În continuarea reuniunilor zonale de lucru demarate încă din 2019, în data de 6 aprilie 2023 a avut loc reuniunea de informare intitulată „Gunoiul de grajd – bunăstare pentru fermieri! Măsuri locale pentru dezvoltarea agriculturii și protecția apelor” pentru județele Arad și Timiș.

Consiliul Județean Arad, gazda Reuniunii, a deschis acest eveniment organizat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți (UMP CIPN), la care reprezentanții UMP CIPN au oferit reprezentanților primăriilor din cele două județe informații concrete despre evoluția acestui proiect, printre care rezultatele monitorizării ex-post a investițiilor privind realizarea platformelor comunale pentru colectarea şi depozitarea gunoiului de grajd, cu efecte pozitive în gestionarea integrată a azotului şi reducerea emisiilor de azot la nivel de fermă.

În contextul provocărilor legate de revizuirea Codului de Bune Practici Agricole, au fost comunicate oportunitățile despre investițiile viitoare pentru UAT-uri și pentru modernizarea fermelor, ca urmare a viitoarelor finanțări disponibile din fondurile Băncii Mondiale.

Despre situația calității apelor din zonă au adus informații ABA Banat, cu date privind nivelul poluării cu nitrați şi măsurile necesare protecției apelor. În continuare, reprezentantul APIA Arad a prezentat reguli simple pentru evitarea sancțiunilor la plățile APIA și AFIR privind normele de eco-condiționalitate.

Au fost reluate şi chestiunile legate de provocările pe care Directiva Nitrați le adresează fermierilor. Între acestea, Help-desk-ul, transferul de informații printr-un sistem de tip rețea și fermierii model ca factori de diseminare a informațiilor, alături de campania de informare publică şi celelalte evenimente ale proiectului.

Reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare, formate din Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” , Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România - ,,Forumul APPR”, transmit un nou apel la solidaritatea și spiritul european al tuturor fermierilor români, pe care îi încurajează să se alăture protestului, organizat în 7 aprilie 2023, în diferite puncte ale țării.

Mai jos informarea transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

“Manifestul organizat în 7 aprilie se fundamentează pe nevoia de stabilitate și predictibilitate a fiecărui fermier din România, pe dorința noastră comună de a continua să ne desfășurăm activitatea în condiții de egalitate cu oricare fermier european, de a fi susținuți și protejați în misiunea noastră de către decidenții europeni și naționali.

Prin urmare, neafilierea la o formă de asociere nu trebuie și nu poate fi un impediment pentru fermierul care dorește să fie ascultat, deoarece acest protest este al fermierilor români.

Susținerea valorilor comune reprezintă calea normală, europeană, prin care efortul și investițiile realizate de fermierii români pot fi cuantificate  în scopul asigurării securității și siguranței alimentare a țării, dar și pentru continuarea  unei activități de tradiție, definitorie pentru țara noastră, așa cum este agricultura.

Reamintim că această formă extremă de manifestare este consecința nemulțumirii și dezamăgirii profunde a fermierilor români  în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar din țara noastră, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de conflictul armat din Ucraina.  Eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în țările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forțarea ritmului fluxurilor de marfă.

Această măsură nu a ajutat și nu îi va ajuta pe fermierii ucrainieni să își reia ciclul de producție în condițiile unei escaladări puternice a cheltuielilor cu inputurile, în schimb  a perturbat extrem de puternic piața din România.

Pentru o mai buna centralizare a acțiunilor desfășurate de fermieri și pentru a facilita preluarea și diseminarea informațiilor de către presa locală, națională și cea europeană, au fost create o pagina de Facebook  https://www.facebook.com/roagri2023 și un grup dedicat fiecărui punct de manifestație, unde se pot urmări pozele, filmările și acțiunile  marcate pe Facebook cu hashtagul #roagri.

De asemenea, participanții la manifestație, pot publica în grupul dedicat acestui eveniment, creat pe Facebook, accesând următorul link: https://www.facebook.com/groups/1156533151694982.

Nu în ultimul rând, reafirmăm că acest protest se dorește a fi unul în care nemulțumirile vor fi adresate pașnic, în acord cu ideile și valorile europene și aliniat la ideile fundamentale din Art. 39 al TFUE.”

Pentru mai multe detalii accesați uncsv.ro

2022 a fost perceput de către agricultori ca un an dificil. Acesta a fost caracterizat de secetă pedologică, criză energetică - care aproape că a dublat prețul inputurilor agricole -, precum și de un aflux de mărfuri provenite din Ucraina la prețuri considerabil mai mici. Seceta a afectat aproximativ 1.3 milioane de ha (dintr-un total de aproximativ 8.2 milioane), culturile însămânțate în primăvară (porumb și floarea-soarelui) având cel mai mult de suferit. Cele mai puțin afectate culturi au fost cele din interiorul Arcului Carpatic, unde precipitațiile au fost mai consistente. Cu toate acestea, producțiile obținute în acest an vor asigura consumul intern, fiind afectat doar exportul către țările extracomunitare.

Conform ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, România a consemnat în 2022 cea mai mică producție de porumb din ultimii 15 ani, seceta diminuând recolta cu cca. 40% - 50% comparativ cu anii precedenți. Producția medie la hectar a fost de doar 3,000 kg, mult sub media de 5 - 6,000 kg a anilor trecuți. În ceea ce privește floarea-soarelui, cantitatea recoltată în 2022 a fost de aproximativ 2 milioane de tone, care se situează la cca 70% din producția medie a ultimilor ani, reprezentând dublul necesarului de consum intern. Grâul, care se recoltează la începutul verii, a fost afectat într-o măsură mai mică de secetă, obținându-se o producție satisfăcătoare de 9 milioane tone, cu 13% sub nivelul din anul precedent. Ca urmare, România s-a situat pe locul 4 în UE în 2022 la producția de grâu, după Polonia (13.2 mil. tone), Germania (22.7 mil. tone) și Franța (34.6 mil. tone).

Producția medie la hectar continuă să fie deficitară în România, realizându-se la grâu 4.2 tone/ha, cu mult sub cea a Franței (7 tone/ ha), a Germaniei (7.6 tone/ha), chiar și a Poloniei (5.2 tone/ha).

Piața îngrășămintelor – prețuri aproape duble pentru fermieri. Conform CEO-ului Norofert (NRF), prețul îngrășămintelor convenționale aproape s-a dublat pe parcursul anului 2022 din cauza creșterii prețului energiei (în special al gazului natural). În acest sens, volumul de îngrășăminte utilizat în 2022 a fost mai mic cu aproximativ 20-30% față de anul anterior. De asemenea, prețul motorinei, utilizată pentru funcționarea utilajelor agricole, s-a majorat, în medie, cu 30%, debutând în ianuarie 2022 cu un preț mediu de 6.29 RON/l și ajungând în unele luni chiar la peste 9 RON/l.

Produse agricole mai scumpe

Înainte de izbucnirea conflictului din vecinătatea României, Ucraina și Rusia realizau aproximativ 30% din comerțul mondial cu grâu, 32% din cel al orzului, 20% în cazul porumbului și peste 50% în cazul semințelor oleaginoase. Aceste exporturi se realizau, în mare parte, prin porturile de la Marea Neagră. Conform analiștilor Rabobank, prețurile produselor agricole sunt cu cca 50% mai scumpe comparativ cu perioada pre-pandemică, pe fondul creșterii costurilor cu energia, cu logistica și cu forța de muncă.

Impactul importurilor din Ucraina asupra fermierilor români

Imediat după începerea conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană a înlăturat orice taxă de import pentru mărfurile care provin din Ucraina, acestea fiind scutite, de asemenea, de necesitatea prezentării unui certificat sanitar-veterinar. În aceste condiții, fermierii din regiune (români, bulgari, polonezi) au fost nevoiți să concureze cu mărfuri pentru care costul de producție a fost mult mai mic și care, din punctul de vedere al calității, sunt sub standardele impuse de Uniunea Europeană.

Mai mult de atât, costurile logistice aproape că s-au dublat pentru fermierii români deoarece majoritatea transportului feroviar, a autocamioanelor și barjelor fluviale au fost redirecționate către fluxurile ucrainene, pentru care se plătea un preț mai mare. Potrivit analistului pentru comerțul cu cereale, Cezar Gheorghe, mărfurile ucrainene au avut un discount de 40-50 euro/tonă comparativ cu cele românești. Drept urmare, exporturile de cereale din Ucraina către statele membre UE a crescut cu 148% comparativ cu anul anterior, în timp ce plantele oleaginoase au înregistrat un avans de 172%.

Suprafețele recoltate și producțiile obținute în anul 2022, în total pe țară, sunt redate în tabelul de mai jos, la fel și suprafața cultivată și producțiile obținute în județele din Regiunea Moldovei (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) la culturile: grâu, orz + orzoaică, porumb boabe, floarea-soarelui, rapiță.

Suprafețele recoltate și producțiile obținute în anul 2022

Beatrice Alexandra MODIGA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a transmis Comisiei Europene solicitarea de decontare a peste 253 de milioane de euro (253.252.747 €), valoare ce reprezintă echivalentul plăților realizate din bugetul național către fermieri în perioada 1 iulie – 15 octombrie 2022.

Declarația de cheltuieli transmisă prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale reprezintă totalul plăților efectuate de AFIR în perioada de referință (01.07 – 15.10.2022) către beneficiarii proiectelor de investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), respectiv suma de 244 de milioane de euro. De asemenea, declarația de cheltuieli trimestrială cuprinde și plățile directe și compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA) în valoare de 9,2 milioane de euro.

„În conformitate cu procedurile de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, AFIR a încărcat declarația de cheltuieli direct în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre și Comisia Europeană, urmând ca, după verificarea sumelor cuprinse în declarația de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de maximum 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală”, a precizat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Până la această dată, Comisia Europeană a rambursat României peste 7,35 de miliarde de euro pentru decontarea investițiilor realizate în agricultură, pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural și pentru plăți directe și compensatorii prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, inclusiv Tranziția 2021 – 2022.

Războiul din Ucraina a închis toate porturile mari, o mare parte din exporturile acestei ţări fiind efectuate acum prin România, pe la Vama Siret (auto) şi pe la Vicşani, pe calea ferată. Pentru că războiul nu dă semne că se încheie, fermierii ucraineni vor fi nevoiţi să folosească mai mult timp ţara noastră pentru a exporta produsele. Chiar şi după încheierea conflictului armat, se estimează că traficul spre România va rămâne la nivel ridicat pentru că porturile care făceau exporturile din Ucraina au suferit distrugeri.

Măsurile de exceptare de la plata taxelor vamale a produselor din Ucraina au fost votate de Parlamentul European pe 19 mai. Regulamentul de scutire a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene vineri, pe 3 iunie 2022, şi se aplică din prima zi lucrătoare după publicare, mai exact începând cu 6 iunie 2022, timp de un an. Această liberalizare temporară a comerţului aplicabilă produselor ucrainene are ca scop evitarea unei crize alimentare în Uniune, Ucraina fiind un exportator important de cereale, fructe, legume, precum şi de echipamente şi substanţe folosite în agricultură. Aceste prevederi constituie un sprijin real pentru economia şi populaţia din ţara vecină, greu încercată de război, dar includ şi o clauză de salvgardare pentru ca producătorii europeni să nu fie afectaţi de aceste măsuri: dacă un produs ucrainean riscă să aducă daune celor din UE cu produse similare sau aflate în concurenţă directă, taxele vamale pot fi reintroduse oricând. Cu toate acestea, fermierii suceveni sunt îngrijoraţi de această măsură, mai ales că, în drumul lor de la Vama Siret spre portul Constanţa, sute de camioane ucrainene încărcate cu cereale trec zilnic prin judeţul Suceava.

„Trebuie să fim solidari“...

După discuţiile cu fermierii din judeţul Suceava, în cadrul unei vizite care a avut loc în acest judeţ la mijlocul lunii iunie, fostul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a făcut câteva precizări, la Fălticeni, despre importurile din Ucraina şi tranzitul acestora prin ţara noastră.

„Eu cred că este o situaţie în care cu toţii trebuie să fim solidari, să-i putem sprijini pe fermierii români şi pe cei europeni, precum şi pe cei din Ucraina, dar nu s-a pus niciodată problema de o creştere a importurilor. S-a avut în vedere doar să le permitem să aibă acces pe piaţa europeană şi să îşi desfacă produsele agroalimentare, fiind o formă de susţinere a unui popor aflat sub agresiune militară. Este evident faptul că ne preocupă pe toţi, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, identificarea celor mai bune soluţii astfel încât să susţinem Ucraina şi fermierii ucraineni în această perioadă, dar evident nu în dauna fermierilor români sau a fermierilor europeni. Toate aceste decizii care se iau se analizează în contextul global în care ne aflăm. Din punctul meu de vedere, în perioada următoare avem destul de multe măsuri la dispoziţie astfel încât să nu impacteze această decizie fermierii români“, a declarat fostul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

Despre tranzitarea cerealelor către Uniunea Europeană

Fostul ministru Adrian Chesnoiu a specificat că sunt mai multe măsuri în curs de implementare la nivel european pentru a ajuta fermierii din ţara vecină şi a insistat asupra faptului că, în prezent, s-a convenit asupra faptului ca România să sprijine tranzitarea cerealelor către Uniunea Europeană sau spre alte destinaţii, prin portul Constanţa, România nefiind o piaţă de desfacere pentru produsele ucrainene. Demnitarul a precizat că nu se impun alte măsuri pentru tranzitarea produselor agricole din Ucraina pentru că acest proces nu are impact asupra fermierilor români.

„Sunt mai multe seturi de măsuri care se iau fie la nivel naţional, fie la nivel european. Noi sprijinim fermierii ucraineni să poată tranzita teritoriul ţării cu produsele lor, iar pe piaţa europeană s-a oferit această posibilitate ca mărfurile să intre fără taxe. România nu era o piaţă de desfacere pentru produsele ucrainene. În general, ele erau livrate către vestul Europei. Luăm exemplul uleiului de floarea-soarelui care, în general, era livrat către ţările din Vest. Dacă vedem că ar impacta agricultorii noştri, fermierii noştri, producătorii noştri de produse agroalimentare, evident că poţi să ai scenarii şi să intervii, dar în momentul de faţă nu trebuie să intervii dacă nu eşti afectat în niciun fel“, a declarat, la Fălticeni, fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Stocuri temporare pe teritoriul României

Adrian Chesnoiu a abordat la Fălticeni şi situaţia tensionată cauzată de problemele cu vămile dintre România şi Ucraina şi Portul Constanţa aproape blocat de convoaiele de mărfuri ucrainene, recunoscând faptul că România a fost nepregătită pentru o situaţie de acest gen.

„S-a pus o presiune fantastică față de ceea ce înseamnă transportul cerealelor către port. Presiunea existentă pe portul Constanţa va fi mult mai mare, dar prin tot ceea ce s-a decis la nivel guvernamental şi european putem să disipăm această presiune prin înfiinţarea unor depozite şi stocuri temporare pe teritoriul României, prin investiţii în dezvoltarea infrastructurii portuare sau a infrastructurii de preluare a transportului atât rutier, cât şi căi ferate. Toate lucrurile acestea sunt în implementare şi cu siguranţă îşi vor produce efectele“, a mai declarat ministrul Agriculturii

Creşterea exponenţială a transporturilor

Conform unei situaţii puse la dispoziţie de doctorul Sorin Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, doar prin Vama Siret, în intervalul 1-5 iunie, pe partea auto, inspectorii vamali sanitar-veterinari au avut de procesat 130 de camioane cu porumb, grâu şi floarea-soarelui pentru consum uman şi 20 de camioane cu furaje. La acestea se adaugă 75 de camioane cu produse alimentare (carne şi lapte) şi minimum 30 de autotrenuri/zi cu alte produse alimentare (fructe, legume, produse alimentare procesate etc.), care se află în tranzit spre alte ţări şi care au tranzitat vama. Tot în cele cinci zile, pe partea de transport feroviar, au intrat în România, dinspre Ucraina, 160 de vagoane cu furaje şi alte 140 de vagoane cu cereale pentru consum uman.

Silviu Buculei

Clubul Fermierilor Români (CFRO) își adaptează mecanismele de funcționare și conducere la nivel național, pentru a asigura democratizarea conducerii asociației și pentru mai buna reprezentare a intereselor regiunilor în agenda de lucru a Clubului. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2022, Laszlo BECSEK preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de 6 luni, se arată într-un comunicat de presă transmis de CFRO. 

”Sunt onorat să preiau mandatul Președinției rotative a Clubului Fermierilor Români. Voi urmări cu prioritate consultările pentru elaborarea PNS și a Strategiei naționale de gestiune integrată a apei pentru agricultură, implementarea Proiectului Concorde, derularea programelor de pregătire organizate de Club, proiectele specifice regiunii Centru, precum și activarea Comitetelor executive regionale ale asociației”, declară domnul Laszlo Becsek, care este membru fondator al Clubului Fermierilor Români și membru în Consiliul Director.

Pentru următoarele 6 luni, obiectivele prioritare ale noului președinte sunt:

• Contribuție activă în cadrul consultărilor în grupurile de lucru cu MADR, în vederea elaborării PNS;
• Contribuții la elaborarea Strategiei naționale de gestiune integrată a apei și solului în agricultură. Promovarea cooperării multi-parteneriale (Guvern – organizații fermieri) pentru elaborarea, aprobarea și implementarea unui Plan național multi-anual de dezvoltare a sistemului de irigații și desecare-drenaj;
• Implementarea proiectului CONCORDE – promovarea și asigurarea respectării bunelor practici în comerțul cu cereale;
• Implementarea programului Clubului privind Consultanța pentru utilaje agricole: armonizarea relațiilor între fermieri și comercianții de tehnică agricolă și service piese schimb (informare, consultanță, formare continuă, contractare, mediere);
• Sprijinirea implementării eficiente a proiectelor finanțate din PNRR pentru educație și mediu care au impact în domeniul agriculturii. Promovarea unor proiecte de dezvoltare a agriculturii (irigații, desecare, combaterea eroziunii solului, creșterea capacității de stocare în vederea valorificării eficiente a produselor agricole) în procesul de actualizare și optimizare a programului-cadru de finanțare PNRR;

• Derularea programelor de pregătire organizate de asociație, care anul acesta își propun să înroleze 120 de tineri fermieri în programul ”Tineri Lideri pentru Agricultură” și 40 de fermieri în programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0”;
• Desfășurarea Conferințelor Regionale ale Clubului pentru asigurarea informării, consultării și identificării problemelor reale ale fermierilor din toate regiunile agricole;
• Activarea și creșterea rolului Comitetelor Executive Regionale ale Clubului, pentru implicarea activă a fermierilor în activitățile asociației și informarea acestora despre subiectele de interes major privind dezvoltarea afacerilor agricole;
• Consultări la Bruxelles și participare la negocierile privind normele de aplicare ale Pactului Ecologic European și ale strategiilor subsecvente pentru agricultură: promovarea intereselor fermierilor români în cadrul întâlnirilor cu COM AGRI, DG AGRI, ELO, Copa-Cogeca, Farm Europe.

Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine Președintele. Astfel, alături de prioritățile Clubului la nivel național, președintele va urmări totodată și următoarele obiective specifice:

• Promovarea adoptării și operaționalizarea finanțării unui Plan Național Strategic de dezvoltare a sectorului cartofului în România.
• Susținerea elaborării unui studiu privind identificarea modelelor de ferme performante în România, indiferent de dimensiunea acestora, și elaborarea scenariilor de dezvoltare durabilă a acestora, în perspectiva redresării balanței comerciale a produselor agroalimentare.
• Susținerea elaborării și punerea în aplicare a unei strategii naționale multi-parteneriale de promovare a produselor românești agroalimentare (creșterea numărului de produse certificate la nivel național prin intermediul schemelor de calitate ale MADR; promovarea cu prioritate la raft a produselor românești; dezvoltarea de puncte gastronomice locale; echilibrarea deficitului balanței comerciale pe produse agroalimentare; calitate și trasabilitate pentru produsele românești).
• Promovarea ca model de bună practică la nivel european a programului Clubului privind pregătirea tinerilor lideri pentru agricultură.
• Asigurarea condițiilor pentru implementarea proiectului din PNRR privind dezvoltarea învățământului liceal dual agricol. Promovarea proiectului “O Roboseră în fiecare școală” din România.

Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune timp de 6 luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un grup decizional de tip Troică, format din Președintele în exercițiu, fostul și viitorul Președinte (desemnați de regiune). Dan Hurduc a fost primul Președinte desemnat la conducerea rotativă a Clubului, mandatul acestuia desfășurându-se în perioada 1 iulie 2021 – 31 decembrie 2021.

Cine este Laszlo BECSEK

Președinte, ianuarie – iunie 2022

Clubul Fermierilor Români

Laszlo Becsek este membru fondator al Clubului Fermierilor Români și un fermier cu un model de afacere de succes, care îi poate inspira și pe alți fermieri.

Absolvent al facultății de agricultură din Cluj-Napoca și Doctor în agronomie, domnul Becsek este administrator și asociat unic al firmei BIOFARM S.R.L. cu sediul de activitate în Târgu Secuiesc.

Ferma domnului Becsek a fost înființată în anul 1995, iar în prezent desfășoară activitate agricolă pe o suprafață de 1.000 de hectare de teren arabil, având în asolament cartofi pentru consum, cartofi pentru sămânță, grâu, rapiță, porumb și ceapă.

Cu o echipă de aproape 100 de oameni și tehnologia potrivită, a ajuns la performanța de a avea o productivitate sporită la cereale de 7.000kg/ha, la rapiță 3.500 kg/ha, la cartof 42.000 kg/ha, iar la ceapă de 48.000 kg/ha. Producția de cartofi și cea de ceapă sunt livrate în întregime în supermarketuri, îndeplinind toate cerințele de calitate solicitate de acestea.

De-a lungul timpului, societatea a realizat investiții semnificative în spații de depozitare, ambalare (cea mai mare de acest fel din țară), dar și în flota proprie de mașini frigorifice. Investițiile au fost realizate prin programul SAPARD, dar și prin credite și fonduri proprii.

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Activitatea asociației este organizată pe proiecte, bazate pe nevoile fermierilor, aprobate de Consiliul Director și puse în practică de unitatea executivă a Clubului. Proiectele vizează domeniile legislativ, fiscal, tehnologie și resurse umane și își propun să identifice soluții care să răspundă în mod real, concret, problemelor cu care se confruntă fermierii.

Clubul Fermerilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

www.cfro.ro

Alegem să dăm această dimensiune, de ultimă ocazie pentru un act de comerț echitabil, în condițiile actuale din două considerente: unul este că, dacă previziunea documentarului (anexat prezentei) se materializează, marile hypermarketuri vor fi scoase din piață, sau vor fi preluate de alți jucători care s-au impus deja pe alte piețe precum SUA și China, care schimbă radical regulile jocului, dar și din considerentul că dacă amenințarea cu infringement a României nu convinge legiuitorul român asupra necesității legiferării în favoarea fermierilor, nimic nu o va face în următorii ani.

În acest context, publicăm prezenta analiză în atenția deputaților și senatorilor din Parlamentul României - comisiile de agricultură, a reprezentanților marilor magazine din România, a comisarilor Consiliului Concurenței, dar mai ales a mediului asociativ din Agricultură și a membrilor acestora, analiză bazată pe materiale relevante la nivelul Uniunii Europene și al României, dar și pe interpretarea acestora.

Începem prin a arăta că, în conformitate cu un studiu relevant la nivel național, realizat de Insights PulseZ și publicat de Agerpres, în rândul generației Z (tinerii din România), se manifestă o preocupare semnificativ mai mare decât a altor segmente de vârstă cu privire la protejarea mediului, a risipei alimentare dar și a deciziei de cumpărare la raftul de produse alimentare. Astfel 61% dintre respondenți au declarat că este destul de important și foarte important ca un brand să fie sustenabil și doar pentru 3% din respondenți acest aspect nu contează deloc. Este o prezentare parțială, deși vedem și alte procente îmbucurătoare privind responsabilitatea civică a noii generații, însă această majoritate ne dă ocazia să arătăm că viitorul României va petrece mai mult timp citind etichetele, va alege și după alte criterii decât cel mai mic preț și, sperăm noi, va alege să nu cumpere marca proprie (private label) a magazinului, dacă ea va mai exista în viitorul apropiat. Referirea la marca proprie a magazinului este relevantă în contextul  derulării procedurilor parlamentare asupra propunerii legislative Plx 178/2021, unde am arătat că această practică face ca furnizorii să își canibalizeze brandul propriu atunci când livrează ambele produse, identice, dar etichetate diferit și la prețuri diferite. Credem noi că am arătat și una din motivațiile pentru care societatea are și ea nevoie de transparență, are nevoie de branduri responsabile, care nu aleg să distrugă mici afaceri în agricultură doar pentru un profit exportat în țara de proveniență a retailerului.

De asemenea, cu titlu de noutate și motiv al prezentei scrisori deschise, am constatat apariția în spațiul public (rulat pe televiziunile din Germania și Franța), a documentarului Arte TV difuzat în 12 Octombrie a.c., documentar care analizează pe parcursul a mai multor ani practicile comerciale neloiale ale marilor retaileri la nivel european, care pot fi catalogate ca scandaloase (chiar  șocante), de către  consumatorul care nu este implicat în acest tip de raport. Pentru cursivitate, am ales ca analiza să facă obiectul anexei la prezenta, cu mențiunea că realitățile expuse și demonstrate din prisma legiuitorului francez în ancheta finalizată cu amendă de către autoritatea cu rol de control din Franța, dar și cu informațiile cuprinse în înregistrări cu camera ascunsă, sunt relevante pentru oricare dintre țările Uniunii Europene, cu precădere în Sud-Estul Europei, unde dezvoltarea și nivelul de capitalizare al fermierilor îi face cu mult mai vulnerabili.

În tot acest context, raportându-ne la lucrările Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, unde susținerile mediului asociativ relevant din Agricultură sunt pe deplin confirmate de acest documentar, înțelegem să formulăm următoarele solicitări referitoare la conținutul Plx 178/2021, imperios necesar a fi conținute de actul de transpunere care se află în dezbatere și urmează a intra în vigoare.

Pe lângă pozițiile avute atât în scris cât și în dezbateri, este necesar să întărim necesitatea ca dispozițiile din actul normativ de transpunere al Directivei, cât și din Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, să prevadă, dacă este cazul, că anumite servicii prestate de cumpărător în favoarea furnizorului, precum servicii de marketing sau logistică, să fie prestate în baza unui contract separat contractului de furnizare. De asemenea, în cazul produselor ce compun coșul zilnic, cele menționate în Anexa la L321/2009, toate taxele și serviciile, risturnele și remizele să fie – complet interzise, cu unica excepție pentru servicii de logistică, în cazul în care tipul de organizare al hypermarketului presupune livrarea produselor la platformă. Așa cum reiese și din documentar, reprezentanți ai marilor magazine au recunoscut în unele contexte că aceste servicii sunt fictive, așa cum și noi am susținut în toți acești ani, reprezentând doar o modalitate de a scădea prețul produselor ulterior vânzării.

Actul de transpunere al Directivei trebuie să conțină posibilitatea producătorilor și a organizațiilor profesionale de a reclama prezența la raft a unor alimente identice, provenite din comerț intra sau extra comunitar, dar cu un preț semnificativ mai mic. Este una dintre practicile comerciale neloiale practicate de marii retaileri, de a achiziționa produse vândute la preț de dumping, care în cele mai multe cazuri sunt doar fraude alimentare, respectiv codul de producător aplicat pe ambalajul unui produs care nu îndeplinește nici standardele nici siguranța alimentară obligatorie în Uniunea Europeană.

De asemenea, ca și măsură complementară la capitolul sancțiuni susținem, urmând a justifica în fapt și în drept de o manieră suficientă în discuțiile pe Plx 178/2021 din Camera Deputaților, că este imperios necesar ca autoritatea cu rol de control să posteze pe siteul propriu atât sancțiunile emise în baza noii legi, cât și operatorii sancționați, dar mai ales motivul sancțiunii.

Modificarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare trebuie să prevadă pe de o parte abrogarea Legii modificatoare nr 28/2020, lege intens criticată pentru că a agravat semnificativ condiția producătorului agroalimentar primar, iar pe de altă parte interdicția facturării de taxe și servicii pentru produsele menționate în Anexă la Lege dar și includerea animalelor vii în această Anexă pentru aplicarea termenului de plată de 7 zile de la livrare. Proiectul de act normativ va fi depus de mediul asociativ în Camera Deputaților la data difuzării prezentei și considerăm că doar intrarea în vigoare simultană a celor două acte normative – Legea de transpunere a Directivei PCN și Legea de modificare a  Legii 321/2009 - poate fi considerată conduită responsabilă a membrilor comisiei.

Stimați domni deputați și senatori, documentarul difuzat de Arte TV nu face altceva decât să dovedească toate susținerile mediului asociativ cu privire la conduita marilor retaileri și, mai mult, aduce dovezi incontestabile acolo unde noi, îngrădiți de necesitatea de a proteja identitatea furnizorilor, poate nu am reușit să producem suficiente dovezi. Legiferați acum, stimați domni, în cunoștință de cauză, nu mai poate susține nimeni că există vreo urmă de bună credință în practicile marilor magazine, există doar o cursă isterică pentru profit în așa fel încât să existe fonduri pentru lupta cu marii jucători ce vor schimba în curând regulile jocului. O cursă care doar se intensifică spre absurd de ceva ani, acum, reușind să vedem întregul context, înțelegem că marii retaileri au nevoie de fonduri ridicol de mari și au nevoie de aceste fonduri urgent.

Stimați reprezentanți ai Consiliului Concurenței, instituția  pe care o reprezentați este desemnată, în Plx 178/2021 să ancheteze cazurile de practici comerciale neloiale în raportul comercial dintre furnizor și cumpărător și considerăm că sunteți singura instituție din România care are premise să îndeplinească acest rol. Chiar și așa, observând că în multe cazuri există tendința reprezentanților la discuții să susțină că această Lege trebuie să țină cont de libertatea contractuală a ambelor părți,  trebuie să aveți în vedere că oricine care a avut de a face profesional cu acest segment de piață cunoaște că nu există, în atâția ani, niciun exemplu de contract modificat la solicitarea furnizorului. În fapt aceste contracte sunt de adeziune în condițiile art. 1.175 din Codul Civil și nu previzionăm în mod realist că acest aspect se va schimba ca și consecință a actului național de transpunere. În aceste condiții, dar observând și modus operandi al marilor magazine la nivel european, cu mutări de activități și conturi în Elveția, pentru a evita jurisdicția europeană, cu abuzuri și încălcări de legi la ordinea zilei, cu juriști angajați doar să țină ilegalitățile ascunse de opinia publică, considerați în mod real că instituția pe care o reprezentați poate aduce o schimbare benefică furnizorilor din România? Considerați că și în acest context în care practicile comerciale neloiale s-au dovedit a fi săvârșite prin modalități, absolut în afara Legii, de o manieră care nu s-a mai întâlnit până acum, autoritățile din România vor putea să exercite un control efectiv?

Apreciem că este important să ne adresăm și membrilor societății, respectiv consumatorilor produselor furnizate de producători agroalimentari pe care îi reprezentăm. Stimați clienți, documentarul la care facem referire și al cărui transcript parțial îl regăsiți în anexa la această scrisoare face lumină în spatele raftului. Acolo unde asupra producătorilor de alimente se aplică metode și presiuni pe care niciodată un crescător de găini nu le-ar aplica pentru a primi mai repede un ou, nici un crescător de vaci nu le-ar practica pentru a primi mai repede laptele. Cu mențiunea că tertipurile din material nu sunt singurele, puteți observa că un furnizor este primit la negocieri într-o cameră mult subdimensionată, lăsat să aștepte acolo o oră sau mai mult, vara camera este încălzită suplimentar, iarna este răcită suplimentar, scaunul pe care se poate așeza are un picior sau mai multe slăbite, în așa fel încât în acest tip de așteptare să nu poată sta confortabil. După acest timp de așteptare negocierea constă strict în scăderea prețului de vânzare, fără vreun alt beneficiu pentru această scădere de preț. Cu toate acestea producătorul agroalimentar din România face eforturi extreme, inclusiv din fondurile proprii ale familiei pentru a nu scădea calitatea produsului oferit. Calitatea produsului pus pe piață este ultima redută în apărarea unui furnizor față de agresiunea cumpărătorului, pentru că știe că făcând acel compromis, dumneavoastră vă veți îndrepta spre un alt produs similar. Sunteți cel mai important argument și poate cel mai relevant pe care producătorii români îl pot aduce în fața marilor retaileri, decizia dumneavoastră de cumpărare este poate singura posibilitate reală ca producătorii români să aibă venituri decente din Agricultură și să poată să furnizeze alimente de o calitate net superioară celor aruncate de alți producători pe piața din Sud Estul Europei.

Dragi producători agroalimentari din România, membri în organizații profesionale, sau nu, vă invităm pe toți să urmăriți siteul Camerei Deputaților Comisia pentru Agricultură, vă rugăm să urmăriți înregistrările dezbaterilor, dar mai ales vă rugăm să comunicați fie electronic, fie direct în discuții, poziția dumneavoastră în raport cu dispozițiile Directivei PCN și a celor dezbătute. Veți observa că juriști ai marilor magazine susțin că este imposibil ca legiuitorul să stabilească un termen de plată de 7 zile de la livrarea produselor alimentare proaspete, pentru că în multe cazuri primesc facturile de la furnizori prin Poșta Română (?!?), deși noi știam că factura trebuie să însoțească marfa. Veți observa cum reprezentanții marilor magazine susțin că acestea (marile magazine) sunt parte din soluție, nu din problemă, astfel că vă rugăm să transmiteți tuturor celor din ședințe la câte probleme din producția adaptată pentru a respecta solicitările marelui retailer ați găsit soluții în "negocieri". Asta deși în codurile de conduită și de etică pe care le semnați, confirmând că marele retailer le respectă sunt menționate atâtea clauze ce ar trebui să suțină sustenabilitatea lanțului de aprovizionare, deși dumneavoastră de multe ori vindeți sub costul de producție din cauza presiunii și a practicilor comerciale neloiale.

Suntem obișnuiți ca astfel de mesaje să intre în zona puțin frecventabilă a presei, ba mai mult să fie de multe ori total ignorate, cunoaștem că un trust de presă nu va alege să expună adevărata față a celor mai potenți contributori la bugetul redacției prin contractele de reclamă. Ba mai mult, observăm că acest mod de "barter" non combat pentru contracte de publicitate, sponsorizări sau organizări de evenimente a atins și mediul Organizațiilor Non Guvernamentale din România, activând în acest domeniu nu putem să nu observăm cum cei mai mari poluatori susțin financiar prin contractele de publicitate chiar ONG-urile care declară că luptă pentru protecția mediului. Denunțăm astfel de metehne și le considerăm la fel de indezirabile precum repercusiunile practicate de sistem, sau de retail, atunci când unul dintre producătorii români alege să facă pasul în față și să își susțină drepturile. Practicanții unor astfel de coerciții aparțin unui trecut întunecat, vom susține mereu că practica Uniunii Europene, unde la lucrările comisiei pentru Agricultură se prezintă frecvent fermieri care spun răspicat și denunță birocrații sau reguli care îi stânjenesc activitatea, poziția sa generând modificări de legislație, fiind cea mai corectă formă de deschidere a administrației față de mediul antreprenorial. Poziția mediului asociativ din Agricultură este și va rămâne în sensul de combatere a acestor practici, de expunere a lor și de a solicita sancționare celor abuzează de o poziție la un operator privat potent financiar, sau o poziție din aparatul administrativ care îi permite săvârșirea de astfel de abuzuri.

Suntem convinși că transcriptul din Anexă este suficient, răspuns, inclusiv la întrebările retorice de mai sus.

ANALIZĂ A DOCUMENTARULUI

Practici Comerciale Neloiale - difuzat de Arte TV raportat la specificul pieței din România

Puteți urmări documentarul pe siteul ARTE cu traducere în limbile Germană, Spaniolă, Engleză, Poloneză și Italiană.

Prezenta analiză are rol de transcript ale unor aspecte relevate de anchetă jurnalistică, aspecte care vizează informații prețioase pentru a forma o  opinie limpede, documentată, tuturor actorilor implicați în dezbaterile legislative din Camera Deputaților atât pe marginea Plx178/2021, cât și pe marginea unui nou proiect de modificare a Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. De asemenea, pe lângă informațiile relevante din documentar am adăugat percepția mediului asociativ relevant din Agricultură, care constată că toate dintre practicile comerciale neloiale analizate și demonstrate în documentar se regăsesc sunt practicate în România, ba chiar la un nivel mai josnic.

Este evident că în relația furnizor - cumpărător pe lanțul de aprovizionare agricol și alimentar există grave abateri de la etica morală în afaceri, de la propriile sisteme de certificare și calitate pe care marii retaileri suțin că le respectă în achiziția produselor alimentare, dar mai ales abateri de la legislația în vigoare la nivelul Uniunii Europene și a fiecărui stat membru în parte.

Tehnicile de "negociere" reclamate de furnizori în toți acești ani cuprind atât acțiuni directe de scoatere din zona de confort a fiecărui individ care este chemat la negocieri prin tehnici care aduc aminte mai repede de practici ale organelor represive din era comunistă, încălzirea sau răcirea unei camere minuscule și lăsarea furnizorului să aștepte pe un scaun care nici nu conferă o poziție corectă nu fac decât să confirme că sectorul de retail este profund dezumanizat. Salariați cu rol de specialist juridic, care funcționează în baza unei legislații speciale ce impune o anumită conduită de probitate morală, au rol de facilitare a infracțiunilor economice în fapt, precum și de "acoperire a urmelor".

Observăm din material că principii precum "cheia este să îi rupem picioarele furnizorului și să începem negocierea când el este la pământ" sunt recunoscute și apreciate ca utile în zona de achiziții a unui mare retailer. De asemenea dat fiind că achizitorii sunt încurajați să folosească replici denigratoare în așa fel încât furnizorul să pară un incompetent, nu putem să nu ne întrebăm cum de un achizitor a cărui poziție nu presupune nici studii superioare, nici competențe deosebite se poate raporta la un producător care a reușit și reușește să conducă o afacere în agricutură ca la un incompetent, însă probabil nivelul de persuasiune a multinaționalei a afectat și minima logică, bunul simț fiind în mod evident iremediabil afectat.

Toate aceste tehnici și tertipuri nu au decât menirea să ducă prețul de vânzare în jos, fără vreun motiv real de scădere și pe seama exclusivă a furnizorului, chiar și când acesta ajunge sub costul de producție, forțând practic furnizorul să acorde cele mai mici salarii din industrie, ba mai mult, să practice munca la negru, în așa fel încât prin neplata taxelor pe muncă să susțină profitul marelui magazin. Așa cum se poate observa din material dar și din practica din România, un furnizor adesea nu poate ieși din contract, singura scăpare fiind propriul faliment.

Putem observa că, la nivelul marelui magazin, coerciția față de furnizorii care îndrăznesc să își solicite drepturile este extrem de clar stabilită, probabil de aceeași "redutabili" juriști, și se aplică etapizat, calculat, până la sacrificare totală economică a furnizorului. Deși din poziție de forță aceste practici calculate și perfecționate în timp nu rezistă totuși unui control al autorităților cu prerogative în anticoncurență, după 5 ani de anchetă primul brand de retail modern din istoria Franței, prezent și pe piața din România printre primii sosiți, a fost amendat în Februarie 2021 cu 1,75 de milioane de euro, amendă care nu a fost contestată.

Cu titlu de noutate pentru mediul asociativ din Agricultură, observăm că amploarea acestor retaileri și influența negativă asupra furnizorilor la nivel european este imposibil de contracarat. Pentru a concentra puterea, în mod vădit ilegal din punct de vedere anticoncurențial, au format Alianța Retailului, alianță formată din 4 grupuri care gestionează 67.500 de hypermarketuri la nivelul Uniunii Europene, mutând însă operațiunile și conturile în Elveția, ca orice alt grup infracțional care se respectă am spune noi, evitând legislația comunitară, precum și eventuale anchete asupra fondurilor încasate ca urmare a derulării practicilor comerciale neloiale și anticoncurențiale.

În Alianța Retailului se impun servicii contracost marilor jucători care doresc relevanță comercială la raft în întregul spațiu comunitar, pentru o întâlnire între executivii de rang înalt ai retailului și cei ai furnizorului, acesta din urmă trebuie să achite costuri imense. În schimbul unui preț de 2,16 milioane de euro pe an, furnizorul interesat primește, total inutil aflăm din documentar, date și informații dar și o presupusă coordonare între retaileri la nivelul diferitelor state membre, împărțirea pieței pe alte criterii decât cele concurențiale, putem deduce.

Unul dintre reprezentanții aparatului legislativ din Franța apreciază că la nivelul uniunii europene practicile comerciale neloiale generează un venit injust, în conturile Alianței Retailului de aproximativ 5 miliarde de euro pe an. Atragem atenția că această sumă nu reprezintă nici cifra de afaceri, nici profitul, doar incasări pe taxe și servicii, remize și risturne, de multe ori serviciile fiind fictive și cu siguranță fără nicio legătură directă și justă în raport cu actul de comerț, în dauna furnizorului și a consumatorului.

Se prezintă, cu date, inclusiv relația dintre marele retailer și propriul francizat, acele magazine de proximitate sub brandul marelui retailer. Făcând o trimitere către toți reprezentanții administrației locale, putem să îi rugăm să discearnă foarte clar pentru ce tip de afacere aleg să dea autorizație de construcție sau autorizație de funcționare și să nu valideze continuarea și extinderea unor astfel de capcane atât pentru antreprenorii interesați de franciză cât și pentru consumatori. Contractul tipic care este în vigoare în Franța, presupune o durată obligatorie de 99 de ani din care francizatul nu poate alege să iasă întrucât a fost nevoit să cesioneze 26% din părțile sociale către marele retailer, iar pentru a putea înceta colaborarea are nevoie de voturi care să reprezinte 76% din totalul propriei societăți comerciale. Magazinul francizat supus analizei prezintă unele cifre și niște practici comerciale care îl duc pe ceea ce ar trebui să se numească partenerul de afaceri al marelui retailer într-o zonă falimentară aproape similară furnizorilor. În cazul unor produse, marele magazin al marelui retailer practică prețuri mai mici decât prețul la care îi furnizează, din același depozit, exact același produs francizatului. Practic, francizatul ar câstiga o mai bună marjă dacă ar cumpăra ca și persoană fizică acele produse și dacă le-ar pune în magazinul francizat, evident, această posibilitate fiind interzisă și sever sancționată în contractul principal. O astfel de afacere are o cifră de 2,2 milioane de euro, dar un profit de 17.000 de euro într-un an, în condițiile în care francizatul își acordă un salariu de 2.800 de euro pe lună, iar celorlalți salariați salariul minim pe economie.

În mod evident, nu am suprins și transcris toate datele și cifrele prezentate în documentarul celor de la Arte, unele dintre ele fiind însă extrem de relevante pentru a dezvălui furnizorilor locali, legiuitorilor, dar și reprezentanților actorilor implicați, că acest sistem de retail, care a pătruns în România mai târziu decât în statele din Vestul Europei din simplul motiv că România a fost acceptată în Uniunea Europeană mult mai târziu, este un sistem profund ilegal, abuziv, dezumanizat la nivel de interacțiune al reprezentanților, profund dăunător atât mediului antreprenorial din Agricultură dar și consumatorului, un sistem care totuși își trăiește ultimii ani la nivel european, aspect care îl face mult mai feroce pe această cursă a îmbogățirii fără justă cauză.

Sperăm că prezenta scrisoare să vă convingă să urmăriți materialul documentar și să constatați că în relația furnizor - cumpărător, în înțelesul Directivei PCN, există un agresor dovedit, marele retailer dar și o victimă certă, respectiv producătorul agroalimentar.

Sursa:

• Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”
• Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR”
• Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”
• Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR”

SCRISOARE DESCHISĂ A ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE către politicieni privind raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”

Către,

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL
Domnului Președinte Florin CÂȚU

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
Domnului Președinte Marcel CIOLACU,

ALIANȚA USR-PLUS
Domnului Președinte Dacian CIOLOȘ,

PARTIDUL PRO ROMÂNIA
Domnului Președinte Victor PONTA,

PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ
Domnului Președinte Cristian DIACONESCU,

PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA
Domnului Președinte Hunor KELEMEN,

GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Domnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,

CC: Europarlamentarii României

Stimați Domni Președinți,

Stimate Doamne/Domni Europarlamentari

Luni, 18.10.2021 în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”.

Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele  propuse politicianist la nivel european.

Considerăm că strategia nu este o oportunitate așa cum se susține/prezintă, ci o vedem ca o amenințare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere.

Strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau :

- studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificitățile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărâmițare a suprafețelor exploatate, gradul mic de asociere și cota de piață redusă a produselor autohtone;

- consultări reale nu disimulare și impunere a unor puncte de vedere transmise de la Bruxelles din partea unor persoane care nu cunosc realitățile și evoluțiile activității fermierilor, în mod practic.

Vă asigurăm că fermierii români și europeni, sunt responsabili, își doresc și fac tot ceea ce ține de capacitatea și capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind creare unui sector agroalimentar sustenabil și rezilient.  Fermierii români în parteneriat cu organizațiile profesionale și MADR lucrează la înființarea și operaționalizarea unui Sistem Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenței fermierilor în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin acțiuni și investiții în prevenția și combaterea acestora.

Prin această strategie se pune pe spatele și în sarcina fermierilor români și europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea țintelor urmărite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050. 

Este total incorect să punem în sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restricții, constrângeri, care impun efectuarea unor costuri și investiții pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate si prezentate in mod transparent. Tot acest context ne îndreptățește sa credem ceea ce v-am expus și să vă cerem să fiți de partea fermierilor romani si a tuturor romanilor, iar orice decizie trebuie bazată pe studii de impact economic, de mediu și social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu și lung.

Se vorbește de alternative, dar Care sunt acele alternative mai sigure, eficace și eficiente ?

Nu au fost identificate si prezentate aceste alternative.

Exemplu : Prin interzicerea unui tratament la semințe cu insectofungicide fără a avea alternative suntem într-o situație de 3 deficiente :

-Impactul negativ asupra mediul este mult mai mare tradus prin faptul ca se înlocuiește un tratament la semințe incorporate în sol, cu efectuarea a încă 2-3 tratamente în vegetație în perioada de coincidență a zborului tuturor polenizatorilor, plus sarcina birocratica de a face anunțuri de fiecare data când se efectuează tratamente ;

-Posibilele substanțe alternative nu au nici macat jumătate din eficacitatea în combaterea dăunătorilor

-Costurile sunt de câteva ori mai ridicate, deci eficiența este aproape inexistentă.

Consideram că mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a susține și încuraja fermierii trebuiau prezentate atașat strategiei F2F, ceea ce nu s-a întâmplat, fermierii fiind deja impactați negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au găsit instrumente financiare adecvate pentru susținere.

Majoritatea fermierilor români nu sunt capitalizați din mai multe considerente, începând cu diferențe între subvenția de 157 Euro/ha față de media europeană de cca. 243 euro/ha, acest lucru continuând prin neaprobarea la nivel european a convergenței totale până în 2026.

Costurile de finanțare a creditelor și accesul la finanțări înregistrează decalaje foarte mari intre fermierii europeni și cei romani care au costuri mult mai mari de finanțare.

Considerăm ca evaluarea integrală a impactului trebuia realizat înainte de prezentarea inițiativelor legislative, în prezent acest aspect este deja tardiv. Evaluarea impactului a fost realizată prin mai multe studii europene sau internaționale, toate prezentând un final dramatic pentru fermieri.

Studiile europene au fost întârziate, fiind ascunse de opinia publică, astfel încât continuăm să susținem respingerea raportul în forma prezentată.

Fermierii au fost și rămân în continuare responsabili de impactul sistemic economic, social și de mediu al activităților desfășurate de aceștia prin respectarea bunelor practici agricole, noi având primul interes de a menține un sol curat și sănătos, bine conservat pentru a fi transmis generațiilor viitoare.

Riscul că obiectivele strategiei conduc la relocalizarea unor părți din producția agricolă comunitară în regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scăzute, devine o certitudine în condițiile aprobării raportului în forma prezentată. Standardele europene de până acum conducând la obținerea unor alimente sănătoase și accesibile pentru populație. În schimb prin alternativa propusă prin strategia F2F necunoscutele sunt intratat de multe iar concluziile exprimate în public indică relocalizări certe de producții agricole în tari terțe, fără constrângeri unor interdicții în tehnologii care afecta în mod diferit producătorii agricoli și consumatorii europeni. România și fermierii săi vor fi cel mai grav afectați de F2F, mai ales prin prisma faptului că suntem în directa competiție și concurentă de producție, costuri și piețe cu țările riverane bazinului Marii Negre care nu sunt supuse acestor restricții.

Totodată sunt prezente și recunoscute standardele duble de calitate între statele membre, iar prin această strategie nu facem altceva decât să adâncim diferențele deja existente.

România din punct de vedere al producției medii la nivel național pe ha, la nivel național, a înregistrat creșteri în ultimii ani, dar rămâne mult sub media europeană, iar promovarea unor strategii de acest gen vor avea ca rezultat reîntoarcerea în trecut la producții medii de subzistență sau aliment.

Este total inechitabil ca Romania să își reducă consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, când media UE este 2,4 kg și să fie competitivă cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. și reduce consumul tot cu 50%.

Fermierul din alt stat membru va reuși sa aibe o producție decentă cu 3.5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta și spune același lucru de un fermier din Romania, cu 350 gr/ha s.a.

Același lucru este valabil si la fertilizanți.

De aceea raportul si strategia lovesc mult mai mult Romania, deși nu poluează atât de mult precum alte state.

Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei.

Deși Parlamentul European subliniază în raport că produsele agroalimentare din țările terțe trebuie să fie supuse acelorași cerințe, inclusiv o toleranță zero în ceea ce privește reziduurile de substanțe care nu îndeplinesc criteriile-limită sunt doar vorbe frumoase, dar concret nu exista și puțin probabil să apară în perioada următoare legislația și măsurile care sa fie aplicabile pentru statele terțe.

Cine va controla ? Cum va controla ?

Am solicitat repetitiv și insistent să fie realizate rapoarte si studii pentru toate masurile din cadrul strategiilor, pentru toate statele membre si sa fie analizate si luate in calcul înainte de a se discuta de aprobarea raportul, strategiei, etc.

Propunem o situație de  compromis la acest moment al votului, sa se susțină eliminarea țintelor cantitative unilaterale la nivel european si sa fie lăsate la latitudinea statelor membre in funcție de condițiile specifice ale fiecărui stat.  Susținem F2F, dar cu aplicare rezonabila si echitabila in toate statele membre. În acest moment, din informațiile pe care le avem, pentru minimizarea efectelor negative preconizate prin studiile de impact este votarea amendamentelor propuse de dna. Europarlamentar Mazaly AGUILAR  și dnii. Europarlamentari  Hazekamp și Dorfmann.

Stimați Domni Președinți ai Partidelor din România, vă rugăm să binevoiți a discuta cu toți europarlamentarii partidelor pe care le conduceți pentru a fi vigilenți în a susține amendamentele propuse mai sus, anexate la prezenta scrisoare și respinge amendamentele problemă.

Acțiunile sau inacțiunile dvs politice în astfel de momente importante pentru români și România vor face diferența între cei care doar vorbesc și cei care fac pentru țara noastră.

VĂ SOLICITĂM, IMPERATIV ȘI RESPONSABIL SĂ NU SUSȚINEȚI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS: CA4, CA18, CA25, CA27, CA28, CA33 !

Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 - țintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork și mai ales, cu introducerea lor în legislație, care le-ar face obligatorii.

Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafață la substanțe fito-sanitare și la îngrășăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua să producă eficient  și să-și protejeze culturile fermierii din țara noastră dacă vor fi obligați să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?

SURSA: ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM împreună cu specialiştii din domeniu, cu fermierii şi cu distribuitorii de input-uri pentru agricultură, au analizat situaţia produselor de protecție a plantelor pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind golurile de protecţie şi încercând să estimeze pierderile de producţie înregistrate în absenţa acestor soluţii.

”Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziţia factorilor politici, a reprezentanţilor MADR, ANF şi a asociaţiilor profesionale de fermieri. Scopul proiectului este acela de a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că protejarea culturilor de atacul bolilor și dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluții disponibile pe piața europeană. A interzice produsele de uz fitosanitar fără a pune absolut nimic în loc credem noi că nu este sănătos. Astăzi, mai avem aproximativ 30% - 40% din produsele de uz fitosanitar disponibile acum 15-20 de ani” – a declarat dl. Vasile IOSIF, Președinte AIPROM.

Fermierul român rămâne încet, dar sigur fără soluții viabile de protecția culturilor. România are organisme de dăunare specifice, extrem de agresive și care nu sunt prezente în alte state europene. ”Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (Raţişoara Porumbului). În absența unei derogări pentru tratamentul la sămânță, fermierul român nu are niciun produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător care pune în pericol cultura de porumb, o cultură extrem de importantă în România” – a explicat Președintele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România.

AIPROM crede cu tărie ca inovaţia reprezintă o parte importantă a soluţiei pentru o agricultură durabilă şi produse sănătoase într-o societate care respectă mediul şi gestionează cu inteligenţă resursele.

”Împreună cu fermierii, ne-am asumat misiunea de a furniza hrană suficientă, de calitate și accesibilă pentru o populație în continuă evoluție. Putem realiza acest deziderat numai dacă suntem pregătiți să îmbrățișăm tehnologia și să permitem inovațiilor din agricultură să își exprime potențialul. Ne dorim ca factorii de decizie să țină cont de realitățile curente vizavi de inovare și să nu solicite industriei de protecția plantelor produse care ar putea fi disponibile în mod real în 20-30 ani de acum încolo. AIPROM crede că acesta este momentul potrivit pentru ca toţi factorii interesaţi să coopereze pentru a pune la dispoziţia autorităţilor responsabile argumente consistente care să servească intereselor agriculturii româneşti” – a concluzionat dl. Vasile IOSIF, Președinte AIPROM.

Dăunători în cultura de cereale                                                         

Culturile de cereale păioase ocupă astăzi cea mai mare suprafață cultivată a tării, aproximativ 2,6-2,7 milioane de hectare. Pentru a ajunge la maturitate cerealele păioase petrec aproximativ 10 luni în câmp și sunt expuse unui număr foarte mare de agenți patogeni: boli, buruieni și dăunători.

”Controlul chimic al acestor patogeni reprezintă cea mai eficientă armă în lupta integrată împotriva acestora, toate celelalte măsuri agrotehnice de control au rolul de a reduce atacul agenților patogeni fără a-i putea controla efectiv. Inițiativa de reducere a consumului de pesticide în culturile agricole pune fermierii în situația de a nu mai putea face față presiunilor mari ale atacurilor principalilor patogeni (gândac ghebos, viermi sârmă) și totodată creează condiții propice de dezvoltare pentru agenții patogeni secundari (afide, boli ale bazei tulpinii, boli ale spicului). Controlul parțial sau lipsa controlului acestor patogeni duce la bioacumulări îngrijorătoare în timp foarte scurt, producând atacuri fără precedent în culturile de cereale (ex: atacul masiv de afide, muște ale cerealelor și cicade din toamna lui 2019)” – a explicat Adrian Cosor, membru AIPROM.

Pe termen mediu și lung, fără posibilitatea de alternare a modurilor de acțiune ale soluțiilor chimice, inițiativa de reducere a consumului de pesticide va atrage după sine apariția mai rapidă a fenomenului de rezistență al patogenilor la acțiunea pesticidelor, lăsând astfel fermierii fără suficiente instrumente necesare în lupta împotriva dăunătorilor și a bolilor.

Dăunători în cultura de grâu

Retragerea tratamentului sămânță și ulterior aproape a tuturor insecticidelor sistemice va duce la o utilizare excesivă a produselor de contact, cunoscute sub denumirea generică de piretroizi.

”Timpul scurt de protecție și rezistență, pe care o vor căpăta de la utilizarea excesivă, va duce la un număr mare de aplicări. Astfel că într-un an cu presiune mare a dăunătorilor acest fapt se va răsfrânge într-un mod negativ asupra reziduurilor din recolte, existând riscul ca din cauza unui număr foarte mare de tratamente să fie depășite MRL-urile și recoltele respective să fie interzise pentru comercializare și consum, putându-se merge până la obligarea fermierului să își distrugă recolta, fiind improprie pentru orice fel de consum” – a explicat Vladimir Cojuhari, membru AIPROM.

Dăunători în cultura de porumb

Aproximativ două treimi din cantitatea de porumb produsă în întreaga lume este utilizată ca furaj. În unele ţări randamentul mediu la hectar atinge 10 t/ha, iar o mare parte a acestei cantităţi este recoltată în stare matură şi utilizată ca furaj.

”Atât porumbul boabe, cât şi porumbul însilozat reprezintă hrană cu cel mai ridicat conţinut caloric cu care pot fi hrănite animalele şi care conţine mai mult ulei decât grâul sau orzul, dar are un conţinut de proteine mai mic decât alte plante cerealiere. In România, porumbul face parte din alimentele tradiționale și de rezistență ale țăranului român, făcându-și loc până și pe mesele cele mai rafinate. Producția de porumb a României în 2019 a fost de 16,99 milioane de tone de boabe. Este o recoltă cu 9% mai mică decât cea raportată în 2018, în ciuda faptului că suprafața semănată cu porumb în 2019 a fost mai mare cu 240.000 de hectare. În 2018, producția de porumb raportată de România a fost de 18,66 milioane de tone”- a spus Daniel Stanciu, membru AIPROM.

Dăunători în cultura de floarea-soarelui

Floarea soarelui este o cultură de mare importanță economică și alimentară, însă până la momentul în care această plantă să ajungă să fie consumată, ea suportă atacul a numeroase specii de agenți fitopatogeni, dăunători și buruieni.

”Prin sămânță se transmit numeroase boli, în special putregaiul cenușiu, putregaiul alb, mana și altele. In faza de germinare/răsărire floarea soarelui poate fi atacată de viermii sârmă, gărgărița porumbului - Tanymecus dilaticollis și alți dăunători de sol” – susține Andreea Caimac, membru AIPROM.

Tanymecus dilaticollis repezintă un pericol deosebit, deoarece prin roaderea frunzelor cotiledonale în faza de răsărire, rămâne numai tija care se usucă. ” De asemenea, plantele pot fi retezate de la bază, producând mari pierderi de recoltă. De aceea tratamentul la sămânță reprezintă o verigă importantă în combaterea unora dintre cele mai păgubitoare boli și dăunători. Frunzele, tulpina și calatidiu sunt atacate de numeroși agenți patogeni precum Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinereal, Phomopsis helianthin, Phoma macdonaldi, Alternaria spp.” – a adăugat Liviu Chira, membru AIPROM.

Dăunători în cultura de rapiță

Rapița este utilizată pentru producerea uleiului de calitate și a biodieselului. In același timp, rapița are multiple utilizări și în industrie precum și în producția de furaje pentru animale.

”Extinderea culturii de rapiță a fost însoțită de creșterea atacului dăunătorilor și o proliferare pe măsură a bolilor, care se constituie în reali factori limitativi ai cantității și calității producției. Siguranța producțiilor de semințe de rapiță este condiționată nemijlocit și de protecția culturilor împotriva atacurilor dăunătorilor” – a mai spus Liviu Chira, membru AIPROM.

Dăunători în cultura de legume

Utilizăm cu aproximativ 2/3 mai puține produse de protecția plantelor pe hectar comparativ cu țările din vestul Uniunii Europene, dar avem cu mult mai multe provocări de depășit (entomofauna dăunătoare locală atât ca varietate cât și ca agresivitate este mult peste ceea ce se întâlnește în țările concurente, mari producătoare de legume).

”Pe lângă retragerea multor soluții de protecție eficiente, legumicultorii înfrunta si o concurență foarte agresivă reprezentată de țările din UE puternic subvenționate și cu un sistem de producție performant, dar și concurența cu importurile provenite din țările aflate în afara UE și care nu au aceleași restricții, acestea putând utiliza produse mai eficiente, mai agresive, dar generatoare de profituri mai mari. Provocările venite din partea unor dăunători nu pot fi sustenabil depășite cu actualele soluții și mai ales cu viitoarele retrageri de produse. Dăunători ca Tuta absoluta (minierul tomatelor), Helicoverpa armigera (omida fructelor) sau Musculița albă de seră (care nu mai este de mult un dăunător specific spațiilor protejate) sunt deja dăunători cu rezistență la un număr mare de produse de protecție a plantelor. Aici apare cea mai mare nevoie de inovație generatoare de noi soluții” – susține Sorin Petrache, membru AIPROM.

Dăunători ai pomilor fructiferi

Una dintre cele mai mari investiții pe care cultivatorii de livezi trebuie să le facă este investiția în produsele de protecție, deoarece pe tot parcursul ciclului de vegetație numărul de tratamente poate varia pentru o livadă intensivă de la 14 la 20 și uneori chiar mai mult în cazul în care se înregistrează o presiune ridicată a bolilor și dăunătorilor.

”Având în vedere numărul mare de tratamente care se aplică în livezile super-intensive, există o necesitate clară de a alterna diferite clase de chimie, pentru a ține sub control principalele boli și dăunători, și pentru a preveni apariția formelor de rezistență la substanțele disponibile pe piață, acestea fiind din ce în ce mai limitate că număr. În plus față de provocările cu principalele boli și dăunători cunoscuți, pomicultorii se confruntă cu apariția unor noi dăunători (de ex. Dasineura Mali, Drosophilla Suzukii) pentru care nu există soluții omologate în acest moment și care pot afecta calitativ și cantitativ producțiile obținute în livezile din România” – a explicat Ana-Maria Pascariu, membru AIPROM.

Fermierii au nevoie de suficiente produse pentru protecția plantelor care să răspundă punctual problemelor din arealul României. Retragerea mai multor produse fitosanitare poate pune presiune pe cultivator care va avea dificultăți în a produce la standardele cerute de piață.

”In plus, limitarea acestor soluții poate determina utilizarea produselor rămase întru-un mod nesustenabil și implicit poate duce la apariția unor forme de rezistență a agenților patogeni și dăunători. In cazul pomilor fructiferi fenomenul de rezistență se manifestă pentru acarienii din familia Tetranychidae, Paduchele lânos (Eriosoma lanigerum), Paduchele din San Jose (Quadraspidiosus perniciosus), Viespea merelor (Hoplocampa testudinea), Viermele merelor (Cydia pomonella) Afide (Aphis spp), Musculița cu aripi pătate (Drosophilla Suzukii) și boli precum Focul bacterian (Erwinia amylovora) și Moniliozele. Pomicultorii au nevoie de ajutor pentru a depăși problemele cu care se confruntă: atât soluții inovatoare de protecția plantelor, cât și suport pentru a produce fructe care să răspundă cerințelor din ce în ce mai riguroase ale consumatorilor” – a mai spus Andrei Doru, membru AIPROM.

Alegerea unor produse de protecţia plantelor selective pentru fauna utilă şi aplicarea acestora în concentraţii corespunzătoare reprezintă un deziderat în strategia de management integrat, iar o plajă cât mai largă de produse de protecția plantelor ce au la bază substanțe active diferite, cu moduri de acțiune diferite și din clase chimice diferite pot contribui la îmbunătățirea managementului integrat la nivel de fermă.

Studiul complet realizat de AIPROM referitor la lipsa soluțiilor de protecția plantelor pentru anumite culturi, boli și dăunători poate fi consultat aici.

PRIAevents vă invită să luați parte la Pria Agriculture&Gala Fermierilor din România, ediția a 11-a. Vom aborda subiectele cele mai interesante pentru comunitatea acestora și vom reuni fermierii din toată Romania.

Astfel, vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar și dezvoltării fermierilor din România, online, unde ne vor urmări mii de fermieri din toată țara,  dar și onsite la Radisson Blu Bucharest, unde se vor ține discursurile și va avea loc Gala de Premiere,  în 8 septembrie 2020, începând cu ora 10,30.
Mai ales în acest an, care s-a dovedit a fi mai dificil, Gala Pria este dedicată fermierilor români ce au investit resurse, foarte multă muncă și experiența lor de-a lungul timpului și astfel au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.

Am fi onorati sa fiti parteneri media ai acestui proiect deosebit pentru fermierii romani.

Mai ales în acest an, care s-a dovedit a fi mai dificil, Gala Pria este dedicată fermierilor români ce au investit resurse, foarte multă muncă și experiența lor de-a lungul timpului și astfel au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.

Vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români care au investit capital românesc, timp, muncă, cunoștințe și energie pentru agricultura noastră, vom aprecia inovația, diversitatea portofoliului, creșterea, orientarea către comunitate și nu numai.

De ceva vreme, fermierii din regiunea Moldovei nu stau cu mâinile în sân deoarece trebuie să-şi desfăşoare în continuare, în bune condiţii, activităţile agricole de primăvară, din ferme sau solarii. Și totul în condițiile problemei majore a coronavirusului…

Despre starea culturilor de la începutul lunii aprilie, achiziţia de inputuri şi utilaje agricole în aceste momente dificile de pandemie, dar şi despre secetă şi temperaturi negative aflăm de la câţiva fermieri de-ai locului.

Activitatea în ferme a început din timp, iar la sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie i-am găsim pe unii dintre fermieri la fertilizat şi erbicidat culturile de cereale păioase, iar pe alţii la pregătirea patului germinativ pentru cultura de floarea-soarelui şi porumb. Lipsa umidităţii din sol, un factor important pentru startul culturilor de primăvară, şi temperaturile cu minus din termometre le dau bătaie de cap acestora. Totuşi, un motiv de bucurie pentru agricultori sunt culturile de toamnă, care se prezentau bine la momentul respectiv. Din păcate, starea de urgenţă şi pandemia de coronavirus au început să-şi pună amprenta în unele ferme întrucât o parte dintre livrările de inputuri şi utilaje au întârziat să apară.

Campania de primăvară va începe cu un handicap…

Prima oprire a fost la Daniel Petrică Florici, un fermier din comuna Ion Neculce, judeţul Iaşi, care deţine o fermă de familie de aproximativ 240 ha, având în structură culturi precum: cereale păioase de toamnă, grâu, triticale şi culturi de primăvară, cum ar fi porumb şi floarea-soarelui. Activitatea în ferma sa a început de ceva vreme, ne spune acesta. „Am fertilizat cultura de cereale păioase în jurul datei de 4 martie şi imediat după această lucrare am beneficiat de câţiva litri de ploaie, fapt benefic pentru noi. În prezent, am început pregătirea patului germinativ pentru cultura de floarea-soarelui; în schimb, am evitat să efectuăm tratamentele fitosanitare T1 la cultura de grâu şi floarea-soarelui din cauza fluctuaţiilor mari de temperatură, de la o zi la alta, respectiv cele de la zi la noapte. Am preferat să avem temperaturi cu tendinţă pozitive sau cel puţin constante, peste 16 grade Celsius, pentru a nu induce un alt stres plantelor decât cel termic.“

Stadiul culturilor de toamnă este unul satisfăcător, a mai adăugat fermierul ieşean. „Au înfrăţit în toamnă, fiind îndeplinit şi stadiul de vernalizare, un proces foarte important pentru cultura de cereale păioase. Grâul şi triticalele au plecat în vegetaţie. Să sperăm că temperaturile cu minus din zilele acestea nu vor afecta atât de mult producţia pentru anul în curs. Campania de primăvară va începe, din păcate, cu un handicap, respectiv cu lipsa umidităţii din sol, un factor foarte important pentru startul culturilor. Sperăm  să începem semănatul în jurul datei de 5 aprilie şi să îl terminăm în perioada optimă de 15-20 aprilie.“

…livrările de inputuri au întârziat să apară

Din păcate, starea de urgenţă şi pandemia de coronavirus au început să-şi spună cuvântul deoarece unele livrări de inputuri au întârziat să apară, a mai precizat tânărul. „Sperăm şi avem toată încrederea în distribuitorii noştri că vor face toate eforturile pentru a fi livrate la timp. Noile reglementări şi restricţii ne dau bătăi de cap pentru că zilnic trebuie să avem la noi acele declaraţii completate, dar să spunem că aceasta ar fi ultima noastră problemă. Ne dorim să păşim cu dreptul în campania agricolă de primăvară, să avem un an cu recolte bogate şi să nu uităm că a fi fermier este cea mai importantă meserie din lume“, încheie Daniel Petrică Florici.

Fermierii au luat măsuri pentru reducerea riscului de transmitere a virusului COVID-19 în ferme

Şi în judeţul Vaslui, în ferma lui Alin Luculeasa din comuna Costeşti, a început campania de primăvară. Pe acesta l-am găsit la însămânţatul culturii de floarea-soarelui. „Intenţionăm să însămânţăm în jur de 280 ha de floarea-soarelui, dar nu ştim exact cum va decurge această campanie de primăvară, având în vedere contextul în care ne aflăm de epidemie şi stare de urgenţă. În paralel cu această activitate, încercăm să facem tratamentul T1 la grâu, şi desigur, să pregătim patul germinativ necesar însămânţării.“

În contextul actual de pandemie cu virusul COVID-19, fermierul precizează că nu a fost afectat în mod direct. „Cu excepţia unui utilaj care ni s-a spus că va întârzia, în rest aprovizionarea cu inputuri a fost făcută înaintea acestei crize. Deocamdată, nu am înregistrat neplăceri foarte mari. Trebuie să fim mai responsabili decât am fost până acum şi e necesar să ţinem la distanţă angajaţii, să nu lucreze împreună, astfel încât să reducem riscul de transmitere a acestui virus“, încheie vasluianul Alin Luculeasa.

La sfârşitul lunii martie culturile de toamnă se prezentau destul de bine

În continuare am poposit la Andrei Ilie Andrei, un mic fermier din comuna Români, judeţul Neamţ, care are în exploataţie aproximativ 100 ha pe care le cultivă cu rapiţă, grâu, porumb, floarea-soarelui, lucernă şi fân. În momentul interviului se pregătea pentru fertilizarea fazială şi erbicidarea la rapiţă şi grâu. „În acelaşi timp ne ocupăm şi de pregătirea patului germinativ pentru însămânţarea porumbului şi a florii-soarelui, doar că o să mai aşteptăm puţin pentru a se încălzi vremea deoarece în ultimele două seri au fost temperaturi de -6 grade Celsius. Cu toate acestea, culturile de toamnă se prezintă destul de bine la momentul de faţă.“

Fermierul mai adaugă că această campanie agricolă de însămânţare o să dureze undeva la 2-3 săptămâni, chiar şi o lună, cuprinzând şi erbicidarea preemergentă. „Totodată, dacă ne ajută vremea, o terminăm mai repede, dacă nu, ne lungim la aproximativ o lună, cu toată perioada de erbicidat şi semănat. Această pandemie nu prea ne-a afectat momentan, deoarece avem toate inputurile comandate şi livrate încă de la începutul primăverii“, încheie Andrei Ilie Andrei.

Legumicultorii vin cu soluţii pentru temperaturile scăzute

În sectorul legumicol, pentru temperaturile oscilante din luna martie, legumicultorii au găsit soluţii, respectiv au prevenit din timp situaţiile neplăcute cu ajutorul centralelor pe lemne cu ventiloconvectoare şi prin utilizarea foliei microporoase antiînghet, denumită şi agril, ne spune Anca Elena Ursu, legumicultoare în comuna Bogdăniţa, judeţul Vaslui, care împreună cu familia sa a dat naştere fermei Ursu, o fermă de familie cu de toate.

„De trei săptămâni casa noastră este solarul de 300 mp, care anul acesta va fi doar pentru răsaduri. Aici, pentru a nu risipi căldura, am făcut o folie dublă. Pentru primele două mese, unde era necesară o temperatură mai mare, am mai făcut un tunel. Aceasta este ultima masă unde vom aclimatiza înainte de plantare, iar aici este a treia masă, unde folosim doar agril (…), şi am doar trei ventiloconvectoare pentru temperaturi mai scăzute. De exemplu, pe 16 martie am avut -11 grade Celsius, iar primul ventiloconvector a cedat şi câţiva castraveţi i-am găsit «leşinaţi». Însă nu putem risca, trebuie să prevenim. Acestea merg pe curent electric şi menţin temperatura dorită, în funcţie de cultura aleasă. Când dorim o temperatură mai mare dăm drumul la rezistenţe şi acoperim cu agril, iar masa aceasta o lăsăm liberă pentru a menţine o temperatură de 18-20°C“, ne arată tânăra din Bogdăniţa.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermierii din județele Călărași și Ialomița au ales în acest an diverși hibrizi Pioneer®, unii dintre ei nou apăruți în portofoliul companiei Corteva Agriscience™, iar rezultatele au fost pe măsura așteptărilor, chiar și în zonele cu precipitații mai reduse.

Primul fermier campion din această zonă este Valentin Orneață din localitatea Grădiștea, județul Călărași, care a cultivat hibridul P9911 și a obținut 12.650 kg/ha. „Lucrez 4.065 ha, iar porumb am avut anul acesta pe 1.047 ha. Cea mai bună producție am obținut-o cu hibridul P9911 – 12.650 kg/ha, iar media în fermă a fost de 11.835 kg/ha. La acest hibrid, plantă premergătoare a fost porumbul, astfel că terenul a fost scarificat la 45 cm și discuit în primăvară. Am fertilizat cu îngrășământ complex - 200 kg/ha, am semănat la începutul lunii aprilie 78.000 b.g/ha, iar după semănat am aplicat azot lichid. Cultura a primit două erbicide, unul preemergent și postemergent. Am recoltat pe 9-10 septembrie și am fost mulțumit de producții, chiar a fost un an mai bun. În ceea ce privește următoarea campanie, voi semăna mai mulți hibrizi Pioneer® printre care P9911 și P0217”, a declarat fermierul campion.

În județul Ialomița, primul fermier campion este domnul Florin Toader. Acesta lucrează 900 ha, iar porumb a cultivat în acest an pe 220 ha. Hibridul P9911 i-a asigurat 12.400 kg/ha, un hibrid pe care îl cultivă de mai mulți ani, iar anul acesta i-a oferit cea mai bună producție din fermă. „Acest hibrid a fost semănat după rapiță, astfel că terenul a fost arat, în primăvară am fertilizat cu azot– 250 kg/ha, apoi am discuit. Am semănat la începutul lunii aprilie, densitatea de 72.000 b.g/ha, și atunci am fertilizat cu îngrășământ complex 18.46.0 – 250 kg/ha. Cultura a primit două erbicide, iar atunci când am administrat al doilea erbicid am dat și un îngrășământ foliar, asta atunci când plantele aveau 6 frunze. Nu am prășit cultura și nu am mai administrat nimic altceva”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna în jur de 200 ha cu porumb și va alege cu siguranță hibridul P9911, pentru că este un hibrid stabil, l-a cultivat timp de 4 ani, iar în 3 ani a fost cel mai performant hibrid din fermă.

Următorul fermier campion din județul Călărași este domnul Alexandru Chiriță, care a obținut 12.350 kg/ha cu hibridul P9978. “Lucrăm 2.800 ha, dintre care 900 au fost semănate cu porumb. Hibridul P9978 a fost semănat pe sole unde doi ani consecutiv a fost soia. În toamnă am arat la 35 cm, în primăvară am pregătit terenul, în primăvară am fertilizat pe rând, iar densitatea pe care am mers a fost de 75.000 b.g/ha. Am administrat un erbicid preemergent, apoi încă două erbicide, într-o singură trecere. Cultura a primit un insecticid, iar la prășit, în stadiul de 6-8 frunze, am fertilizat cu azot – 200 kg/ha. Am recoltat începând cu 12 septembrie. În următoarea campanie voi semna în jur de 800 ha cu porumb, jumătate cu hibrizi Pioneer®, am ales în general hibrizi noi. Hibridul P9978 îl voi semăna pe 240 ha, mi-a plăcut cel mai mult și mi-a oferit cea mai bună producție din fermă”, a punctat Alexandru Chiriță.

Marius Zărnescu a devenit și el fermier campion în județul Călărași. A semănat 736 ha cu porumb doar cu hibrizi Pioneer®, iar cea mai bună producție i-a oferit-o hibridul P0217 – 11.750 kg/ha. “Lucrez 1.700 ha, iar cultura premergătoare pentru porumb a fost grâul. Astfel că am dezmiriștit, am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0, după care am arat. Mai apoi am aplicat uree - 250 kg/ha și am pregătit terenul cu combinatorul. Semănatul a avut loc începând cu data de 10 aprilie, densitatea pentru care am optat a fost de 72.000 b.g/ha, atunci am mai administrat îngrășământ 8-30-0, 100 kg/ha. Am erbicidat, unul dintre erbicide a fost Titus® Plus și cultura a fost prășită în stadiul de 8-10 frunze. Aceasta a fost tehnologia pentru hibridul P0217. Am recoltat în luna septembrie, însă în irigat tehnologia a fost alta și am obținut rezultate mai bune, chiar și 17 tone/ha”, a specificat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna în jur de 600 ha cu porumb, doar cu hibrizi Pioneer®.

Următorul fermier campion este Ionuț Gheorghe, din Sinești – Ialomița. Acesta lucrează 3.300 ha, cu porumb a avut în acest an aproximativ 1.000 ha, iar hibridul P0217 i-a asigurat 11.284 kg/ha. “Am semănat hibridul P0217 după rapiță, astfel că terenul a fost arat și am administrat fosfor în toamnă. După care în primăvară am administrat uree – 200 kg/ha și apoi am pregătit patul germinativ. În prima parte a lunii aprilie am semănat 70.000 b.g/ha și am administrat pe rând 170 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0. Am erbicidat în 3 treceri și cam atât, iar recoltatul a avut loc la finalul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. În următoarea campanie vom crește suprafața cultivată cu porumb”, a declarat fermierul campion.

Agenția Națională de Administrare Fiscală a adoptat recent o decizie preliminară în cadrul unei proceduri fiscale deschisă de o familie de fermieri din județul Constanța, potrivit căreia reorganizarea activității agricole sub umbrela unei societăți comerciale presupune plata unui impozit pe venit în cuantum de 10% aplicat asupra contravalorii bunurilor aduse ca aport la capitalul social al companiei respective.  

Această decizie a venit după o perioadă de analiză de aproximativ 3 ani și este cel puțin surprinzătoare, nu atât din cauza timpul lung de soluționare cât din cauza contradicției cu măsura guvernamentală exprimată de către Ministrul Agriculturii Adrian Oroș, privind reducerea deficitului comercial din agricultură prin dezvoltarea activităților economice pe întreg lanțul de procesare.

UNCSV încurajează fermierii români să investească în facilități de producție și să se dezvolte prin intermediul cooperativelor agricole, iar interesul nostru cu privire la evoluția acestui subiect este extrem de ridicat, dat fiind faptul că majoritatea fermierilor români își desfășoară activitatea agricolă prin intermediul unor forme de organizare independente, cum ar fi Întreprinderi Individuale și Întreprinderi Familiale.

În momentul de față, aceste forme de organizare sunt extrem de limitative, atât din perspectiva atragerii de finanțare, întrucât activitatea independentă nu este cuprinsă în situații financiare pentru a fi analizate de instituțiile financiare (implicit nu se poate acorda un scoring) cât și din cauza numărului restrâns de obiecte de activitate ori al structurii de personal angajat (Întreprinderile Familiale nu au posibilitatea angajării de personal).

Prin urmare, decizia autorităților fiscale de a impozita operațiunea de integrare a activităților agricole în societăți comerciale va conduce în mod automat la imposibilitatea dezvoltării fermierilor români, din moment ce această dezvoltare vine la pachet cu plata unui impozit pe venit. Mai mult, se creează o situație de dublă impozitare, întrucât veniturile utilizate pentru achiziția bunurilor aduse ca aport la capitalul social au fost deja impozitate la momentul obținerii lor.

UNCSV consideră că opinia exprimată de ANAF cu privire la impozitarea aporturilor în natură realizate de către fermierii români în contextul restructurării activității agricole este o simplă scăpare și se așteaptă ca acest derapaj să fie rezolvat într-un timp cât mai scurt de către factorii guvernamentali, astfel încât măsura de creștere economică referitoare la dezvoltarea activităților pe întreg lanțul de procesare al produselor agricole să poată fi implementată în mod efectiv.

Sursa: uncsv.ro

PRIAevents, organizează și în aceast an cea mai importantă reuniune a toamnei pentru agricultură în 1 octombrie 2019 - conferința PRIA Agriculture, însoțită de PRIA GALA FERMIERILOR ROMÂNI – la a 4-a ediție în România - în cadrul căreia va recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români ce au investit resurse financiare, multă muncă și experiența lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.

Conferința PRIA Agriculture este cel mai important eveniment al toamnei pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între autorități, fermieri și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector. 

În premieră, anul acesta Institutele de Cercetare și Universitățile vor face parte din eveniment și vor avea standuri prezentând tot ceea ce au mai reprezentativ.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață, și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.

Pentru că sectorul agricol este extrem de important și pentru că fermierii români au depus eforturi multe pentru agricultura României, în cadrul conferinței PRIA Agriculture vom premia și vom aplauda activitatea, energia,  munca depusă și răbdarea acestora. Vom afla de asemenea cu ce provocări se confruntă și de ce au nevoie pentru a-și crește afacerile, dar și care sunt poveștile lor de succes.

La eveniment va fi prezent lanțul MEGA IMAGE cu proiectul Gusturi Romanesti, care continuă, pentru al șaselea a an consecutiv, programul “Gusturi Românești de la gospodari” prin care aduce în toate magazinele legume cultivate sustenabil pentru un gust autentic. Prin acest program, Mega Image aduce mai aproape de consumatori gusturile româneşti, printr-un parteneriat echitabil cu producătorii locali care cultivă legume cu iscusință și grijă.

Programul “Gusturi Românești de la gospodari” s-a dezvoltat mai mult cu fiecare an, iar implicarea și investițiile Mega Image în acest parteneriat sunt fără precedent în România. Echipele de specialişti sunt alături de agricultori din momentul pregătirii culturii, în timpul cultivării și până în etapa de cules.

"Conferința PRIA Agriculture reprezintă cel mai important eveniment din această toamnă  pentru agricultură și reunește reprezentanți ai autorităților, asociații, fermieri și companii care activează în agricultură. În cadrul Galei PRIA Romanian Farmers - ne vom concentra pe recunoașterea eforturilor îndelungate ale fermierilor români si vom afla poveștile lor de succes, dar și ce provocări au avut de-a lungul timpului", declară Raluca Voivozeanu, organizatoarea PRIA Agriculture și a Galei PRIA Romanian Farmers. “Adunăm roadele, facem bilanțul lui 2018 și discutam alături de oamenii importanti din agricultură despre temele esențiale pentru dezvoltare, a  mai adaugat Raluca Voivozeanu.

PRIA Agriculture face parte din seria conferinţelor PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass – mediei. Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium de buisness, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de top din cele mai reprezentative sectoare ale economiei, mai ales în cel agricol.

PRIAevents este recunoscută de multă vreme ca o platformă independentă, și  echidistantă de discuții despre cele mai importante teme, despre schimbari legislative, politici in toate sectoarele economiei.

Astfel, veți avea ocazia să îi întâlniți pe cei mai importanți oameni din domeniu, să participi la un eveniment interactiv, astfel încât la finalul evenimentului să avem trasate idei, soluții și propuneri.

La ediția din acest an vom reuni 250 participanți, iar mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe:  https://priaevents.ro

Modificările climatice au devenit o realitate. Vrem sau nu, a devenit necesar să ne adaptăm lor. Acest lucru este valabil și pentru culturile practicate pe la noi. Tot mai des verile sunt caracterizate de episoade de secetă prelungită, asociate cu arșiță și temperaturi deosebit de ridicate. În asemenea condiții, culturile tradiționale, să le spunem, nu pot da producții prea mari. Soluția o constituie introducerea în cultură a unor soiuri și hibrizi noi și, de ce nu, a unor culturi noi. Despre o cultură nu tocmai nouă, dar mai puțin răspândită în România, vorbim în continuare: sorgul.

Europa nu-și produce nici 20% din consum

Dacă ar fi să ne luăm după statistici, sorgul este a cincea cereală cultivată din lume, după porumb, grâu, orez și orz. Originar din Africa de Est (Sudan și Etiopia), a ajuns să fie cultivat în întreaga lume. Începând din anul 2000 suprafața alocată acestei culturi s-a stabilizat, ajungând să reprezinte cam 3% din totalul ocupat de culturile de cereale. Cel mai mare cultivator de sorg este SUA, dar suprafețe importante sunt însămânțate în fiecare an și în Australia și Argentina.

Cel mai mare consumator, la nivel mondial, este China. Cea mai mare parte din producția de sorg este folosită pentru furajarea animalelor, în special a păsărilor și a porcilor. Sorgul, prin structura sa, are, așa cum vom arăta în cele ce urmează, proprietăți nutritive superioare chiar și porumbului! O altă parte a producției este destinată consumului uman și unor utilizări industriale.

În Uniunea Europeană, cele mai importante țări cultivatoare sunt Franța și Italia. România, care este al treilea cultivator european de soia, are cam 10% din terenurile cultivate cu sorg. Este urmată de Spania, Ungaria și Bulgaria.

Cel mai mare consumator de sorg din UE este, de departe, Spania. În ultimii doi ani, consumul său s-a dublat. Numai anul trecut au fost achiziționate peste 400.000 tone de boabe de sorg. Marea majoritate a provenit din SUA, căci oferta intracomunitară nu a putut să acopere nici măcar o cincime din cerințele spaniolilor. Să mai spunem că până la 70% din hrana gustoșilor porci spanioli este preparată din sorg!

Opțiuni multiple, în funcție de necesități

Există o paletă destul de largă de hibrizi de sorg, dar, la ora actuală, sunt utilizate mai ales patru dintre ele. Cea mai înaltă, care poate ajunge până la 2,5-3 m înălțime, este sorgul furajer. O altă varietate, mai joasă – până la doi metri – este sorgul „dublu uz“, ale cărui boabe se pot folosi atât pentru consumul uman, cât și pentru furaj. Sorgul pitic, care ajunge la cca. 1,5 m, produce boabe de foarte bună calitate. Sorgul furajer cu boabe, foarte înalt și el, produce atât boabe, cât și masă verde din belșug.

Față de alte culturi, sorgul necesită puține inputuri. În general s-a dovedit a fi rezistent la boli și dăunători, astfel încât nu dă prea multă bătaie de cap fermierilor. Un avantaj este și acela că nu necesită utilaje speciale pentru cultivare. Dar, fără nicio îndoială, cel mai mare avantaj îl reprezintă rezistența sa la secetă și arșiță. Acolo unde alte culturi supraviețuiesc cu greu, sorgul crește foarte bine.

Tehnologie simplă și flexibilă

În ceea ce privește tehnologia de cultură, aceasta este una simplă, așa cum deja am spus. La semănat solul trebuie sa fie fin. Semănatul se face atunci când temperatura a ajuns să fie în mod constant de minimum 10-12°C. Distanța între rânduri poate fi cuprinsă între 30 și 80 cm, cea optimă fiind între 50 și 60 cm, în funcție de soiul ales.

În privința fertilizării, și aici lucrurile sunt simple: sorgul are nevoie de puțin fosfor si potasiu. Cât despre azot, cantitatea necesară este cuprinsă între 100 și 140 kg/ha, similară cu a altor culturi de la noi.

Unul dintre punctele cheie în reușita culturii de sorg îl reprezintă o erbicidare corespunzătoare. Aceasta se face în perioada cuprinsă între semănat și răsărit și/sau până la stadiul de 3-4 frunze.

Recoltare se face când bobul de sorg este copt. Chiar dacă planta este încă verde, pentru recoltare nu trebuie așteptată uscarea plantei. Umiditatea de păstrare a sorgului trebuie să fie de maximum 15%.

Un alt avantaj al sorgului este și acela că se pretează pentru cultura dublă. Soiurile precoce au un ciclu foarte scurt (de cca 90 de zile) care, în multe cazuri, poate fi utilizat în cultura dublă (de exemplu, după recoltarea orzului de toamnă).

De fapt, din multe puncte de vedere, tehnologia este asemănătoare celei de la porumb, plantă cu care, de altfel, sorgul seamănă destul de mult și la aspect. Pentru nespecialiști, diferențele încep să devină vizibile abia la maturitate, când se pot observa absența știuleților la sorg și prezența spicelor cu boabe în vârf.

Performanță energetică și cerere mult peste ofertă

Sorgul are o compoziție chimică asemănătoare cu cea a porumbului, dar cu un nivel de proteine mai ridicat. Pentru păsări este considerat a fi cereala cea mai energetică. Valoarea sa energetică se ridică la peste 3.750 – 3.820 kcal/kg SU, față de porumb, care atinge în jur de 3.725.

Un alt avantaj al sorgului îl reprezintă absența micotoxinelor. Anumite varietăți de sorg se disting și prin prezența în compoziție a unor coloranți, care se transmit cărnii animalelor și gălbenușului de ou. De aceea, sunt ferme care solicită în mod special asemenea boabe de sorg

În alimentația umană sorgul se distinge prin lipsa glutenului. Astfel devine o soluție pentru diversificarea hranei celor suferinzi de boala celiacă, tot mai numeroși în ultimii ani. Făina de sorg este bogată în proteine, în fibre, antioxidanți și fier. Este folosită pentru producerea de pâine, biscuiți, prăjituri sau alte produse de patiserie. Mai nou, s-au produs și floricele de sorg... Pastele din sorg au devenit un produs relativ obișnuit în Italia și Spania. De asemenea, din sorg se produc și băuturi alcoolice. Baijiu este un tip de rachiu tradițional în China, având la origine sorgul. În Spania, mărcile de bere „Ô de mila“ și „La gaia“ folosesc, în loc de orz, sorgul ca ingredient.

În România, așa cum spuneam, există culturi deja de mai mulți ani. Din păcate, producția, care se ridică la 6-7 tone boabe/ha, nu acoperă nici măcar necesarul intern. Dl Ionel Anghel, directorul general al Combavipor Galați, ne-a declarat: „Suntem unul dintre cei mai mari producători din țară de mălai și nutrețuri combinate. Realizăm tot felul de rețete, atât pentru industria alimentară, cât și pentru zootehnie. Ne-am dorit în toamna trecută 2.000 de tone de sorg boabe. Nu am avut de unde să le procurăm. Suntem în continuare deschiși să achiziționăm sorg, dar, deocamdată, nu avem oferte!“

Alexandru GRIGORIEV

Fermierii români din Transilvania vor fi premiați în cadrul Conferinței PRIA Agriculture care va avea loc la Cluj-Napoca în 8 mai 2019, la Grand Hotel Napoca, sala Viena, începând cu ora 9,30, organizată de PRIAevents. Ne-am bucura să dați curs invitației noastre și, astfel, să recunoaștem împreună eforturile făcute de fermierii români pentru agricultura din țara noastră.

Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania este un eveniment important pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

În cadrul acesteia vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români ce au investit multă muncă, resurse și experiența lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.  Au investit cunoștințe și energie pentru agricultura românească – motor extrem de important al economiei tării noastre. De asemenea, vom recunoaște meritele cercetătorilor și al celor care au avut un aport important pentru agricultura noastră.

Haideți să recunoaștem împreună eforturile făcute de fermierii români pentru agricultura din țara noastră!

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață, și finanțează programele dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.

Agricultura este ramura care contribuie la creșterea economică a țării noastre. Spre ex. țara noastră se află pe locul al doilea în UE ca producător apicol. La sfârşitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană.

Potențialul României în sectorul agricol este foarte mare și încă există loc de crestere. În continuare vom vedea  probleme cu care ne confruntăm, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești.

Foarte important este să vedem cum putem beneficia de PAC după 2020, cum atragem mai multe fonduri europene, cum avem rezultate bune, constante și sustenabilitate, cum creștem agricultura României.

Participați la cea mai importantă conferintă, cu festivitate de premiere pentru fermieri, destinată agriculturii în Cluj, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alături de fermieri, reprezentanți ai autorităților și presă.

Printre temele abordate se vor regasi

• Cum va arăta Politica Agricolă Comună după anul 2020?  Cum realizăm creşterea absorbţiei fondurilor europene?
• Cadastrul național. Cum ar trebui să arate legea fondului funciar? De când se va face identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole obligatoriu pe baza datelor cadastrale? Ce ar trebui schimbat la legea care a liberalizat piața funciară?
• Legea risipei alimentare. Cum se va aplica ea în România? Ce spun autoritățile? Dar toate celelalte părți implicate?
• Cum funcționează lanțul dintre producători, procesatori și retaileri
• Ce are trebui să aibă în vedere fermierii sau cooperativele atunci când se gândesc să stabilească parteneriate cu rețelele comerciale?
• Importanța produselor romanești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe partenerii locali ai rețelelor comerciale pentru a avea cat mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă?
• Care este strategia privind cercetarea pe termen lung?
• Sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole, ferme de animale, fructe și legume sau pajiști și pășuni?
• Agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă
• Diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor agricole; extinderea la nivel național sau internațional
• Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri în agricultură;
• Ajutoarele de stat in agricultură - cine poate beneficia de ele? Ce subvenții primesc fermierii români pentru Campania 2020?
• Cum pot ajuta bancile, societățile de leasing și fondurile de garantare la creșterea absorbției fondurilor UE?
• Care este rolul fondurilor de investiții destinate agriculturii?
• Activitatea agențiilor AFIR și APIA care au un rol esenţial în aplicarea Politicii Agricole Comune.

Lectorii invitați sunt: Călin FĂRGACIU - Membru Fondator al Cooperativei Someș Arieș; Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca; Istvan Valentin VAKAR –  Vicepreședinte, Consiliul Județean Cluj, Paul Rareș UIFĂLEAN – Director Executiv, Direcția pentru Agricultură a Județului Cluj; Valeriu TABĂRĂ – Președinte ASAS/Fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Alina POPESCU - Director Agenția Dej, CEC BANK; Felix ARION –  General Manager, Agro Transilvania Cluster; Prof. dr. Cornel CĂTOI - Rector, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca; Roxana VIDICAN – Decan, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca; Reprezentantul MEGA IMAGE; Sorin CIPLEA – Vicepreședinte, Cooperativa Agricola Lunca Somesului Mic; Nicolae TRITEAN – Director, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Turda; Ioan MERCA – Director Executiv,  Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Cluj  (APIA Cluj). Conferința va fi moderată de către Raluca VOIVOZEANU, CEO PRIA Conferences.

Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania fac parte din seria conferinţelor organizate de PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass - mediei. Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor bine documentate din cele mai reprezentative sectoare ale economiei.

 Mai multe detalii despre agenda evenimentului  Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania  şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe https://priaevents.ro.

Fermierii români din Banat vor fi premiați în cadrul Conferinței PRIA Agriculture care va avea loc la Timișoara în 10 aprilie 2019, la Hotel Continental, începând cu ora 9,30, organizată de PRIAevents. Ne-am bucura să dați curs invitației noastre și, astfel, să recunoaștem împreună eforturile făcute de fermierii români pentru agricultura din țara noastră.

Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Banat este un eveniment important pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

În cadrul acesteia vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români ce au investit multă muncă, resurse și experiența lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.  Au investit cunoștințe și energie pentru agricultura românească – motor extrem de important al economiei tării noastre. De asemenea, vom recunoaște meritele cercetătorilor și al celor care au avut un aport important pentru agricultura noastră.

Haideți să recunoaștem împreună eforturile făcute de fermierii români pentru agricultura din țara noastră!

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață, și finanțează programele dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.

Agricultura este ramura care contribuie la creșterea economică a țării noastre. Spre ex. țara noastră se află pe locul al doilea în UE ca producător apicol. La sfârşitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană.

otențialul României în sectorul agricol este foarte mare și încă există loc de crestere. În continuare vom vedea  probleme cu care ne confruntăm, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești.

Foarte important este să vedem cum putem beneficia de PAC după 2020, cum atragem mai multe fonduri europene, cum avem rezultate bune, constante și sustenabilitate, cum creștem agricultura României.

Cele 527.762 de hectare de teren arabil din Timiş pentru care s-au înregistrat recent cereri de plăţi reprezintă, comparativ cu anul trecut, o creştere a suprafeţei cu 2,38 la sută. E de bine atât în ceea ce priveşte mărirea suprafeţei totale cultivate, cât şi la capitolul financiar, deoarece va creşte proporţional şi absorbţia fondurilor europene, pe componenta plăţilor directe destinate fermierilor.

Centrul Judeţean Timiş al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a preluat, în intervalul 1 martie – 15 mai, 18.347 de solicitări de subvenţii pe unitatea de suprafaţă arabilă. Din nou s-a făcut simţit fenomenul concentrării suprafeţelor în exploataţii mai mari, acesta găsindu-şi expresia în aproximativ 200 de cereri în minus faşă de nivelul solicitărilor din 2017.

Printre temele abordate se vor regasi:

• Cum va arăta Politica Agricolă Comună după anul 2020?  Cum realizăm creşterea absorbţiei fondurilor europene?
• Cadastrul național. Cum ar trebui să arate legea fondului funciar? De când se va face identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole obligatoriu pe baza datelor cadastrale? Ce ar trebui schimbat la legea care a liberalizat piața funciară?
• Legea risipei alimentare. Cum se va aplica ea în România? Ce spun autoritățile? Dar toate celelalte părți implicate?
• Cum funcționează lanțul dintre producători, procesatori și retaileri
• Ce are trebui să aibă în vedere fermierii sau cooperativele atunci când se gândesc să stabilească parteneriate cu rețelele comerciale?
• Importanța produselor romanești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe partenerii locali ai rețelelor comerciale pentru a avea cat mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă?
• Care este strategia privind cercetarea pe termen lung?
• Sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole, ferme de animale, fructe și legume sau pajiști și pășuni?
• Agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă
• Diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor agricole; extinderea la nivel național sau internațional
• Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri în agricultură;
• Ajutoarele de stat in agricultură - cine poate beneficia de ele? Ce subvenții primesc fermierii români pentru Campania 2020?
• Cum pot ajuta bancile, societățile de leasing și fondurile de garantare la creșterea absorbției fondurilor UE?
• Care este rolul fondurilor de investiții destinate agriculturii?
• Activitatea agențiilor AFIR și APIA care au un rol esenţial în aplicarea Politicii Agricole Comune.

Lectorii invitați sunt:

Călin Ionel DOBRA– Președinte, Consiliul Județean Timiș; Reprezentant Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Valeriu TABĂRĂ – Președinte ASAS/Fost Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Prof.univ.dr. Cosmin Alin POPESCU- Rector,  Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului; Florin Marius FAUR – Director Executiv,  Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Timiș; Reprezentant CEC Bank; Gelu BARNA – Preşedinte, Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest, jud. Timiş; Adriana Szekely – Preşedinte, Cooperativa Agricolă TimlactAgro; Stelică Mălăeştean – Proprietar, Ferma Oveg; Prof.univ.dr.ing. Doru Ion PETANEC – Director, DJA Timiş. Conferința va fi moderată de către Raluca VOIVOZEANU, CEO PRIA Conferences.

Participați la cea mai importantă conferintă, cu festivitate de premiere pentru fermieri, destinată agriculturii în Timișoara, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alături de fermieri, reprezentanți ai autorităților și presă.

Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Banat fac parte din seria conferinţelor organizate de PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass - mediei. Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor bine documentate din cele mai reprezentative sectoare ale economiei.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului  Conferința PRIA Agriculture și PRIA Gala Fermierilor Români din Transilvania  şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe https://priaevents.ro

Piața echipamentelor agricole din România s-a mărit cu încă o companie renumită în fabricarea utilajelor performante.  Este vorba despre ARBOS EASTERN EUROPE, importatorul și distribuitorul exclusiv ARBOS în România, Bulgaria și Republica Moldova. De câțiva ani, investitorii dezvoltă cu succes afaceri în domeniul producției de cereale și culturi specializate și dețin compania AGROCONCEPT IMPEX, care importă și distribuie exclusiv brandul NEW HOLLAND în România. 

Istoria companiei începe în anul 1896, când familia Bubba începe într-un mic atelier din Santimento – Piacenza producția de echipamente agricole. În anul acela Pietro Bubba a realizat prima sa lucrare: o mașină de decorticat. Cu ajutorul fiilor săi Federico, Salvatore și Artemio, Pietro Bubba a creat primele sale mașini de treierat. În prezent, Strategia ARBOS GROUP și ARBOS EASTERN EUROPE pentru Europa de Est reprezintă o soluție unică pentru fermierii care caută o planificare optimă a investițiilor, oferind un raport calitate – preț foarte bun, cu soluții tehnice simple, dar moderne. Companiile se concentrează pe patru segmente diferite ale pieței: SMALL (Seria 2000 și 3000 de la 25 la 70 CP), cu un preț foarte competitiv, cu tehnologie modernă și garanție de 24 de luni. OPEN FIELD (serie 5000 de la 110 la 140 CP – și în curând până la 240 CP), o gamă complet nouă de tractoare care combină tehnologia modernă cu soluții simple și un preț competitiv, țintind o fiabilitate completă și o garanție de 36 de luni. SPECIALTY (fosta serie GOLDONI de la 20 la 110 CP), echipamente extrem de specializate pentru culturi de viță-de-vie, livezi, legume și culturi specializate și IMPLEMENT, o gamă completă, fostul brand MATERMACC, care, printre altele, include utilaje pentru pregătirea solului, semănători de precizie, mașini de erbicidat, semănători de prelucrare directă, sprayers.

„Suntem onorați să fim parteneri cu această organizație profesionistă și puternică. ARBOS Eastern Europe va deveni în curând un punct de referință pentru fermierii din această zonă a Europei, iar în 2019 ne așteptăm ca Europa de Est să devină cea mai importantă piață din lume pentru ARBOS“, explică directorul de vânzări, marketing și after-sales al ARBOS GROUPS Spa., Massimo ZUBELLI. 

În decembrie 2018 s-a semnat la București parteneriatul de distribuție exclusivă dintre ARBOS GROUP Spa. și ARBOS EASTERN EUROPE pentru brandurile de tractoare și utilaje agricole Arbos, Goldoni și Lovol. În foarte scurt timp, companiile ARBOS EASTERN EUROPE (România) și ARBOS BALKAN (Bulgaria) au creat o echipă profesionistă de vânzări și post vânzări și au demarat operațiunile comerciale.

„După succesul pe care l-am înregistrat cu fermele noastre și AGROCONCEPT, suntem foarte bucuroși să putem continua susținerea clienților noștri, oferindu-le o linie complementară de produse care completează gama noastră existentă. Grupul nostru consideră acest proiect ca fiind foarte atractiv, îndeplinind obiectivele noastre de expansiune regională și adăugând – pe lângă România – provocarea de a acoperi Bulgaria și Republica Moldova, două țări foarte promițătoare pentru sectorul agricol. Arbos Group Spa. s-a dovedit deja a fi un partener foarte valoros și suntem siguri de o colaborare de succes de lungă durată“, a declarat Tommaso SERRANO, CEO al ARBOS EASTERN EUROPE.

Ruxandra HĂBEANU

2018 a fost un an excelent pentru cultura porumbului inclusiv în județul Timiș. Fermierii au avut producții peste măsura așteptărilor, în unele cazuri duble față de cele obținute în campania agricolă 2017, una dezastruoasă după cum au declarat chiar ei.

Primul fermier campion din județul Timiș este Alexandru Mutulescu. Acesta lucrează aproximativ 2.000 ha, anul trecut a cultivat porumb pe 170 ha și a obținut 16.900 kg/ha cu hibridul P0216. “Am semănat porumbul după rapiță, însă am făcut greening (înverzire), astfel că în primăvară am dat un disc ușor doar pentru a toca cultura apoi am semănat cu o semănătoare foarte grea, în a doua jumătate a lunii aprilie. Am făcut 3 fertilizări, astfel că înainte de a toca cultura verde am aplicat 50 kg/ha de uree pentru a descompune plantele, apoi am aplicat pe rând 400 kg/ha de îngrășământ complex 27.13,5.0, iar la prașilă am mai aplicat nitrocalcar – 200 kg/ha, substanță brută. Am erbicidat o dată imediat după semănat și apoi o dată în vegetație în faza de 6 frunze. Cultura a primit un insecticid în data de 25 iunie și am prășit o singură dată în faza de 10-12 frunze. Am recoltat începând cu luna octombrie”, a declarant fermierul campion.

În 2018, fermier campion a devenit și Robert Ispan, care a cultivat hibridul P0937 și a obținut 16.000 kg/ha. “Anul trecut, după finalizarea campaniei de recoltat, am decis să predau ferma.  Producția de 16.000 kg/ha a fost uimitoare și pentru mine, dar chiar acesta a fost rezultatul real. Am avut în total 69 ha cu porumb, iar culturile premergătoare grâul și floarea-soarelui. Toate solele au fost arate, însă unele au fost și scarificate și am aplicat îngrășăminte complexe 300 kg/ha. În primăvară am pregătit terenul cu combinatorul, am aplicat pe rând îngrășăminte 20.20.0 - 280 kg/ha, asta la începutul lunii aprilie. La prășit am mai aplicat 250 kg/ha de azotat de amoniu și îngrășăminte foliare cu zinc și microelemente. Cultura a primit două erbicide, unul în preemergență și unul postemergență. Am recoltat în perioada optimă cu umiditatea de 16 %”, a specificat Robert Ispan.

Claudiu și Marian Pașca lucrează în cadrul a 3 societăți 550 ha, anul trecut au avut 50 ha cu porumb, au semănat hibridul P0412 și au obținut 15.880 kg/ha. “Planta premergătoare a fost rapița, așa că după ce am recoltat-o am discuit, apoi în toamnă am arat la aproximativ 28 cm. În primăvară, am aruncat pe arătură sare potasică – 120 kg/ha, apoi am mai aplicat 220 kg/ha de uree, substanță brută, iar ca lucrări am intrat pe sol cu discul și freza. La semănat, în prima decadă a lunii aprilie, am semănat printre primii la noi în  zonă, am optat pentru 56.000 b/g/ha și am aplicat îngrășământ complex 27.13,5.0 – 280 kg/ha. În faza de 4-6 frunze, când a mai plouat, am mai aplicat 220 kg/ha de azot. Am efectuat două treceri cu erbicide și am mai aplicat îngrășământ foliar cu zinc. Cultura nu a mai fost prășită pentru că s-a dezvoltat foarte repede și nu am mai avut cum să intrăm. Am început recoltatul încă din prima parte a lunii septembrie, dar parcela pe care am obținut 15.880 kg/ha a fost recoltată la finalul lunii. Anul acesta vom semăna 159 ha cu porumb, semănăm doar hibrizi Pioneer și am ales P0412, P9911, P9903, P0216, dar cel puțin un hibrid nou”, a declarat fermierul campion.

Hibridul P0023 i-a asigurat agricultorului Robert Cernescu 14.300 kg/ha și astfel a devenit și el fermier campion. “Lucrez 80 ha, iar porumb am avut anul trecut pe 15 ha, într-o singură parcelă. Am semănat după grâu, astfel că am arat din toamnă am fertilizat în 3 tranșe: 200 kg/ha DAP înainte se semănat, apoi la semănat am mai aplicat 250 kg/ha de uree, iar la prășit am mai aplicat 130 kg/ha. Am semănat în jurul datei de 15 aprilie, am erbicidat în două treceri și am recoltat în prima parte a lunii octombrie. Pentru această campanie am ales același hibrid pentru aproximativ 27 ha”, a precizat fermierul campion.

Fermier campion a devenit și domnul Gheorghe Gorban, care lucrează 250 ha, iar porumb a avut anul trecut pe 92 ha. Cele mai bune rezultate le-a obținut cu hibridul P0023, care i-a garantat producția de 13.863 kg/ha. “Am semănat fie tot după porumb, fie după floarea-soarelui și am arat încă din toamnă. În primăvară am aplicat pe unele parcele îngrășământ complex 18.46.0, iar pe altele am aplicat complex 20.20.0, după care am intrat cu combinatorul. Am semănat după data de 15 aprilie, atunci când am aplicat nitrocalcar – 200 kg/ha. Am aplicat un singur erbicid în vegetație, iar la prașilă, atunci când plantele aveau 6-8 frunze, am mai aplicat 120 kg/ha de uree. Am recoltat începând cu 15 octombrie. Pentru această primăvară am ales deja hibrizii P0023, P0216, P9415 și P9903, în total vor fi 110 ha”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că a avut parte de o campanie fără probleme și a obținut producții foarte bune, chiar dacă din luna august și până la recoltat nu a mai plouat.

Fermier campion a devenit și domnul Mircea Boteanu care a obținut 13.580 kg/ha cu hibridul P0412. “Lucrez 130 ha, porumb am avut în 2018 pe 60 ha și am semănat după păioase. Așa că am arat la 32 cm și am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 180 kg/ha. În primăvară am intrat de două ori combinatorul și am aplicat uree – 300 kg/ha. După aceea am semănat în cea de a doua jumătate a lunii aprilie, o parte dintre culturi a fost erbicidată preemergent și o parte am intervenit în vegetație cu o altă trecere, a depins de solă. Cultura a mai primit un îngrățământ foliar cu zinc, în faza de 4-8 frunze, atunci când am și erbicidat. În faza de 10-12 frunze cultura a fost prășită. Aceasta a fost tehnologia, apoi pe finalul lunii septembrie am recoltat. În această primăvară voi semăna aproximativ 70 ha, am ales doi hibrizi Pioneer și doi de la o altă companie”, a precizat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că hibridul P0412 solele semănate anul trecut cu hibridul P0412 au avut o evoluție foarte bună, dovadă fiind și producția mulțumitoare pe care a obținut-o.

Un alt fermier campion din județul Timiș este domnul Ioan Sîrbu, care a cultivat hibridul P9903 și a obținut 13.535 kg/ha.

Cu producția de 12.800 kg/ha, obținută cu hibridul P0023, fermier campion a devenit și Gabriel Ivănușcă. “Anul trecut am semănat 10 ha cu hibridul P0023, am avut o producție bună cu el, chiar și în 2017 când a fost un an dezastruos pentru porumb în zona noastră. Am semănat fie tot după porumb, fie după grâu, așa că am arat din toamnă, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat în  a doua jumătate a lunii aprilie, atunci când am aplicat și îngrășământ complex 20.20.0 combinat cu azot, în total 300 kg/ha, dar și îngrășământ microgranulat -18 kg/ha. Imediat după semănat am erbicidat, apoi în stadiul de 4-6 frunze am aplicat al doilea erbicid, iar la prașilă, în faza de 8-10 frunze, am mai aplicat 170-180 kg/ha. Aceasta a fost toată tehnologia, după care am recoltat la sfârșitul lunii septembrie”, a afirmat fermierul campion.

Domnul Marius Mureșan este un alt fermier campion din vestul țării. Acesta a obținut 12.400 kg/ha cu hibridul P9911 și 10.600 kg/ha cu hibridul P0216. “Lucrăm 1.200 ha, iar cu porumb am semănat anul trecut 250 ha, după floarea-soarelui și grâu. Am arat din toamnă, apoi în primăvară am discuit, am aplicat îngrășământ complex 15.15.15 – 200 kg/ha și am intrat cu combinatorul. La finalul lunii martie, început de aprilie am semănat 68.000 b.g./ha. Cultura a primit un singur erbicid, iar în faza de 7-8 frunze am mai aplicat 100 kg/ha de azot. La finalul lunii septembrie am recoltat, iar în acest an voi semăna porumb pe 150 ha și am ales hibrizii P9911, hibrid de bază, și P0268”, a punctat fermierul.

Luna octombrie a anului curent a marcat un eveniment deosebit de interesant pentru câțiva dintre fermierii români fideli mărcii Case IH. Experiența inedită s-a desfășurat pe parcursul a trei zile în capitala austriacă Viena și în Sankt Valentin deopotrivă, localități care au o distanță de aproximativ 140 km între ele. În aceste împrejurări, partenerii Titan Machinery România au avut oportunitatea de a gusta din cultura austriacă în cele mai diverse forme, de la gastronomie la arhitectură, de la muzică la tehnologie, de la sociologie la infrastructură ș.a. Alături de o parte din echipele organizatoare ale CNH Industrial și Titan Machinery România, atmosfera a fost una destinsă, de socializare și schimb de informații, iar pe alocuri încântătoare, spre bucuria celor prezenți. Punctul culminant al acestui eveniment l-a reprezentat pășirea fermierilor români pe covorul roșu, întins special la uzina de tractoare din Sankt Valentin.

Ca atare, invitații noștri au participat la o prezentare a platformei industriale din localitate, prin care au aflat în premieră o serie de informații despre această uzină de tractoare, apreciată ca fiind una dintre cele mai moderne la nivel mondial. Apoi, au avut ocazia inedită de a observa pas cu pas, alături de un ghid, o parte din întregul proces de asamblare a tractoarelor Case IH cu puteri de până la 300 de cai din clasele Luxxum, Puma și Optum. Astfel, oaspeții români au descoperit cele mai moderne sisteme și metode de fabricare, care poartă steagul excelenței austriece și de care beneficiază astăzi industria agricolă mondială. Vizita la fabrică s-a încheiat printr-o rundă de operare tractoare, dedicată fiecăruia dintre cei prezenți în parte, pe platforma de testare din curtea uzinei.

În fabrica din Sankt Valentin lucrează un personal calificat (ingineri și muncitori) şi pasionat de ceea ce face. De asemenea, fabrica beneficiază de un centru de formare tehnică, unde se pregătesc mecanicii care asigură pentru fermierii din România suportul tehnic în teritoriu. Pe de altă parte, liniile de montaj ultramoderne produc 28 de modele diferite de tractoare, cu puteri cuprinse între 86 şi 300 CP, iar 90% dintre tractoarele produse la Sankt Valentin sunt destinate exportului, făcându-se astfel cunoscute în întreaga lume prin calitatea, precizia şi excelenţa tehnică desăvârşită. Tractoarele pleacă atât spre Uniunea Europeană, cât și către câteva țări adiacente care nu sunt în Uniunea Europeana: Ucraina, Serbia, Muntenegru ș.a.m.d. Însă, tractoare produse în Sankt Valentin ajung până în Australia sau Noua Zeelandă. În fiecare zi, în cele 8 ore de lucru, în interiorul uzinei se mișcă 300 de tone de materiale, piesele care intră în uzină și apoi ies drept tractoare finite.

Fiecare dintre tractoarele produse în Sankt Valentin, Austria au cel puțin 6.400 de specificații diferite. Să ne închipuim ce înseamnă faptul că pe un tractor Luxxum există 6.400 de alegeri în ceea ce privește tipul de cutie de viteze, tipul de frâne, tipul de cabină, tipul de instalație de aer condiționat ș.a.m.d. Toate aceste specificații diferite definesc unul dintre tractoarele din clasele Luxxum, Puma și Optum care sunt fabricate aici, în Sankt Valentin. Când se face referire la orice tractor produs la Sankt Valentin, remarcăm circa 7.300 de subansamble diferite, montate în această localitate. Nu este vorba de numărul total de piese pe care îl are un tractor, pentru că acesta este mult mai mare, ci de numărul de unități diferite care sunt asamblate pentru fiecare tractor în localitatea Sankt Valentin.

Circa 10.000 de tractoare se produc anual în această uzină, într-o medie care include atât anii cu o producție de criză (2008-2009), dar și cei cu o producție ridicată, cum ar fi ultimii ani. Încă de la începuturile uzinei din 1947 vorbim de peste 600.000 de tractoare care au părăsit porțile acestei uzine. Pentru o imagine completă a standardelor înalte de producție de care dispune marca americană Case IH vom pune pe tapet și celelalte fabrici ale utilajelor acestui producător.

Fabrica din orașul Grand Island, Nebraska, SUA este locul de producție a combinelor Axial-Flow®. Reprezintă Centrul de Excelenţă al Combinelor din America de Nord aparţinând companiei CNH Industrial. În componenţa fabricii din Grand Island intră câteva secţii, între care se remarcă cea de producţie, sudură, vopsitorie şi montaj. Fiecare dintre aceste secţii beneficiază de cele mai moderne tehnologii în domeniu: sistem de vopsire cu pulberi în câmp electrostatic, celule laser, roboţi pentru sudură şi sisteme de testare wireless.

Fabrica din orașul Racine, Wisconsine, SUA este locul de producție a tractoarelor Magnum®. Fabrica, care se întinde pe o suprafaţă de 595.000 mp, este locul de producţie a tractoarelor din seria Magnum. Tot aici sunt fabricate şi transmisiile combinelor Axial-Flow®, culegătoarelor de bumbac Cotton Express, precum şi punţile motrice şi supapele motoarelor care echipează tractoarele Case IH Steiger 4WD (cu tracţiune integrală).

Fabrica din Fargo, Dakota de Nord, SUA este locul de producție a modelelor de tractoare Steiger® și Quadtrac®. Înfiinţată de fraţii Steiger în anii 1960, fabrica din Fargo (Dakota de Nord) produce tractoarele din seria Steiger 4WD (cu tracţiune integrală), încărcă­toare frontale şi echipamente bidirecţionale.

Brandul Case IH, ce reprezintă tradiţia pură a leadership-ului, a pus în mişcare sectorul agricol timp de mai bine de 170 ani. Punctul cul­minant al istoriei Case IH este reprezentat de unirea eforturilor unor mari companii şi mărci de utilaje agricole, între care se remarcă Case, International Harvester şi David Brown, pentru a numi doar câteva dintre acestea. Fiecare dintre aceste mărci a jucat un rol important în istoria şi evoluţia Case IH. De-a lungul anilor, multe lucruri s-au schimbat, dar legendarul brand, a cărui culoare reprezentativă este roşu, şi-a asumat întotdeauna angajamentul de a asigura succesul producătorilor agricoli din toate colţurile lumii.

Bogdan Constantin, PR & Communication Specialist