracte ministrul Marcel Boloş.

Trei rute importante au fost conturate, fiecare având alocat un anumit buget. Astfel:

  • Ruta mănăstirilor din zona Moldovei: 11.52 milioane de euro;
  • Ruta bisericilor de lemn: 3,54 milioane de euro;
  • Ruta Sfântul Ladislau: 8,40 milioane de euro.

Moldova și Bucovina sunt vestite pentru mănăstirile lor, turiștii alegând aceste destinații mai ales pentru a ajunge să le viziteze. Investițiile vizează restaurarea și promovarea celor mai reprezentative mănăstiri din Moldova, între care Mănăstirea Arbore, Mănăstirea Slatina sau Mănăstirea

„Sf. Trei Ierarhi“ din Iași.

Următoarea rută vizează bisericile de lemn pentru care țara noastră este atât de faimoasă la nivel internațional. Mai mult decât atât, valoarea arhitecturală și modul în care lemnul a fost lucrat reprezintă o adevărată bogăție culturală care nu doar merită apreciată, ci și păstrată cât mai mult timp posibil. În cadrul acestei rute sunt vizate zece biserici de lemn din județele Suceava, Vrancea, Neamț, Iași, Botoșani și Mehedinți. Pe lângă restaurarea acestora, atât de necesară de altfel, se urmărește și o mai bună promovare prin care fiecare sfânt lăcaș să devină mai vizibil pentru turiști.

Despre ultima rută, ruta Sfântul Ladislau, se spune că  merge pe urmele regelui cavaler  cu același nume, ce a rămas în memoria culturală prin legende, povești și pelerinaje. Se urmărește restaurarea unor locuri legendare și arii naturale excepționale din județele Bihor, Covasna și Harghita.

Județul Suceava, fonduri importante

Printre lăcașele din județul Suceava care au primit finanțare se numără și Mănăstirea Slatina, Mănăstirea Arbore, dar și bisericile de lemn din satele Botoșana și Colacu.

„Este o continuare a sprijinului acordat monumentelor istorice din județul Suceava pentru consolidarea și păstrarea lor. Consiliul Județean se angajează prin acest parteneriat să promoveze rutele culturale ale bisericilor din lemn și ale mănăstirilor din județul Suceava. Promovare înseamnă organizarea de evenimente, organizarea de trasee turistice, materiale publicitare, pentru a crește numărul de turiști. (...) Dacă ne referim la Mănăstirea Slatina, Consiliul Județean a finalizat modernizarea drumului județean Mălini – Slatina și pregătește modernizarea care să lege Slatina de Gura Humorului prin Valea Moldovei. Pentru Mănăstirea Arbore, ctitorie a hatmanului Luca Arbore, Consiliul Județean a modernizat drumul care face legătura cu localitatea Arbore și pregătește organizarea de evenimente culturale pentru promovarea mănăstirii de la poalele Obcinei Mari“, a declarat președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.

Turism și cultură

Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în Componenta 11 sunt alocate peste 100 milioane de euro pentru promovarea turismului și a culturii. În total, 12 rute vor avea parte de finanțare:

- Ruta castelelor – 30 de obiective promovate, 5 castele restaurate;

- Ruta curiilor din Transilvania – 25 de obiective promovate, 5 curii restaurate;

- Ruta culelor – 15 obiective promovate, 5 cule restaurate;

- Traseul gastronomiei tradiționale românești – 30 de obiective promovate;

- Ruta bisericilor fortificate – 20 de obiective promovate;

- Ruta bisericilor de lemn – 30 de obiective promovate, 10 biserici restaurate;

- Ruta mănăstirilor din zona Moldovei – 30 de obiective promovate, 5 mănăstiri restaurate;

- Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României – 20 de obiective promovate, 5 obiective restaurate;

- Ruta castrelor romane – 20 de obiective promovate, 5 castre restaurate;

- Ruta cetăților – 30 de obiective promovate, 5 cetăți restaurate;

- Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei – 30 de obiective promovate, 30 de obiective restaurate (gospodării);

- Ruta satelor cu arhitectură tradițională – 20 de obiective promovate, 150 de case tradiționale restaurate din cele 20 de sate cu arhitectură tradițională.

Larissa DINU

47,6 milioane de euro solicitate de fermieri pentru înființarea sau modernizarea plantațiilor pomicole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit online  65 de solicitări de finanțare în valoare de 47,6 milioane de euro (47.616.514 €) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a Investiții în exploatații pomicole din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Având în vedere că alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltare pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate” a declarat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Precizăm că din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/ proiect pentru utilaje de recoltare (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/ proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile.

Menționăm, totodată, că până la data de 16 decembrie 2022, fermierii mai pot depune cereri de finanțare pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor în cadrul submăsurii 17.1.

MADR a solicitat Comisiei Europene decontarea a peste 253 de milioane de euro, fonduri plătite deja către fermierii români prin AFIR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a transmis Comisiei Europene solicitarea de decontare a peste 253 de milioane de euro (253.252.747 €), valoare ce reprezintă echivalentul plăților realizate din bugetul național către fermieri în perioada 1 iulie – 15 octombrie 2022.

Declarația de cheltuieli transmisă prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale reprezintă totalul plăților efectuate de AFIR în perioada de referință (01.07 – 15.10.2022) către beneficiarii proiectelor de investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), respectiv suma de 244 de milioane de euro. De asemenea, declarația de cheltuieli trimestrială cuprinde și plățile directe și compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA) în valoare de 9,2 milioane de euro.

„În conformitate cu procedurile de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, AFIR a încărcat declarația de cheltuieli direct în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre și Comisia Europeană, urmând ca, după verificarea sumelor cuprinse în declarația de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de maximum 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală”, a precizat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Până la această dată, Comisia Europeană a rambursat României peste 7,35 de miliarde de euro pentru decontarea investițiilor realizate în agricultură, pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural și pentru plăți directe și compensatorii prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, inclusiv Tranziția 2021 – 2022.

Hală de procesare a legumelor în valoare de 60.000 de euro, cu fonduri europene

Dana Chistol este o tânără din județul Iași care, de câțiva ani, se ocupă de afacerea părinților, legumicultori de profesie. Anul acesta a obținut 60.000 de euro, fonduri europene, pentru a dezvolta ferma de la Probota.

Ieșeanca face parte din tânăra generație de legumicultori care vrea să aducă un suflu nou acestui domeniu, tot mai dezvoltat în ultimii ani. Tânăra își amintește că avea doar 5 ani când a descoperit „microbul” agriculturii. Acum cultivă ardei, roșii, pepeni, varză, vinete, și cartofi pe aproximativ 15 hectare și are și câțiva stupi de care se ocupă împreună cu familia sa din comuna Probota, județul Iași.

„Meseria de agricultor este destul de grea pentru că sunt foarte tânără și mai am de învățat, dar am norocul că mă ajută părinții mei. Întotdeauna mi-am dorit să am propria afacere și îmi doresc din tot sufletul să profesez în agricultură“, ne spune Dana. Dar tânăra a dorit mai mult... Astfel, a reușit să obțină fonduri europene în valoare de 60.000 de euro și a trecut la următorul nivel în ceea ce privește legumicultura, respectiv procesarea unei părți din legumele cultivate, proiect care este în derulare încă din vară, cu finalizare la începutul anului viitor. Prin intermediul acestui proiect își dorește să-și dezvolte ferma de familie.

„Foarte multe legume se pierd, dar, cu ajutorul utilajelor, acestea vor fi valorificate. Doresc să dezvolt ferma și să produc suc de tomate și murături. M-am consultat cu părinții și am decis că așa e mai bine. Serele reprezintă o soluție mult mai bună și asta vrem să facem. Mi-am propus să mă dezvolt și pe partea de legumicultură, în spații protejate, pentru că e mai ușor să controlezi investiția. Împreună cu familia mea lucrăm 15 ha în localitatea Probota, unde avem roșii, ardei gras, vinete, ardei kapia, pepeni verzi și varză. Pe lângă agricultură, am dezvoltat pasiunea pentru apicultură. Împreună cu familia mea deținem 45 de stupi, apicultura fiind o meserie foarte frumoasă și interesantă, dar necesită multă răbdare și atenție. Pentru mine agricultura este o provocare continuă datorită faptului că există foarte multe riscuri, dar experiența și sprijinul părinților mei m-au ajutat“, mai specifică, Dana Chistol.


Fermierii și întreprinderile ce derulează afaceri agricole vor mai putea obține în 2022 fonduri europene pentru realizarea de investiții, precum și pentru asigurarea capitalului de lucru. Cele mai importante finanțări nerambursabile sunt oferite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, dar fermierii pot accesa și alte fonduri nerambursabile în acest an.


Beatrice Alexandra MODIGA

48 de milioane de euro, fonduri europene disponibile prin AFIR, pentru sectorul pomicol

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale lansează în perioada 9 septembrie – 12 decembrie 2022 sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare pentru investiții în exploatații pomicole, prin submăsura 4.1a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Fondurile europene alocate sunt în valoare de 48 de milioane de euro, împărțite în trei componente, după cum urmează: 30,5 milioane de euro sunt disponibile pentru înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing (ca și componente secundare). Pentru înființarea, extinderea și modernizarea pepinierelor, inclusiv condiționare și marketing (ca și componentă secundară) sunt alocate 7,5 milioane de euro în această sesiune. De asemenea, alte 10 milioane de euro sunt puse la dispoziția solicitanților pentru achiziția utilajelor de recoltare (modernizarea exploatației).

Sprijinul public nerambursabil acordat prin aceasta submăsură este de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile și poate ajunge până la 90%. Valoarea fondurilor acordate prin submăsura 4.1a este cuprinsă între 100.000 de euro și 1.500.000 euro, în funcție de tipul investiției și de beneficiar.

Pragurile de calitate lunare încep, în prima lună de sesiune, de la 90 de puncte pentru componenta înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing, respectiv 85 de puncte pentru componenta achiziție utilaje de recoltare și de la 60 de puncte pentru înființare, extindere, modernizare pepinieră inclusiv condiționare și marketing și scad treptat până la pragul minim de 15 puncte pentru toate componentele.

Precizăm că, pentru prima dată, modalitatea de repartizare a fondurilor neutilizate din cadrul unei componente către componenta sau componentele supralicitate se va face în ordinea prestabilită în urma deciziei Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală. Astfel, prima opțiune pentru realocarea fondurilor neutilizate este componenta de înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing, cea de-a doua opțiune este achiziția utilajelor de recoltare, iar cea de-a treia opțiune vizează componenta de înființare, extindere, modernizare pepinieră inclusiv condiționare și marketing.

Depunerea cererilor de finanțare pentru investiții în exploatații pomicole se va face online pe www.afir.info, conform precizărilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente, începând cu data de 9 septembrie 2022, ora 9:00. Termenul limită de primire a solicitărilor de finanțare este 12 decembrie 2022, ora 16:00.

Sursa: afir.info

Peste 1.300 de mici fermieri vor primi 20 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat lista fermierilor care au solicitat finanțare pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020). Acest Raport de selecție lunar, publicat pe pagina de internet a AFIR în data de 12.08.2022, conține lista cererilor de finanțare depuse online în perioada 27 octombrie – 26 noiembrie 2021 (respectiv, etapa a treia din sesiunea 2021 a submăsurii 6.3).

În urma procesului de evaluare și de selecție, 1.334 de investiții în ferme mici sunt selectate pentru a primi fonduri în valoare totală de 20.010.000 de euro. Totodată, în cadrul acestui Raport, sunt incluse și 256 de proiecte declarate neeligibile, alte 11 cereri de finanțare neconforme și 20 de proiecte care au fost retrase de către solicitanți.  

Sprijinul acordat fermierilor prin această linie de finanțare este 100% nerambursabil și are valoarea de 15.000 de euro/ proiect. Finanțarea pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranșe (75% din sprijin la primirea deciziei de finanțare și 25% în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare).

„Selecția cererilor de finanțare depuse pentru submăsura 6.3, în etapa a treia, încheie practic procesul de evaluare și analiză al tuturor proiectelor depuse până în prezent pentru perioada de tranziție 2021 – 2022. Această perioadă a însemnat un efort administrativ imens pentru Agenție și, din păcate, un timp de așteptare foarte mare a rezultatelor de către beneficiari, lucru pe care am încercat cu toate resursele disponibile să îl atenuăm. Ar fi simplu să motivăm faptul că lansarea concomitentă a tuturor liniilor de finanțare în partea a doua a anului 2021 a dus la suprasolicitarea administrativă a AFIR, dar ceea ce contează este faptul că întregul personal a lucrat la toată capacitatea posibilă. Acești bani europeni, deosebit de importanți, vor putea ajunge la fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural românesc, plățile trebuind decontate până la 31 decembrie 2025.” a precizat Dorin OPREANU, Directorul general al AFIR.

Facem precizarea că pentru perioada 2021 – 2022, experții AFIR au primit și evaluat 28.522 de solicitări de finanțare în valoare de 2,37 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate până în prezent 17.534 de proiecte însumând 1,15 miliarde de euro.

AFIR: 183 de fermieri și procesatori selectați pentru finanțare cu peste 154 de milioane de euro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat lista viitorilor beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 care au solicitat finanțare în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.1 (pachetul 4.1.5), în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.2 (plante proteaginoase) și în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 6.3 (zona montană).

În urma procesului de evaluare și de selecție a cererilor de finanțare depuse online în cea de-a treia etapă a sesiunii deschise pentru submăsura 4.1 (Investiții în exploatații agricole), au fost selectați pentru finanțare 165 de fermieri care s-au încadrat la pachetul 4.1.5 (investiții în zootehnie – producție primară, condiționare și marketing). Pentru acești fermieri s-au alocat din PNDR o sumă în cuantum total de aproximativ 139 milioane de euro.

În cadrul aceleiași etape a sesiunii, au fost depuse 237 de cereri de finanțare (în valoare de 191 de milioane de euro), din care, pe lângă cele 165 de cereri selectate pentru finanțare, au fost declarate eligibile și alte 17 cereri, dar fără finanțare, din cauza epuizării fondurilor disponibile. Alte 53 de cereri de finanțare nu au îndeplinit condițiile pentru a fi declarate eligibile (49 proiecte sunt neeligibile și 4 neconforme) și alte două cereri au fost retrase.

De asemenea, AFIR a publicat Raportul de selecție lunar pentru etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.2 (Sprijin pentru investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/ marketingul produselor agricole) pentru plante proteaginoase. Pentru investițiile în procesarea, au fost selectate 18 proiecte în valoare de 15,7 milioane de euro, cu care AFIR va încheia în perioada următoare contracte de finanțare. În total, în această etapă, au fost depuse și evaluate de către experții AFIR 36 de proiecte însumând peste 33 de milioane de euro, din care, suplimentar celor 18 proiecte selectate, 7 proiecte au fost declarate eligibile fără finanțare, 7 cereri de finanțare au fost declarate neeligibile, iar 4 proiecte au fost retrase de către solicitanți.

În același timp, AFIR a publicat și Raportul de selecție lunar aferent etapei a III, 2022, a submăsurii 6.3 (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici) din zona montană. Având în vedere solicitările de finanțare depuse și aprobate, fondurile disponibile au fost epuizate integral și astfel că, după finalizarea procesului de evaluare a tuturor celor 119 cereri de finanțare depuse în această etapă, 81 de proiecte, în valoare de 1,2 milioane de euro, au fost declarate eligibile fără finanțare, și alte 34 de proiecte au declarate neeligibile, 2 neconforme și 2 au fost retrase.

Toate rapoartele de selecție sunt documente publice și poate fi consultate pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând www.afir.info - Rapoarte de selecţie.

Peste 15 milioane euro prin AFIR pentru înființarea grupurilor de producători

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea sesiunii de primire de proiecte pentru submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Sesiunea se va desfășura în perioada 18 iulie – 18 octombrie 2022.

Alocarea financiară disponibilă pentru finanțarea proiectelor din această sesiune este 15.356.515 euro.

Pot obține finanțare prin submăsura 9.1 Grupurile de producători din sectorul agricol, care sunt recunoscute oficial de către MADR înainte de solicitarea sprijinului, conform prevederilor legislației naționale în vigoare. Sunt eligibile, de asemenea, și grupurile de producători care au obținut recunoaștere atât pentru produse și/ sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1, cât și pentru produse și/ sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1a. În acest caz, sprijinul se va acorda pe baza valorii producției comercializate (VPC) aferente produselor agricole/ grupelor de produse sprijinite prin submăsura 9.1.

Sunt eligibile toate cheltuielile rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul agricol, care au fost prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public acordat este 100% nerambursabil și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoaștere. Suma maximă acordată este de 100.000 euro/ an și se va plăti sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă de cel mult 5 ani de la recunoaștere, astfel: anul I - 10%, anul II - 8%, anul III - 6%, anul IV - 5% și anul V - 4%.

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 9.1 – Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul solicitantului, începând cu data de 18 iulie 2022, ora 9:00. Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă sM 9.1 este 18 octombrie 2022, ora 16:00.

Pragul minim de selecție al proiectelor pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol este de 10 puncte.

Sursa: afir.info

În iunie, plăți AFIR de peste 27 de milioane de euro în conturile beneficiarilor PNDR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a aprobat plăți în valoare totală de 27,3 milioane de euro (27.306.264 €) pentru proiecte de investiții și pentru măsurile de mediu și climă. Plățile au fost efectuate în perioada 6 iunie – 5 iulie 2022 și sunt realizate din fondurile alocate României prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Pentru investițiile fermierilor, ale antreprenorilor, ale procesatorilor și ale autorităților locale, AFIR a virat 15,5 milioane de euro, fonduri nerambursabile alocate pentru decontarea cheltuielilor eligibile.

Totodată, AFIR a avizat plăți însumând 11,8 milioane de euro, acordate pentru compensarea pierderilor de venit ale fermierilor, aferente măsurilor de mediu și climă gestionate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

AFIR efectuează plățile din fondurile publice nerambursabile pe care le gestionează ca urmare a depunerii de către beneficiarii PNDR 2020 a cererilor de plată, în conformitate cu procedurile care se aplică contractelor de finanțare încheiate.

Sursa: afir.info

AFIR: Plăți de peste 430 de milioane de euro în conturile fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor și autorităților publice, în ultimii doi ani

În perioada de tranziție 2021 – 2022, peste 28.000 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice au solicitat fonduri europene în valoare de 2,37 de miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Până în acest moment, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a selectat pentru finanțare 14.364 de proiecte de investiții, însumând 768,9 milioane de euro. Dintre acestea, AFIR încheiat 8.474 de contracte de finanțare cu o valoare de 149,7 milioane de euro – procesul de contractare este în desfășurare. Pentru decontarea investițiilor sau achizițiilor realizate în cadrul proiectelor contractate, precum și pentru plățile compensatorii acordate fermierilor prin Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură, AFIR a transferat în conturile beneficiarilor 433,8 milioane de euro.

„Avem 21.708 fermieri care au solicitat fonduri europene în valoare de peste 1,5 miliarde de euro, o sumă ce reflectă nevoia de finanțare tot mai mare a investițiilor în exploatații agricole, pentru dezvoltarea fermelor mici și pentru instalarea tinerilor fermieri. De asemenea, am primit și solicitări care vizează înființarea grupurilor de producători, cooperarea în sectorul agricol și cel pomicol, dar și decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. În urma procesului de selecție, AFIR a încheiat 8.065 contracte de finanțare pentru investiții în sectorul agricol, a căror valoare se ridică la peste 83 de milioane de euro. Pentru proiectele contractate, am reușit să efectuăm, până în acest moment, plăți de 58,7 milioane de euro”, a declarat Directorul general al AFIR, Dorin OPREANU.

Pentru procesarea produselor agricole și pomicole, AFIR a primit 322 de cereri în valoare de 209,8 milioane de euro, din care s-au selectat pentru finanțare 51 de proiecte, în valoare de 41,3 milioane de euro. Procesul de contractare este în derulare.

Sectorul neagricol a atras 5.968 de antreprenori care au depus la AFIR solicitări de finanțare a investițiilor din mediul rural de peste 504 milioane de euro. Având în vedere fondurile disponibile, au fost selectate până acum 648 de cereri de finanțare, în valoare de 60 de milioane de euro și au fost contractate 359 de proiecte de 20,2 milioane de euro. Plățile efectuate către beneficiarii acestor contracte sunt de 10,6 milioane de euro, până la această dată.

În vederea finanțării infrastructurii de acces agricolă, autoritățile publice au solicitat fonduri în valoare de 156,4 milioane de euro, prin intermediul celor 161 de cereri de finanțare depuse. Dintre acestea, AFIR a selectat 59 de proiecte care însumează 55,1 milioane de euro și a încheiat 47 de contracte de finanțare pentru drumuri agricole, în valoare de 44,2 milioane de euro. Plățile efectuate pentru infrastructura agricolă sunt, la acest moment, de 4,4 milioane de euro.

Precizăm că, până la demararea Programului Național Strategic 2023 – 2027 (PNS), fondurile disponibile pe durata perioadei de tranziție 2021 – 2022 se ridică la 3,26 miliarde de euro, din care 2,57 miliarde reprezintă contribuția Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și 692 milioane de euro sunt fonduri provenite din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI).

Peste 109 milioane de euro fonduri europene nerambursabile pentru apicultori prin AFIR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a finanțat până în prezent 5.495 de apicultori prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), care au primit sprijin nerambursabil pentru achiziția de stupi, familii de albine sau pentru procesarea mierii.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale salută crescătorii de albine și procesatorii de produse apicole din Romania și mulțumește beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) care au solicitat și au primit fonduri europene nerambursabile pentru proiecte în domeniul apicol. Ziua Mondială a Albinei însemnă recunoașterea importanței albinei și a nevoii de a proteja această specie atât de importantă pentru ceea ce înseamnă viața pe Terra.

Valoarea proiectelor care au ca scop investiții în sectorul apicol, finanțate de AFIR prin PNDR 2020, este de peste 109 milioane de euro. Beneficiarii investițiilor apicole au accesat fonduri europene nerambursabile acordate prin submăsurile 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. Totodată, proiecte ce privesc domeniul apicol au primit finanțare și prin submăsurile 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” și 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol”

Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3. Astfel, prin această submăsură s-au finanțat 4.667 de proiecte cu o valoare publică contractată de aproape 70 milioane euro. Aceste proiecte au vizat achiziția de familie de albine sau instrumentar apicol.

Proiectele dedicate apiculturii finanțate prin submăsura 6.1 sunt în număr de 801, cu o valoare publică contractată de 33,1 milioane euro și au prevăzut atât achiziții, cât și mică procesare la nivelul exploatației apicole.

Prin submăsura 4.1 au fost finanțate 6 proiecte pe apicultură, cu o valoarea publică contractată de peste 2,4 milioane euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea stupinelor prin achiziție echipamente apicole și amenajare spații pentru procesare, condiționare produse apicole.

Prin submăsura 4.2 beneficiarii au primit finanțare pentru 5 proiecte de investiții în domeniul apicol cu o valoare publică contractată de peste 2,3 milion de euro. Prin această submăsură s-a acordat finanțare pentru unitățile de procesare, ambalare și comercializare produse apicole.

Totodată, prin submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” a fost finanțat un proiect privind promovarea și comercializarea în comun a producției de miere și produse apicole realizate de membrii unui grup de producători. Valoarea publică contractată a acestui proiect este de 107.200 euro, iar din grup fac parte nouă exploatații agricole.

Mai mult, submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol” a finanțat 15 proiecte care vizează cooperarea actorilor locali în vederea susținerii lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse apicole. Cele 15 proiecte au primit finanțare pentru 74 membri, din care 43 sunt fermieri (exploatații care participă în proiectele de cooperare). Valoarea publică contractată a acestor  proiecte este de 1,27 milioane euro.


Informații suplimentare

S.C. FILIA THREE S.R.L din localitatea Crasna, județul Sălaj, a depus în 2016 un proiect de finanțare prin submăsura 4.2 (Investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole), prin care a solicitat și primit fonduri europene nerambursabile în valoare de 189.895 euro. Valoarea eligibilă totală a proiectului a fost de 379.790 Euro

Beneficiarul a solicitat finanțare pentru a dezvolta partea de procesare a mierii, prin construirea unei unități de procesare, ambalare și comercializare a produselor apicole. Totodată, proiectul a vizat dotarea cu utilajele și echipamentele necesare procesării și ambalării mierii, în vederea realizării unui lanț integrat de colectare, depozitare, procesare, ambalare și comercializare a produse apicole.

Astfel, apicultorul Deneș-Zsolt PAP a construit o hală cu funcțiuni de depozitare, procesare, ambalare, precum și un magazin de prezentare produse apicole.

Printre achizițiile realizare prin implementarea proiectului, se numără: o mașină de ambalat miere în caserole și una pentru ambalat la plic, omogenizator și pompă de miere, cameră pentru decristalizare dar și laptop-uri, birouri sau altă aparatură necesară funcționării.

Un alt exemplu de investiție din domeniul apicol, finanțat prin FEADR și finalizat în 2019 este cel realizat de STOICA Ion, în Porumbacu de Jos, din județul Sibiu.

În anul 2017 acesta a solicitat finanțare în valoare de 15.000 euro pentru dezvoltarea fermei apicole de mici dimensiuni pe care o deține. Proiectul a fost finanțat în proporție de 100% prin submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici.

Beneficiarul are ca obiect de activitate apicultură. De la 20 de stupi, în 2020 - anul înființării, acesta și-a crescut treptat exploatația, ajungând la momentul depunerii proiectului la 130 de familii de albine.

Prin implementarea proiectului, apicultorul STOICA și-a propus dezvoltarea și modernizarea capacității de producție, îmbunătățirea managementului exploatației și promovarea activității desfășurate, implicit a produsului finit.

În perioada 2018 - 2019, beneficiarul a comercializat o cantitate de 3.471 kg miere, în valoare de 14.873 euro. Aceasta reprezintă o creștere de 132,21% față de cât a fost estimat în cadrul planului de afaceri, respectiv 1.500 kg.

Din cele 28 de echipamente achiziționate prin proiect, pentru dotarea exploatației și îndeplinirea planului de afaceri, amintim un compresor, o mașină de găurit și înșurubat, un polizor unghiular, un pistol pentru vopsit rame, un capsator pneumatic etc.

33 milioane de euro, fonduri europene, plătite către beneficiarii PNDR

Beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR) au primit în conturi, în perioada 8 – 14 aprilie 2022, o nouă tranșă de bani, în valoare totală de peste 33 milioane de euro (33.349.271 euro). Plățile au fost efectuate pentru a deconta investițiile realizate în mediul rural, prin intermediul PNDR, dar și pentru angajamentele aferente măsurilor de mediu și climă.

Astfel, pentru fermierii, procesatorii, antreprenorii și autoritățile locale care implementează proiecte finanțate prin PNDR, AFIR a efectuat plăți de aproximativ 30  milioane de euro (29.870.647 euro), sumă provenită atât din FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, cât și din EURI – Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (pentru submăsurile forfetare 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”).

De asemenea, AFIR a transferat fonduri de aproximativ 3,5 milioane de euro (3.478.623 euro) pentru efectuarea plăților compensatorii către fermierii care au accesat măsurile privind agromediu și climă, agricultură ecologică, silvomediu și constrângeri naturale, implementate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

 Fondurile publice nerambursabile, gestionate de AFIR, sunt plătite ca urmare a cererilor de plată depuse de către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată de către experții AFIR.

Peste 117 milioane de euro plătiți beneficiarilor PNDR de la sfârșitul lunii martie

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a autorizat și a plătit, în perioada 31 martie – 5 aprilie, fonduri europene în valoare totală de 117,90 milioane euro pentru beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) care au semnat angajamente pentru măsurile de mediu și climă, precum și contracte de finanțare pentru investiții.

Pentru beneficiarii Măsurii 10 „Agro-mediu și climă”, Măsurii 11 „Agricultura ecologică”, Măsurii 13 „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” și ai Măsurii 14 „Bunăstarea animalelor”, AFIR a autorizat și a transferat către APIA, pentru a efectua plățile către beneficiarii PNDR, 96,85 milioane euro, bani care au ajuns deja în conturile fermierilor.

Pentru proiectele de investiții în exploatații agricole, în ferme, pentru unități de procesare, dar și pentru dezvoltarea mediului rural, AFIR a alimentat conturile beneficiarilor cu suma de 21,05 milioane euro.

Fondurile publice nerambursabile sunt plătite ca urmare a cererilor de plată primite de la beneficiarii publici și privați ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate și angajamentele asumate, după ce au fost verificate și autorizate la plată de AFIR, respectiv APIA, pentru măsurile delegate.

Sursa: afir.info

Plăți de peste 7,5 milioane de euro către beneficiarii PNDR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a virat în această săptămână o nouă tranșă de bani în conturile beneficiarilor PNDR în valoare totală de peste 7,5 milioane de euro (7.544.772 euro). Plățile au fost efectuate pentru a deconta investițiile în mediul rural realizate de către tinerii și micii fermieri, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, dar și pentru plățile compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă.

Astfel, pentru beneficiarii submăsurilor 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri și 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, AFIR a efectuat începând cu 29 martie 2022 plăți în valoare de aproximativ 7 milioane de euro, sume provenite din fonduri EURI – Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene. De asemenea, AFIR a aprobat și 554.772 euro pentru plățile compensatorii către fermierii care au accesat măsurile privind agromediu și climă, agricultură ecologică și constrângeri naturale.

Fondurile publice nerambursabile, gestionate de AFIR, se plătesc ca urmare a cererilor de plată depuse de către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată.

Sursa: afir.info

Peste 17,5 milioane de euro vor intra în conturile fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor și autorităților publice

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a autorizat și plătit, în cursul săptămânii trecute, fonduri europene în valoare totală de 17,6 milioane de euro (17.568.016 euro) pentru investițiile finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sumele plătite beneficiarilor PNDR provin atât din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cuantum de 10,9 milioane de euro, cât și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), respectiv suma de 5,20 milioane de euro, diferența până la suma totală fiind reprezentată de TVA. Aceste sume sunt aferente celei de-a doua solicitări de fonduri din luna februarie (25.02.2022).

„Plățile care intră în conturile beneficiarilor reprezintă un sprijin concret pentru modernizarea agriculturii, pentru dezvoltarea satului românesc. Încurajez fermierii să continue să aplice pentru finanțările prin programele pe care le derulăm. Îi asigur că au tot sprijinul din partea noastră pentru a continua să-și dezvolte afacerile” a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Fondurile publice nerambursabile sunt plătite ca urmare a cererilor de plată primite de la beneficiarii publici și privați ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată de AFIR.

Suirsa: afir.info