update 30 Jan 2023

Grupul Agricover raportează pentru anul 2021 o creștere solidă a profitului și investiții de 2 milioane EUR în cercetare și dezvoltare IT

Agricover, liderul pieței de agribusiness din România, a încheiat anul 2021 cu rezultate remarcabile care vin sa demonstreze încă o dată reziliența modelului său de afaceri, pe baza căruia au crescut veniturile și performanța financiară ale Grupului, consolidând cota sa de piață.

„Continuăm dezvoltarea unor segmente de activitate extrem de importante în cadrul sectorului agribusiness (finanțarea fermierilor și distribuția de tehnologii agricole) și investim în dezvoltarea de soluții digitale pentru fermieri. În anul 2021, ne-am mărit cotele de piață, ne-am consolidat performanța și poziția financiară.” a declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding.

REZULTATELE la 31 decembrie 2021 la nivel de Grup Agricover sunt:

+51% venit: Creștere anuală venituri la 1,7 miliarde RON în 2021

+36% profit din exploatare: Creștere a profitului din exploatare al Grupului la 117 milioane RON în 2021

+32% EPS: Creșterea anuală a câștigului pe acțiune (din activități continuate)

40 milioane EUR emisiune de obligațiuni: listate la Bursa de Valori București

Grupul Agricover se poziționează ca lider de piață în sectoarele în care activează fiind un vector de dezvoltare și inovare în agricultura din România. „Au fost făcute investiții substanțiale atât pentru automatizarea proceselor, cât și în viitorul digital al agriculturii. În 2021 am început tranzacționarea inputurilor agricole pe noua noastră platformă de e-commerce și am lansat Crop360, platforma digitală integrată pentru fermieri.  Astfel,  fermierii de pe întreg teritoriul României pot deveni mai competitivi, mai rezilienți și își pot îmbunătăți sustenabilitatea practicilor agricole.” a mai declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding.

  • Performanta financiară pe segmente de business

Principalele rezultate financiare ale Agricover Distribution

Grupul și-a consolidat poziția de lider al pieței de distribuție de inputuri agricole, grație avansului înregistrat pentru toate categoriile de produse (sămânță certificată, produse de protecția plantelor, îngrășăminte și combustibil), venitul total al Agricover Distribution crescând cu 51% pana la 1.716,4 milioane RON. Creșterea venitului total a fost însoțită și de o creștere cu 40% a profitului din exploatare.

Principalele rezultate financiare ale Agricover Credit

Grupul a continuat să păstreze o poziție importantă pe piața finanțărilor pentru fermieri, valoarea nominală a împrumuturilor și avansurilor în sold la 31 decembrie 2021 atingând 2,02 miliarde RON, cu 18% mai mare față de sfârșitul anului precedent.

Profitul înainte de impozitare a înregistrat o creștere accelerată de 35% determinată de gestionarea riguroasă a costului riscului și de creșterea venitului net din comisioane.

Ponderea creditelor neperformante a fost de 2,66% la 31 decembrie 2021, semnificativ mai mică față de mediile de pe piața locală și în scădere față de ponderea înregistrată la sfârșitul anului 2020 de 3,26%.

Investiții de 2 milioane EUR în activități de cercetare și dezvoltare in tehnologie.

În noiembrie 2021, Grupul a lansat Crop360, o platformă de agricultura digitală cu structură modulară și arhitectură scalabilă, creată de Agricover Technology pentru a oferi fermierilor acces în timp real la serviciile și datele necesare activităților de zi cu zi din cadrul fermei, în sprijinul procesului lor decizional sau a analizelor specifice din fermă. Investițiile realizate pentru dezvoltarea platformei Crop360 și pentru proiectele de digitalizare din cadrul Grupului se aliniază strategiei de creștere și dezvoltare a Agricover, strategie concentrată pe fermieri și satisfacerea nevoilor lor, prin diseminarea pe scară largă a celor mai avansate tehnologii din domeniu, prin accelerarea vitezei de adoptare a acestora, precum și prin oferirea de soluții de finanțare specializate, adaptate specificului sectorului agricol.

Pregătim viitorii lideri ai agriculturii românești.

În 2021, am continuat să acordăm sprijin programului Tineri Lideri pentru Agricultură, dezvoltat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, acordând un număr de 108 burse pentru pregătirea și formarea tinerilor fermieri. Alți 120 de tineri fermieri vor fi de asemenea sponsorizați în 2022, ceea ce înseamnă un pas înainte pentru atingerea obiectivul nostru de a susține 1.000 de tineri fermieri, viitori lideri ai agriculturii românești pregătiți să ducă mai departe afacerile familiilor și să crească performanța fermelor românești.

  • Perspective de dezvoltare.

Anul 2022 ne găsește plini de încredere, pe baza unei situații financiare solide asigurate anul trecut. Transformări geopolitice profunde au loc la nivel global, cu un impact dramatic și profund asupra economiei planetei.  În acest context, prioritățile noastre legate de sustenabilitate și reînnoirea generațiilor nu au fost niciodată mai relevante, pe măsură ce securitatea alimentară și lanțurile de aprovizionare globală  continuă să fie amenințate.

În paralel, continuam eforturile de promovare a progresului tehnologic în rândul fermierilor români, pentru a asigura stabilitatea lor financiară și succesul pe termen lung. In acest sens, întărim ecosistemul fermierilor prin inițiative în parteneriat cu companii de tehnologie și universități, menite să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale și educarea fermierilor.

Despre Agricover

Agricover este liderul pieței de agribusiness din România, un generator de soluții inovatoare care transformă agricultura și viața fermierilor pe termen lung, creând progres și prosperitate la scară socială.

Încă de la înființare, Grupul Agricover și-a propus să deservească fermierii români și să le ofere soluții inovatoare, adaptate nevoilor lor reale, astfel încât aceștia să își poată consolida în mod sustenabil productivitatea, prin acces la tehnologii agricole performante la nivel internațional, la soluții de finanțare adaptate specificului sectorului agricol și la servicii de agricultură digitală.

Agricover Holding SA reunește Agricover SA – societate care va fi redenumită Agricover Distribution SA, specializată în distribuția de tehnologii agricole, Agricover Credit IFN SA - instituție financiară nebancară specializată în finanțarea fermierilor și Agricover Technology SRL prin care Grupul oferă fermierilor acces la cele mai noi inovații în agricultura digitală mondială.

La sfârșitul anului 2021, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding S.A. își desfășurau activitatea 470 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 9.200 de clienți fermieri activi, care exploatează peste 2,6 milioane de hectare de teren arabil la nivel național.

Agricover Holding SA este deținută de Jabbar Kanani, cu o participație de 87,269% din capitalul social subscris și vărsat, alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care deține 12,727% din acțiunile Agricover Holding iar restul de 0,004% fiind deținut de acționari tip listă. Adama Agriculture B.V., membră a Grupului Syngenta, unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse pentru protecția plantelor și semințe certificate, deține 10% din acțiunile Agricover S.A.

Proiectele continuă în orașul Mizil. Fondurile europene, gura de oxigen pentru dezvoltare

Orașul Mizil este situat în estul județului Prahova, la îngemănarea dealurilor cu Câmpia Bărăganului și în preajma vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriței și Pietroaselor.

Obiective ale modernizării

La Mizil funcționează fabrici de poliuretan, mobilă, saltele, armament, produse alimentare. De asemenea, este și un centru viticol. Este un oraș avantajat prin poziționarea lui geografică și poate dezvolta și un turism de tranzit. În vecinătatea orașului se află o zonă considerată rezervație hidrologică cu izvoare minerale – Băile Boboci, unde potențialul turistic și balnear poate fi valorificat. Modernizarea Mizilului este în plin proces.

Ministerul Dezvoltării a semnat recent o finanțare pentru proiectul „Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din Oraşul Mizil“, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 13. Proiectul are două componente. Prima se referă la îmbunătăţirea serviciilor sociale, educaţionale, culturale și recreative și vizează modernizarea, reabilitarea şi dotarea Şcolii Gimnaziale „Sfântul Nicolae“, modernizarea, reabilitarea şi dotarea Casei de Cultură a Oraşului Mizil, respectiv înfiinţarea unui centru multifuncţional pentru tineret, prin schimbarea folosinței inițiale a vechiului sediu al Primăriei oraşului Mizil.

Cea de-a doua componentă urmărește îmbunătăţirea spațiilor publice urbane, proiectul incluzând, la acest capitol, modernizarea străzilor Ţepeş Vodă, Zorilor și Griviţei), dar și amenajarea unui teren de sport.

Situația fondurilor europene

Pentru primarul orașului Mizil, Silviu-Călin Negraru, fondurile europene reprezintă gura de oxigen de care are nevoie pentru a rezolva anumite probleme ale urbei.

În acest sens, există mai multe contracte de finanțare pentru implementarea unor proiecte de ecologizare, construirea unei platforme comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd în oraș. Sursa finanțării o reprezintă fondurile mixte. Există și proiecte de infrastructură rutieră – modernizare străzi din pământ în orașul Mizil, iar sursa finanțării sunt fondurile naționale.

Primarul are și proiecte de școli și grădinițe – Reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea Liceului tehnologic „Tase Dumitrescu“, Mizil, sursa finanțării fiind fondurile europene, creșterea eficienței energetice a Corpului nr. 5 al Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu“ oraș Mizil, având ca sursă de finanțare fonduri europene. Lista continuă cu proiecte de unități medicale, respectiv Reabilitare, extindere și dotare infrastructură Ambulatoriu Integrat din cadrul Spitalului Orășenesc „Sfânta Filofteia“ Mizil, sursa finanțării fiind fondurile europene, Creșterea eficienței energetice la Spitalul Orășenesc „Sfânta Filofteia“ Mizil – Pavilionul principal, proiecte de apă și canal – Reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și canalizare în județul Prahova (proiect fazat) beneficiar SC HIDROPRAHOVA SA, localități: Breaza, Sinaia, Câmpina, Mizil, Vălenii de Munte, Plopeni, Urlați, sursa finanțării fiind, de asemenea, fondurile europene.

Modernizarea drumurilor judeţene din zona Urlaţi – Mizil – Sălciile

Conducerea Consiliului Judeţean a anunţat anul trecut că a semnat ordinul de începere a lucrărilor în cadrul unuia dintre cele mai mari proiecte europene derulate în ultimii ani în Prahova, cel de modernizare a drumurilor judeţene 102K, 100C şi 102D. Proiectul european are o valoare de circa 150 de milioane de lei și vizează modernizarea unor drumuri importante din zona de sud-est a judeţului (zonă care asigură conexiunea spre Ialomiţa), fiind încadrate de ADR în prioritatea unu de dezvoltare a Regiunii Sud Muntenia. Lucrările se vor derula în Urlați, Mizil, Baba Ana, Ceptura, Ciorani, Fântânele, Fulga, Sălciile, Vadu Săpat şi Tomşani, pentru refacerea structurii celor trei drumuri, a podurilor și a podețelor pe o lungime de peste 40 de kilometri.

Pe lângă dezvoltarea infrastructurii rutiere şi fluidizarea traficului între Prahova şi Ialomiţa, proiectul contribuie şi la dezvoltarea economică şi turistică a zonei încadrate generic în aşa-zisul Drum al Vinului, pe lângă alte proiecte şi parteneriate pregătite de CJ Prahova.


Scurt istoric. Se pare că regiunea a fost locuită încă din neolitic, lucru dovedit de descoperirile de la Pietroasele, respectiv cetatea de la Gruiul Dării și castrul construit de Constantin Cel Mare în perioada campaniei din anul 332 împotriva goților de la nord de Dunăre, Monteoru, care a dat numele unei înfloritoare culturi din epoca bronzului, și Năeni, necropola tracică care datează din perioada 800 – 600 î.Hr. Prima mențiune documentară a localității se regăsește în catastifele Brașovului, în anul 1529. Localitatea este atestată documentar sub numele Eșteu într-un pergament slavon, emis la cancelaria lui Mihnea Turcitu la data de 6 iulie 1585. Din acest document reiese că așezarea are o vechime de câteva secole, fiind recunoscută și de comercianții de chilimuri și scoarțe.


Anca Lăpușneanu

Plăți de peste 8 miliarde de euro efectuate prin AFIR beneficiarilor PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a plătit, până în acest moment, peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program.

Astfel, în anul 2021, valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro(€). În 2016, primul an de plată a contractelor încheiate și intrate în implementare, au fost virați către beneficiarii PNDR 867,7 milioane €. Cea mai mare sumă plătită într-un an pentru actuala perioadă de programare a fost de 1,8 miliarde de €, în anul 2017. În anul 2018, suma plătită către beneficiarii PNDR 2014-2020 a fost de 1,4 miliarde de €, iar în 2019 fondurile europene nerambursabile plătite s-au ridicat la 1,2 miliarde euro. În 2020, AFIR a plătit către beneficiarii Programului peste 1,6 miliarde euro. Reamintim că plățile către beneficiari se fac pe baza cererilor de plată depuse de aceștia, pentru contractele încheiate și aflate în implementare.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat contracte de finanțare prin PNDR 2020 cu 70.604 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice, pentru finanțarea proiectelor de investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural.

Numărul tinerilor fermieri care au semnat contracte de finanțare prin submăsura 6.1 se ridică la  12.024. Valoarea acestor contracte este de 463,5 milioane €, iar valoare plăților efectuate până în prezent către tinerii fermieri se ridică la 452,8 milioane €.

Pentru micii fermieri, în cadrul submăsurile 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, și 6.5 - Schema pentru micii fermieri, au fost încheiate 28.515 de contracte, în valoare de 244,2 milioane €. Plățile efectuate de AFIR către micii fermieri se ridică la 232,4 milioane €.

În total, prin PNDR 2020, au fost finanțate 2.125 de investiții de utilitate publică cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,4 miliarde €. Fonduri nerambursabile plătite autorităților publice locale prin submăsurile 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică și 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural, sunt de peste 1,1 miliarde €.

Pentru procesarea produselor agricole, linie de finanțare disponibilă prin submăsurile 4.2 și 4.2a (Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricol și pomicol) au fost contractate 696 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, valoarea plăților către procesatori fiind de 279,4 milioane €.

Un număr de 2.484 de fermieri au încheiat cu AFIR contracte în valoare de 1,29 miliarde € pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, fondurile fiind disponibile în cadrul submăsurii 4.1 și 4.1a. Plățile efectuate de AFIR către beneficiarii celor două submăsuri însumează peste 889 milioane €.

Pentru finanțarea investițiilor în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole și silvice (submăsura 4.3) s-au semnat 870 de contracte de finanțare în valoare de 705,7 milioane €, iar plățile efectuate de Agenție către beneficiari sunt în valoare de 471,4 milioane €.

Sprijin acordat celor 284 de fermieri care au semnat contracte pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi catastrofale (submăsura 5.1) este de 5,9 milioane €.

De asemenea, 3.086 de antreprenori din mediul rural au semnat cu AFIR contracte de finanțare în valoare de 276.5 milioane €. Suma plătită pentru înființarea și dezvoltarea de activități neagricole în mediul rural (submăsurile 6.2 și 6.4) depășește 229 milioane €.

Pentru înființarea grupurilor de producători din sectorul agricol și pomicol (Submăsurile 9.1 și 9.1a), au fost încheiate 75 de contracte cu o valoare de 19,8 milioane de euro. Banii plătiți deja de AFIR pentru aceste acțiuni se ridică la 8,7 milioane €.

Fondurile plătite pentru a sprijini înființarea și funcționarea a 27 de grupuri operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier, precum și în sectorul pomicol (submăsurile 16.1 și 16.1a) se ridică la 163,5 mii €.

Grupurile de Acțiune Locală (GAL) au beneficiat de 434 milioane de € pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locala, implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, activităților de cooperare și cheltuieli de funcționare și animare (submăsurile 19.1, 19.2, 19.3 și 19.4)

Suma plătită celor 8.782 de fermieri romani prin submăsura 17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor și a plantelor este de 14,5 milioane €.

În ceea ce privește plățile directe, prin Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură au fost acordate fonduri totale de 3,47 miliarde € către fermierii români care au semnat angajamente de agromediu.

Astfel, prin submăsura 8.1 (Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite) au fost semnate 106 angajamente, pentru care s-au plătit până în prezent 3,3 milioane €.

Prin submăsura 10 (Agromediu și climă) s-au plătit peste 816 milioane €, iar prin submăsura 11 (Agricultură ecologică) s-au plătit 318 milioane €.

Totodată, plățile aferente submăsurii 13 (Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice) se ridică la 1,5 miliarde de €.

Pentru submăsura 14 (Bunăstarea animalelor) au fost plătite fermierilor români 789,3 milioane € iar prin submăsura 15 (Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor) s-au plătit 26,9 milioane €.

Sursa: afir.info

Măsuri pentru implementarea fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală

Joi, 5 august 2021, a fost aprobată în ședința de Guvern o Hotărâre ce modifică și completează Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat, pentru a răspunde cerințelor specifice perioadei de tranziție 2021-2022.

Adoptarea acestui act normativ face posibilă derularea demersurilor necesare lansării sesiunilor măsurilor din PNDR aferente perioadei de tranziție 2021-2022, măsuri a căror implementare este vizată de modificările din hotărârea adoptată.

Aprobarea prezentului act normativ permite derularea pașilor procedurali necesari lansării măsurilor, respectiv aprobarea ghidurilor solicitantului și procedurilor aferente.

Principalele modificări şi completări cuprinse în actul normativ vizează, printre altele, reglementarea depunerii proiectelor din cadrul apelurilor măsurilor aferente perioadei de tranziție precum și perioada maximă de implementare în conformitate cu prevederile privind eligibilitatea cheltuielilor, respectiv decembrie 2025.

Sursa: madr.ro

Gradul de absorbție din fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală a ajuns la 80%

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a efectuat până în prezent plăți în valoare de 7,56 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție a fondurilor europene de 80%. Menționăm că valoarea plăților efectuate în conturilor beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este aferentă atât proiectelor de investiții, cât și plăților directe pentru agromediu și climă.

„Procentul de 80% pe care l-am atins în absorbția fondurilor europene gestionate la nivelul Agenției nu reprezintă doar o cifră statistică, ci înseamnă efortul conjugat al beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală, fie că sunt fermieri, antreprenori sau autorități publice. Acest procent onorant este și rezultatul muncii susținute a întregului colectiv al AFIR, care nu a precupețit niciun efort pentru a duce la bun sfârșit toate țintele propuse.  Pentru noi toți, o absorbție cât mai ridicată a finanțărilor disponibile reprezintă un cumul de investiții agricole și non-agricole realizate în mediul rural, înseamnă modernizare în infrastructura de la sat, înseamnă în cele din urmă creșterea satului românesc.” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Cu toate că exercițiul financiar 2014 – 2020 s-a încheiat și ne aflăm în perioada de tranziție dintre programe, AFIR mai are la dispoziție 2 ani (regula n+3) pentru a atrage integral alocarea financiară pusă la dispoziție, ultima plată putând fi făcută până la 31 decembrie 2023.

Cele mai multe proiecte finanțate de AFIR au fost cele realizate pentru dezvoltarea fermelor mici, astfel 28.515 fermieri au contractat fonduri de peste 244 milioane de euro, prin submăsura 6.3. De asemenea, un număr mare de tineri fermieri, respectiv 11.858 au contractat fonduri în valoare de 456,6 milioane de euro.

Prin submăsurile 4.1 și 4.1a, AFIR a finanțat 2.490 de investiții în exploatații agricole și pomicole, valoarea contractelor de finanțare încheiate cu fermierii fiind de peste 1,3 miliarde de euro, o sumă importantă care a contribuit la modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

Totodată, AFIR a încheiat cu antreprenorii din mediul rural 3.097 contracte de finanțare pentru investiții non-agricole prin submăsurile 6.2 și 6.4. Valoarea fondurilor acordate sectorului non-agricol este se ridică la 278 milioane  de euro, finanțare esențială pentru anumite categorii de meșteșugari, dar și pentru cei care își suplimentează veniturile insuficiente din ramura agricolă.

 Pentru procesarea produselor agricole și pomicole au fost contractate 700 proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente, valoarea finanțărilor nerambursabile este de aproximativ 475 milioane de euro. Astfel, procesatorii finanțați prin PNDR 2020 au reușit să facă pasul de la producția de materie primă la produse procesate, adăugând plus valoare muncii lor.

De asemenea, pentru investiții în dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații, AFIR a finanțat 848 de proiecte, în valoare de peste 684 milioane de euro. În plus, AFIR a sprijinit financiar și 2.128 de investiții de utilitate publică prin submăsurile 7.2 și 7.6, cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,43 miliarde  de euro, fonduri europene extrem de necesare pentru tot ce înseamnă infrastructură de apă, apă uzată, drumuri, cât și infrastructură educațională, socială și de patrimoniu din mediul rural.

Precizăm, totodată, că valorile prezentate includ și investițiile finanțate de AFIR, prin PNDR 2020, în arealul ITI – Delta Dunării.

Sursa: afir.info

Domeniul agrar poate deveni locomotiva cercetării și dezvoltării

Cercetarea și dezvoltarea din agricultură vor putea constitui în următorii ani locomotiva întregului domeniu, după cum spune Csaba Éber, directorul economic al companiei Malagrow. El consideră că, în timp ce diferitele ramuri economice se confruntă cu dificultăți în perioada asta incertă și nu de puține ori recurg la tăierea fondurilor de dezvoltare, agricultura relativ stabilă rămâne pe mai departe un domeniu de perspectivă în acest sens. Așadar, inovarea în domeniu nu dă semne de încetinire. Elanul inovator probabil nu va fi frânt nici de criza curentă care până la urmă și-a făcut resimțită prezența și în acest domeniu.

„Ne așteptăm la repetarea scenariului crizei globale din 2008. Agricultura pare să fie și de această dată, pe toată durata crizei actuale, ramura economică care va rămâne pe baricade și chiar mai mult decât atât. Va constitui locomotiva inovației pentru că are capacitatea de a se finanța în continuare“, explică Csaba Éber. În opinia managerului economic al firmei Malagrow preocupat de găsirea celor mai noi soluții pentru suplimentarea substanțelor nutritive, sectoarele economice aflate în dificultate sunt nevoite să reducă fondurile alocate pentru dezvoltare, însă agricultura rămâne stabilă, de aceea se așteaptă ca studiile, cercetările științifice și inovările tehnologice să iasă chiar mai mult în evidență în următorii ani. „Inovarea în domeniul agrar a dat rezultate incredibile chiar și în anii, deceniile trecute. Acum rezultatele pot fi mai evidente pentru că în această perioadă de criză foarte multe sectoare nu-și permit să finanțeze programe de cercetare de anvergură“ – a ținut să precizeze. Poate cel mai concludent exemplu pentru ilustrarea tenacității cu care se lucrează în cercetarea agricolă în pofida crizei cauzate de coronavirus este dat de complexul de laboratoare al firmei Valagro din Italia care se află în curs de construcție. Complexul va fi unul dintre centrele de excelență în cercetare și dezvoltare agricolă și, în ciuda limitărilor impuse de epidemie, va fi finalizat în acest an. În calitate de partener al Valagro putem vedea cu claritate că efectele negative ale evenimentelor din Italia nu au împiedicat continuarea cercetărilor din regiune.

O perspectivă pe termen lung

Csaba Éber este de părere că domeniul cercetării și dezvoltării este extrem de important în agricultură, mai ales pe termen lung. Actorii de vârf din agricultură și centrele de cercetare, companiile partenere și-au asumat această perspectivă și își desfășoară activitatea ca atare deja de decenii bune. Însă se pare că domeniul devine chiar mai dinamic în acești ani și nici actuala criză economică nu o va putea opri sau încetini.

Deși economia în general trece printr-o perioadă dificilă în care activitățile se desfășoară tot mai greu, domeniul C+D lucrează în continuare. „Este și va fi nevoie de aceste activități și există în continuare oportunități de finanțare și fonduri dedicate“ – precizează Csaba Éber.

Nevoi globale

Creșterea rapidă a populației în diferite părți ale globului și nevoile tot mai speciale ale unei clase de mijloc tot mai numeroasă sunt doi dintre factorii importanți care motivează cercetările din domeniu. Nevoia de alimente sănătoase și variate ne obligă să găsim soluții pentru creșterea capacității și eficientizarea producției. Răspunzând acestor nevoi, structura agriculturii, profesionalizarea metodelor utilizate și îmbunătățirea randamentului s-au schimbat extrem de rapid în ultimii ani și au acumulat un rezervor imens de posibilități accesibil și în anii ce vin. De aceea experții vorbesc de o nouă revoluție agrară care se desfășoară chiar sub ochii noștri. Ne așteptăm ca elanul inovator și de dezvoltare agricolă să nu fie frânt nici în anii următori.

Ion BOGDAN

Documente care reglementează dezvoltarea localităților și regimul construcțiilor

În Legea nr. 18/1991, modificată și reactualizată ultima dată în 2019, suprafața din intravilan este definită drept „terenuri aferente localităților urbane și rurale pe care sunt amplasate construcțiile, alte amenajări ale localităților, inclusiv terenurile agricole și forestiere“. Extinderea intravilanului, prin trecerea unor terenuri din extravilan în interiorul localităților, se realizează prin două modalități: Planul Urbanistic General (PUG) și Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Ambele includ, în subsidiar, Planul de Urbanism de Detaliu (PUD).

Planul Urbanistic General

Include prevederi atât pentru intravilan, cât și pentru extravilan, se întocmește la nivel de unitate administrativ-teritorială (municipiu, oraș, comună), la solicitarea primăriilor și a consiliilor județene și are ca obiectiv dezvoltarea omogenă a zonelor de interes public pentru o perioadă de maximum 10 ani. PUG-ul cuprinde prevederi cu privire la delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni de regenerare urbană și conține planșe desenate, memoriu tehnic și Regulamentul Local de Urbanism (RLU), ultimul foarte important în tot ceea ce înseamnă construcții publice sau private (PUD, PUZ, certificat de urbanism, autorizație de construire). Documentul delimitează teritoriul după mai multe criterii: extravilan/intravilan; funcționalitate – locuit, spații verzi, transporturi, servicii; zone construibile/restricții de construire; zone protejate; zone de risc; suprafețe rezervate obiectivelor de utilitate publică. Prin PUG se pot face modificări în următoarele cazuri: reîncadrarea unui teren din extravilan în intravilan; schimbarea funcționalității unui teren sau a unei clădiri; redefinirea limitelor anumitor zone; extinderea utilităților publice; realizarea unor obiective de utilitate publică majoră; extinderea și modernizarea infrastructurii rutiere; apariția unor noi zone de risc sau protejate.

Planul Urbanistic Zonal

Cum spune și numele, este un document care reglementează o zonă din interiorul localității, clarificând aspecte ce nu au fost stabilite prin PUG (deci PUZ poate modifica PUG) referitoare la procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a suprafeței, regimul de înălțime, funcțiunea terenului etc. PUZ are și scopul de a determina impactul pe care construcțiile care ar urma să fie ridicate ar putea să-l aibă asupra amenajărilor deja existente în zona respectivă.

Prin PUZ pot fi modificați următorii parametri: retrageri frontale față de limitele de proprietate; accesul auto și modul de racord cu drumurile orășenești, județene, naționale, europene, expres, autostrăzi; aliniamentul construcției care urmează să fie edificată în raport cu parcelele cu care se învecinează; constituirea unor funcțiuni mixte zonei studiate; scoatere din extravilan și introducere intravilan. PUZ-ul poate fi solicitat de o persoană fizică sau juridică, autoritate publică și este plătit exclusiv de către beneficiar.

Planul Urbanistic de Detaliu

Acesta detaliază conținutul PUG sau PUZ, oferind recomandări conforme cu Regulamentul Local de Urbanism. PUD conține reglementări care privesc mai multe aspecte: reglementari care să privească următoarele aspecte: regimul juridic și tehnic al terenului și construcțiilor, permisivitățile și constrângerile urbanistice, garantarea accesibilității și racordării la rețele edilitare, relațiile de natură estetică și  funcțională cu vecinătatea, compatibilitatea funcțiunilor. Așadar, acest document asigură soluții în detaliu pentru: modul de ocupare și utilizare a terenului; funcțiunea construcției și amenajărilor; aspectul arhitectural al construcției și amenajărilor; integrarea construcției noi și corelarea acesteia cu cele deja existente; accese pietonale și auto, parcaje, spații de recreere și de joacă, echipare edilitară etc.

Maria BOGDAN

  • Publicat în Social

APIA anunță plăți în avans de până la 70% în cazul plăților directe și până la 85% pentru măsurile de dezvoltare rurală

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii care au depus Cererea unică de plată aferentă Campaniei 2019 că, în data de 17 septembrie 2019, a fost aprobată Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 prin care mai multe state membre ale Uniunii, inclusiv România, sunt autorizate să aplice derogări, în anul de cerere 2019, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale.

Astfel, statele membre pot face plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013, și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013.

Campania de plăți în avans se va derula în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, și ale Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 69/25.01.2019 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii care se aplică în agricultură, la nivelul Ministerului  Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Sursa: apia.org.ro

Pe site-ul MADR a fost publicat chestionarul referitor la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027

În vederea finalizării Planul Național Strategic pentru perioada 2021-2027, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală adresează tuturor actorilor interesați rugămintea de a completa “Chestionarul cu privire la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027”, publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (www.madr.ro – secțiunea Dezvoltare Rurală) și de a-l transmite până în data de 31.07.2019, la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În prezent, cele trei regulamente ce vizează Politica Agricola Comună, respectiv planurile strategice, finanțarea, gestionarea și monitorizarea, organizarea comună de piață, sunt în plin proces de analiză și negociere, căutându-se cele mai potrivite căi de legiferare pentru o implementare cât mai eficientă.

Propunerea Comisiei prevede o abordare în care statele membre vor avea mult mai multă flexibilitate în elaborarea intervențiilor și în garantarea rezultatelor.

Elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de programare națională trebuie să respecte principiul european al parteneriatului și să se realizeze pe baza unor proceduri transparente.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale răspunde nevoilor-cheie identificate la nivelul Uniunii Europene și implicit la nivelul țării noastre privind sprijinul pentru finanțarea investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală.

LINK CHESTIONAR

Sursa: madr.ro

Prima întâlnire în România a Rețelelor Rurale Naționale

În perioada 12-13 iunie 2019 a avut loc la București prima întâlnire a Rețelelor Rurale Naționale organizată în România, respectiv cea de-a 14-a întâlnire organizată de Rețeaua Europeană pentru Dezvoltare Rurală (ENRD), în colaborare cu rețelele rurale ale statelor din Uniunea Europeană. Astfel de întâlniri sunt organizate lunar la propunerea Rețelelor din Statele Membre pe subiecte de interes și de actualitate pentru comunitățile rurale.

Întâlnirea de la București a avut loc în contextul președinției României la Consiliul Uniunii Europene și a fost organizată de ENRD împreună cu Rețeaua Rurală Națională din România (RNDR) din cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Participanții la reuniune au discutat despre implementarea LEADER și mijloacele de sprijinire a acestui program, precum și despre schimbul de experiențe și bune practici între rețelele rurale naționale.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Programul LEADER (titulatura provine din franceză „Liaison entre actions de développement de l'économie rurale”, în traducere „Legături între acțiunile de dezvoltare a economiei rurale”) este  o inițiativă a Uniunii Europene de sprijinire a proiectelor de dezvoltare rurală la nivel local, în vederea revitalizării zonelor rurale și creării de locuri de muncă.

Necesitatea unui astfel de program a apărut în 1990, când programele de dezvoltare rurală erau limitate. La nivel european, LEADER funcționează încă din perioada 1991-1993 (LEADER I), continuând apoi ca LEADER II în perioada 1994-1999 și LEADER+, în 2000-2006. În actuala programare, 2014-2020, LEADER a fost extins pentru a cuprinde nu doar zonele rurale, ci și cele de coastă și zonele urbane prin intermediul conceptului de „dezvoltare locală sub responsabilitatea comunității”.

În România, în actuala perioadă de programare au fost selectate 239 de Strategii de Dezvoltare Rurală având o alocare publică totală de 563,5 mil. euro. Din totalul suprafeței eligibile LEADER, cele 239 de GAL-uri acoperă 2.735 comune și 142 de orașe cu o populație sub 20.000 locuitori, ceea ce reprezintă un procent de 92% acoperire teritorială eligibilă LEADER, respectiv totalitatea comunelor și a orașelor cu o populație de sub 20.000 locuitori.

Fonduri rambursate Romaniei de la Comisia Europeană pentru agricultură și dezvoltare rurală

În data de 05 iunie 2019, României i-au fost virate de la Uniunea Europeană 88 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), ajungându-se astfel la suma de 1,7 miliarde euro, intrată de la începutul acestui an în contul plăților directe efectuate de APIA. Aceste fonduri au ajutat fermierii să își execute la timp lucrările agricole, să se doteze corespunzător, astfel încât să poată realiza investiții viabile, moderne, la standarde europene.

Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură și dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,2 miliarde euro (plăți directe și investiții).

Preocuparea constantă a Ministerului Agriculturii pentru accesarea banilor europeni dedicați domeniului agricol a determinat o absorbție de peste 8,4 miliarde euro, reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019, prin eforturile susținute ale funcționarilor din cadrul celor două agenții de plăți, APIA și AFIR.

Sursa: madr.ro

Susținerea financiară a cooperării fermierilor prin PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează prin submăsurile 16.4 și 16.4a din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020) cooperarea între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol. Cererile pentru finanțarea cooperării dintre fermieri și microîntreprinderi, întreprinderi mici, ONG-uri, consilii locale sau unități școlare, sanitare, de agrement sau de alimentație, se depun până la data de 30 iunie 2019, ora 16:00. Pentru finanțarea acestor parteneriate există o alocare disponibilă de 4.744.665 euro pentru sectorul agricol (submăsura 16.4) și de 6.668.484 euro pentru sectorul

Valoarea sprijinului acordat în cadrul submăsurilor 16.4 și 16.4a este de maximum 100.000 euro, iar finanțarea este 100% nerambursabilă* și se acordă pentru studii și planuri de marketing (maxim 10%*), pentru acoperirea costurilor de funcționare a cooperării (maxim 20%*), precum și pentru decontarea cheltuielilor de promovare a lanțului scurt de aprovizionare și a pieței locale (maxim 50%*), de creare sau achiziționare a mărcii înregistrate (maxim 5%*), de protejare a mărcii înregistrate (maxim 5%*). De asemenea, finanțarea se acordă și pentru etichetarea și ambalarea produsului, pentru aplicații software, pentru onorarii ale partenerilor sau colaboratorilor externi, pentru investiții în construcții, în echipamente, în utilaje și mijloace de transport, dar și pentru închirierea acestora.

 În această sesiune de depunere, AFIR a primit până în acest moment solicitări de finanțare a 8 parteneriate, în valoare totală de 728.019 euro, din care unul, în valoare de 100.000 euro, este aferent sectorului pomicol. Beneficiarii din județele Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș, Tulcea au depus la AFIR solicitări cu valori cuprinse între 32.000 euro și maximul de 100.000 euro pentru un proiect.

Un astfel de proiect din Hunedoara solicită finanțare pentru coagularea producătorilor din zona cetăților dacice sub un brand comun și constituirea unui lanț scurt de aprovizionare adresat turiștilor, dezvoltarea unei platforme on-line și lansarea unei campanii de promovare a brandului respectiv, înființarea unui spațiu special de tip stand mobil destinat vânzării de produse locale. De asemenea, un alt proiect, depus în județul Tulcea, vizează promovarea și comercializarea produselor obținute din lapte de capră, iar în județul Cluj a fost propusă promovarea dovleacului copt românesc.

Beneficiarii eligibili care pot primi finanțare prin submăsura 16.4 și 16.4a sunt parteneriatele constituite în baza unui Acord de Cooperare din cel puțin un fermier sau un grup de producători sau o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/ pomicol și cel puțin un partener din categoriile: fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit pe site Ghidul solicitantului și anexele aferente, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurilor 16.4 și 16.4a.

Sursa: afir.info


* din total cheltuieli eligibile

Întâlnirea informală a directorilor pentru dezvoltare rurală din Statele Membre UE - București

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează, în perioada 27-29 martie 2019, la București, ”Întâlnirea informală a directorilor pentru dezvoltare rurală din Statele Membre UE”.

Reuniunea organizată în contextul Președinției României a Consiliului Uniunii Europene este dedicată dezbaterii unui subiect de actualitate la nivelul UE, respectiv, reînnoirea generațiilor în agricultură, o temă prioritară în contextul negocierilor Politicii Agricole Comune (PAC) post 2020.

În cadrul evenimentului, reprezentanți ai autorităților române și ai Comisiei Europene, precum și asociații de fermieri reprezentative la nivel european vor susține prezentări privind modalitățile de sprijin a tinerilor fermieri în contextul viitoarelor Planuri Strategice PAC, precum și rezultatele concrete înregistrate în actuala perioadă de programare în ceea ce privește atragerea tinerilor în agricultură.

Reuniunea va oferi participanților oportunitatea împărtășirii experiențelor cu privire la mecanismele de sprijin disponibile pentru reînnoirea generațiilor în agricultură şi, totodată, va facilita dezbaterea perspectivelor oferite de viitorul cadru de programare al Politicii Agricole Comune.

Sursa: madr.ro

Rata de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală continuă să crească

România acordă o atenție deosebită stimulării investițiilor și atragerii de fonduri europene pentru agricultură. Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii, procesatorii, antreprenorii și autoritățile publice locale din România, care și-au luat angajamentul de a realiza proiecte ambițioase, cu impact economic pozitiv, pe termen lung, menite să contribuie la dezvoltarea spațiului rural, prin investiții eficiente și rentabile, la standarde europene.

”România gestionează pentru perioada de programare 2014-2020 o alocare din FEADR de 8.1 mld.euro, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană după Italia, Franța, Germania, Polonia și Spania. Din punct de vedere al nivelului plăților efectuate către beneficiarii FEADR, România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană, după Franța și locul 1, dacă ne referim la gradul de absorbție pentru nivelul anului 2019, fiind înregistrată o creștere de 36,2% față de aceeași perioadă a anului 2016”, a declarat Teodora Gabriela Gheniu, secretar de stat în cadrul MADR.

Prin politica de dezvoltare rurală, Uniunea Europeană (UE) își propune să ajute zonele rurale să facă față multiplelor provocări economice, sociale și de mediu pe care le aduce secolul al XXI-lea. Cunoscut ca Pilonul II al Politicii Agricole Comune (PAC), Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost îmbunătățit în perioada 2014-2020 printr-o reformă amplă, în urma căreia România a primit o alocare de 8.1 mld. euro din bugetul FEADR, la care se adaugă contribuția națională, în valoare de 1,3 mld. euro. Programul Național de Dezvoltare Rurală din România (PNDR) pentru perioada 2014-2020 se concentrează pe următoarele priorități:

  • Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole,
  • Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri,
  • Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural,
  • Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural,
  • Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat,
  • Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale.

Precizăm că, la sfârșitul lunii ianuarie 2019, România era la egalitate cu Cehia și cu Lituania, pe locul 6 din punct de vedere al ratei de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Detalii privind calendarul estimativ de lansare a sesiunilor din PNDR găsiți pe pagina web a MADR: CALENDAR ESTIMATIV.

MADR va deschide noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală

Peste 445,8 milioane de euro disponibile în Trimestrul I al anului 2019, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, va deschide în Trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

Astfel, în primul trimestru al acestui an vor fi disponibile fonduri pentru Submăsurile (sM):

  • sM 4.1a - Investiții în exploatațiile pomicole (51.013.105 euro),
  • sM 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații (200.000.000 euro),
  • sM 5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile (14.775.003 euro) și
  • sM 5.2 - Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale (13.677.431 euro).

De asemenea, infrastructura locală va beneficia de finanțare prin deschiderea unor noi sesiuni pentru:

  • sM 7.2 - Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică - ITI Delta Dunării (16.777.774 euro),
  • sM 7.4 - Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente (13.761.860 euro) sau
  • sM 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării (4.990.902 euro).

Grupurile de Acțiune Locală vor avea la dispoziție o nouă oportunitate de finanțare prin  sM 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta B "Implementarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate (9.270.000 euro).

În aceeași perioadă de timp a trimestrului unu, vor fi lansate sesiuni pentru Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (sM 15.1) și Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor (sM 17.1), valoarea totală a fondurilor disponibile pentru aceste submăsuri fiind de 110.151.918 euro.

Reamintim că în acest moment sunt deschise sesiuni de primire a proiectelor pentru:

  • sM 1.1 - Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe pentru formarea beneficiarilor submăsurilor 6.1, 6.3 și 10 (cost standard),
  • sM 1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri,
  • sM 4.1 - Investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, Schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă sM 4.2, Schema de minimis pentru proiectele finanțate prin sM 4.2, dar și Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole (sM 4.2).

Pe lângă aceste linii de finanțare, cei interesați au la dispoziție sM 8.1 - Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, sau sM 16.1/ 16.1a - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol/ pomicol - Etapa 2. Mai mult decât atât, din data de 3 ianuarie a fost deschisă primirea de proiecte pentru sM 16.4/ 16.4a - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare (agricol/pomicol).

Valoarea fondurilor alocate pentru submăsurile disponibile în acest moment este de 475.836.748 de euro.

Detalii privind modul de accesare sau alte informații relevante sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info), APIA (www.apia.org.ro) și MADR (www.madr.ro).

AFIR finanțează prin PNDR 2020 infrastructura secundară de irigații

În vederea pregătirii unei noi sesiuni de depunere a cererilor de finanțare, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale reamintește tuturor celor interesați că infrastructura secundară de irigații este sprijinită prin intermediul submăsurii (sM) 4.3 „Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Beneficiarii eligibili pentru finanțare sunt Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, conform legislaţiei în vigoare. Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI) pot depune cereri de finanțare numai dacă sunt deținători de infrastructură secundară de irigații[1] preluată prin proces verbal de predare-primire.

„Prin componenta de infrastructură de irigații a sM 4.3 vor fi eligibile investiţiile în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune și de racordare la utilități, inclusiv construcția şi modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat, precum și echipamentele de irigat în limita a 30% din valoarea proiectului.

Din punct de vedere al amplasamentului, se vor finanța doar investiții din amenajările viabile economic, atât cele care au aplicat cel puțin o udare în trecutul recent (2007 – 2016), cât și cele care nu au udat în trecutul recent și care vizează mărirea netă a suprafeței irigate.”, a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR. 

Lista amenajărilor de irigații viabile economic se regăsește în Anexa 2 – Analiza viabilităţii economice a sistemelor de irigaţii din H.G. nr. 793/ 2016 pentru aprobarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, cu modificările și completările ulterioare, disponibilă pe pagina oficială de internet, www.afir.info, la secțiunea Legislație.

Toate informațiile necesare depunerii proiectelor se vor regăsi în versiunea finală a Ghidului solicitantului aferent submăsurii 4.3 – componenta infrastructură de irigații, care va fi publicat în perioada imediat următoare pe site-ul Agenției.


[1] infrastructură definită conform Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: afir.info

Zeci de experți din 15 țări europene, prezenți la Conferința Rețelei Europene de Dezvoltare Rurală, găzduită de USAMV Cluj-Napoca

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară este onorată să găzduiască un nou eveniment de amploare pe harta europeană.

Astfel, în intervalul 17-19 septembrie 2018, USAMV Cluj Napoca va fi gazda celei de-a XVI-a Conferințe a Rețelei Europene de Dezvoltare Rurală (ERDN), intitulată ”CAP 2020+: experiences and ideas for future rural areas and development”.

ERDN a fost înființată în anul 2002, pentru a integra eforturile și competențele diverselor instituții europene responsabile cu dezvoltarea spațiului rural, în principal a centrelor de cercetare din țările Europei centrale, estice și sud-estice. Coordonarea activităților rețelei este realizată de către ”Institute of Agricultural and Food Economics – National Research Institute (IAFE-NRI)”, din Varșovia (Polonia).

Una din caracteristicile principale ale dezvoltării rurale este complexitatea acesteia. Rezultatele cercetărilor privind situația mediului rural vor fi prezentate în cadrul secțiunilor conferinței, de către un număr de peste 50 de participanți din țări precum: România, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Olanda, Germania, Italia, Franța, Marea Britanie, Austria, Ucraina și Lituania.

Cercetătorii prezenți la conferință vor discuta despre realizările și experiențele rezultate în urma implementării politicilor agricole atât în țările europene cât și non europene, precum și despre problemele economice și dilemele sociale cu care se confruntă agricultura familială din zonele rurale în secolul XXI.

Se dorește ca punctele de vedere exprimate în cadrul conferinței să fie luate în considerare cu ocazia forumurilor Uniunii Europene ce vor dezbate viitoarea Politică Agricolă Comună.

Reuniunea va fi găzduită de Amfiteatrul ”Regele Ferdinand” din cadrul Institutului pentru Științele Vieții.

FEI anunță alocarea a peste 150 de milioane de euro finanțare pentru fermierii români prin intermediul a patru bănci

Fondul European de Investiții (FEI) a selectat patru bănci românești în cadrul primului acord de finanțare în domeniul agricol din România, pentru a oferi noi finanțări fermierilor din întreaga țară.

Cele patru bănci din România - Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank vor acorda finanțări în valoare de 155 milioane de euro pentru peste 1.300 de fermieri și întreprinzători din mediul rural.

FEI și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au semnat anul trecut acordul de finanțare pentru susținerea fermierilor locali din România, iar aceste patru bănci sunt primele care vor oferi finanțare antreprenorilor locali. Acordul face parte din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și este finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

În conformitate cu obiectivele politicii agricole ale Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene – DG AGRI și ale Guvernului României, acordul va sprijini cheltuielile de capital ale fermelor mici, ale exploatațiilor agricole precum și cofinanțarea proiectelor selectate pentru grant în cadrul PNDR.

Referitor la semnarea acordurilor operaționale, Secretarul General al FEI, Maria Leander, a declarat: "Suntem încântați să alegem primele patru bănci care să acorde finanțare de peste 155 de milioane de euro în cadrul primului acord în domeniul agricol sprijinit de UE în România. Suntem convinși că împreună cu aceste bănci vom putea crea mai multe oportunități pentru fermierii români, în special pentru fermele mici, pentru a-și extinde producția și pentru a spori competitivitatea sectorului în România ".

Reprezentantul Guvernului României, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, a declarat: ”După semnarea primului Acord de Finanțare cu FEI pentru sprijinirea fermierilor și a antreprenorilor din zona rurală, mă bucur să văd că această inițiativă prinde contur, fiind pusă în practică prin semnarea acordurilor cu băncile care vor acorda credite finanțate din PNDR. Instrumentul financiar se va adresa inclusiv unor categorii de beneficiari cu un risc mai ridicat de creditare, cum ar fi fermele mici sau tinerii fermieri iar costurile de finanțare vor fi reduse. Având patru intermediari financiari selectați, beneficiarii noștri pot acum să acceseze împrumuturi în condiții mai favorabile, care țin cont de nevoile de finanțare specifice acestui sector de activitate. Felicit reprezentanții FEI și intermediarii financiari care au participat în procesul de selecție și îi încurajez pe fermierii din România să profite de acest instrument dedicat lor.”

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: "Instrumentele financiare și accesul la creditare pentru fermieri reprezintă pentru mine priorități-cheie în calitatea mea de Comisar european pentru agricultură. Accesul la creditare este esențial pentru agricultori să-și modernizeze și să-și dezvolte afacerile în domeniul agricol. Investind pentru a-și face fermele mai competitive și mai eficiente, fermierii noștri își pot îmbunătăți perspectivele de afaceri precum și reduce impactul referitor la schimbările climatice. Felicit FEI pentru această inițiativă și aștept cu nerăbdare să văd modul în care fermierii români și întreprinzătorii din mediul rural profită din plin de această finanțare".

Despre FEI

Fondul European de Investiții (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea sa principală este de a sprijini microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii din Europa (IMM-uri), ajutându-le să acceseze finanțarea. FEI creează și dezvoltă capital de risc și de creștere, garanții și instrumente de microfinanțare care vizează în mod specific acest segment de piață. În acest rol, FEI promovează obiectivele UE în sprijinul inovării, cercetării și dezvoltării, antreprenoriatului, creșterii economice și ocupării forței de muncă. Mai multe informații despre activitatea FEI pot fi găsite aici http://www.eif.org/what_we_do/index.htm.

Sursa: madr.ro

Comisia Europeană ia în calcul acordarea unui nivel crescut al avansurilor pentru plăți directe și dezvoltare rurală

Pentru a veni în sprijinul fermierilor români, în urma fenomenelor climatice dificile din acest an, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a solicitat Comisiei Europene – comisarului european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil HOGAN - sprijin prin creșterea avansului pentru plățile directe și dezvoltare rurală pentru a fi acordate în toamna acestui an.

În urma acestei intervenții, comisarul european Phil Hogan răspunde pozitiv solicitării ministrului Petre Daea, prin scrisoarea cu nr. (2018) 4270299, cu privire la posibilitatea creșterii nivelului avansurilor pentru plăți directe (de la 50% la 70%) și pentru anumite măsuri de dezvoltare rurală (de la 75% la 85%).

Există și posibilitatea acordării separate a avansurilor pentru SAPS sau sprijinul cuplat, odată ce controalele au fost finalizate pentru aceste scheme, precum și alte instrumente care ar putea veni în ajutorul fermierilor, cum ar fi anumite scheme din Programul de Dezvoltare Rurală sau ajutoarele de stat.

Sursa: madr.ro

Deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor pentru pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Componenta A

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că în perioada 30 iulie – 28 decembrie 2018 se va desfășura sesiunea de depunere a proiectelor din cadrul Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate din cadrul sub-măsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Alocarea disponibilă aferentă Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare din cadrul sub-măsurii 19.3 este de 2.318.573,32 Euro pentru această sesiune.

Sprijinul privind asistența tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare poate fi acordat doar cu condiția ca Grupurile de Acțiune Locală să poată demonstra că au în vedere implementarea unui proiect concret de cooperare, ceea ce presupune identificarea obiectivelor și a tipului de proiect.

Ghidul Solicitantului pentru accesarea Componentei A - Asistenţă tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate din cadrul sub-măsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală este publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro.