Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a anunțat deunăzi vreme că a fost transmisă, pentru validarea de către Agenția Națională de Achiziții Publice, documentația pentru licitația destinată execuției lucrărilor tronsonului Ploiești (Dumbrava)-Buzău a autostrăzii A7, care face legătura între București (prin nodul la autostrada A3, de la Dumbrava) și nordul Moldovei.

Drulă a precizat: „După validarea de către ANAP, licitația pentru execuția lucrărilor, adică efectiv construire, va fi publică pe SICAP pentru depunerea de oferte. Imediat după semnarea contractului, constructorul va putea intra în teren.„ Termen de execuție a lucrărilor este de 20 de luni. Autostrada este împărțită în 3 loturi: Nod Dumbrava pe A3 București până la Mizil-21km; Mizil până la Pietroasele-28,35km; Pietroasele până la Buzău-13,90km.

Pe aceste tronsoane sunt prevăzute 6 noduri rutiere, 42 de poduri/ pasaje /viaducte, 4 parcări/spații de servicii și 2 centre de întreținere, perdele forestiere de-a lungul întregii autostrăzi și stații de încărcare pentru vehicule electrice.

Costurile, care vor fi suportate din banii PNRR, ajung la 5 miliarde de lei. Cel mai scump dintre sectoare este cel Prahova, estimat la 1,6-1,95 miliarde de lei.

Urmează Mizil-Pietroasele, cu 1,47 până la 1,74 miliarde de lei și Pietroasele-Buzău, cu 1,16 până la 1,37 miliarde de lei.

De 10-15 ani se discută, se iau angajamente, se scriu și se rescriu studii de fezabilitate, se anunță licitații sau predarea terenurilor de la o instituție la alta pentru un drum de legătură peste munți, care să lege Brașovul de Prahova pe varianta Brădet-Valea Doftanei. Șoseaua, se spune, va prelua traficul de pe DN1A București-Brașov, până când se va construi autostrada Comarnic-Brașov. Dacă se va mai construi vreodată... În prezent, alternative la circulatul drum de pe Valea Prahovei ar fi prin Cheia (Prahova) și Moroeni (Dâmbovița).

Așadar, dacă ar fi să dăm crezare că lucrurile vor funcționa de data aceasta, Compania Națională de Investiții a anunțat că a preluat construirea acestui drum. Deocamdată a semnat contractul de proiectare pentru realizarea studiului de fezabilitate în vederea, cităm, „a reabilitării și modernizării DJ 102 I, Valea Doftanei (județul Prahova) – Brădet (județul Brașov)“. În cadrul contractului finanțat de CNI se vor realiza, pe lângă studiul de fezabilitate (SF) necesar asfaltării celor 24 de km de drum, și celelalte studii necesare întocmirii documentației de aprobare a indicatorilor tehnico-economici.

Valoarea contractului este de 2,79 milioane de lei, iar durata de realizare a serviciilor de proiectare este de 4 luni. Finanțarea viitorului obiectiv de investiții va fi asigurată de către CNI. (I.B.)

Autoritățile publice ale județului Călărași descriu zona ca având trei avantaje competitive: situarea la granița cu Bulgaria, relația rutieră București-Constanța, parte a coridorului paneuropean 4 și Coridorul Dunării 7, ce interconectează cele 14 țări riverane fluviului. Întrebare: a fructificat județul pe deplin cele trei atuuri? Răspunsul încercăm să-l aflăm astăzi.

Suprafața Călărașului este de 5.088 kmp (2,1% din teritoriul României), ocupând locul 28 ca mărime în rândul județelor țării. Populația numără 308.655 de locuitori (1,64% din populația țării): 38,45% din populație trăiește în mediul urban (Călărași, Oltenița, Budești, Fundulea și Lehliu-Gară) și 61,55% în mediul rural (50 de comune), gradul de urbanizare fiind sub media națională.

Infrastructură generală deficitară

Prima reacție când vizităm un loc, un oraș, o comună, o stațiune turistică sau cu pretenții turistice este să ne uităm la drumuri, la modul în care sunt întreținute spațiile din fața gospodăriilor, parcuri, spații verzi, clădiri. Apoi ne interesăm de gradul de conectare la utilități, respectiv apă, canalizare, gaze, de felul în care arată școlile, sistemul de sănătate etc. Toate acestea vorbesc despre puterea economică a unei zone. Ei bine, județul Călărași nu creează, fie și statistic, impresia că ar fi realizat foarte multe în 30 de ani. Sau în 14 ani de acces la fondurile europene.

• Drumuri. Institutul Național de Statistică ne spune că, la sfârșitul anului 2018, ultimul de raportare integrală, județul dispunea de o rețea rutieră de 1.346 km, din care 104 km autostrăzi, 397 km drumuri naționale, 684 km drumuri județene și 161 km drumuri comunale. 195 km de drumuri (14,48% din total rețea) erau ori sunt din pământ, iar 239 km (17,75%) – din pietriș. Ar rezulta așadar că 400 km, respectiv, 29,71% din șosele, sunt încă nemodernizate. La acestea se adaugă o rețea de 331 km de străzi orășenești, din care modernizate sunt numai 252 km de artere (76,13%).
• Apă potabilă. Aparent, la acest capitol, lucrurile stau extrem de bine. Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabilă este de 1.403,3 km, din care în mediul urban 274,1 km, iar numărul de localități cu rețea de apă în sistem centralizat este de 50, dintr-un total de 55 de unități administrativ-teritoriale (90,90%). Dar, cu privire la mediul urban, în două din cele cinci orașe procentul de racordare a populației la sistemul centralizat de alimentare cu apă este unul minor, respectiv 5% la Fundulea și 4,1% la Budești. Nu se spune care este situația în toate cele 160 de sate arondate comunelor (152 de sate) sau orașelor (8 sate).
• Canalizare. Județul dispune de o rețea de colectare și epurare a apelor uzate de 354 km, repartizată în cinci orașe, dar cu procente de deservire a populației cuprinse între 2,29% în Budești și 64,89% în municipiul Călărași, și 8 comune, rezultând un procent la nivel de județ de 23,63%%.
• Gaze. Sistemul de alimentare cu gaze este prezent în 13 localități (354,4 km de rețea), din care 4 orașe (fără Budești) și 9 comune, procentul la nivel de județ fiind de 23,63%.
• Școli. La acest capitol reținem o singură informație de la sfârșitul anului 2019 a Inspectoratului Școlar Județean: „Numărul total de clădiri în care funcționează unitățile de învățământ din județul Călărași este 351, din care 33 de clădiri necesită reparații, opt clădiri noi sunt aflate în curs de execuție, în 32 de clădiri se execută lucrări de reabilitare, consolidare, extindere, reparații capitale, iar 20 au grupul sanitar în curte.”
• Sănătate. Județul dispune de 5 spitale, cu ambulatorii integrate, 3 dispensare umane, 14 cabinete de medicină generală, 125 cabinete de familie, 82 de cabinete stomatologice, 36 de laboratoare generale, 96 de farmacii, 1.224 de paturi de spital.

Al șaselea cel mai mic PIB din țară

Ca dezvoltare economică, potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, județul Călărași a avut, în 2019, un Produs Intern Brut de 9.666 milioane de lei, ceea ce înseamnă 7,5% din PIB-ul regiunii Sud-Muntenia și 0,9% din PIB-ul național. Față de perioada anterioară, PIB-ul a înregistrat o evoluție de 8,4%, dar între județe, ca valoare absolută, înseamnă al șaselea cel mai mic PIB din România, după judeţul Covasna, Sălaj, Mehedinți, Ialomița și Tulcea. Produsul Intern Brut pe locuitor, exprimat de data aceasta în euro, s-a situat la 7.224 euro, respectiv, 78,32% față de valoarea înregistrată la nivel de regiune (9.223 euro) și 63,74% din PIB-ul/locuitor la nivel național (11.333 euro). PIB-ul /cap de locuitor situează Călărași pe locul 35 în țară, înaintea județelor Botoșani, Neamț, Suceava, Vaslui, Teleorman, Mehedinți și Olt. În ordine, contribuția la PIB revine activităților din servicii și comerț, industrie, tranzacții și agricultură. Vorbind despre sectorul agricol, în Strategia de dezvoltare a județului se arată: „Potențialul natural, economic și uman de care dispune județul face ca agricultura să constituie un sector de bază în economie, aceasta fiind susținută atât de ponderea populației ocupate (peste 50%), cât și de ponderea suprafeței agricole (de 84%) din total suprafață. Pentru Călărași, agricultura – ramură care asigură hrana populației și importante cantități de materii prime pentru industria alimentară și nealimentară – este una dintre cele mai importante resurse ale dezvoltării, cu condiția să devină competitivă în privința calității produselor și nivelului prețurilor.” De altfel, cele mai multe întreprinderi active sunt concentrate în domeniul agriculturii, urmate de cele din următoarele domenii: comerț, industrie, construcții și servicii. Cât privește turismul, deși are deschidere la Dunăre și locuri fascinante (rezervația naturală avifaunistică Iezer-Călărași, ostroavele Ciocănești, Haralambie și Șoimul), un port altădată de referință (Oltenița), situri arheologice și monumente istorice de importanță națională, acesta este aproape inexistent. Cifrele o arată de la sine: 30 de structuri de primire turistică (0,35% din numărul de unități la nivel național); 894 locuri de cazare (0,23% din totalul la nivel național); 22.357 sosiri în structurile de cazare turistică (0,17% din numărul de sosiri la nivel național); 54.664 de înnoptări în structurile de cazare (0,19% din total național.

Maria Bogdan