reclama youtube lumeasatuluitv
update 26 Jun 2019

Fermierii campioni la rapiță din Oltenia

În județele Olt și Dolj, hibrizii de rapiță DuPont Pioneer au înregistrat producții record și în acest an. Acest lucru a fost dovedit la proba cântarului în cadrul mai multor societăți agricole, motiv pentru care vă prezentăm fermierii campioni din zona Olteniei.

Județul OLT

În cadrul societății agricole Product Nefer, fermierul Ion Curcă și ing. Ion Kiss au obținut 5.333 kg/ha cu hibridul PR46W14.

“Am început lucrările pentru cultura rapiței la sfârșitul lunii iulie, începutul lui august. Planta premergătoare a fost grâul, imediat după ce l-am recoltat, am arat terenul și am dat cu discul imediat după arătură. Am aplicat îngrășăminte la bază, 170 kg/ha de complexe 18.46.0 și 150 kg/ha nitrocalcar. În toamnă nu am făcut tratamentul cu fungicid, am aplicat doar erbicid și insecticid. În primăvară am aplicat 200 kg/ha uree, dar și 2 tratamente cu insecticide, 2 fungicide, plus îngrășăminte foliare. Am început recoltatul la sfârșitul lunii iunie, atunci când umiditatea era aproximativ de 7%“ - a specificat ing. Kiss.

Reprezentanții societății din Scornicești s-au declarat mulțumiți de modul în care s-a comportat rapița în acest an, motiv pentru care în următoarea campanie vor însămânța aproximativ 250 ha. Din cadrul portofoliului Pioneer vor miza în mare parte pe același hibrid, dar vor încerca și unul nou care promite producții la fel de ridicate.

O altă societate care a obținut producții mari la rapiță a fost Olt Piess. Aici, fermierul campion, domnul Ilie Popescu lucrează 1.700 ha, dintre care 480 hectare de rapiță. A ales din portofoliul Pioneer hibridul PT225 și a obținut 4.900 kg/ha.

Olt Piess

“Lucrările pentru rapiță le-am început în jurul datei de 1 august, imediat după ce am recoltat grâul. Am aplicat îngrășământul odată cu semănatul, mai exact 250 kg/ha complexe 18.46.0. În toamnă am aplicat un tratament cu fungicid și unul cu insecticid, dar și erbicid 80% din necesar. În primăvară am aplicat diferența de 20% de erbicid, alte 2 fungicide și 2 insecticide. Recoltatul l-am început pe 2 iulie și a durat 3 zile. Am un parteneriat foarte bun cu Pioneer, producțiile obținute sunt mereu bune. Anul viitor voi semăna în jur de 500 ha de rapiță, iar de la Pioneer merg pe aceeași hibrizi și poate ceva nou” – a punctat Ilie Popescu.

La Agricola Internațional, fermierul campion ing.Viorel Deresoiu a obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT234 și 4.300 kg/ha cu PT225. În cadrul societății, din totalul de 2.000 de hectare, 450 au fost însămânțate cu rapiță.

Agricola int

“Pregătirea terenului am început-o în august. Am arat, unde au fost băltiri am scarificat, apoi am discuit, semănat și tăvălugit. Odată cu semănatul am aplicat și îngrășămintele, 250 kg/ha 18.46.0. Am erbicidat pentru samulastră în special și tot în toamnă am aplicat un fungicid și un insecticid. În primăvară am mai dat un erbicid unde a fost cazul, plus încă un tratament cu fungicid și insecticid. Recoltatul l-am început la jumătatea lui iunie” - a punctat ing. Deresoiu.

În ceea ce privește campania următoare, fermierul campion va rămâne fidel celor doi hibrizi Pioneer, PT234 și PT225 și va însămânța aceeași suprafață.

În cadrul societății agricole Longin din Șerbănești – Olt, domnul Longin Drăghicescu lucrează 5.600 de hectare, dintre care în această campanie a avut 1.070 hectare de rapiță. A devenit fermier campion cu hibridul PR44W29, obținând 4.324 kg/ha. “Am început lucrările după 20 august, iar semănatul dupa 1 septembrie. Plantă premergătoare a fost grâul, iar înainte de a semăna rapița am aplicat 350 de kg/ha de complexe NPK 20.20.0 sau 18.46.0, a depins de solă. Tot în toamnă am dat cu erbicid pentru samulastră, cu insecticid și am mai aplicat 200 kg/ha de nitrocalcar. În primăvată am fertilizat cu azot, 150 kg/ha și am mai aplicat 2 tratamente cu insecticide și fungicide”, a declarant fermierul campion Longin Drăghicescu. La Șerbănești, campania de recoltat a început pe 20 iunie și a durat în jur de 15 zile. Anul viitor va însămânța 900 de hectare cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer optează pe același hibrid - PR44W29.

Longin

Județul DOLJ

Și în județul Dolj, hibrizii de rapiță Pioneer au obținut peste 4 tone/ha, iar fermierii campioni sunt Sorin Epure și Dan Boiangiu, care au obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT234.

În cadrul societății Agrofortex din localitatea Dranic, domnul Dan Boiangiu lucrează 1.000 ha, dintre care campania aceasta 350 au fost însămânțate cu rapiță. “După recoltarea grâului am început pregătirea terenului pentru rapiță. Am arat și discuit, iar înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha de îngrășăminte 12.52.0. Am semănat la sfârșitul lui august, începutul lui septembrie și am aplicat 1 tratament cu insecticid și erbicid mai ales pentru samulastră. În primăvară au urmat tratamentele obișnuite, 2 la număr, cu insecticide și fungicide. Nu au fost probleme speciale de-a lungul anului și nu le-am avut pentru că am făcut tratamentele la timp. Recoltatul l-am început pe 20 iunie și a durat 7 zile.” – a menționat fermierul campion.

Agrofortex

Despre următoarea campanie agricolă susține că în funcție de cum va evolua vremea, dacă nu va mai fi secetă, va semăna aproximativ 250 de hectare cu rapiță.

Agrogali

Peste 2000 de fermieri au primit banii pentru tomatele românești cultivate în spații protejate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că până la data de 19 iunie 2017 au fost plătiți 27.003.244 lei (6 milioane de euro) unui număr de 2003 beneficiari ai programului de susținere a tomatelor cultivate în spații protejate, urmând ca în perioada următoare să se plătească încă 1.294.000 lei (peste 280.000 euro).

Cei mai mulți agricultori care au primit deja sumele în conturi provin din județul Olt (1.099 beneficiari), Giurgiu (598 beneficiari) și Buzău (89 beneficiari). În funcție de documentațiile depuse de către direcțiile agricole județene, urmează a fi efectuate plățile și pentru restul celor înscriși pentru ciclul 1 de producție, care au valorificat pe piață cantitățile prevăzute până la data de 15 iunie, respectiv circa 4.500 beneficiari.

Restul celor înscriși în program care nu au livrat pe piață cantitățile prevăzute pot face dovada comercializării tomatelor cultivate în spații protejate în ciclul 2 de producție, și anume perioada noiembrie-decembrie 2017.

Numărul total al celor care s-au înscris în acest program este de 7.323 beneficiari din toate județele țării, cei mai mulți înscriși fiind din județele Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău, Teleorman, fapt ce demonstrează interesul deosebit manifestat de producătorii agricoli pentru această formă de sprijin.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Reamintim că schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Rod bun, la a cincea ediție a Naționalei Fermierilor Români

Rod bun este o urare și o dorință pentru fiecare fermier. Dar iată că de câțiva ani încoace a devenit și un partener de încredere pentru mulți dintre agricultorii români. Sub stema firmei Rod bun, peste 400 de fermieri, însoțiți de copii sau, după caz, de nepoți, s-au reunit la una dintre adunările Naționalei Fermierilor.

Un uriaș cu zece ferme

Dl Octavian Petrescu, unul dintre directorii firmei, ne-a spus: „Firma noastră împlinește anul acesta 15 ani de activitate. În urmă cu cinci ani, pentru a putea gestiona mai ușor activitatea companiei, ne-am împărțit în cinci grupuri. Divizia „Farming“ se ocupă de cele zece ferme ale grupului, aflate în Iași, Bacău, Brăila, Tulcea, Călărași, Prahova, Mureș, Dolj și Caraș-Severin, însumând 9.600 ha.“ Doar pe jumătate din această suprafață se produc cereale pentru consum. Restul este folosit pentru multiplicarea seminței. Sămânța obținută este direcționată către bazele de procesare proprii. Ele sunt răspândite la Tichilești (județul Brăila), Mureni (județul Mureș) și Berzovia (județul Caraș-Severin). Capacitatea totală de procesare poate ajunge până la 500 tone de sămânță/zi. Sunt preferate semințele de grâu, orz și triticale.

Pe lângă produsele proprii, Rod bun vinde și marfă provenind de la marile multinaționale, producătoare de inputuri agricole. Așa se face că din depozitele firmei se poate procura și sămânță de la Pioneer și Monsanto, pesticide de la Bayer și multe altele. Doar că marfa este comercializată prin intermediul a trei divizii de vânzări. Una dintre ele, care constituie fundamentul companiei, după spusele dlui Petrescu, este cea care se ocupă de distribuția la nivel de comună, către fermierii mici.

O istorie cu multă muncă

„În 2002, când am început afacerea, vindeam porumb de la Fundulea. Aveam o rețea de promotori în fiecare comună, care contra unui comision vindeau porumb, lucernă și în toamnă păioase. Asta era toată afacerea! Acum avem 72 de fitofarmacii în țară și ne propunem ca până la sfârșitul anului să ajungem la 100 și 200 în anul viitor. Acest obiectiv atrage după sine nevoia de a investi într-un centru logistic performant“, vorbește despre planurile din viitorul apropriat.

A treia divizie de vânzări a companiei, prin intermediul căreia se vând semințe, îngrășăminte și pesticide către fermierii medii, care cultivă între 400 și 600 ha, se numește Naționala Fermierilor Români. Ceea ce este mai special este că acestor fermieri li se vinde marfa cu plata la recoltare și, pe cât posibil, în produse. „Pentru a prelua această marfă am creat divizia de trading, care are rolul de a prelua aceste cereale, și divizia logistică, cu 65 de camioane și 90 de angajați“, mai spune directorul Rod bun. „Trebuia să avem o soluție de a avea camioanele în câmp atunci când fermierii recoltează și atunci a trebuit să investim masiv în aceste camioane. Într-un fel ele sunt o gaură neagră pentru orice fermier, pentru că, vrei nu vrei, în fiecare lună plătești leasinguri și salarii, care, adunate, ajung la o cifră astronomică.“

Desigur că în spatele tuturor diviziilor enumerate se află compartimentele de contabilitate, juridic, IT, dar și cel de asistență pentru fermieri. Angajații acestuia din urmă țin în permanență legătura cu fermierii parteneri și le vin în ajutor oricând este nevoie.

„La ora actuală firma are 460 de oameni și o cifră de afaceri de 71 milioane euro“, întregește Octavian Petrescu tabloul companiei.

Cele mai performante semințe din lume

Cât despre selecția soiurilor care sunt multiplicate, aici aceasta este o altă poveste; „În fiecare an mă duc la un congres unde sunt prezentate toate soiurile, câte opt – zece soiuri cele mai bune din fiecare țară. Eu, în final, aduc pentru testare între 10 și 20 de soiuri, care mi se par cele mai bune“, povestește Octavian Petrescu. Testarea se face în fiecare fermă, alături de soiurile aflate deja în cultură și în aceleași condiții, cu aceeași tehnologie. Dintre ele sunt selecționate cele care fac față cel mai bine condițiilor și dau rezultate de vârf.

Triticale, o recomandare pentru fermieri

Ferma Spanțu are 935 ha, lucrate în regim de arendă. Este una dintre cele mai bune ferme ale companiei.

Una dintre culturile foarte bine reprezentate pe care le-am văzut aici, este cea de triticale. L-am întrebat pe directorul Rod bun ce părere are despre această cultură, având în vedere că vorbim despre o plantă creată de relativ puțin timp. „Este o cultură excelentă. E adevărat că a existat un an când nu am avut cerere, dar am discutat cu procesatorii interni, care nu sunt deloc puțini, și am cerere mare pentru anul acesta și mai am siguranța că și la anul va fi“, ne-a răspuns domnia sa. „Dacă fermierii știu că li se asigură desfacere, atunci ei cultivă triticale, pentru că are o tehnologie mai ieftină, e mai rezistentă și asigură plusvaloare, față de grâu“, a mai completat. „Este o hrană excelentă pentru animale. Eu asigur 10.000 de tone anul acesta, către trei-patru procesatori interni. Recomandarea mea către fermieri este să meargă și pe triticale ! Cel mai bun soi din toată Europa, Tarzan îl găsesc și în fermele noastre.“

Cât despre celelalte soiuri de păioase, producătorul recomandă grâul Genesi, Forhand și Catu, iar la orz Corvina și Cometa.

Împreună, la muncă și la meci

Zilele câmpului se organizează deja de cinci ani. În principal sunt urmărite două scopuri. Unul dintre ele este acela de a strânge la un loc partenerii companiei, la câte una dintre fermele grupului. Cu această ocazie ei pot vedea cum se obțin semințele care le sunt vândute.

„Ne considerăm parte din aceeași echipă cu fermierii noștri. De aceea, începând de acum patru ani, când am mers împreună la meciul Turcia – România, am instituit această tradiție a Naționalei Fermierilor Români. Noi suntem o echipă tânără ți competitivă. Am încercat să aducem și fermierii în acest tip de competiție, să încerce în fiecare zi să fie mai buni decât în ziua precedentă. Dar această Națională a Fermierilor Români nu numai muncește împreună, dar se și distrează împreună. Aceste întâlniri au rolul de a fi mai aproape, de a forma într-adevăr o echipă“, spune Octavian Petrescu.

De altfel, planul celor de la Rod bun este ca o galerie alcătuită din peste 300 de fermieri să însoțească Naționala de fotbal la meciul din iunie din Polonia. Că sunt o echipă care știe să se distreze împreună s-a putut vedea din plin la ferma Spanțu. Copii au fost însoțiți de pirați în Castelul Hogwarts sau în mașinuțele electrice, în timp ce fermierii s-au delectat cu delicioasele preparate ale unei petreceri câmpenești: fasole la ceaun, miel la proțap, grătar și, bineînțeles, mititei.

Replica zilei am auzit-o la un viitor fermier, în vârstă de vreo patru – cinci ani, adresată părinților săi: „Uite, cât mă dau eu pe tobogan, stați și voi și mâncați mici, bine ?“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 16-17

Fermierii români își doresc să cultive plante cu genomul editat însă CE nu permite!

Faptul că până în anul 2050 populația lumii se va dubla constituie cea mai mare provocare pentru cercetătorii din agricultură. Creșterea productivității culturilor reprezintă, în acest context, principalul obiectiv. Ca un factor suplimentar, care să complice chestiunea, se adaugă schimbările climatice, care răstoarnă, într-o măsură destul de mare, ceea ce știam despre agricultură. În consecință, și soluțiile găsite sunt unele revoluționare. Între ele, biotehnologiile, cu vârful lor de lance – tehnologiile de editare a genomului, reprezintă unul dintre cele mai dezbătute subiecte. Nici simpozionul „Alternative inovatoare în ameliorarea plantelor – fundamentul agriculturii durabile și eficiente“, care a avut loc în ultima zi a lunii mai la București, nu s-a abătut de la această tendință.

Europa riscă să nu-și mai atingă obiectivele de sustenabilitate

Organizat de către AgroBiotechRom și de către Alianța Industriei Semințelor din România, sub egida Academiei Române și a ASAS, manifestarea a reunit specialiști de cel mai înalt nivel din țară și străinătate. Au fost reprezentați atât membrii comunității științifice, cât și reprezentanții fermierilor. În Aula Magna a ASAS au fost prezenți, printre alții, Gheorghe Sin, președintele ASAS, Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române, Valeriu Tabără, vicepreședinte ASAS, Lucian Buzdugan, directorul celei mai mari exploatații agricole din UE, Ion Cioroianu, președinte al Asociației Fermierilor Români, Maricel Dima, subsecretar de stat în MADR.

Întrunirea a fost moderată de prof. Doru Pamfil, rectorul USAMV Cluj. Seria prezentărilor a fost începută de către dna Petra Jorasch, vicepreședinte al Asociației Europene a Semințelor. În prezentarea sa, intitulată „Importanța inovației în ameliorarea plantelor pentru sectorul de semințe al UE“, domnia sa a menționat decalajul care s-a creat la ora actuală între producătorii de semințe din SUA și cei din UE. Motivul îl constituie, în opinia sa, inconsecvența politicilor UE în ansamblul său, ca și a statelor membre referitoare la reglementarea inovării cu ajutorul noilor tehnici de editare a genomului. Rezultatele sunt multe și grave pentru europeni, avertizează dna Jorasch. „Costurile de natură legislativă, procesele de autorizare complexe și termenele lungi împiedică procesul de dezvoltare a societăților mici și mijlocii și utilizarea acestor metode de către aceste entități. Erodarea competitivității conduce la reducerea diversității sectorului de ameliorare a plantelor și la exodul societăților de ameliorare inovatoare din Europa. Rezultatul este că avantajul competitiv este transferat industriilor de ameliorare a plantelor din afara Europei, iar fondul de competență științifică din Europa (atât din sectorul public, cât și din cel privat), locurile de muncă aferente, inovația și – deci – creșterea economică sunt «alungate» și ele de pe continent.“

Ca o consecință finală, agricultura Uniunii Europene riscă să nu își mai atingă obiectivele de creștere a sustenabilității, a considerat conferențiarul

ameliorarea plantelor

„Inovația merge dincolo de cercetare!“

„Noile tehnici de ameliorare a plantelor: inovații pentru o creștere durabilă și responsabilă“ a fost tema prezentării susținute de dr. Slawomir Slova, conducătorul Laboratorului OMG al Institutului de Ameliorare și Aclimatizare a Plantelor din Polonia. După ce a enumerat principalii factori care stau în calea creșterii productivității agricole din UE – schimbările climatice, degradarea solurilor, accesul redus al unor producători mici și mijlocii la inovație –, vorbitorul a trecut în revistă cele mai noi tehnici de editare a genomului. „Inovația merge dincolo de cercetare și dezvoltare!“, crede cercetătorul. De aceea avem nevoie de crearea unor punți între cercetare, tehnologie și „actori“ (inclusiv fermieri, industrie și ONG-uri). Știința, tehnologia și inovația promovează competitivitatea, productivitatea și dezvoltarea durabilă.

În concluzie, este momentul ca UE să aplice politici destinate intensificării inovației în agricultură și în industriile alimentare.

„Dacă aș ști să vă spun când și cum vor fi reglementate până la urmă de către UE tehnologiile de editare a genomului și rezultatele lor, atunci probabil că nu ar mai fi fost nevoie de acest simpozion. În orice caz, cred că mi-ar fi trebuit un glob de cristal“, au fost cuvintele cu care și-a început prezentarea prof. Joachim Schiemann, până de curând directorul prestigiosului Institut Julius Kühn pentru Biosecuritate și Biotehnologia Plantelor din Germania. Mai adăugăm și faptul că domnia sa a fost între 2006 și 2009 membru al panelului științific al EFSA (Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentelor).

În viziunea sa, „ameliorarea plantelor poate fi privită ca un proces continuu, din ce în ce mai eficient și mai precis. Oamenii au realizat întotdeauna selecții pentru obținerea unor mutații“. Noile tehnici de edi­tare a genomului constituie doar un instrument modern și eficient pentru atingerea acestui scop. „Ingineria genomică este utilizată pentru a îmbunătăți reziliența în mediile supuse schimbării, prin ameliorarea caracterelor abiotice și rezistenței la boli – caracteristici valabile în cazul plantelor, animalelor și oamenilor.“

Reglementarea plantelor editate genetic, în grădina CEJ

ingineria genomica

În ceea ce privește chestiunea reglementării, profesorul Schiemann a prezentat situația actuală în stilul caracteristic cercetătorilor germani, punând față în față pozițiile a doi dintre actorii de care depinde decizia finală. Pe de o parte, l-a citat pe J.C. Juncker, care în discursul său despre starea Uniunii“, din 14 septembrie 2016, spunea: „[…] Fac apel la toate instituțiile europene și toate statele membre ale Uniunii să își asume responsabilitatea. Trebuie să terminăm cu vechea poveste potrivit căreia succesul este național, iar eșecul european. Altfel, proiectul nostru comun nu va rezista. [...] De asemenea, trebuie să ne asumăm responsabilitatea și să recunoaștem că există decizii pe care nu trebuie să le luăm noi. Nu este corect ca atunci când țările Uniunii Europene nu pot cădea de acord între ele asupra interzicerii sau aprobării utilizării glifosatului în ierbicide, Comisia Europeană să fie obligată de Parlament și de Consiliul European să ia o decizie. Așa că vom schimba aceste reguli pentru că aceasta nu este democrație. Comisia trebuie să își asume responsabilitatea acționând politic, și nu tehnocrat. O Comisie politică este una care ascultă Parlamentul European, statele membre și oamenii [...].“

Pe de altă parte, a citat și Sentința Preliminară a Curții Europene de Justiție: „Consiliul de Stat i-a solicitat Curții Europene de Justiție să se pronunțe în privința a patru chestiuni legate de noile tehnici de ameliorare (depuse pe 3 octombrie). Punctul declanșator a fost un proces intentat de organizațiile neguvernamentale franceze împotriva statului francez, în care s-a pus sub semnul întrebării transpunerea Directivei 2001/18/EC în legislația națională franceză.

După înregistrarea cazului de către CEJ și reținerea chestiunilor acceptate pe rol, vor fi necesare cca 15-24 de luni până la pronunțarea unei decizii/sentințe finale. Este cert că decizia finală va avea consecințe ample pentru regimul legislativ al plantelor obținute prin aplicarea noilor tehnici de ameliorare.“

Așadar, la ora actuală, decizia depinde de Curtea Europeană de Justiție“, consideră domnia sa. Iar în loc de concluzie, a folosit un alt citat: „Cei care vor ca lumea să continue așa cum este nu vor ca lumea să continue!“

Fermierii ar trebui implicați în decizie

Doamna Agnes Ricroch, secretara secției Științele Vieții din cadrul Academiei Agricole Franceze, a fost încă și mai tranșantă în cadrul prezentării sale intitulate „Reglementarea și eva­luarea riscurilor pentru biotehnologiile verzi. Editarea precisă a genomului și agricultura de precizie“. „În acest moment, Europa este blocată politic de propriul principiu al precauției și este incapabilă să abordeze pozitiv noile tehnici de editare a genomului și ingineria genetică“, a subliniat cercetătoarea. De aici rezultă incapacitatea de a valorifica posibilitățile nebănuite pe care aceste tehnologii le aduc la îndemâna fermierilor. Între alte avantaje importante se numără posibilitatea de obținere a unor noi hibrizi în doar câteva luni, față de minimum cinci – șase ani, cât durează acum.

Pentru a scoate Comisia Europeană din impasul în care se află acum în ceea ce privește reglementarea acestor tehnologii, dna Ricroch propune o nouă abordare. Aceasta se bazează pe produsul obținut și pe bunele practici agricole, și nu pe tehnologia folosită. Rezultatele, apreciază dna Ricroch, ar fi o mai eficientă și simplă reglementare și implicarea mai largă a fermierilor, care, până la urmă, sunt principalii beneficiari.

„Pierdem anual 1,5 miliarde euro“

„Nu cred că ne putem permite astăzi să nu luăm în considerare ce se întâmplă în SUA sau în Argentina, Brazilia și să ignorăm deficitul de competitivitate al UE“, a spus Emil Florian Dumitru, președintele Federației Naționale PRO AGRO. „România a înregistrat pierderi enorme la intrarea în UE, pentru că niște domni au promovat la rang de Directivă un document care ne spune să nu folosim soia modificată genetic. Eu vă spun că în fiecare dimineață mâncăm indirect soia modificată genetic, pentru că fiecare animal, fiecare pasăre este hrănită cu șrot de soia modificată genetic, importată din afara UE.“ Vorbitorul a mai arătat că fermierii membri ai organizației pe care o reprezintă doresc ca până în anul 2020 toate aceste bariere de ordin legislativ să fie îndepărtate, iar știința să-și poată spună cuvântul. „Una dintre prioritățile pe care Europa le impunea prin Tratatul din 1957, prin care se constituia Piața Comună, era dezvoltarea biotehnologiilor, ca factor al creșterii competitivității. Acum, în 2017, am involuat“, a subliniat Emil Dumitru. „Aș prefera ca MADR să ne sprijine ca în arealul din sudul țării, de cca un milion de hectare favorabil cultivării soiei nu cu sprijin cuplat, ci cu permisiunea de a cultiva soia modificată genetic. Eu nu cred că România își poate permite să piardă în jur de 1,5 mld euro în fiecare an, doar pentru că la Bruxelles niște funcționari ne explică cum nu se poate cultiva“, a pus punctul pe „i“ liderul PRO AGRO.

„Mergem la Bruxelles să ne cerem dreptul de a cultiva plante ameliorate genetic?“

Dl Valeriu Tabără s-a declarat, la rându-i, partizanul acestor tehnologii. „De trei ori, începând din 2010, eu personal am arătat la nivelul CE că avem nevoie de aceste tehnologii și am dus documente în acest sens!“ Pe de altă parte, domnia sa consideră că în primul rând cercetătorii sunt aceia care trebuie să își asume răspunderea pentru produsele pe care le creează, apoi să le prezinte fermierilor.

Dar concluzia simpozionului sub formă de întrebare a venit din partea dlui Lucian Buzdugan, unul dintre cei mai populari fermieri români. Conducătorul celei mai mari exploatații agricole din UE a dorit să știe care este poziția MADR în domeniul plantelor cu genomul editat. „Întreb acest lucru pentru că urmează trasarea noilor linii pentru Politicile Agricole Comune din 2020 și vreau să știu dacă noi, fermierii români, vom merge la Bruxelles să cerem cu toată tăria dreptul de a cultiva aceste plante cărora eu, după atâtea discuții, nu le mai spun decât ameliorate genetic“, a evidențiat dl Buzdugan

Răspunsul reprezentantului MADR, dl subsecretar de stat Maricel Dima, a venit scurt, dar nelămurit: „Subiect abordat, analizat, nedefinitivat!“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 46-48

Fermierii vorbesc!

Sorin T., fermier Brașov:

„Producția de cartofi din acest an, ca de fiecare dată, este strâns legată de vreme. În rest, nu pot spune că avem probleme. Totuși, ar fi o problemă, emblematică aș putea să spun, cu care se confruntă toți fermierii români. Este vorba de importurile de cartofi din Polonia care, credem noi, câteodată se fac mai puțin legal. Mă refer aici la unele importuri la negru. Despre ce este vorba? Se știe că Polonia este de ani de zile în carantină fitosanitară și ca să porți exporta cartofi din Polonia îți trebuie certificat fitosanitar. Or, în România se aduc cartofi fără acest certificat care să ateste că respectivii cartofi nu au boli de carantină, în speță clavibacter. Deci, teoretic, acești cartofi fără certificat fitosanitar nu au ce căuta pe nicio piață. Iar această situație se repetă de ani de zile. De aceea cred că trebuie să se ceară la graniță un certificat care să confirme că respectivele cantități de cartofi nu au probleme. Dar acest lucru nu se face. Cel puțin la autovehiculele cu o sarcină utilă de 7,5 t nu se face. Și trebuie spus că Polonia este singura țară care se confruntă cu genul ăsta de probleme la culturile de cartofi. Sigur, ei pot exporta, dar numai cu certificat sanitar. Pe lângă transporturile la negru, care nu sunt trecute în contabilitate, mai sunt importurile la gri. Ce înseamnă asta? Înseamnă factură subevaluată, plătești TVA-ul la 10 bani kg și tot așa. Iar asta se întâmplă la unele mărfuri din import de când suntem în UE.“

Florin V., fermier Covasna:

„Da... Problema cu importurile de cartofi din Polonia este foarte mare. Mai ales în condițiile în care sunt vândute 15 kg cu 5 lei. Iar în Polonia mai sunt probleme și cu cartofii de sămânță. Teoretic, din cauza carantinei nu pot cultiva cartofi nici măcar pentru ei. Și situația asta durează de peste trei ani, iar lumea de la noi nu știe sau se face că nu știe. Cert este că acum toți cei care luau cartofi din Bihor și Timișoara se duc în Polonia cu tiruri de 7 t și aduc cartofi de acolo în România. Mai nou, am aflat că inclusiv în patria cartofului, Covasna, aduc cartofi din Polonia și deoarece riscau să le înghețe marfa îi vând ca fiind cartofi româ­nești. Iar în en-gross-urile din Bihor și Timișoara se vând cu totul, cu maximum 90 de bani. Am clienți care nu mai iau de la mine și preferă să cumpere cartofi din aceștia care sunt și proști. Noi am avut acum noroc cu iarna asta grea pentru mulți nu au avut curaj să transporte cartofi de departe de frica înghețului.“

Eugen T., fermier Râșnov:

„În privința culturii cartofului, în acest moment avem două necunoscute. În primul rând vremea, care ne poate juca feste oricând, iar a doua necunoscută este prețul pentru care se dau cele mai mari bătălii, în special cu marfa din import. Ei bine, pe mine personal asta mă deranjează cel mai mult: fluctuația de preț la vânzare. Din păcate – noi ca producători, ca Federație sau ca asociații profesionale – nu suntem în stare să ne înțelegem la un preț minim. Și atunci, începem să vindem sub costul de producție, iar afacerile noastre se pun încet-încet pe butuci. De exemplu, în țările din vestul Europei statul, dar mai ales cooperativele de fermieri reglementează strict prețurile minime sub care nu poți să cobori...

De aceea cred că înființarea unor cooperative ar fi benefice și la noi, cel puțin pentru cultura cartofului, dar nu cred că așa ceva este posibil în România. La noi nimic nu este cum ar trebui să fie. În decursul a cinci ani, de exemplu, într-un an pierdem, într-un an câștigăm prea mult, într-altul suntem la zero, iar în alți doi ani câștigăm normal. Cu alte cuvinte, nu ne îmbogățim, e o afacere fără business plan, fără reguli, cu predictibilitate zero.“

Ghiță Cutinanț, vicepreședinte Sindicatul oierilor - Hunedoara

„Vă pot spune o poveste într-un singur minut. Anghel Rugină, celebrul economist român care le-a dat lecții americanilor, a trimis o scrisoare către Ion Iliescu și Petre Roman în care le-a spus așa: «Aveți o țară fără nicio datorie. Faceți monedă din metale prețioase și să meargă agricultura. Țara în care nu merge agricultura este o țară săracă». Să știți că noi nu suntem departe de sărăcie, chiar dacă avem o țară pline de resurse. Oaia încă aduce valută grea în țară și a făcut asta și pe vremea lui Ceaușescu. Tatăl meu a făcut casă cu etaj în Hunedoara doar din veniturile obținute din creșterea animalelor. Dacă președintele țării și Guvernul nu își apleacă urechea către oamenii de la talpa țării vom fi terminați. Noi nu mai suntem stat de drept la ora actuală. Nu se respectă legi. Politicienii ne înmormântează, din păcate. Să ajungă un om cu 300 de oi să spună: «sunt sărac, nu mai am din ce să trăiesc», cum se poate așa ceva? Vorbeam la un moment dat cu un cioban de la Sibiu care se ocupă de oierit de multă vreme și îmi spunea că odinioară din vânzarea lânii îți puteai ține oile o iarnă. Eu am dat acum doi ani 1.500 de lei pe tuns și mi s-a oferit pe lână 500 de lei. Încă nu am vândut-o, cred că o să îi dau foc.“

Ștefan Stancu, administrator fabrică uscare fructe-legume Prundu – Giurgiu

„În principiu, orice tânăr antreprenor ar trebui sprijinit necondiționat de către stat. Dacă riscă, riscă el, prin urmare care poate fi pierderea statului? Orice afacere care începe să funcționeze aduce bani statului prin plata unor contribuții. Cu cât sunt mai mulți cei care doresc să facă ceva, cu atât mai bine.“

Florin Colțuneac, administrator fabrică de furaje Balotești

„Din nefericire, statul nu se implică de niciun fel în acest segment de producere a furajelor. Ar trebui ca acesta să vină cu niște măsuri, cu subvenții, dar se pare că există interese globale, naționale să nu se facă asta. Ar trebui să existe niște ținte, o strategie. Eu cred că de la furaj ar trebui să plece totul, pentru că într-o fermă 80% din cheltuieli se fac cu hrana animalelor. Dacă acesta ar pleca subvenționat ar putea fi dezvoltate apoi și alte ramuri. În zootehnie, genetica și furajul de calitate sunt esența.“

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 6-8

Proiect MADR - Ajutor financiar pentru fermierii români care dețin între 3 și 9 vaci de lapte

Fermierii români care dețin între 3 și 9 vaci de lapte vor primi un ajutor financiar din fondurile europene alocate României pentru sectorul laptelui, în valoare de 5,44 milioane de euro, pentru a putea produce mai mult pentru piață, potrivit unui proiect de hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

"Se distribuie echivalentul în lei a sumei de 5.448.041,5 euro pentru producătorii de lapte, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă — FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017. Ajutorul financiar prevăzut se acordă producătorilor de lapte, persoane juridice, persoane fizice sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale (...), care se încadrează la activitatea 'agricultură la scară mică," se arată în document.

Pentru obținerea ajutorului financiar beneficiarii trebuie să dețină un efectiv de vaci de lapte de minimum 3 și maximum 9 capete, inclusiv, pe beneficiar, identificate și înregistrate în RNE la data depunerii cererii, în exploatație cu cod ANSVSA și să aibă documente că a livrat/vândut direct minimum 4 tone lapte în perioada 1 aprilie 2015 — 31 martie 2016. Cererea pentru obținerea ajutoarelor se depune la centrele județene ale APIA, respectiv al municipiului București, însoțită de documentele legate prevăzute, până la data de 2 mai 2017, inclusiv.

Proiectul de act normativ precizează că producătorii de lapte care dețin un efectiv de vaci lapte mai mic de 3 capete sau mai mare de 9 capete nu beneficiază de prevederile actului normativ.

"Suma cuvenită fiecărui producător de lapte se calculează de către APIA prin împărțirea sumei totale prevăzute la efectivul eligibil de vaci de lapte. Plățile pentru aceste ajutoare se efectuează până la data de 30 iunie 2017. În vederea evaluării eficacității măsurii, ANSVSA verifică beneficiarii care au solicitat ajutorul de adaptare excepțional prevăzut de prezenta hotărâre a Guvernului, dacă mențin exploatația/exploatațiile înregistate în RNE până la data de 31 august 2017, și transmit rezultatul verificărilor către APIA", se arată în document.

Autoritatea competentă comunică Comisiei, până la data de 15 octombrie 2017, sumele plătite, numărul și tipul beneficiarilor și evaluarea eficacității măsurii.

Potrivit notei de fundamentare, exploatațiile cu efective de vaci de lapte cuprinse între 3 și 9 capete sunt ferme mici a căror producție, aproximativ 50%, este destinată consumului propriu, ceea ce duce la venituri reduse din această activitate, risc mărit de apariție a bolilor transmisibile la om (zoonoze), exploatarea de metiși cu grad genetic scăzut.

Conform regulamentului Comisiei Europene din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor, României i s-a alocat un pachet
financiar în valoare de 10.896.083 euro, din care 5.448.041,5 euro se distribuie pentru producătorii de lapte.

"Prin acordarea acestui ajutor financiar, micii fermieri vor avea posibilitatea să crească și să producă mai mult pentru piață, asigurând astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură. De asemenea, fermele mici se pot consolida și impune pe piață, asigurând îndeplinirea indicilor de calitate urmăriți de procesator, respectiv parametrii fizico-chimici, grăsime, proteină, substanță uscată, punct de îngheț și indicii de calitate: NTG și nr. de celule somatice. De asemenea, se creează posibilitatea creșterii valorii adăugate a produselor agricole, promovării laptelui și produselor lactate pe piețele locale,
dezvoltării circuitelor scurte de aprovizionare", se arată în document.

În nota de fundamentare se precizează că fermele mici reprezintă un mecanism de securitate economică și o modalitate de protecție în spațiul rural. Protecția economică, implicit socială, este împotriva sărăciei, asigurând un nivel minim de alimente și de câștiguri. În perioadele de criză economică, forța de muncă este resorbită de agricultură. În cazul României, fermele familiale sunt o plasă de siguranță economică deoarece mecanismele de securitate socială sunt deficitare și economia rurală non-agricolă nu este diversificată.

"În contextul european, sectorul laptelui se confruntă cu o criză severă care are la bază un dezechilibru între cererea și oferta la nivel mondial, în care prelungirea embargoului impus Rusiei până la finele lui 2017, precum și o scădere a cererii de produse din partea Chinei. O consecință a acestui dezechilibru a fost scăderea prețului pentru laptele materie primă în UE care continuă să se resimtă în continuare, atingând niveluri care nu mai sunt sustenabile pentru producători. În luna iulie 2016, prețul mediu la nivel UE a fost cu 22% mai mic decât media ultimilor 5 ani. Diferențele la nivel de structură a fermei și de preț sunt destul de mari, afectând în special fermele mici, cele cu ponderea cea mai mare, și periclitând activitatea de producție din zonele rurale", se precizează în nota de fundamentare.

Sursa: AGERPRES

Fermierii români au solicitat fonduri europene de 330 de milioane de euro pentru investiții în exploatații agricole

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) informează că, în data de 28 februarie 2017, s-a încheiat sesiunea de primire a proiectelor cu finanțare europeană nerambursabilă din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru submăsurile dedicate cooperării orizontale și verticale între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol (submăsura 16.4) și pomicol (submăsura 16.4a), dar și investițiilor în exploatațiile agricole (submăsura 4.1).

De la deschiderea sesiunii, în data de 16 decembrie 2016, au fost depuse pentru finanţare 52 de proiecte de investiții prin submăsura (sM) 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol”. Fondurile nerambursabile solicitate on-line prin sM 16.4 sunt în valoare de aproximativ 5 milioane de euro. De asemenea, prin intermediul sM 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol”, AFIR a primit 14 solicitări de finanțare în valoare de peste 1,3 milioane de euro.

Precizăm că alocarea bugetară pentru sesiunea desfășurată în intervalul 16 decembrie 2016 – 28 februarie 2017 a fost de 4 milioane de euro pentru ambele submăsuri de finanțare (sM 16.4 și sM 16.4a).

Totodată, reamintim că în perioada 15 decembrie 2016 – 28 februarie 2017, AFIR a primit aproximativ 740 de proiecte de finanțare în investiții în exploatații agricole, prin submăsura 4.1 din PNDR 2020. Valoarea tuturor proiectelor depuse, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel zootehnic este de peste 330 milioane de euro. Sesiunea de primire a proiectelor, aferentă sM 4.1 s-a încheiat înainte de termenul limită deoarece s-a atins, și chiar depășit, plafonul de 200% (300 milioane de euro) din alocarea stabilită (150 milioane de euro).

Sesiunea de primire a proiectelor în cadrul Schemei pentru micii fermieri (sM 6.5) rămâne însă activă până la data de 15 mai 2017, ora 16.00. Alocarea bugetară stabilită pentru submăsura 6.5 este de 112,3 milioane de euro.

Prin sM 6.5 se încurajează comasarea terenurilor agricole pentru creșterea productivității sectorului agricol.

Consolidarea exploatațiilor agricole va permite accesul la finanțări europene pentru investiții mai multor solicitanți și, totodată, va asigura un venit mai mare micilor fermieri care își transferă exploatația.

 Facem mențiunea că solicitanții de fonduri europene nerambursabile din arealul ITI (Investiții Teritoriale Integrate) Delta Dunării, au la dispoziție alocări distincte în valoare totală de peste 19 milioane de euro pentru finanțarea proiectelor de investiții prin submăsurile 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole”, 4.2a „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor pomicole” și 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din PNDR 2020.

Sesiunea de primire a proiectelor de finanțare pentru zona ITI Delta Dunării se desfășoară în perioada 13 februarie – 12 noiembrie 2017, ora 16.00.

Fermierii vorbesc!

Vlad Oancea, fermier localitatea Constantin Brâncoveanu, județul Călărași

fermier OanceaVasile„Ca toți fermierii, mi-aș dori să avem continuitate în acordarea subvențiilor, să nu ne mai rugăm să ni se vireze banii. Cred că cei de la conducerea Ministerului Agriculturii ar trebui să fie mult mai apropiați de noi, fermierii, și să ne ajute în problemele cu care ne confruntăm. Cea mai arzătoare problemă ar fi cea a prețurilor. În ultimii 2 ani a fost… știm cu toții cum! Degeaba ne zbatem să obținem producții dacă prețurile sunt foarte mici încât uneori nu ne acoperim nici cheltuielile. Un preț corect și realist cred că ar oferi o altă șansă agricultorilor.“

Gheorghe I. Costică, localitatea Dracea, județul Teleorman

fermier GheorgheCostica„Autoritățile ar trebui să dea mai multă importanță agriculturii pentru că, dacă ne gândim bine, țăranii sunt rădăcina națiunii. Dacă vrem să avem o țară puternică trebuie să permitem țăranilor să devină puternici. Autoritățile și oamenii în general să se gândească că atunci când vii de la serviciu – fie că lucrezi în IT, fie ca medic sau profesor – pui pe masă mâncare care a rodit în pământ. Să nu uităm să cumpărăm produse românești – legume și fructe, pentru că cele venite din import stau zile întregi în depozite și își pierd valoarea nutritivă; spre exemplu, la ardei scade vitamina C cu 60%. Oamenii statului să meargă mai mult prin teritoriu să vadă care sunt nevoile țăranilor și să țină cont de ele.“

Ioan Pau, crescător de ovine Rațcă

fermier Ion PauNu doar ca și crescător de ovine, dar mai ales ca țăran, mi-aș dori ca guvernanții de acum ai țării, dar și cei care vor veni după ei, să își îndrepte privirea și spre clasa asta de jos. Pentru că de aici pleacă toată hrana: pâinea, carnea, brânza. Absolut toată hrana de care avem nevoie. Această clasă socială nu a fost prea băgată în seamă de zeci de ani.


Constanța Ștefan, secretar general al Federaţiei Oierilor de Munte din România

fermier StefanConstUna dintre problemele crescătorilor de oi este faptul că li se impune colaborarea cu medici veterinari concesionari aleși de ANSVSA. Luna aceasta vom face o delegație la ANSVSA să vedem ce putem face pentru a schimba acest lucru. Vă semnalez câteva dintre problemele cauzate de faptul că ne sunt impuși anumiți medicii veterinari. Spre exemplu, medicii veterinari au uneori în grijă animalele din foarte multe comune și ca urmare nu mai fac față lucrărilor. În consecință, de multe ori aceste lucrări sunt făcute mai mult pe hârtie decât în realitate. Și ce este cel mai important, acest sistem de lucru cu medici concesionari a făcut să dispară asistența din zona de munte, mai ales. Pentru că medicii se ocupă doar de vacinurile obligatorii și acțiunile din program. Dar asistență veterinară nu mai există. Ni se spune să apelăm la medici de liberă practică, dar ca să aduci un medic de liberă practică în vârful muntelui te costă 200 de lei doar ca să îi asiguri transportul. Este dezavantajos. În plus, acest sistem nu îți permite, în cazul în care nu ești mulțumit de serviciile unui medic, să apelezi la alt specialist. Și dacă faci reclamație și află, există riscul să nu te mai servească, că nu mai are el chef. Iar fermierii au nevoie de tot felul de adeverințe de la medicul veterinar. Cred că 50% dintre medici sunt așa. Un alt neajuns este că unii medici au concesionat pe durată foarte lungă de timp. Vă spun, este foarte greu pentru un medic veterinar tânăr să pătrundă într-o comună. Trebuie neapărat să reluăm discuțiile cu ANSVSA pe această temă a medicilor veterinari concesionari pentru că nu se mai poate.

Gheorghe Nițu, fermier Giurgiu

fermier Gheorghe Nitu„La zece ani de la aderarea României la UE, putem privi agricultura românească prin prisma performanței. Este un fapt cert că an de an au crescut randamentele la hectar, fermierii s-au dotat cu utilaje performante și de aici rezultate pe măsură. Totuși, comparând cu țările din vestul Europei, agricultura la noi se face cu niște costuri mai mari. În Vest, în schimb, accesul la finanțare este mai ușor, dar și mai prietenos. În plus, și în privința randamentului la hectar, în acest moment am ajuns la 60-70% față de fermierii occidentali, deci mai avem de muncit ca să-i ajungem și, de ce nu, să-i depășim pentru că pe noi ne ajută și solul, pentru că este bun. Tot spre deosebire de colegii noștri europeni, pe noi nici statul nu ne ajută prea mult. Pentru că nu există o strategie pe plan mediu sau lung, de noi depinde, de fermieri, să ne pregătim, să fim informați la zi și să facem față acestei concurențe care este din ce în ce mai mare. Și asta în condițiile în care prețurile sunt din ce în ce mai volatile și în declin. De aceea, cred că trebuie să fim atenți când încheiem contractele, să negociem la nivelul fiecărui cent ca să ne putem face programul de venituri pentru a avea o strategie serioasă în privința costurilor.“

Marian Popa, fermier Teleorman

fermier Marian Popa„După părerea mea, în cei zece ani de UE situația continuă să fie în transformare. Agricultura României a crescut mult în acești ani, după părerea mea – au venit fonduri importante, subvenții importante, iar acestea au contribuit mult la dezvoltarea agriculturii la noi. Și, foarte important, de când am aderat la UE, mulți dintre cei care nu mai făcuseră agricultură înainte au devenit fermieri constatând, cu trecerea timpului, că acesta este un sector care aduce venituri. Sigur, pe lângă lucrurile pozitive, UE ne-a adus și concurență... Dar noi am și exportat concurența pentru că, după cum se știe, România este a doua forță ca potențial agricol din Europa și evident că suntem priviți ca fiind a doua forță după Franța... Și asta nu convine unora. Chiar s-au pus unele piedici pentru a nu fi, ca țară, un concurent foarte puternic. De exemplu, subvențiile... Dacă la noi subvențiile ar fi ca în Franța, vă imaginați cât de puternic ar fi un fermier român... Totuși, aceeași aderare la UE ne-a adus și concurența străinilor în cumpărarea terenurilor agricole. Iar acesta este un mare dezavantaj pentru fermierul român... De aceea cred că statul trebuie să ia unele măsuri administrative și să limiteze mult achiziționarea terenurilor de către străini. Și asta în condițiile în care multe țări occidentale au pârghii care interzic direct sau indirect achiziționarea de terenuri agricole, care de altfel au și prețuri prohibitive. Dar, până la urmă, ce să căutăm noi să cumpărăm acolo, în condițiile în care noi avem un pământ foarte bun?“

Ilie Dan, fermier Ilfov

fermier IlieDan„Trebuie să recunoaștem că suntem priviți de UE ca o țară mai puțin dezvoltată din cauza faptului că subvențiile noastre nu au ajuns și nu vor ajunge la nivelul țărilor din Vest. Mulți miniștri ne-au promis că până în 2017-2018 vom ajunge la un nivel de subvenționare a agriculturii de 200 de euro, prin SAPS... Ceea ce nu s-a întâmplat, subvenția rămânând la circa 160 de euro. De exemplu, am fost în Belgia. Acolo un fermier se ducea cu tractorul la pompă, alimenta pe card cu motorină și nu era nicio problemă în legătură cu ce cantitate de motorină consumă pe hectar. Se știa că, alimentând cu acest card, el ia motorina fără acciză, în cantitate nelimitată. În schimb, noi ne zbatem să obținem diferența de acciză peste luni de zile, dar și aceasta ba ne-o taie, ba nu... Ni s-au promis niște vouchere dar, după cum vedem, și acestea se tot amână. Apoi, față de ceilalți fermieri din UE, s-a ridicat problema de a avea în fermă depozitele de pesticide. Am fost la o fermă din vestul Europei unde fermierul avea la fermă acest depozit. Nu avea pe cap atâtea controale pentru orice, cum sunt la noi... Din păcate, sunt foarte multe diferențe între noi și ei și nu reușim să ajungem la același numitor. Toate se întâmplă ca și cum ei s-ar teme de noi. Și au și de ce pentru că, de la an la an, avem producții tot mai mari, chiar dacă suntem defavorizați în raport cu fermierii occidentali...“

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 6-8

Fermierii vorbesc!

Dorin Buhai, din Șoncuta Mare – Maramureș

vocea Dorin Buhai

„Dețin o fermă de vaci și oi, o fermă familiară, am 3 copii, bunicul meu a lucrat ca oier la CAP, tata este tractorist, iar produsele noastre tradiționale se vând pe piața din București. Nemulțumirea mea este legată de birocrația prea mare prin care trecem noi, fermierii. De asemenea sunt supărat pentru că am depus un proiect pe fonduri europene pe numele soției – Măsura 112, Instalarea tânărului fermier – și am primit aprobare, dar fără finanțare. De ce? Pentru că au primit alții finanțare, copii de-ai funcționarilor publici, de-ai șmecherilor mai pe românește, asta deși au câteva animale sau 1.000 mp cu trandafiri. Și mai e ceva, lipsa informației omoară omul. Eu muncesc toată ziua, nu am vreme să mă duc la ei să mă informez. Nu vine nimeni la țară să ne spună ce posibilități sunt și ce poți face. Degeaba vorbesc ei la televizor, eu nu m-am uitat la tv de două săptămâni.“

Ioana Cordiș, din Șimleul Silvaniei, Sălaj

vocea Ioana Cordis

„Facem produse tradiționale din carne de porc și mesajul meu pentru autorități este și o rugăminte – să sprijine mai mult micii producători. Desfacerea produselor tradiționale pe care noi le facem este o mare problemă cu care ne confruntăm pentru că nu avem posibilitatea să ajungem în supermarketuri, nu avem magazine, astfel că singura șansă să ne vindem și să ne promovăm produsele sunt micile târguri și expozițiile la care participăm sau suntem invitați.“

Florian Chișe, din Tolca – Bihor

vocea Florian Chise

„Sunt producător de pălincă tradițională și sunt încântat că am participat la întâlnirea cu președintele Iohannis. A fost de bun augur, s-au discutat lucruri importante pentru noi, fermierii, pentru piața agroalimentară din care fac și eu parte ca producător de produse tradiționale. Dacă aș fi avut șansa să îi transmit un mesaj domnului președinte i-aș fi spus să găsească soluții astfel încât să se facă o diferențiere mai mare între produsele tradiționale și cele industriale. Sperăm ca după întâlnirea de la IndAgra autoritățile să pună în aplicare cât mai repede măsurile care s-au pus în discuție și să nu rămână doar vorbe goale.“

Mihai Tatu, din Brașov

vocea Mihai Tatu

„Sunt producător agricol, iar mesajul meu pentru autorități este unul singur. Dacă toată teoria pe care o expun prin întâlniri și dezbateri s-ar transpune în practică pentru agricultură ar fi mult mai bine și totul ar fi mult mai simplu. Problema care mă doare foarte tare este forța de muncă, mai bine zis lipsa ei. Se vorbește prea puțin pe acest subiect. Nu prea mai avem cu cine munci. România ar trebui să-și ia măsuri din timp și să-și aducă forță de muncă din alte state, dacă ai noștri au plecat sau nu mai vor să muncească. Pe de altă parte, sunt legi care mai mult ne încurcă. Ne-am afiliat la piața europeană, însă noi nu avem nici infrastructura și nici condițiile fermierilor din piața comună. Vă dau un exemplu, un șofer cu categoria B poate să conducă o Dacia cu 120 km/h pe autostradă, dar nu poate să conducă un tractor. Aici cred că este o deficiență a legii și cred că s-ar putea conduce un tractor cu categoria B foarte bine. În lege se mai prevede să se circule pe drumuri auxiliare, secundare cu tractoarele, or în România nu avem așa ceva.“

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 8

Dacă președintele României Klaus Iohannis v-ar putea îndeplini o singură dorință, care ar fi aceea?

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii:

„Din păcate, nu putem vorbi doar de o singură dorință. Și asta pentru că sunt foarte multe probleme. O parte le-am rezolvat și altele au rămas în suspans. Acestea din urmă se referă la Legea vânzării terenurilor agricole. Sunt reprezentanți ai fermierilor care solicită plafonarea vânzării terenurilor la două mii de hectare. Până acum noi am agreat la persoane fizice 150 ha iar la persoane juridice – după modelul ungar – 1.200, ha iar pentru cei care fac producție de nutrețuri, 1.500 ha. Un alt element de rezolvat este Fondul Mutual pentru care eu am avut inițiativa încă din 2012 și nici până acum nu am reușit să-l implementăm. Între timp s-au mai întâmplat niște lucruri ciudate. Deunăzi mi s-a propus să revenim la o lege mai veche prin care, practic, se plăteau de către fermieri polițe la asiguratori, iar când venea vorba de daune, ministerul e cel care plătește. Or consider că asta nu este normal. Așa ceva nu este posibil. Cert este că trebuie stabilit un Fond Mutual, dar, deși există interes, interesele de fapt sunt diver­gente. Chiar dacă din martie până acum am avut multe forme pe care ar putea să le ia un Fond Mutual, până acum fermierii nu au reușit să cadă de acord cu niciuna dintre ele. Eu am tot încercat să rezolv problema până acum, dar nu am reușit.“

Ionică Nichifor, secretar general Federația Crescătorilor de Ovine, Romovis, Sibiu:

„Dorința mea este legată de piața de desfacere a produselor ce rezultă din creșterea ovinelor și caprinelor. Și de aici și dezastrul pentru noi – din cauza faptului că nu avem piață nu avem preț. Iar din acest motiv lucrăm în pierdere.“

Bude Ion, crescător de animale, Sibiu:

„Ce îmi doresc este coborârea factorului decizional la talpa țării. De aceea cred că ar trebui înființate niște structuri locale care să se ocupe de bunul mers al lucrurilor în comune sub toate aspectele care să asigure unitatea oamenilor în acțiune și în fapte.“

Claudiu Davițiou, fermier din Ilfov:

„Pentru mine cea mai arzătoare dorință ar fi să se elimine impozitarea subvențiilor. Aș avea și o a doua dorință dacă nu poate fi rezolvată prima, și anume problema irigațiilor. Adică, dacă domnul Johannis ar putea să oprească apa din Ialomița sau Siret, să nu se mai ducă în Dunăre, ci să se ducă în țară, aș fi foarte mulțumit. Și nu numai eu... pentru că, dacă avem apă, avem recolte, sănătate, viață și tot ce ne trebuie.“

Nicolae Cioranu, președinte Federația Romovis, Sibiu:

„De la președinția României mi-aș dori niște legi bine gândite și ușor de aplicat. Mă refer în special la Legea vânătorii şi la Legea piețelor. Actualmente legislația nu reglementează prea bine regulile de vânzare a produselor în piață.

Săvescu Ion, fermier din Argeș:

„Pe noi ne macină cel mai mult problema terenurilor. Suntem într-o zonă de munte și în localitatea noastră – Corbi se numește – sunt mult mai multe animale decât terenurile pe care le avem. Iar fermierii nu au banii necesari ca să cumpere terenurile pentru pășunat.“

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 6

Soluții pentru lapte de bună calitate

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, piața laptelui a trecut prin numeroase schimbări pe care fermierul român a trebuit să le accepte și să le respecte vrând-nevrând. Multe dintre cerințe au vizat mai ales calitatea laptelui, iar soluțiile nu au întârziat să apară. Una dintre cele mai utilizate metode pentru a obține lapte conform este folosirea filtrelor pentru purificarea de celule somatice.

Laptele conform se obține cu ajutorul filtrelor

Cel puțin așa susțin reprezentanții companiei Biotrend Plus, care pun la dispoziția agricultorilor români o gamă variată de echipamente necesare asigurării calității în industria alimentară. Filtrele sunt disponibile în mai multe categorii, unele pot fi folosite chiar și pentru câțiva litri de lapte, altele pentru până la 30 de tone. „Acest tip de echipament are numeroase avantaje de care sunt conștienți fermierii interesați să obțină lapte calitativ. Filtrul se compune dintr-un corp de oțel inoxidabil în interiorul căruia se poziționează cartușe de polipropilenă. Aceste cartușe au porozitate de doar 5 microni și rețin celulele somatice cu până la 60%. Bineînțeles că odată cu acestea se reduce și numărul de germeni cu 50%, iar impuritățile mecanice cu până la 99%. După ce trece tranșa de lapte, se înlocuiește cu mare ușurință doar cartușul filtrant și se poate începe imediat un nou proces“, a declarat reprezentantul Biotrend Plus, Alexandra Burcuși.

lapte nefiltrat si filtrat

Există și anumite filtre care se adresează micilor fermieri sau gospodăriilor. Ele au porozitate mai mare, de 20 de microni, se adaptează ușor deoarece sunt adaptabile în punctele de preluare către fabrică, sau de descărcare în fabrică.

Cum funcționează?

În fermă se montează după instalația de muls sau înainte de intrarea laptelui în vanele de depozitare. În punctele de colectare filtrele se utilizează înainte ca laptele să intre în tancul de depozitare. Pe mașinile care colectează laptele, înainte de încărcarea laptelui în cisterna de transportare. Dacă este vorba despre purificarea laptelui la fabricile de prelucrare, procesul are loc la unitatea de recepție sau la cea de pasteurizare înainte sau după centrifugare.

Declinul pieței laptelui din țara noastră s-a accentuat mai ales odată cu eliminarea cotelor de lapte în aprilie 2015. Iar embargoul rusesc, care ridica deja probleme, a făcut ca prețul laptelui să fie sub costurile de producție, motiv pentru care tot mai mulți fermieri consideră că acest sector agricol nu mai rentează. Totuși, mai sunt și fermieri care vor să răzbată, însă întrebarea este dacă își permit. Reprezentanții Biotrend Plus susțin faptul că, deși există mereu o discuție în ceea ce privește prețul/litru, investiția în achiziționarea filtrelor este rentabilă pentru că laptele conform asigură și venituri mai bune.

Tot mai puțin lapte colectat

Un raport al Institutului Național de Statistică arată faptul că, în luna iulie 2016, laptele de vacă colectat de unităţile procesatoare a scăzut cu 0,9% faţă de aceeași lună a anului trecut. Dintre principalele produse lactate, scăderi ale producţiei s-au înregistrat la brânzeturi, cu 855 tone – 9,8% şi unt, cu 28 tone – 3,4%.

Cifrele indică o scădere și raportat la cantitatea colectată în lunile iulie și iunie. Astfel, laptele de vacă preluat din exploataţiile agricole şi de la centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 4,5% faţă de luna iunie 2016. În total se observă o scădere cu 4.091 tone, iar principalele produse lactate afectate au fost brânzeturile, cu 1.103 tone – 12,3% şi laptele de consum, cu 888 de tone – 4,4%.

lapte Filtre murdare

Cantitatea de lapte brut importat a scăzut în luna iulie 2016 faţă de luna iunie 2016 cu 380 tone – 5,7%. Cu toate acestea, la nivelul primelor 7 luni din an, 1 ianuarie – 31 iulie 2016, importul de lapte brut a crescut cu +40,6% – 19.903 tone față de aceeași perioadă a anului trecut.

Loredana Larissa Sofron

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 36-37

Cele mai mari subvenții APIA din UE - 2 miliarde de euro pentru fermierii români

Recent, Agenția pentru Intervenție în Agricultură (APIA), prin reprezentanții săi, a făcut o declarație în premieră: „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Uniunea Europeană“, şi anume Agenția acordă ajutoare UE pentru 96,63% din cererile formulate de fermieri, asta însemnând peste 1,9 miliarde euro. De fapt, este cea mai mare sumă acordată prin fonduri europene din întreaga UE, majoritatea subvențiilor mergând spre sectorul zootehnic. Parcă prea frumos ca să fie adevărat...

Declarațiile oficiale...

Acordarea unor fonduri atât de mari parcă vrea să contrazică anii de austeritate de la aderarea la Uniunea Europeană, când aproape în permanență România și Bulgaria se aflau la coada listei atunci când venea vorba de subvențiile europene. Astfel, suma totală autorizată la plată în acest an este de 1.901,33 milioane euro, din care plătită efectiv în conturile fermierilor este suma de 1.877,60 milioane euro, pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Naţional, cu următoarele sume: 1.393,18 milioane de euro din FEGA, 210,82 milioane de euro din FEADR, 273,60 milioane de euro de la buget. Potrivit APIA, cuantumurile pe cap de animal pentru sectoarele care primesc sprijin cuplat, pentru anul de cerere 2015, sunt pentru bivolițe de lapte – 209,8 euro, vaci de lapte – 826 euro, taurine de carne - 1.221 euro. „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Europa și suntem doar una dintre cele 27 de state care înregistrează întârzieri la plată. Nu este o scuză, este o constatare sintetică, rece. Întârzieri la plată se înregistrează în toate statele Uniunii Europene din cauza complexității schemelor de plată implementate prin Noua Politică Agricolă Comună. Așa cum vă spuneam, unii dintre fermieri sunt nemulțumiți de întârzierea plăților, dar trebuie să avem în vedere faptul că la ora asta Sprijinul Cuplat la bovinele de lapte este de 826 euro, iar la bovinele de carne, de patru ori mai mare față de cel notificat, de 1.221 de euro. Fermierii primesc sume consistente“, a declarat Nicolae Horumbă, director general al APIA.

...și cele neoficiale

Așadar, ne putem întreba, cum de s-a întâmplat „minunea“? Ne lămurește președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru: „Nu, România nu este țara cu cele mai mari subvenții din UE, ci este țara cu intensitatea de sprijin cea mai mare acordată unui număr foarte mic de fermieri. Sunt ajutoare mari, dar sunt împărțite la foarte puțini.“ L-am întrebat pe liderul Pro Agro pentru câte capete de animale ar fi trebuit acordate ajutoarele UE? „Au fost eligibile ajutoare pentru circa 100.000 de capete, când în mod normal aceiași bani trebuiau împărțiți pentru 4-500.000 de capete. Numai în aceste condiții putem vorbi de o Românie agricolă cu o zootehnie reprezentativă“, ne-a explicat Dumitru. Acesta atrage tentația asupra faptului că „planul de subvenții a fost fundamentat prost de la bun început, iar sprijinul cuplat așa cum a fost scris cu niște condiții de eligibilitate foarte restrictive s-a dovedit a fi cu adevărat falimentar. Și asta în condițiile în care noi avem nevoie de un sector zootehnic cât mai competitiv și de sume de bani pe care să le acordăm tuturor crescătorilor de animale. Din păcate pentru zootehnie, cred că s-au instituit mult prea multe condiții de eligibilitate fără ca cineva să ne ceară acest lucru și de aceea am ajuns în situația asta. Practic, cele 100.000 de bovine de rasă sunt în acest moment cartea de vizită a României pentru că doar pentru acestea primim sprijin. Practic, la nivelul UE nu suntem recunoscuți decât cu aceste animale, lucru inacceptabil. În aceste condiții România nu poate să emită pretenții pe piața laptelui sau pe piața cărnii de bovină. Și mă refer la piața din România; despre alte piețe, de export, nici nu are rost să vorbim. Aceasta este o problemă de fond și, dacă nu vom regândi fișa Măsurii modificând-o la Comisia Europeană, cred că nu facem altceva decât să ne îndepărtăm de la obiectivul nostru major, acela de a consolida ferma de familie. Altfel, vom crea exploatații foarte mari, iar mediul rural va fi unul depopulat, iar zootehnia va dispărea. În aceste condiții sarcina statului va fi foarte mare, nu pe probleme de agricultură, ci pe plata ajutoarelor sociale. Nu cred că acesta este obiectivul unui stat care dorește să se bazeze pe principii de competitivitate și economie de piață. De aceea aceste ajutoare pentru sectorul zootehnic mă nemulțumesc. Pentru că și cel care are 10 capete de bovine și cel care are 5 vinde într-un sistem organizat laptele la un preț derizoriu; corect ar fi fost și ca cel cu bovine mai puține să primească bani dacă condițiile de eligibilitate erau unele mult mai normale“, a declarat Emil Dumitru pentru AgroBusiness.

Și alte explicații

Deja este cunoscut faptul că foarte multe nemulțumiri ale fermierilor au plecat de la numărul mare de dosare respinse ca neconforme. Mai mult decât atât, la mijlocul lunii august câțiva fermieri au intrat în greva foamei în fața clădirii Guvernului. „Noi înțelegem că fermierii care fac greva foamei sunt nemulțumiți de faptul că plățile – ca să zic așa – se mișcă încet. Dar se mișcă încet și din motive care țin de modul în care fermierii își completează cererile de plată, de greșelile care se fac. Și asta necesită clarificări cu fermierii“, a comentat situația șeful APIA. „Un mare număr de erori din cererile fermierilor necesită clarificări cu aceștia, adică funcționarul APIA trebuie să notifice fermierii care au erori în cererea de plată, erori care necesită clarificarea cu fermierul.(...) Toate aceste erori din cererile fermierilor – erau 10.049 de erori în prelucrarea datelor și1.288 de cereri depuse de fermieri incomplete sau completate greșit – prelungesc procesul de administrare a cererii, termenele la care acești fermieri și-ar putea primi banii. Așa cum vă spuneam, este nevoie de o clarificare față în față cu fermierul în baza unor documente“, a explicat directorul general al APIA. Întrebarea care se pune, cel puțin în cazul cererilor completate greșit de fermieri, este cine le oferă consultanță pentru completarea cererilor. Teoretic, firmele de consultanță. Dar nu puțini sunt fermierii care spun că un ajutor minim ar trebui acordat chiar de APIA, pentru că știe cel mai bine despre ce este vorba. Numai că șeful APIA, Nicolae Horumbă, spune că „APIA este o agenție de plăți, nu un organism de consultanță agricolă. Pentru consultanță există firme specializate“. Mai mult, Horumbă recunoaște că „APIA este pusă într-o situație foarte ingrată pentru că din punctul de vedere al regulamentelor europene APIA este o agenție de plăți, nu este un organism de consultanță agricolă. Consultanța agricolă conform regulamentelor europene trebuie să fie organizată de fiecare stat membru într-un sistem separat, în afara agenției. Multe state au organizată consultanța agricolă în acest fel. Franța și Italia sunt două state care au un astfel de sistem, au centre de consultanță care și preiau cererile de plată ale fermierilor“, conchide directorul general APIA, Horumbă.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 10-12

Abonează-te la acest feed RSS