Adama Sultan iulie 2020
update 8 Jul 2020

Comisia și Banca Europeană de Investiții aprobă o finanțare de 700 de milioane de euro în cadrul Planului de investiții pentru Europa

Finanțarea își propune să sprijine companiile private care funcționează de-a lungul lanțurilor valorice de producție și prelucrare a alimentelor, a materialelor biologice și a bioenergiei. Programul va contribui la menținerea și crearea de locuri de muncă în zonele rurale și, prin urmare, va promova dezvoltarea rurală și integrarea teritorială în întreaga UE. Programul este o continuare primului împrumut de 400 de milioane de euro pentru agricultură și bioeconomie.

Comisarul Wojciechowski a declarat: „Pandemia de coronavirus ne afectează pe fiecare dintre noi și absolut fiecare sector. În acest context dramatic, salut acest al doilea pas în strategia BEI de a finanța, în cadrul Planului de Investiții, măsuri de implementare a unui plan de sprijin pentru sectorul agroalimentar. Sunt ferm convins că va fi un instrument foarte important și util care va ajuta sectorul să rămână robust și rezistent pentru a depăși criza.”

FEI anunță alocarea a peste 150 de milioane de euro finanțare pentru fermierii români prin intermediul a patru bănci

Fondul European de Investiții (FEI) a selectat patru bănci românești în cadrul primului acord de finanțare în domeniul agricol din România, pentru a oferi noi finanțări fermierilor din întreaga țară.

Cele patru bănci din România - Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank vor acorda finanțări în valoare de 155 milioane de euro pentru peste 1.300 de fermieri și întreprinzători din mediul rural.

FEI și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au semnat anul trecut acordul de finanțare pentru susținerea fermierilor locali din România, iar aceste patru bănci sunt primele care vor oferi finanțare antreprenorilor locali. Acordul face parte din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și este finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

În conformitate cu obiectivele politicii agricole ale Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene – DG AGRI și ale Guvernului României, acordul va sprijini cheltuielile de capital ale fermelor mici, ale exploatațiilor agricole precum și cofinanțarea proiectelor selectate pentru grant în cadrul PNDR.

Referitor la semnarea acordurilor operaționale, Secretarul General al FEI, Maria Leander, a declarat: "Suntem încântați să alegem primele patru bănci care să acorde finanțare de peste 155 de milioane de euro în cadrul primului acord în domeniul agricol sprijinit de UE în România. Suntem convinși că împreună cu aceste bănci vom putea crea mai multe oportunități pentru fermierii români, în special pentru fermele mici, pentru a-și extinde producția și pentru a spori competitivitatea sectorului în România ".

Reprezentantul Guvernului României, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, a declarat: ”După semnarea primului Acord de Finanțare cu FEI pentru sprijinirea fermierilor și a antreprenorilor din zona rurală, mă bucur să văd că această inițiativă prinde contur, fiind pusă în practică prin semnarea acordurilor cu băncile care vor acorda credite finanțate din PNDR. Instrumentul financiar se va adresa inclusiv unor categorii de beneficiari cu un risc mai ridicat de creditare, cum ar fi fermele mici sau tinerii fermieri iar costurile de finanțare vor fi reduse. Având patru intermediari financiari selectați, beneficiarii noștri pot acum să acceseze împrumuturi în condiții mai favorabile, care țin cont de nevoile de finanțare specifice acestui sector de activitate. Felicit reprezentanții FEI și intermediarii financiari care au participat în procesul de selecție și îi încurajez pe fermierii din România să profite de acest instrument dedicat lor.”

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: "Instrumentele financiare și accesul la creditare pentru fermieri reprezintă pentru mine priorități-cheie în calitatea mea de Comisar european pentru agricultură. Accesul la creditare este esențial pentru agricultori să-și modernizeze și să-și dezvolte afacerile în domeniul agricol. Investind pentru a-și face fermele mai competitive și mai eficiente, fermierii noștri își pot îmbunătăți perspectivele de afaceri precum și reduce impactul referitor la schimbările climatice. Felicit FEI pentru această inițiativă și aștept cu nerăbdare să văd modul în care fermierii români și întreprinzătorii din mediul rural profită din plin de această finanțare".

Despre FEI

Fondul European de Investiții (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea sa principală este de a sprijini microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii din Europa (IMM-uri), ajutându-le să acceseze finanțarea. FEI creează și dezvoltă capital de risc și de creștere, garanții și instrumente de microfinanțare care vizează în mod specific acest segment de piață. În acest rol, FEI promovează obiectivele UE în sprijinul inovării, cercetării și dezvoltării, antreprenoriatului, creșterii economice și ocupării forței de muncă. Mai multe informații despre activitatea FEI pot fi găsite aici http://www.eif.org/what_we_do/index.htm.

Sursa: madr.ro

AFIR a publicat Ghiduri consultative pentru 4 submăsuri de finanțare din PNDR 2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, la secțiunea Dezbatere Publică, Ghidul solicitantului în variantă consultativă pentru 4 submăsuri de finanțare din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) prin care se acordă fonduri nerambursabile pentru implementarera proiectelor de investiții în agricultură.

Toți cei interesați să pregătească proiecte de investiții în vederea depunerii și să formuleze observații, pot consulta varianta consultativă a Ghidurilor solicitantului pentru următoarele submăsuri: 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 4.2  „Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, precum și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

„După finalizarea consultării publice și analizarea tuturor propunerilor primite, vom publica versiunile finale în vederea deschiderii sesiunilor de primire a proiectelor. Condițiile generale de depunere nu s-au schimbat față de sesiunile din anul precedent, însă sunt câteva clarificări în ceea ce privește pragurile de calitate sau acordarea punctajului aferent fiecărui criteriu de selecție. Vom pune accent pe investițiile colective, astfel că prin sM 4.2 am introdus suplimentarea sprijinului nerambursabil cu 20% pentru proiectele propuse spre finanțare de către cooperative sau grupuri de producători” a precizat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Printre modificările introduse în Ghidurile solicitantului, varianta consultativă, se numără şi faptul că solicitanţii din teritoriul ITI Delta Dunării vor putea depune proiectele în cadrul sesiunilor deschise la nivel naţional, cu respectarea Strategiei ITI.  De asemenea, solicitanţii submăsurilor 6.1 şi 6.3 pot beneficia de elaborarea documentației şi consilierea pe perioada de derulare a proiectului, în mod gratuit prin Măsura 2 a PNDR, cu condiția ca să prevadă acest lucru în planul de afaceri.

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe pagina de internet a variantei consultative a Ghidului solicitantului pentru toate cele 4 submăsuri.

Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații, până în data de 21 mai 2018, pe adresa de e-mail, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Legătura directă pentru accesarea secțiunii Dezbatere Publică este: https://portal.afir.info

Organizațiile reprezentative din sectorul agroalimentar pot aplica pentru obținerea de finanțare pentru programe de informare și promovare

Pentru anul 2018, Comisia Europeană a adoptat Programul de lucru cu privire la acțiunile de informare și promovare ale produselor agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe, care prevede lista temelor prioritare, bugetele aferente și acțiunile care pot fi puse în aplicare.

Scopul acestui program este, pe de o parte, de a crește numărul de activități destinate țărilor terțe, în care există cel mai mare potențial de dezvoltare, iar pe de altă parte, de a informa consumatorii de pe piața internă cu privire la standardele ridicate ale produselor UE, respectiv diferitele sisteme și etichete ale UE privind calitatea (denumirea de origine protejată − DOP, indicația geografică protejată − IGP, specialitatea tradițională garantată − STG).

Suma alocată programelor de promovare eligibile pentru cofinanțarea UE, în anul 2018 este de 179,1 milioane euro, cu 37,1 milioane euro mai mult față de bugetul din 2017. Campania 2018 vine cu o noutate, reprezentată de programele de informare și promovare de pe piața UE, destinate să evidențieze aspectul durabil al producției de carne de oaie și capră, care este considerat cel mai extins sistem de producție animalieră și care joacă un rol important în protejarea naturii și păstrarea biodiversității.

Bugetul alocat sectorului cărnii de ovine și caprine este de 6 milioane euro, din care 2 milioane euro sunt prevăzute pentru programele simple și 4 milioane euro sunt destinate programelor multinaționale.

Astfel, solicitanții pot propune două tipuri de programe: programele simple și programele multinaționale. Programele simple pot fi depuse de una sau mai multe organizații din aceeași țară a Uniunii Europene. Programele multinaționale provin de la cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre sau din una sau mai multe organizații europene.

Programele pot fi depuse de organizațiile profesionale și interprofesionale ale sectorului, reprezentative la nivel național, grupuri și organizații de producători, precum și organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv activitățile de promovare.

Pentru a beneficia de sprijin financiar din partea Uniunii Europene, organizațiile din statele membre trebuie să realizeze un program în acest domeniu care să cuprindă acțiuni de informare și promovare. Cei interesați de acest program pot găsi mai multe informații pe site-ul MADR – secțiunea Agricultură > Promovare produse agricole > Campania de promovare 2018- (http://www.madr.ro/promovare-produselor-agricole/campania-de-promovare-2018.html ).

Grupurile și organizațiile de producători au posibilitatea de a elabora proiecte de propuneri pe care le vor putea depune la Comisia Europeană, urmând a fi evaluate de către experți independenți.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale facilitează accesul organizațiilor de producători la aceste programe, prin informare. Astfel, în data de 09 februarie 2018, ora 10:00, MADR va fi gazda unei întâlniri între reprezentanții Comisiei Europene și cei ai asociațiilor reprezentative din sectorul agroalimentar.

Sursa: madr.ro

AFIR a încheiat contracte de finanțare cu beneficiarii PNDR 2020 prin care se acordă fonduri nerambursabile de 1,5 miliarde de euro

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a semnat 31.738 Contracte de finanțare aferente actualului Program (aici incluzând și contractele de finanțare preluate prin procedura de tranziție dintre Programe), valoarea totală a acestor contracte fiind de aproximativ 1,5 miliarde de euro.

„Plățile efectuate de Agenție până în acest moment în contul beneficiarilor PNDR 2020, respectiv fermieri, antreprenori, procesatori și autorități publice, se ridică la peste 1,3 miliarde de euro și reprezintă un grad de absorbție efectivă de peste 20% din totalul fondurilor pe care România le are la dispoziție până în decembrie 2023. Precizez că este vorba de absorbția calculată incluzând avansul acordat de Comisie la începutul perioadei de programare, aproximativ 325 milioane de euro”, a declarat Adrian-Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Peste 106.000 de hectare de teren agricol beneficiază de acest sprijin financiar prin submăsurile care finanțează exploatațiile, iar aproximativ 5.400 de tineri au primit finanțare pentru a se instala ca șefi de exploatație prin submăsura dedicată lor.

Dacă ne referim la infrastructura rurală pe care PNDR 2020 a susținut-o până în prezent ea cuprinde finanțarea a 1.300 kilometri de drumuri comunale, 702 kilometri de canalizare și peste 352 kilometri de conducte de apă potabilă.

 În portofoliul Agenției sunt până în în acest moment 12.497 de cereri de finanțare selectate în vederea finanțării și a căror valoare însumată este de 1,93 miliarde de euro.

„Prioritatea pentru AFIR o reprezintă contractarea cât mai urgentă a beneficiarilor selectați, astfel încât implementarea proiectelor să înceapă rapid”, a precizat directorul general AFIR, Adrian-Ionuț CHESNOIU.

Toate cererile de finanțare au fost depuse la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prin intermediul paginii de internet www.afir.info (cu excepția sM 6.3 și, doar în 2015, a sM 6.1 s-au depus direct la sediile Oficiilor județene ale Agenției), începând cu prima sesiune de primire a proiectelor pentru PNDR 2020, respectiv din data de 25 martie 2015.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Cele mai multe solicitări de finanțare primite de către AFIR sunt pentru instalarea tinerilor fermieri. Astfel, prin intermediul submăsurii (sM) 6.1, AFIR a primit 7.416 Cereri de finanțare în valoare totală de 306,9 milioane de euro. Dintre acestea, au fost selectate pentru finanțare 5.444, valoarea lor fiind de aproximativ 225 milioane de euro. Numărul contractelor de finanțare semnate pe sM 6.1 este de 5.385.

Suprafața totală a exploatațiilor agricole sprijinite ca urmare a semnării contractelor de finanțare cu tinerii fermieri este în acest moment de circa 18.600 de hectare. Dintre tinerii fermieri care au primit sprijin prin PNDR, 930 sunt femei și 160 sunt persoane juridice.

Prin intermediul sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, AFIR a primit de la începutul Programului și până în prezent, 4.942 de Cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 74 milioane de euro. În urma evaluării cererilor depuse, au fost selectate pentru finanțare 2.359 de proiecte în valoare totală de peste 35 milioane de euro.

Suprafața totală a fermelor mici care au primit sprijin este de circa 2.700 de hectare.

Prin PNDR 2020 fermierii au solicitat finanțare și pentru investițiile în exploatații agricole (sM 4.1), fiind depuse la AFIR cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de 884,2 milioane de euro. Din cele 2.080 de proiecte depuse, 936 cereri de finanțare au fost selectate pentru a primi finanțare.

AFIR a semnat 746 de Contracte de finanțare prin care se acordă fonduri nerambursabile de peste 231 milioane de euro pentru înființarea și dezvoltarea exploatațiilor zootehnice și vegetale. Suprafața totală a exploatațiilor agricole sprijinite până la această dată prin sM 4.1 este de 85.490 de hectare.

 Încă de la demararea PNDR 2020, s-a constatat un interes foarte crescut pentru submăsurile de finanțare ce vizează sectorul investițiilor non-agricole din mediul rural. Prin sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole”, AFIR a primit 3.333 de Cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de 202,2 milioane de euro. Dintre acestea, 1.519 de proiecte au fost selectate.

Ca urmare a semnării contractelor de finanțare cu beneficiarii sM 6.2 pentru finanțarea a 1.307 de proiecte de investiții, în mediul rural au fost create 1.570 de noi locuri de muncă, dintre care 850 pentru bărbați și 720 pentru femei.

De asemenea, pentru crearea și dezvoltarea de activități neagricole (sM 6.4), s-au primit 1.694 cereri de finanțare cu o valoare totală de 281 milioane de euro.

Până în prezent, au fost selectate pentru finanțare 639 proiecte în valoare totală nerambursabilă de aproximativ 105,5 milioane de euro.

Prin intermediul contractelor de finanțare semnate până în acest moment de AFIR cu antreprenorii din mediul rural, se susțin 1.401 locuri de muncă, din care 1.025 existente, iar nou create sunt 376 (213 pentru bărbați și 163 pentru femei).

 Pentru infrastructura de acces agricol și silvic, finanțată prin sM 4.3, AFIR a primit 598 de cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 601 milioane de euro. În vederea finanțarii au fost selectate 105 proiecte de investiții în valoare totală nerambursabilă de peste 101 milioane de euro.

Pentru investiții în dezvoltarea infrastructurii de bază din mediul rural, finanțate prin sM 7.2, AFIR a primit 1.802 de proiecte în valoare de peste 1,75 miliarde de euro. Investițiile din infrastructură, realizate prin proiectele contractate până la sfârșitul lunii februarie, vor asigura construirea sau modernizarea a peste 702 kilometri de conducte de canalizare și a peste 352 kilometri de conducte de alimentare cu apă.

Totodată, prin componenta de infrastructură rutieră de interes local s-a finanțat construcția sau modernizarea a peste 1.300 kilometri de drum comunal.

Investițiile în infrastructura educațională și socială (creșe, grădinițe, instituții de tip after-school, școli profesionale) finanțate până în prezent prin PNDR 2020 sunt în număr de 120 și deservesc peste 937.000 de locuitori din spațiul rural.

Sursa afir.info

Finanțare pentru amenajarea destinațiilor eco-turistice

Ecoturismul reprezintă o formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. În utlimii anii, acest tip de turism a devenit tot mai cunoscut și practicat inclusiv de români și pe bună dreptate am putea spune mai ales dacă ținem cont de faptul că țara noastră nu duce lipsă de astefl de destinații. Băile Tușnad și împrejurimile, Colinele Transilvaniei, Delta Dunării, Mara-Cosău, Țara Dornelor, Mărginimea Sibiului, Pădurea Craiului, Țara Hațegului, Ținutulu Zimbrului, Zărnești-Piatra Craiului fiind printre cele mai vizitate astfel de destinații.

În acest context s-a impus implementarea programelor de finanțare pentru amenajarea destinațiilor eco-turistice, iar după intense demersuri, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat Programul ECO-Turism. Acesta vizează impulsionarea unei creșteri economice verzi, prin amenajarea destinațiilor ecoturistice din țara noastră, dar și pentru promovarea lor. Bugetul alocat este de 20 de milioane de lei, iar finanțarea maximă pentru un proiect poate ajunge la 900.000 de lei.

„România are un potențial ecoturistic imens: 25% din teritoriul țării noastre este arie naturală protejată. Cu toate astea, destinațiile turistice de acest fel sunt fie necunoscute de populație, fie greu accesibile în lipsa unei infrastructuri minime de acces. Programul nostru acoperă aceste lipsuri și poate revitaliza ariile protejate si zonele cu valoare naturală din țara noastră prin trasee tematice bine delimitate și prin includerea lor într-un circuit generator de beneficii în sectorul economiei verzi, atât în zonele fără istoric economic dar și în cele în care economia convențională nu mai poate funcționa“, a declarat Cristiana Pașca Palmer, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Prin acest program pot fi finanțate: lucrări pentru realizarea infrastucturii de acces nemotorizat precum poteci tematice, podețe pentru activități de cicloturism, călărie, caiac-canoe, trasee de aventură, via ferrata (trasee montane prevăzute cu cabluri, scări și poduri metalice), dar și infrastructura aferentă acestora - rasteluri pentru bicicletă, locuri de adăpost și hrană pentru cai, debarcader, refugii alpine. În același timp, finanțează și realizarea de puncte de informare turistică și protecția mediului/refugii, amenajarea peșterilor, centrelor de vizitare, realizarea și refacerea traseelor de drumeție. În plus, destinațiile eco-turistice pot fi dotate cu observatoare pentru faună, puncte de belvedere, semnalizarea traseelor, instalații în aer liber de interpretare a naturii. Destinațiile vor fi promovate prin website-uri, newsletter, hărți pe suport de hârtie sau digital, aplicații pentru telefoane și alte dispozitive mobile, monitoare de tip touch screen.

Programul poate fi accesat de unităţile administrativ-teritoriale, inclusiv subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestora, instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, operatori economici, muzee, instituții din sistemul național de cercetare-dezvoltare și instituții de învățământ superior acreditate. ”La finalul acestui Program, România va putea promova destinații ecoturistice bine delimitate și amenajate în spiritul turismului durabil. (…) Strategia este instrumentul prin care eco-turismul românesc va intra într-o etapă dinamică fiindcă prin acest document am stabilit criterii clare pentru desemnarea destinațiilor de acest gen. Cele două măsuri, programul și strategia, asigurând atât cadrul legal cât și resursele necesare, prin alocarea acestei finanțări de la Fondul pentru mediu permit concretizarea proiectelor de ecoturism și se vor traduce inclusiv în câștiguri economice, sociale şi culturale pentru comunităţile locale“, a mai adăugat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Loredana Larissa SOFRON

  • Publicat în Turism

Deschiderea sesiunii pentru depunerea solicitărilor de finanțare a proiectelor de investiții pentru procesarea produselor agricole şi a celor din sectorul pomicol

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) primește, începând din 16 august 2016, cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole şi a celor din sectorul pomicol, în vederea obținerii de produse neagricole, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, în perioada 16 august – 30 decembrie 2016, ora 16:00, solicitanții de fonduri europene nerambursabile au la dispoziție peste 45,67 milioane de euro pentru proiecte care se încadrează în aria de finanțare a Schemelor GBER și a Schemelor de minimis aferente submăsurilor 4.2 (privind procesarea produselor agricole) și 4.2a (privind procesarea produselor din sectorul pomicol).

Schemele de ajutor de minimis se adresează întreprinderilor, indiferent de forma de organizare, care au optat (la depunerea proiectului pe schema GBER) pentru finanțarea costurilor generale ale proiectului prin schema de minimis și beneficiază de sprijin financiar acordat prin schemele GBER, aferente submăsurilor 4.2 şi 4.2a, adică au încheiat un contract de finanţare cu AFIR.

Depunerea cererilor de finanțare aferente Schemei de minimis, se va realiza numai după contractarea proiectului aferent Schemei de ajutor de stat GBER.

Depunerea proiectelor se va realiza on-line prin intermediul modului on-line de pe portalul AFIR, în limita fondurilor disponibile, în perioadă în care este deschisă sesiunea de primire a cererilor de finanțare, indiferent de programul de lucru al Agenției.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată respectivelor submăsuri.

AFIR a publicat Ghidurile Solicitantului pentru finanțarea investițiilor non-agricole din zona rurală

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat în data de 21 iulie 2016 pe pagina oficială de internet a Agenției (www.afir.info) variantele finale ale Ghidurilor Solicitantului aferente submăsurilor 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”.

Ghidurile solicitantului pot fi consultate în vederea întocmirii cererilor de finanțare pentru sesiunea de cereri de proiecte care va fi deschisă peste 7 zile, respectiv, începând cu data de 28 iulie 2016.

Precizăm că, odată cu această sesiune de primire a proiectelor, se aplică noi reguli la depunerea on-line a cererilor de finanțare. Astfel, plafonul de depunere a proiectelor se majorează de la 120% la 200%, iar în primele 5 zile calendaristice pe fiecare etapă de depunere nu se aplică plafonul maxim de depunere, indiferent de valoarea fondurilor solicitate prin proiectele depuse.

Măsurile sunt în linie cu „Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, lansat de premierul Dacian CIOLOȘ în luna martie 2016, prin care se urmărește, între altele: stimularea mediului de afaceri din mediul rural, crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației rurale, reducerea diferențelor dintre mediul rural și urban. Pachetul de măsuri poate fi consultat pe site-ul Guvernului www.gov.ro la secțiunea Obiective, subsecțiunea Strategii-Politici-Programe.

Solicitanții interesați să obțină finanțare europeană nerambursabilă prin intermediul submăsurilor ce vizează sectorul non-agricol, respectiv submăsurile 6.2 și 6.4, pot consulta gratuit Ghidul Solicitantului pe pagina oficială de internet a AFIR, www.afir.info.

Primele 10 milioane de euro ajung la beneficiarii PNDR 2020

AFIR a efectuat primele plăți de 3,9 milioane de euro prin PNDR 2014 – 2020 și în această săptămână va efectua în continuare plăți în valoare de peste 6 milioane de euro              

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale continuă efectuarea primelor plăți pentru beneficiarii submăsurilor de finanțare din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) – prima tranșă de plată din fonduri europene nerambursabile alocate țării noastre prin intermediul PNDR 2020 a fost efectuată la sfârșitul lunii ianuarie 2016.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a programat în această săptămână plăți către 225 de beneficiari ai Submăsurii (sM)6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Valoarea totală nerambursabilă a plăților se ridică la aproximativ 6,9 milioane de euro. Aceste plăți se adaugăcelor efectuate în prima tranșă către 124 de tineri fermieri, beneficiari ai sM6.1, care au primit deja fonduri europene nerambursabile în valoare totală de 3,9 milioane de euro.

„Încă de la sfârșitul lunii ianuarie, AFIR a efectuat primele plăți din PNDR 2020 către tinerii fermieri. Am reușit să ne mobilizăm la nivel instituțional și în termen de doar 3 luni de la închiderea sesiunii de depunere a proiectelor, mai precis 30 octombrie 2015, să virăm în conturile bancare ale fermierilor primii bani din fonduri europene nerambursabile, trecând, desigur, prin etapele de evaluare, selecție și contractare. Vom continua să efectuăm plăți pe măsură ce sunt semnate și alte Contracte de Finanțare în urma procesului de evaluare și selecție pe care ne concentrăm și pentru alte submăsuri de investiție din cadrul PNDR 2020” a declarat directorul general al AFIR, Andras SZAKAL.

O altă submăsură pentru care au fost depuse cereri de plată și urmează să se efectueze plăți este submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. Astfel, 164 de beneficiari ai acestui tip de sprijin vor primi în curând plăți în valoare de 246.000 euro.

De asemenea, 121 de beneficiari ai submăsurii 19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” din cadrul axei LEADERvor primi fonduri europene nerambursabile în valoare de circa 612.000 euro.

O valoare ceva mai mica, de aproximativ 9.500 euro urmează să fie plătită unor beneficiari ai Submăsurii 9.1„Înfiinţarea grupurilor de producători”

De asemenea, AFIR a efectuat plăți către beneficiarii Submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta ce vizează infrastructura agricolă. Valoarea plăților este de aproximativ 380.000 euro. Pentru componenta de infrastructură agricolă aferentă acestei submăsuri mai sunt programate și alte plăți conform celor 2 solicitări de fonduri inițiate de AFIR până în acest moment. Precizăm că este vorba despre proiecte contractate pe Măsura 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii agricole şi silvice”și care au fost preluate prin procedura de tranziție pe Submasura 4.3.

Interviu cu ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. De la finanțările europene la noul brand „Produs Montan“

Este tânăr, bine instruit și face parte din guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș. Mai precis, este ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Potrivit propriului CV, încă din 1990 Achim Irimescu a lucrat la Ministerul Agriculturii în funcția de consilier superior, iar între decembrie 1998 și noiembrie 2015 a lucrat la Reprezentanța Permanentă a României la UE în Bruxelles, fiind reprezentantul României la Comitetul Special pentru Agricultură. Singura „pauză“ de la funcțiile europene a luat-o în perioada mai 2012 – februarie 2014, când a lucrat ca secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Iar din noiembrie 2015 Achim Irimescu este ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

– Domnule ministru, pentru început v-aș întreba ce aduce nou anul 2016 pentru agricultura românească?

– Practic, anul 2016 aduce aplicarea efectivă a Politicii Agricole Comune conform reformei propuse de Guvernul Cioloș în contextul în care 2015 a fost un an de tranziție. Și spun asta deoarece anul trecut inclusiv încălcarea anumitor cerințe europene a fost privită cu o oarecare flexibilitate de oficialii UE. Deci anul 2016 va însemna deja cerințe mai riguroase în contextul european. Totuși, vestea bună pentru producătorii agricoli români este că, de la an la an, banii veniți de la Uniunea Europeană sunt tot mai mulți, iar în 2016 se atinge maximul plafonului de bani acordați agriculturii prin plățile directe de la aderarea României la UE. Astfel, dacă în 2015 suma acordată a fost de 1,5 miliarde de euro, anul acesta România va primi peste 1,7 miliarde, sumă pe care o găsesc foarte impor­tantă și care, cred eu, va aduce bunăstare în mediul rural.

– Este posibil să fie așa... Dar nu trebuie să uităm că agricultura românească este în pericol să piardă finanțări de 800 milioane de euro din cauza absorbției deficitare a fondurilor europene. Problemă caracteristică, de altfel, întregii economii românești. Ce se întâmplă? Nu avem curaj, nu avem management? Și vă pun această întrebare prin prisma faptului că dumneavoastră ați lucrat chiar în „creierul“ UE, la Bruxelles.

– Cauzele sunt multe... Aș enumera numai câteva... În primul rând este vorba de problema cofinanțării, a accesului greu la credite. Să nu uităm că la început aveam dobânzi mari, de circa 15%. Acum au scăzut dobânzile, dar accesul la credite este în continuare dificil. Se cer garanții și alte multe lucruri care îngreunează enorm creditarea. A doua cauză, în opinia mea, este dificultatea cu care AFIR a gândit lucrurile... Vreau să spun că la birocrația europeană s-a mai adăugat cea autohtonă – ștampile peste ștampile, hârtii peste hârtii... În plus, am asistat la discuții la Bruxelles în care reprezentanții României anunțau cu emfază cum au recuperat sute de milioane de euro de la beneficiarii noștri. Sigur, sunt oameni care greșesc cu intenție sau fără intenție și care au încălcat cerințele europene sau naționale și din cauza asta mulți bani sunt pierduți. Și eu, ca autoritate, nu pot să mă bucur din această cauză. Pentru că, oricum ar fi, după cum dumneavoastră ați remarcat, trebuie să dăm 800 de milioane de euro înapoi, la care se adaugă și penalizări de vreo 600 de milioane, iar cea mai mare parte vine prin AFIR... Pur și simplu, ca român, nu pot să mă bucur că banii sunt returnați la Bruxelles. Sigur, cauzele sunt mai multe... Au fost și situații în care, din temerea funcționarilor noștri să nu greșească, s-a creat un concept care a fost preluat de Comisia Europeană, și mă refer aici la crearea de „condiții artificiale“. Și de aici s-a ajuns la absurditatea în care doi frați – unul care vrea să acceseze fonduri pentru un proiect de producție primară și al doilea frate pe producție secundară, sunt încadrați la „condiții artificiale“ și li se refuză finanțarea sau li se solicită ulterior returnarea banilor, ceea ce e și mai grav.

– Recent, Ministerul Agriculturii a anunțat crearea unei noi grupe de produse. Este vorba de brandul „Produsele Montane“. Mai concret, despre ce este vorba?

– Dacă vă uitați la produsele europene veți vedea că scrie pe etichetă „lapte produs în Alpi“, „lapte produs în Tirol“, la care prețul este substanțial mai mare decât la celelalte produse similare, dar și calitatea este excepțională. Știm cu toții că un lapte care a fost produs de vaci care au păscut pe pășunile alpine, fără poluare, cu flora caracteristică – naturală 100%, este de o calitate extraordinară. Este păcat ca niște produse care sunt realizate în niște zone care practic sunt ecologice, chiar dacă nu sunt certificate ca atare, să nu se poată vinde cum merită  – mă refer aici la calitatea deosebită, pentru că pe ele pur și simplu nu se menționează originea... Și nu mă refer aici doar la produsele lactate, ci și la toate produsele obținute în zonele montane, inclusiv carne, ouă, legume sau fructe. Discuțiile pe această temă au fost inițiate la Bruxelles de actualul premier, Dacian Cioloș. Iar în forurile europene toate discuțiile au vizat o categorie de producători – producătorii mici din țările montane care sunt afectați, printre altele, de dispariția cotelor la produsele lactate, dar și de globalizare. În plus, se știe că în sectorul agricol cea mai defavorizată zonă este tocmai zona montană. Și atunci, dacă nu vrei ca băștinașii să părăsească zonele montane, este clar că trebuie să faci ceva pentru acești producători. De exemplu, am văzut producători în Franța care, la 2.200 m, aveau 300 de vaci... Ferma foarte modernă, numai inox și gresie, iar aici se producea o brânză excepțională, un produs maturat cu mucegaiuri care se vindea la un preț de peste 15 euro/kg și care era extrem de căutat la nivel local. Acești producători reușeau să-și vândă marfa pentru că ea avea pe etichetă precizat că este „produsă în vârful muntelui“. Iar produsele erau foarte apreciate și căutate.

– La sfârșitul anului trecut am auzit că programul „Cornul și Laptele“ s-a transformat în „Banana și Laptele“... Sună puțin ca o glumă... De ce a fost nevoie de o astfel de „conversie“? De ce banane?

– Practic, au fost două scheme. Schema „Fructe și legume“ și schema „Lapte în școli“. Cele două scheme s-au unificat acum pentru că au același scop – să ajungă la copiii noștri produse sănătoase. Iar la momentul la care s-a discutat ce e bine să dai unui copil, specialiștii au spus că banana este cea mai hrănitoare. Iar discuția s-a purtat la nivel european pentru că toate țările UE au astfel de programe, chiar dacă unele țări nu apelează la fondurile europene pentru hrana copiilor în școli. În plus, bananele sunt cultivate în mai multe țări europene precum Cipru, Spania sau Grecia. Dar asta nu înseamnă că bananele vor înlocui merele, de exemplu. România are tot interesul să-și promoveze produsele românești...

– Domnule ministru, faceți parte dintr-un guvern tehnocrat. Vă întreb, la finalul interviului, cum văd tehnocrații de la Bruxelles agricultura românească?

– Foarte simplu... Din toate discuțiile care au fost la nivel european, România e percepută cu o agricultură de slabă performanță. De ce? Pentru că, pe lângă fermele mari care sunt și performante, avem un număr foarte mare de ferme mici. Dacă ne uităm la cifre, acestea ne spun că 85% dintre fermele românești sunt până în 5 ha... În acest context sigur că performanța unei ferme este clar legată de dimensiunile fermei respective. Nu poți discuta de performanță la o fermă de 2-3 ha la cultura mare. În aceste condiții poți cultiva legume sau produse cu valoare adăugată mare. Dar aceasta este o altă discuție... În acest context la UE, noi figurăm ca performanță cu valori foarte scăzute. De exemplu, la lapte noi figurăm cu o medie de 4 tone pe cap de vită.  Germania are o medie de 8 tone... Danemarca, 9 tone... Per total totuși, dacă la performanță nu stăm prea bine, la calitatea produselor pot spune că stăm bine... Pe o scară a valorilor, dacă vorbim cantitativ, e clar că suntem plasați în partea de jos  a „clasamentului“. Calitativ suntem plasați sus...

Bogdan Panțuru

PNDR va susține calitatea și promovarea produselor agro-alimentare

Începând cu anul 2014 reprezentanții Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc – APAR, în calitate de reprezentanți ai sectorului de promovare a produselor agro-alimentare din cadrul Federației Naționale PRO AGRO, au încercat să convingă reprezentanții MADR de importanța introducerii măsurilor privind certificarea și promovarea produselor agro-alimentare românesti. Demersul a avut ca obiectiv introducerea Priorității 3A din Regulamentul (UE) 1305/2013 Art.16 „Schemele de calitate pentru produsele agricole și alimentare“ în PNDR 2014-2020.

Daca în ultimi doi ani autoritățile au dat dovadă de o lipsă de interes față de solicitările sectorului, se pare că schimbările de la MADR au impus o nouă abordare, în care solicitările legitime ale sectorului să fie luate în seamă la elaborarea instrumentelor de lucru.

Astfel, MADR a convocat o discuție la sediul ministerului, în data de 17.12.2015 pentru discutarea Fișei Măsurii privind Calitatea și Promovarea produselor agro-alimentare. Salutăm pe această cale inițiativa MADR și consideram că eliminarea simulării dialogului la nivel guvernamental poate aduce beneficii majore pentru fermierii și micii producători români. Va rămâne de văzut, dacă acestă Măsură va fi croită ca un instrument pentru atingerea obiectivelor naționale sau interesele individuale ale reprezentanților capitalului străin vor bloca și de această dată posibilitatea producătorilor români de a-și valorifica mai bine produsele.

Tendința europeană în implementarea programelor de dezvoltare rurală 2014-2020 a fost aceea de a finanța acțiunile de certificare și promovare a calității, astfel încât solicitările pentru investiții în active fizice (fabrici) să fie o consecință firească a cererii naturale de produse. În acest fel fermierii și producătorii naționali vor putea avea o dezvoltare sustenabilă, iar produsele agro-alimentare cu valoare adăugată mare vor putea deveni un motor al economiei românești, cât și un prilej de mândrie națională.

Măsura, conform FEADR, poate susține cu 100% fermierii care doresc certificarea produselor cu sume de până la 3.000 euro/exploatație/an timp de 5 ani, precum și 70% din costurile aferente promovării acestor produse. Regulamentul prevede posibilitatea de a finanța atât certificarea europeană (IGP, STG, DOP, etc), cât și cea națională (tradițional și rețeta consacrată).

Dacă România va reuși în următorii ani să ajungă de la 1 produs certificat UE ca IGP (Magiunul de Topoloveni) la un număr de 200 de produse, vom putea spune că am depășit statutul de  „țară bananieră“ care exportă resursa naturală și subvenție europeană prin grâu și porumb.

Uniunea Europeană a venit peste România precum tancurile sovietice

După integrarea României în UE am asistat la formarea a două tabere. Prima care susținea că integrarea este benefică și cealaltă tabără care era convinsă de contrariu. Acum, la nouă ani de la integrarea în UE, efectele sunt vizibile – industria românească e sublimă dar lipsește cu desăvârșire, iar agricultura la fel... Acest lucru înseamnă că, cel puțin în sectorul industrial, nu prea mai există companii românești care să conteze, ci doar străine... În sistemul bancar la fel. În agricultură, terenurile arabile sunt, încet dar sigur, acaparate de străini. Iar fermierii români au devenit dependenți de fondurile europene. Ce e de făcut? Mai nimic...

„Trăiască și înflorească UE!“

Toate guvernele de după anul 2000 și până în prezent au ridicat în slăvi Uniunea Europeană, integrarea în Casa Comună, dar și efectele benefice ale postaderării. Sigur, nimeni nu contestă efectele benefice, „civilizatoare“ ale integrării. Mai ales când vine vorba de fondul problemei, adică de bani, de „fondurile europene“ destinate diferitelor sectoare ale economiei. Când vine vorba de „forma“ problemei, adică de „esența lucrurilor“, lucrurile se schimbă. Iar guvernanții s-au făcut că nu există nicio problemă în acest sens... Sau au făcut doar aluzii vagi că ar exista ceva-ceva „probleme“... Până acum... „Complexul industrial-agrar din Europa a venit peste noi ca tancurile sovietice“. Cine a zis asta? Nimeni altul decât vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Mai precis, Vasile Dîncu a vorbit despre efectele pe care le-a avut aderarea la UE asupra mediului rural românesc la o dezbatere despre dezvoltarea integrată a mediului rural în România, desfășurată în luna decembrie a anului care tocmai s-a încheiat. „Integrarea în Uniunea Europeană, să fim foarte sinceri, a dat o lovitură mortală țăranului român deoarece complexul industrial-agrar din Europa a venit peste noi ca tancurile sovietice. Cei care ne întoarcem acasă de sărbători știm asta foarte bine. La noi s-au dat legi legate de produsele românești din obligația de a avea produse autohtone în supermarketuri, dar nu se respectă această lege, avem organisme minunate de control, dar nimeni nu respectă acest lucru.“

Satul românesc în pericol?

Iar cum „tancurile sovietice“ au venit în România cu scopul de a rămâne, la fel și UE. Numai că acest lucru ar duce la depersonalizarea totală a civilizației rurale românești. Iar românii nu fac nimic pentru a proteja acest tezaur pur românesc, crede vicepremierul Dîncu. „Avem ultima civilizație rurală din Europa și ar trebui s-o protejăm. În România vin mai degrabă străinii să ne atenționeze asupra faptului că ne moare satul, că moare o civilizație. E o chestiune de cultură care ne lipsește, – aceea de a ne putea autoorganiza și de a ne dezvolta singuri. (...) Cred că în primul rând trebuie să ne pese nouă înșine de țara noastră. Acesta este cel mai important lucru și nu e un slogan“, a mai afirmat Dîncu. Totuși ce este de făcut? „Avem nevoie de o nouă strategie care ar trebui să fie națională pentru că numai strategii globale este greu să aplicăm în România. Dacă suntem ultima civilizație rurală, atunci este clar că nu există model european pentru asta... Trebuie să-i ajutăm pe oameni. Ei nu știu nici «bruxelleză», nici limba tehnocratică pe care putem să o avem noi la Guvern. Oamenii nu cunosc aceste limbaje, ei au nevoie de educație, de programe de formare și de antreprenoriat din afară care să vină să-i miște. S-au obișnuit doar să vină politicienii în campanie electorală și să recolteze voturi de acolo. Deci și-au pierdut în primul rând speranța, de aceea este nevoie de o strategie de a salva această civilizație“, a conchis Vasile Dîncu.

Și „veșnicia“ la fel...

Iar părerea vicepremierului nu este una singulară. Mai mult, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu crede că, dacă până acum obișnuiam să spunem că „veșnicia s-a născut la sat“, de acum încolo însăși această „veșnicie“ este serios pusă sub semnul întrebării. „Eu chiar cred că veșnicia nu se va mai naște la sat. Modernizarea forțată a satului românesc va duce la dispariția acelui sat idilic pe care ni-l imaginăm cu toții. Căci modernizarea implică bunăstare, iar aceasta înseamnă renunțarea la cai, dispariția săniilor trase de cai și încet, încet, dispariția biodiversității. Sigur, caii, și vorbesc de cai ca de un simbol al arhaismului, vor fi folosiți în continuare la călărie sau în agroturism. Cum lesne se poate vedea și în Polonia, caii se folosesc din ce în ce mai puțin în muncile agricole. Sau, de exemplu, în Franța există o fermă care produce un vin exclusivist care foloseşte doar forță de muncă manuală, dar și cabaline. Și vorbesc aici de o fermă de nișă cu produse extrem de scumpe care justifică aceste costuri masive“, ne-a declarat Achim Irimescu. Cu alte cuvinte, în acest moment în Occident costă extrem de mult să fii arhaic. Adică trebuie să ai extrem de mulți bani ca să te bucuri de produse cu adevărat „curate“.

Așadar și prin urmare...

Ce urmează? O nouă strategie, bineînțeles... Dar, de această dată, una cu rezervele de rigoare. „Cred că provocarea numărul unu este să stabilim o strategie. Deși aici nu cred că este punctul nostru forte. Am stabilit la strategii... nu știu câte din ’90 până acum și niciuna nu a fost menită să poată oferi ceea ce ne dorim cu adevărat. Vom scrie și de data aceasta o nouă strategie. Sigur, o strategie sper eu să fie a mediului rural, într-adevăr. Repet, fonduri multe s-ar putea să ne ducă spre eficientizare, spre performanță și competitivitate la nivel european, dar să ne îndepărteze de satul pe care îl visăm sau ni-l imaginăm noi. Dădeam un exemplu foarte ușor oficialilor de la Bruxelles. Mergeți în România, într-o seară de vară, cu mașina și vedeți câte insecte rămân pe parbriz și mergeți în Vest și o să vedeți ce s-a întâmplat cu modernismul. Este adevărat că fiecare își dorește o viață mai bună, cu apă caldă la robinet și nu cu toalete în fundul curții, dar toate acestea în mod sigur ne vor duce departe de satul pe care încă îl menținem“, a mai spus șeful MADR, Achim Irimescu.

Vom returna 800 de milioane de euro din fondurile pe dezvoltare rurală

Se pare că România va returna Comisiei Europene cel puțin 800 de milioane de euro din fondurile alocate pe dezvoltare rurală prin PNDR 2007-2013. „Avem foarte multe fonduri alocate (PNDR 20014-2020 n.r.). Am avut și pentru perioada anterioară, dar din păcate nu am reușit să le utilizăm în integralitate. Cel puțin 800 de milioane de euro vor fi returnați Comisiei Europene și este dureros că se întâmplă așa pentru că vă imaginați, cu 800 de milioane de euro se puteau face multe afaceri în mediul rural care să aducă o viață mai bună fermierilor și mai ales celor care desfășoară activitatea în afara agriculturii. Din păcate, în mediul rural principalul furnizor de locuri de muncă este totuși agricultura“ a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la o conferință de specialitate, la sfârșitul anului trecut. În contextul celor de mai sus ne putem întreba: „E de bine? E de rău?“

Bogdan Panțuru

Asigurarea cofinanţării sau lipsa unor avize, printre problemele solicitanţilor de fonduri europene pentru agricultură

Cele mai frecvente probleme cu care se confruntă solicitanţii de fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) sunt lipsa unor avize şi certificate, generată de depunerea cu întârziere a actelor pentru obţinerea documentelor menţionate, precum şi asigurarea cofinanţării, relevă un comunicat al instituţiei care asigură implementarea programului, remis marţi AGERPRES. 

Lipsa actelor care dovedesc proprietatea sau folosinţa, nedepunerea tuturor actelor la dosar sau supradimensionarea financiară a proiectelor sunt alte probleme ale potenţialilor beneficiari români de fonduri UE.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) afirmă că proiectele de investiţii cu valoarea maximă nu asigură automat succesul în implementare, instituţia încurajând investiţiile viabile, sustenabile şi rezistente în timp. 

'Prin finanţarea europeană nerambursabilă nu sunt încurajate investiţii sporadice, ci se urmăreşte crearea unei economii viabile a satelor, care să ofere locuitorilor perspectiva unei vieţi mai bune. Aceste proiecte de investiţii finanţate prin PNDR sunt de fapt afaceri care, puse unele lângă altele, vor dezvolta spaţiul rural. De aceea decizia de a scrie şi depune un proiect de investiţii trebuie să fie susţinută în primul rând de cunoaşterea domeniului în care se doreşte investiţia. Aceasta trebuie dublată de cunoaşterea procedurilor atât pentru accesarea fondurilor nerambursabile, cât şi pentru implementarea propriu zisă a proiectului. Chiar dacă afacerea porneşte cu sprijin european, în cele din urmă este vorba despre o afacere personală, care trebuie să fie viabilă, sustenabilă şi rezistentă în timp' a declarat George Turtori, director general al APDRP. 

Potrivit sursei citate, proiectul trebuie gândit din punct de vedere al viabilităţii economice, respectiv trebuie văzut dacă există piaţă pentru produsul sau serviciul propus, care este concurenţa, care sunt costurile de funcţionare şi fluxul de numerar. De asemenea, unul dintre primele aspecte care trebuie avute în vedere în procesul de planificare al investiţiei este asigurarea cofinanţării private. Documentele care dovedesc capacitatea şi sursa de cofinanţare trebuie depuse odată cu Cererea de Finanţare. 

Fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală nu acoperă valoarea totală a proiectului, ci doar un procent din valoarea eligibilă. 
"Chiar şi în condiţiile în care se acoperă 100% din valoarea eligibilă, beneficiarul trebuie să asigure cofinanţarea proiectului pentru cheltuielile care nu se încadrează în aria de finanţare a Măsurii accesate. Mai mult, sprijinul european se acordă sub formă de decontare a cheltuielilor, ceea ce face ca partea de cofinanţare a beneficiarului să fie crucială şi pentru a începe proiectul, dar şi pentru a-l duce la bun sfârşit", se menţionează în comunicatul APDRP.
De asemenea, este foarte important specificul proiectului, de aceea actele şi avizele necesare nu sunt aceleaşi pentru toţi beneficiarii. 

Potrivit APDRP, beneficiarii trebuie să aibă în vedere ca termenele de eliberare a acestor acte - de exemplu Certificatul de Urbanism - să nu depăşească termenul limită stabilit de APDRP ca final de sesiune pentru primirea proiectelor. Unele avize - inclusiv negaţiile - trebuie obţinute chiar dacă nu fac obiectul investiţiei.

"Cele mai multe neconformităţi găsite la primul control al dosarului sunt legate de documentele care dovedesc dreptul de proprietate sau folosinţă pentru teren şi clădiri. Deseori solicitanţii confundă dreptul de proprietate cu cel de folosinţă şi astfel apar numeroase probleme legate de cadastru şi intabulare. În ceea ce priveşte implementarea, memoriul justificativ ori, în cazul investiţiilor care presupun operaţiuni de construcţii sau montaj, studiul de fezabilitate reprezintă 'inima proiectului'. În cazul în care indicatorii financiari nu sunt realişti, beneficiarul riscă să nu poată implementa proiectul. Un proiect supradimensionat din punct de vedere financiar nu aduce beneficii financiare suplimentare, de aceea costurile acoperirii unei sume nerambursabile maxime oferite prin PNDR trebuie calculate foarte atent", se arată în comunicat.

Un fermier decide să acceseze măsura 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole, cu un proiect care vizează sectorul vegetal şi care nu include investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile. Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40%, pentru un proiect a cărui valoarea maximă eligibilă este de un milion de euro. În aceste condiţii, valoarea finanţării nerambursabile europene poate ajunge la 400.000 euro. Dacă prin proiect va obţine suma maximă nerambursabilă, beneficiarul trebuie să acopere cofinanţarea de 600.000 euro, la care se adaugă cheltuielile neeligibile, inclusiv TVA. 

"Un memoriu justificativ realizat 'din birou' poate duce la accesarea unei sume mari de bani, însă, la momentul implementării proiectului, acele costuri supradimensionate, activităţi şi lucrări fără justificare practică, imposibil de realizat în termenele propuse, vor duce la eşecul beneficiarului în finalizarea proiectului. Banii vor fi returnaţi, iar cheltuiala legată de cofinanţare va fi de asemenea pierdută", menţionează specialiştii APDRP.

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) România a avut alocate, pentru perioada 2007-2013, fonduri nerambursabile de aproximativ 10 miliarde euro pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală.

Sursa: AGERPRES

Direcţia Generală Pescuit AM-POP anunţă lansarea, în data de 11.03.2013, a sesiunii închise de primire cereri de finanţare

Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP (DGP-AMPOP) anunţă lansarea, în data de 11.03.2013, a sesiunii închise de primire cereri de finanţare pentru următoarele măsuri/acţiuni pentru acordarea fondurilor nerambursabile pentru pescuit şi acvacultură conform măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit:

- Măsura 1.3 : Investiţii la bordul navelor de pescuit şi selectivitate, având alocată pentru această sesiune suma de 1.000.000 euro;
- Măsura 1.4 : Pescuitul costier la scară mică, având alocată pentru această sesiune suma de 500.000 euro;
- Măsura 2.1 : Acvacultură – Acţiunile 1, 2 şi 3, având alocată pentru această sesiune suma de 60.000.000 euro;
- Măsura 2.3 : Prelucrarea şi comercializarea peştelui, având alocată pentru această sesiune suma de 10.000.000 euro

Depunerea proiectelor se va face la sediile Compartimentelor Regionale, în intervalul 8.30-16.30, până la 11 mai 2013. Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri. În cazul măsurilor ce implică evaluarea tehnică şi financiară, pentru a fi selectat pentru finanţare proiectul trebuie să obţină punctajul minim prevăzut pentru fiecare măsură, conform Ghidului Solicitantului. DGP-AMPOP va notifica în scris pe toţi solicitanţii privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanţare depuse de către aceştia la sediile Compartimentelor Regionale.

Informaţii detaliate privind accesarea şi derularea măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit sunt cuprinse în Ghidurile Solicitantului care vor fi publicate pe site-urile www.madr.ro şi www.ampeste.ro

Performanţa în agricultură se poate realiza printr-o finanţare multianuală a sectorului

Performanţa în agricultură se poate realiza doar printr-o finanţare multianuală a acestui sector, a declarat, duminică, la Indagra, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

"Cred că trebuie să găsim acele soluţii pentru creditarea agriculturii pentru că, fără un program multianual finanţat şi fără stabilitate, este extrem de greu să realizezi performanţă în condiţiile în care agricultura are variaţiile ei de la un an la altul. Agricultura durabilă este o provocare, dar este ceea ce au cerut consumatorii europeni printre care se numără şi consumatorii români. Trebuie să facem eforturi ca să punem la dispoziţia consumatorilor români produse de calitate în cantităţi suficiente şi rezonabile", a declarat, duminică, la Indagra, Daniel Botănoiu.

Acesta a precizat că din 2013, Ministerul Agriculturii va avea o altă abordare în ceea ce priveşte acordarea subvenţiilor în agricultură. "Dacă vom rămâne în aceeaşi structură, vom avea o altă abordare cu privire la acordarea subvenţiilor. Vom urmări foarte mult ceea ce cere piaţa şi pe acele sectoare vom merge cu subvenţii. Ne vom axa şi pe ceea ce înseamnă conservare şi păstrarea tradiţiilor. Trebuie să ne dezvoltăm produsele şi tehnologiile de producere", a explicat reprezentantul MADR.

În opinia acestuia, rezultatele pozitive ale târgului Indagra 2012 s-au putut vedea prin numărul mare de producători şi fermieri, prezenţi la această ediţie cu animale de calitate şi business-uri interesante.

"Indagra 2012 s-a remarcat printr-o prezenţă remarcabilă a producătorilor şi crescătorilor cu produse şi animale de calitate, dar şi cu business-uri interesante. Am remarcat mult mai multe utilaje agricole decât anul trecut şi o prezenţă îmbucurătoare a companiilor româneşti şi menţionez MAT Craiova, Ceahlău Piatra Neamţ, Tehnofavorit Bonţida, Institutul de Cercetare de la Cluj, care s-a transformat într-o societate privată destul de prezentă în piaţă. S-a observat şi prezenţa companiilor româneşti din industria alimentară pe care noi punem accent să le dezvoltăm, pentru că lucrul cel mai important este să recâştigăm piaţa internă şi pe urmă pieţele internaţionale", a adăugat Botănoiu.
De asemenea, secretarul de stat în MADR consideră că Indagra a devenit un târg regional, în condiţiile în care la această ediţie au fost prezenţi miniştrii din statele nou intrate, dar şi mulţi fermieri şi producători agricoli.

"Indagra a devenit un târg regional în condiţiile în care am avut oaspeţi importanţi, respectivi miniştri ai agriculturii din statele nou intrate, comisarul european pe agricultură, fermieri din Moldova şi Bulgaria şi transferul de informaţie a fost foarte bun", a subliniat oficialul MADR.

Botănoiu a mai afirmat că anul acesta Indagra s-a apropiat foarte mult de perfomanţa altor târguri de tradiţie din Europa.
"Ne-am apropiat foarte mult în acest an de performanţa altor târguri europene, dar nu putem să discutam încă de infrastructura sau de poziţiile pe care le au alte state cu vechime în organizarea unor astfel de evenimente. Suntem însă pe un trend bun, pentru că am depăşit câteva târguri din statele mai mici. A fost unul din cei mai buni ani din punct de vedere al participării producătorilor. Fermierii au înţeles că acesta este punctul de întâlnire cu procesatorii, cu distribuitorii de inputuri şi cu furnizorii de servicii de care au nevoie", a mai spus reprezentantul MADR.

Peste 400 de firme din 22 de ţări au fost prezente la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA, care s-a desfăşurat în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul a fost organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS