Membrii consorțiului de inovare digitală Wallachia eHub au efectuat în județele Dâmbovița și Prahova primele experimente dedicate transformării verzi și digitale, respectiv utilizarea tehnologiilor digitale integrate în drone pentru susținerea practicilor agroecologice.

Experimentele au fost coordonate de clusterul Danube Engineering Hub, USH Pro Business și Asociația Inter-Bio și s-au derulat în localitățile Ion Luca Caragiale și Bucov, vizând plantații ale unor ferme ecologice, precum MerryBerry și pășuni din zona Dealu Frumos. În cadrul experimentelor au fost testați anumiți parametri, precum recunoașterea timpurie prin analiză spectrală a stării de sănătate a plantelor, intervenția precisă cu biostimulatori sau apă în acele zone identificate ca afectate, tratarea cu noi tipuri de fertilizatori a culturilor și pășunilor. La experimente au participat producători de drone sau de servicii digitale aferente testărilor cu drone („Drone profesionale“, „Top Servicii Drone“), producători de fertilizatori și biostimulatori ecologici („Agro Danubius Trading“, membru Inter-Bio), autorități publice (conducerea primăriei Bucov), fermieri, cercetători, ofertanți de servicii financiare.

„Suntem încântați că acest model de testare, înainte de a investi (test before invest), devine o practică a centrului nostru de digitalizare prin contribuția membrilor clusterului Danube Engineering Hub, care vor combina în viitor acest tip de intervenție cu soluții de engineering și geospațiale“, a declarat prof. univ. Irina Rădulescu, manager cluster Danube Engineering Hub.

„Vom urmări evoluțiile în aceste teste prin monitorizarea vegetației din zonele testate și vom continua experimentele noastre, intenționând să dezvoltăm caravane de ofertare tehnologică dedicate dezvoltării rurale, agroecologiei și comunităților inteligente. De asemenea, vom lansa oferte de acest gen la evenimentele noastre de la Jupiter (Forum Smart Village) din iulie 2023 și Sinaia (Conferința Internațională InnopRo) din noiembrie 2023“, a declarat Costin Trandafir, manager compania Heveco și președinte Danube Engineering Hub.

„Tranziția verde și digitală este un obiectiv asumat în cadrul activităților noastre către care converg mai multe proiecte europene. Pe lângă proiectul de transformare digitală Wallachia eHub, derulăm proiecte dedicate agriculturii ecologice, agroecologiei (Agroecology-Transect, Organic Target4EU, Prosme) în care principalii beneficiari sunt structurile de piață (fermieri, asociații, clustere) din domeniul producției, procesării și comercializării agroalimentare, precum și autorități publice locale. Pentru acești beneficiari, noile practici agricole implică nu doar respectarea unor noi norme de agroecologiei, ci și utilizarea în acest scop a tehnologiilor digitale“, a declarat Costin Lianu, președinte Asociația Inter-Bio, director general USH Pro Business și coordonator al proiectelor europene sus-menționate.

(I.B.)

Agricultura regenerativă este o alternativă promițătoare, care satisface nevoile alimentare ale planetei fără a compromite capacitatea acesteia de a asigura hrana în viitor. În timp ce agricultura convențională s-a bazat pe arătură, îngrășăminte chimice și monoculturi care au dus la eroziunea solului și la pierderea fertilității, practicile regenerative oferă o alternativă durabilă. Agricultura regenerativă presupune folosirea solului arabil, reducând în același timp la minimum eroziunea sau pierderea de nutrienți. De asemenea, se bazează pe tipuri și specii de culturi diversificate pentru a se adapta la condițiile de mediu în schimbare și pentru a reduce riscurile legate de atacurile și focarele de dăunători.

Agricultura regenerativă schimbă modul în care sunt produse alimentele și are un impact major asupra sistemului alimentar. Timp de mulți ani, practicile agricole au fost axate pe maximizarea randamentelor și a profiturilor, adesea în detrimentul mediului. În prezent, există sute de seturi de date eterogene și nestandardizate, iar numărul acestora este în continuă creștere odată cu lansarea unor noi constelații de sateliți, cu adoptarea tot mai frecventă a dronelor în agricultură și cu instalarea de senzori pe mașinile agricole.

Agricultura regenerativă este o nouă abordare a agriculturii care se concentrează pe refacerea solului, pe îmbunătățirea gestionării apei și pe crearea unui sistem alimentar mai durabil. De asemenea, reprezintă o abordare holistică a agriculturii care urmărește să îmbunătățească sănătatea solului și gestionarea apei, reducând în același timp la minimum inputurile și impactul agriculturii asupra mediului. Ea se bazează pe principiile agriculturii de conservare, care include rotația culturilor, culturile de acoperire și agricultura fără arătură. Aceste practici contribuie la îmbunătățirea structurii și fertilității solului, la prevenirea eroziunii și la reducerea dependenței de îngrășăminte și pesticide sintetice.

Practicile digitale sunt folosite de fermieri pentru a-și îmbunătăți practicile de agricultură regenerativă. Prin utilizarea unor tehnologii precum senzorii, dronele și analiza datelor, fermierii pot înțelege mai bine condițiile solului și ale apei din fermele lor și pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor lor. De asemenea, fermierii folosesc agricultura digitală pentru a-și îmbunătăți gestionarea culturilor și pentru a-și optimiza randamentele.

Într-o lume în continuă schimbare, provocările climatice cresc presiunea bolilor și a dăunătorilor, iar Corteva lucrează continuu pentru a pune la dispoziția fermierilor noi produse,cu rate de utilizare mai mici, moduri de acțiune noi și suplimentare și o amprentă globală mai mică asupra mediului. Cu cât fermierii au mai multe opțiuni, cu atât pot lua decizii mai bune pe termen lung în folosul terenului agricol.

Pe segmentul de agricultură digitală, Corteva Agriscience a lansat anul trecut în România aplicația digitală Granular Link. Fiind a doua țară din Europa, după Spania, care a implementat această soluție digitală, ne consolidăm astfel angajamentul față de fermierii români de a oferi instrumente utile și simple, care aduc o reală valoare în luarea deciziilor în domeniul agriculturii.

Granular Link este o soluție 360 care combină expertiza agricolă a companiei Corteva cu cea mai recentă tehnologie. O aplicație mobilă capabilă să gestioneze toate informațiile agronomice ale unei soluții agricole digitale complete, oferind informații inteligente, cu recomandări și alerte privind nevoile culturilor, împreună cu supravegherea dăunătorilor și bolilor, precum și hărți VRA. În plus, Granular Link oferă cele mai detaliate și precise informații datorită imaginilor satelit de cea mai înaltă rezoluție disponibilă pe piață pentru monitorizarea culturilor.

Practicile digitale pot contribui, de asemenea, la îmbunătățirea sănătății solului și a gestionării apei. De exemplu, agricultura de precizie poate fi utilizată pentru a monitoriza nivelul de umiditate a solului și pentru a ajusta sistemele de irigare în consecință. Acest lucru poate contribui la reducerea consumului de apă și la îmbunătățirea calității apei în zonele în care apa nu este suficientă. În plus, practicile digitale pot fi utilizate pentru a optimiza rotația culturilor și selecția culturilor de acoperire, contribuind astfel la îmbunătățirea structurii și fertilității solului.

Viitorul datelor agricole digitale este foarte promițător. Prin valorificarea tehnologiilor de date mari, fermierii pot obține informații fără precedent despre fermele lor și pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor. Aceste date pot fi utilizate pentru a crea modele predictive care îi pot ajuta pe fermieri să își optimizeze producția și să își îmbunătățească randamentele. În plus, aceste date pot fi utilizate pentru a înțelege mai bine impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii și pentru a-i ajuta pe fermieri să se adapteze la condițiile în schimbare.

Schimbarea de paradigmă a practicilor regenerative schimbă modul în care ne gândim la producția alimentară. Prin trecerea la practici agricole regenerative, fermierii pot reduce impactul asupra mediului, pot îmbunătăți sănătatea solului și gestionarea apei și pot crea un sistem alimentar mai durabil. Lumea digitală a făcut ca agricultura să fie mai ușoară, mai eficientă și mai durabilă. Prin adoptarea practicilor digitale, fermierii își pot îmbunătăți randamentele și pot crea un viitor mai durabil pentru producția de alimente.

Ferdinand TATU, Digital Agronomy Manager pentru Corteva Agriscience România

În fiecare an, aproximativ 200.000 de oameni mor din cauza otrăvirii cu pesticide în întreaga lume, un număr mare dintre aceștia căzând pradă pulverizării directe cu aceste substanțe chimice. Organizația Națiunilor Unite a lansat un raport în anul 2017, atrăgând atenția publicului asupra acestui aspect ignorat de mult timp. Expunerea toxică la pesticide ar putea provoca probleme de sănătate, de la cancer, sterilitate, malformații congenitale și până la tulburări neurologice. „În unele țări, otrăvirea cu pesticide depășește chiar și decesele cauzate de bolile infecțioase“, se menționează în acel raport.

Intoxicarea cu pesticide a fost, timp de milenii, o reală problemă pentru fermierii din întreaga lume. Cu toate acestea, nu a apărut nicio soluție eficientă până în ultimii ani, când oamenii de știință au început să folosească roboți automatizați în agricultură. Un exemplu elocvent în acest sens este China.

China are aproximativ 134,86 milioane de hectare de teren arabil, potrivit Ministerului Resurselor Naturale al țării, dintre care 66% sunt extinse în regiuni deluroase și muntoase, precum și pe platouri.

Când o echipă s-a îndreptat către plantațiile de nuci de betel din Hainan, care reprezintă aproximativ 95% din recolta totală a țară, au descoperit că fermierii de acolo trebuiau să țină un stâlp de 10 metri pentru a pulveriza pesticide pe respectivele nuci de betel, printr-un sistem agățat undeva la înălțime. Produsele chimice se scurgeau în jos, expunând fermierii la efecte toxice. În plus, pesticidele nu au fost atât de eficiente. Este de menționat și faptul că acest fruct tropical oferă o sursă majoră de venituri generațiilor de fermieri din această provincie din sudul Chinei. În prezent, 2,3 milioane de fermieri cultivă această cultură, în ciuda pericolelor pentru sănătatea lor.

Zorii unei noi ere

Introducerea dronelor de praf de culturi i-a liniștit pe cultivatorii de nuci de betel de acolo. Cu cât panta este mai abruptă, cu atât este mai periculos pentru fermieri să pulverizeze pesticide pe culturile lor. Practic, aceștia trăiesc „la mila naturii“. În estul Chinei, pe plantațile din Zhejiang, unde dealurile ocupă 70% din suprafața sa terestră, drona mărește eficiența fermierilor de nuci de pecan cu un factor de 20% și reduce forța de muncă intensivă cu 90%, potrivit fermierilor.

De exemplu, anul trecut fermierii care au avut culturi de nuci de pecan au gestionat acolo 1.000 de mii (66,6 hectare) de teren pentru a lucra, dar anul acesta pot lucra 3.000 mii. Tehnologia eliberează fermierii de munca intensivă pentru a se concentra pe adăugarea unei valori mai mari producției. Experiența pe care o câștigă din cultivarea nucilor de pecan poate fi, prin urmare, utilizată mai departe în lanțul de aprovizionare, de la procesare la vânzarea nucilor.

Drona autonomă a crescut în popularitate pe piețele de peste mări în ultimii ani deoarece a făcut munca la fermă mai sigură și mai ușoară. Folosirea dronelor în loc de oameni pentru pulverizarea substanțelor chimice a atenuat expunerea cronică a fermierilor la toxine atât în ​​țările sărace din agricultură, cât și în lumea dezvoltată.

Produsele au fost exportate către o serie de țări nu doar în țările adiacente din Asia de Sud-Est, cum ar fi Thailanda, India și Japonia, ci și către Brazilia – al doilea cel mai mare exportator de porumb din lume și SUA, unde fructele și nucile sunt cultivate de mulți fermieri.

În contextul mondial, pandemia a alimentat și mai mult cererea de drone. Anterior, Statele Unite nu aveau forță de muncă pentru a ieși pe terenurile agricole, așa că au importat muncitori din Mexic pentru a face față deficitului. Anul acesta, COVID-19 și politicile stricte de imigrație au agravat și mai mult lipsa forței de muncă. În California deluroasă, care găzduiește 11.462 de ferme de struguri, comanda pentru drone a crescut considerabil în această primăvară.

În timp ce compania de tehnologie lucrează zi și noapte pentru a crește producția, inginerii și oamenii de știință cu experiență în tehnologie din șapte țări colaborează pentru a perfecționa această dronă mică, cu aspect simplu, în timp ce lucrează la cercetare și dezvoltare în domeniile vizuale, control automat, inteligența artificială, precum și protecția plantelor.

Eforturile lor sunt conduse de o firmă de tehnologie chineză. Acum, când agricultura se confruntă cu un impuls enorm la nivel mondial, concentrarea pe mașinile agricole inteligente ar putea fi o șansă pentru China să preia conducerea.

Anca Lăpușneanu

Publicația Science Daily notează o tehnică neobișnuită de polenizare. În Japonia, bulele de săpun au polenizat o livadă de pere fără a deteriora florile delicate.

Bulele de săpun au facilitat polenizarea unei livezi de pere, livrând boabe de polen către flori țintite, demonstrând că această tehnică capricioasă poate poleniza cu succes plantele fructifere. Studiul sugerează că bulele de săpun pot prezenta un complement tehnologic scăzut la tehnologia de polenizare robotizată, concepută pentru a completa munca albinelor dispărute.

Bulele de săpun au facilitat polenizarea unei livezi de pere, livrând boabe de polen către flori țintite, demonstrând că această tehnică capricioasă poate poleniza cu succes plantele fructifere. Studiul, de la Institutul avansat de știință și tehnologie din Japonia, din Nomi, Japonia, publicat pe 17 iunie în revista iScience, sugerează că bulele de săpun pot prezenta un complement de tehnologie scăzută la tehnologia de polenizare robotizată, concepută pentru a suplimenta munca albinelor dispărute.

drona

"Pare oarecum fantezie, dar bula de săpun funcțională permite polenizarea eficientă și asigură calitatea fructelor care este aceeași ca și la polenizarea convențională a mâinilor", spune autorul principal Eijiro Miyako, profesor asociat la Școala de Știința Materialelor din Japonia, Institutul avansat de știință și tehnologie. "În comparație cu alte tipuri de polenizare la distanță, bule de săpun funcționale au o potențialitate inovatoare și proprietăți unice, cum ar fi livrarea eficientă și convenabilă a boabelor de polen la florile țintite și o flexibilitate ridicată pentru a evita deteriorarea acestora."

Miyako și colegii au publicat anterior un studiu în revista Chem, în care au folosit drone mici de jucărie pentru a poleniza florile înflorite. Dar, deși drona avea doar doi centimetri lungime, cercetătorii s-au străduit să o împiedice să distrugă florile, în timp ce se cobora în ele. În timp ce căuta o tehnică de polenizare artificială mai prietenoasă cu florile, Miyako a găsit-o în timp ce petrecea o zi în parc pentru a sufla bule de săpun, împreună cu fiul său. Când una dintre bule s-a ciocnit de fața fiului său - un accident previzibil fără vătămări - Miyako și-a găsit inspirația.

După ce au confirmat, prin microscopie optică, că bulele de săpun ar putea, de fapt, transporta boabe de polen, Miyako și Xi Yang, coautorul său în cadrul studiului, au testat efectele a cinci agenți tensioactivi disponibili comercial asupra activității polenului și formării de bule. A-20AB a câștigat peste concurenții săi, facilitând o mai bună germinare a polenului și creșterea tubului care se dezvoltă din fiecare bob de polen după ce este depus pe o floare. Pe baza unei analize de laborator a celor mai eficiente concentrații de săpun, cercetătorii au testat performanța boabelor de polen de pere într-o soluție de 0,4% A-20AB cu bule de săpun cu un pH optim la care s-au adăugat calciu și alți ioni pentru a susține germinarea. După trei ore de polenizare, activitatea polenului mediat prin bulele de săpun a rămas constantă, în timp ce alte metode precum polenizarea prin pulbere sau soluție au devenit mai puțin eficiente.

Miyako și Yang au încărcat apoi soluția într-un pistol cu ​​bule și au eliberat bule încărcate cu polen într-o livadă de pere, descoperind că tehnica a distribuit boabele de polen (aproximativ 2.000 pe bule) florilor vizate, producând fructe care au demonstrat succesul polenizării. În cele din urmă, cercetătorii au încărcat o drona, controlată prin GPS, cu bule de săpun funcționalizate, pe care le-au folosit pentru a direcționa bule de săpun către crini falși (din moment ce florile nu mai erau în floare) de la o înălțime de doi metri, lovindu-și țintele la un 90% rata de succes atunci când mașina se deplasa cu o viteză de doi metri pe secundă.

Deși această abordare a polenizării pare promițătoare, sunt necesare încă mai multe tehnici pentru îmbunătățirea preciziei sale. În plus, cu bule de săpun, vremea este esențială - picăturile de ploaie pot îndepărta bulele purtătoare de polen de la flori, în timp ce vânturile puternice le-ar putea rătăci.

Anca Lăpușneanu

În vederea punerii bazelor unui consorțiu de cercetare pe tematica viticulturii ecologice inteligente în cadrul Programului European ”Orizont 2020”, vă invităm să participați la reuniunea ”Eco Viti Smart”, care va avea loc miercuri, 6 martie 2019, în clădirea Centrului de Cercetare pentru Biodiversitate, între orele 10.00 – 14.00.  

Agenda evenimentului conține în prima parte o prezentare a unei tehnologii Smart, cu aplicații în viticultură, de către un producător din Italia (Terra SHARP). Tehnologia realizează un diagnostic al bolilor, al carențelor în macroelemente și microelemente, respectiv gestiunea on-line a sistemului de irigație, prin intermediul unor drone conectate la un sistem informatic de analiză și interpretare rezultate.

La eveniment vor fi prezenți viticultori din județe limitrofe, peste 25 de studenți, precum și cadre didactice, iar organizatorul reuniunii este Conf. dr. Avram Fițiu, de la Facultatea de Agricultură, Disciplina de Certificarea și controlul calității produselor.

După prezentarea tehnologiei de către producător va urma o dezbatere care vizează identificarea priorităților de cercetare potențiale.

Reprezentanții mass-media care doresc să discute cu specialiștii prezenți la reuniune sunt așteptați la Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate între orele 9.30 – 10.00.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti