Adama 04 mai 2020
update 6 Jul 2020

Patru exemple de cooperative de succes din România

Ziua Cooperativelor de Cultură Mare, ediția a V-a, eveniment organizat de Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) la sfârşitul lunii ianuarie în Bucureşti, a adus în prim-plan patru modele de cooperative de succes prin care se arată că în UNCSV este unitate și diversitate, fiind prezentate cooperative din zone agricole diferite, de dimensiuni mici, medii, mari, cu înființare în perioade diferite.

Prin acest eveniment s-a dorit facilitarea unui dialog real şi constructiv între cooperativele agricole de cultură mare, funcţionale şi autorităţile responsabile pentru a evidenția necesitatea consolidării cooperativelor agricole din România.

Dobrogea Sud: 10 ani de cooperare

Prima cooperativă dată ca exemplu de succes a fost Dobrogea Sud din judeţul Constanţa. Ionuţ Lungoci, directorul executiv, le-a vorbit celor prezenţi despre paşii parcurşi de această cooperativă, domeniul de activitate şi cifra de afaceri, după 10 ani de activitate. „La început am fost 12 membri, iar ulterior, în 2009, „furia eliberării adeverinţelor“ ca membru cooperator pentru accesarea de fonduri europene a dus la creşterea bruscă, în doi ani, la 35.000 ha şi 60 de membri. În momentul respectiv nu mai aveam cifră de afaceri, nici nu mai ştiam cu cine să luăm legătura deoarece membrii înscrişi nu mai răspundeau la telefon. După doi ani a fost trierea, sub formă de selecţie naturală; membrii care tranzacţionau au rămas în cooperativă, iar ceilalţi au fost excluşi. De atunci cifra de afaceri creşte în continuu, deşi numărul de membri nu s-a modificat major, maximum 2-3 anual în ultimii 3 ani. Am reuşit să ajungem la aproape

100 milioane de lei cifră de afaceri, cu o profitabilitate ajustată. Anul acesta am reuşit, după trei ani de discuţii din partea tuturor, să construim un sediu în comuna Topraisar, unde am investit 2 milioane şi jumătate de lei într-un spaţiu de depozitare seminţe şi pesticide, dar principalul îl reprezintă faptul că avem un sediu al nostru, o identitate. În ceea ce priveşte cerealele, avem aproximativ 100.000 de tone pe care le tranzacţionăm spre export datorită preţului. Comercializăm motorină ca serviciu pentru membrii cooperatori, astfel încât partenerul producător din România furnizează membrilor noştri motorină la acelaşi preţ indiferent de distanţa la care se află în judeţul Constanţa“, încheie Ionuţ Lungoci, director executiv Dobrogea Sud.

Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest

banat agro vest

Un alt model de succes prezentat a fost Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest, din judeţul Timiş, care produce anual 50.000 de tone de cereale şi care a avut o cifră de afaceri de 56 milioane de lei în anul 2019. „Cooperativa a fost înfiinţată în 2016, cu 11 membri fondatori; în anul 2018 au mai aderat 12 ferme, iar în acest an mai avem cinci ferme în procedură de aderare şi cinci ferme în perioadă de probă de un an. Suprafața totală cultivată este de 12.296 ha şi de obicei este o structură de 60% culturi de toamnă şi 40% culturi de primăvară. Ca evoluţie a cifrei de afaceri, în anul 2019 am avut 56 milioane de lei, iar vânzarea cerealelor s-a realizat în proporţie de 90%, respectiv peste 50.000 de tone de cereale tranzacţionate strict doar prin cooperativă“, a specificat în cadrul evenimentului Marian Horgoş, director tehnic Banat Agro Vest.

Cooperativa CerealTop Farmers Vrancea

cereal top farmers

Cooperativa Agricolă CerealTop Farmers, din judeţul Vrancea, cu sediul în Coteşti, s-a constituit în anul 2017 ca o asociație autonomă, spune Cătălin Zaharia, directorul executiv, la întâlnirea organizată de UNCSV. „În prezent suntem 16 fermieri (12 persoane juridice și 4 persoane fizice), având în exploatare 3.500 ha. Cifra de afaceri în 2019 a fost de cca 20 milioane de lei, iar cantitatea de cereale tranzacţionate este de aproximativ 18.000 de tone. Tranzacţiile privind inputurile s-au situat în jurul cifrei de

1 milion de euro“, mai specifică Cătălin Zaharia, CerealTop Farmers.

Drumul Belşugului

cooperativa agricola drumul belsugului

Cea mai nouă cooperativă prezentată a fost Drumul Belşugului, înfiinţată în februarie 2019 în Tecuci, judeţul Galaţi, precizează Ionuţ Pavel. „Iniţial cooperativa noastră a avut 10 membri, iar în prezent sunt 12 şi mai sunt în aşteptare 4 care lucrează o suprafaţă de 6.000 ha cu cultură mare. Scopul înfiinţării este acela că am vrut să ne eficientizăm activitatea economică prin a cumpăra mai ieftin şi a vinde mai scump, dar nu vrem să ne limităm aici. Ne dorim să uniformizăm o tehnologie în cadrul cooperativei, să dezvoltăm o bază proprie deoarece acest lucru ne va ţine mai uniţi. Capitalul social este în prezent de 66.000 lei şi avem o cifră de afaceri de 17 milioane de lei. Totodată, am obţinut aviz de recunoaştere pe grup de producători pentru cereale şi culturi oleaginoase“, a adăugat Ionuţ Pavel, director executiv, în cadrul cooperativei agricole Drumul Belşugului.

Beatrice Alexandra MODIGA

UNCSV: Cooperativele agricole consolidate șansă pentru agricultura românească

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., în parteneriat cu Euralis Semințe, a organizat Ziua Cooperativelor de Cultura Mare, Ediția a V-a – 2020, în zilele de 28 - 30 ianuarie 2020, la Hotel PHOENICIA, București.

Prin acest eveniment s-a dorit facilitarea unui dialog real și constructiv între cooperativele agricole de cultură mare, funcționale și autoritățile responsabile pentru a evidenția necesitatea consolidării cooperativelor agricole din România.

Această ediție s-a bucurat de prezența a peste 75 de participanți, dintre  care:  reprezentanții a 27 de cooperative agricole din sectorul vegetal -  cultură mare din România, membri și candidați în vederea aderării la UNCSV, dl. Deputat Alexandru STĂNESCU, Președinte al Comisiei de Agricultură - CAMERA DEPUTAȚILOR, dl. Secretar de Stat Sorin MAREȘ – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai asociațiilor de profil agricol și din presa de specialitate.

De asemenea dl. Pekka PESONEN – Secretar General - Confederația Europeană a Cooperativelor Agricole din U.E. (COGECA) a transmis un mesaj video.

facebook Vezi aici mesajul video

În cadrul evenimentului au fost prezentate evoluția, activitățile, realizările și obiectivele UNCSV, condițiile minimale pe care o cooperativă de cultură mare trebuie să le respecte pentru a fi autonomă, independentă și profitabilă pe termen lung, cu un buget de venituri și cheltuieli ipotetice.

Au fost prezentate 4 modele de cooperative de succes prin care se arată că în UNCSV este unitate și diversitate, cooperative din zone agricole diferite, de dimensiuni mici, medii, mari, cu înființare în perioade diferite. 

Urmare a discuțiilor interne în cadrul UNCSV, pentru asigurarea premizelor unor cooperative autonome și profitabile pe termen lung a reieșit necesitatea implementării următoarelor soluții:

  • educarea, informarea și perfecționarea continuă a Președintelui, membrilor consiliului de administrație, a angajaților și a membrilor cooperatori;
  • prioritizarea cercetării, inovării și analizelor de piață în cooperativele românești;
  • creșterea capacității de adaptare a cooperativelor românești la exigențele pieței internaționale și sincronizarea viziunii de dezvoltare a cooperativelor autohtone cu know how-ul cooperativelor occidentale;
  • optimizarea managementului strategic al cooperativelor pe termen lung;
  • reinvestirea profitului și distribuirea de dividende conform participării  fiecărui membru în cifra de afaceri a cooperativei;
  • crearea de instrumente de creditare si garantare specifice cooperativelor;
  • finanțarea, și a cooperativelor agricole cu experiență, ținând cont de vechime, rulaj, nr de membri, necondiționată de suprafața exploatată de fiecare membru pentru a dezvolta și consolida infrastructura de depozitare, condiționare, procesare, valorificare la nivelul cooperativei care sa asigure valoare adăugată producției primare a membrilor;

Facem tot ce ține de noi să profesionalizăm cooperativele agricole din România și să le creăm premizele dezvoltării durabile în timp, profitând de experiența și greșelile care s-au făcut atât la noi, dar mai ales în vest, pentru a recupera din decalajul existent cât mai repede cu putință.

Din experiențele cultivatorilor de porumb: Apa contează, dar nu e totul!

În această perioadă probabil că cei mai mulți dintre fermierii care se ocupă de cultura mare sunt cu ochii pe semănăturile de primăvară. Deja porumbul ar trebui să fi răsărit, mai ales după ce am avut norocul de a avea parte și de ploile de la jumătatea lunii aprilie. Destul de curând vor urma erbicidarea și, eventual, fertilizarea fazială. Pentru a veni în sprijinul cititorilor noștri, publicăm o scurtă sinteză a experiențelor unor membri AIDER din anul trecut.

Densitățile mari s-au dovedit eficiente

Așa cum am mai spus, AIDER înseamnă „agricultură integrată durabilă economic rentabilă“. Obiectivul membrilor acestei organizații este să practice o agricultură cu un impact minim asupra mediului, dar cu rezultate economice cât mai bune. Mulți dintre ei practică o agricultură ecologică. Începând de anul trecut au început să își împărtășească între ei experiențele. Dintre ele am preluat și noi câteva povești.

Unul dintre fermierii din județul Iași a ales să folosească hibridul de porumb Turda 201. Semănatul s-a făcut în a treia decadă a lui aprilie, cu o densitate de 69.000 plante/ha. Pentru fertilizare s-a folosit un îngrășământ pe bază de fosfor la pregătirea patului germinativ și NPK 20:20:0 la semănat. Cu ocazia prășitului s-a mai aplicat și o fertilizare cu uree. Ca erbicide și insecticide s-au folosit isoxaflutol, tiencarbazon metil, ciprosulfamide și acetamiprid, aplicate postemergent timpuriu. În condițiile unor precipitații însumând 200 litri/m², căzute în doar zece zile, la sfârșitul lunii iulie, s-a realizat o producție medie de 7,5 t/ha.

În județul Ilfov producția a fost semnificativ mai mare, respectiv 9,85 t/ha. Materialul genetic utilizat a fost P 9911, cu o densitate de 70.000 plante/ha, semănat tot în a treia decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au utilizat NPK și uree. Erbicidarea a fost făcută cu nicosulfuron, rimsulfuron și mezotrione. Împotriva insectelor s-a utilizat lambda-cihalotrin. Este de remarcat că pe unele sole producția a urcat până la 12,3 t/ha. Costul total al culturii a fost de 1.990 lei/ha.

În Călărași, apa a făcut diferența

Nu departe, în Călărași, costul producției a fost doar cu 69 de lei mai mic, respectiv 1.931 lei/ha. Fermierul a ales hibridul DKC 4590, pe care l-a semănat cu o densitate de 65.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, înființase și un covor vegetal, alcătuit din măzăriche și secară. Erbicidarea terenului a fost făcută cu glifosat, înainte de semănat, în a treia decadă a lunii aprilie. A urmat o fertilizare cu MAP, la semănat. În a doua decadă a lunii mai s-a mai făcut o erbicidare cu un amestec de acid 2,4D și dicamba. După aceea, în a treia decadă a lui mai, s-a făcut încă o fertilizare cu uree. Apoi, pentru că situația a cerut-o, a urmat încă o erbicidare, cu tembotrione și isoxadifen-etil. Cu aceeași ocazie s-a aplicat și un supliment de fertilizare cu zinc. În ciuda tehnologiei complexe, producția medie a fost de numai 4,61 t/ha, cu zone de maximum 6,32 t/ha. Probabil că unul dintre motive a fost și lipsa precipitațiilor, care abia au ajuns să însumeze 216 mm. Că nu a fost o greșeală a fermierului o confirmă și bilanțul asemănător al unei alte exploatații din același județ. Acolo s-a preferat hibridul Herculi, semănat cu o densitate de 70.000 plante/ha în a doua decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au folosit azotat de amoniu microgranulat și NPK 20:20:0.

S-au făcut două erbicidări. Prima dintre ele cu glifosat, preemergent, și o a doua în stadiul de 4-6 frunze, cu bromoxynil și terbutilazină, în combinație cu nicosulfuron. Costul total al culturii a fost de 2.096 lei/ha, dar producția medie a fost de numai 4 t/ha, cu unele sole unde a ajuns la 6 t/ha. Dar precipitațiile nu au depășit 216 mm, în condițiile în care de la topirea zăpezii și până pe 10 iulie nu a plouat deloc. Apoi, precipitațiile din iulie au favorizat o dezvoltare aproape imposibil de controlat a buruienilor.

Că apa face diferența a demonstrat un alt fermier din Călărași, care a beneficiat de irigații. Folosind hibridul PO 937, semănat foarte dens – 80.000 plante/ha, a reușit să obțină o medie de producție de 12 t/ha. Pentru fertilizare a folosit gunoi de pasăre, aplicat la arat, NPK la trecerea cu combinatorul și, ca biostimulator, azotat de amoniu microgranulat, în fenofaza de 6-8 frunze. Pentru erbicidare a folosit un amestec de florasulam cu 2,4 D EHE și nicosulfuron. Dar soluția magică s-a dovedit a fi apa. S-a irigat prin picurare, de la stadiul de 10 frunze până la înflorire. Cantitatea de apă a fost de 50 l/m². Acesteia i s-au adăugat cei 277 litri proveniți de la ploile care au început la momentul înfloririi. Costul total al culturii a fost de 2.895 lei/ha, dar este evident că plusul de producție a acoperit cu vârf și îndesat cheltuiala!

Și totuși, se poate și cu apă puțină!

Un fermier din județul vecin, Ialomița, a avut de-a face cu o situație și mai dramatică decât colegii săi din Călărași. În tot sezonul precipitațiile abia au ajuns să însumeze 97 l/m². La semănat a folosit hibridul Cobalt, semănat cu o densitate de 85.000 plante/ha (!), în prima decadă a lunii aprilie. În toamnă, fermierul a fertilizat cu azotat de amoniu, înainte de discuire. La semănat a adăugat DAP 18:46. După semănat a erbicidat cu un amestec de isoxaflutol, tiencarbazon-etil și ciprosulfamide. Până la faza de patru frunze a aplicat și două tratamente cu insecticide pe bază de cipermetrin. Când s-a ajuns la patru frunze a urmat a doua erbicidare, cu micosulfuron. Apoi a mai urmat o fertilizare cu un îngrășământ foliar. Cu toate aceste tratamente, costul investiției nu a depășit 1.593 lei/ha! Iar producția a fost aproape nesperată, având în vedere condițiile: 9,31 t/ha!

În același județ, Ialomița, un fermier care beneficiază și de posibilitatea de a iriga, a semănat în a treia decadă a lunii aprilie un amestec de Arioza, P 9903 și P 0023. Densitatea a fost de 78.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, pe teren fusese înființat și un covor vegetal alcătuit din ovăz, bob și secară. Înainte de semănat s-a erbicidat cu glifosat. Odată cu sămânța s-au aplicat fertilizanți MAP12:52:0 și APP 6-21 pe rând, sub sămânță. În a treia decadă a lunii aprilie și a doua a lunii mai s-au mai făcut două erbicidări, iar în prima decadă a lui iunie s-a aplicat o fertilizare foliară cu zinc. Prin fertirigare s-a administrat și UAN 32 și tiosulfat. În total, cultura a beneficiat de 260 l/m² din irigație și de alți 290 l/m² din precipitații. Adică un total frumos, de 540 mm. Costul de producția a urcat la 2.745 lei/ha, iar producția la 13,29 t/ha.

Desigur că experiența fermierilor din AIDER este cu mult mai vastă. În acest articol am dorit doar să prezentăm câteva exemple situate la extreme, astfel încât fiecare fermier ce îl va citi să poată cântări mai bine opțiunile pe care le are în continuare.

Alexandru GRIGORIEV

AIDER - compromisul între durabilitate și rentabilitate

Asociația AIDER este deja o prezență constantă și din ce în ce mai prețuită în agricultura românească. Dacă în urmă cu câțiva ani, la înființarea sa, era privită ca un fel de ciudățenie, cu timpul tot mai mulți fermieri au aderat la obiectivele sale. AIDER înseamnă „agricultură integrată durabilă economic rentabilă“. După cum spune chiar statutul asociației, obiectivul este acela de a căuta o cale de a practica o agricultură cu un impact cât mai redus asupra mediului, dar care să fie, totodată, și rentabilă pentru cei care o practică.

Acum, după mai mulți ani de la lansarea conceptului, membrii organizației au dovedit că o astfel de agricultură nu numai că este posibilă, dar și că tot mai mulți fermieri sunt atrași către ea. La sfârșitul anului, AIDER a organizat o întâlnire a membrilor săi, în cadrul căreia au fost prezentate noutățile pe care fermierii membri le-au experimentat în propriile exploatații. Deosebit față de alte întâlniri de asemenea gen a fost modul simplu, colegial, în care fermierii au discutat colegial, prietenește, despre rezultatele lor. De multe ori cu umor, ei și-au prezentat atât reușitele, cât și greșelile, astfel încât membrii asociației să poată prelua ceea ce este bun și să evite erorile.

Experiențe scumpe, experiențe ieftine

„Fiecare an este diferit, iar dvs., fermierii, știți cel mai bine acest lucru, cum se pot schimba previziunile producției în decurs de câteva ore, în funcție de condițiile climatice, de boli și dăunători sau chiar de lucrările efectuate asupra solului. Fiecare an este altfel, mai mult sau mai puțin atipic. Anul acesta este altfel și pentru noi, pentru că vă oferim cinci broșuri dedicate culturilor de rapiță, grâu, floarea-soarelui, porumb și leguminoase“, a precizat președintele asociației, Arnaud Charmetant.

Și, într-adevăr, broșurile au constituit un material documentar prețios pentru fermierii din asociație. Ele constituie sinteze ale modului în care cultivatorii din AIDER au înființat și gestionat culturile și rezultatele obținute. Astfel, fiecare fermier poate avea acces la experiența celorlalți.

Pe lângă rezultatele și tehnologiile aplicate, ca o dovadă a transparenței lor, fermierii au făcut publice și costurile. Așa am aflat că la floarea-soarelui, de exemplu, costurile au variat între 752,04 RON/ha în județul Ialomița și 2.220,69 RON/ha la o fermă din județul Ilfov. În primul caz, s-au folosit doar un minimum de îngrășăminte, ceva erbicide și hibridul LE 25, semănat cu o densitate de 68.000 plante/ha. Producția medie a fermei a fost de 1,348 t/ha, în condițiile unei cantități totale de precipitații de 57litri/m.p., la sfârșitul lunii iulie. În Ilfov, unde costul înființării culturii a fost cel mai mare, s-au aplicat mai multe îngrășăminte, atât uree și sulfat, cât și complexe, erbicide, fungicide și tratamente ale seminței. A fost semănat hibridul Sumiko, cu o densitate de 70.000 plante/ha. Producția medie pe fermă s-a ridicat la 2,6 t/ha, dar pe unele sole a urcat până la 3,4 t/ha. În Brăila, cu un cost de 1513,47 lei/ha, a fost obținută o producție medie de 3,7 t/ha.

Acestea sunt doar trei extreme, dar broșura cuprinde mult mai multe exemple. La fel de multe sunt prezentate și referitor la celelalte culturi deja amintite.

Culturi de nișă și soluții noi

Acest an agricol a însemnat pentru AIDER și inițierea a două noi proiecte de testare în câmp, patru platforme pentru proiectul de cercetare aplicată asupra dăunătorului Tanymecus dilaticollis și nouă platforme de testare integrată în cadrul proiectului european Diver IMPACTS care vizează includerea leguminoaselor în asolament.

Unul dintre cele mai interesante domenii prezentate a fost acela al culturilor de leguminoase. Membrii AIDER au prezentat rezultatele pe care le-au obținut cu o serie de culturi de nișă. Între acestea, de un interes deosebit s-au bucurat cele de năut, linte, mazăre, lucernă. La fel de interesantă a fost și experiența unui fermier de lângă Timișoara, care a realizat o cultură de grâu intercalat cu soia și sorg. Rezultatele au fost deosebite, căci eficiența culturii a crescut. Asupra acestei teme vom reveni, după cum vom reveni și asupra experienței unui alt fermier, care, pentru a oferi un suport fasolei, a semănat-o împreună cu camelină. Rezultatele, spune el, l-au convins ca de-acum înainte să folosească constant această tehnologie.

O fermă integrată cu mure, bere și peleți

peleti

Cum altfel se putea încheia mai frumos o astfel de întâlnire decât în vizită la o fermă a unui membru al asociației? Participanții la întrunire au fost invitați să viziteze o exploatație din apropierea Bucureștiului, care poate servi în orice manual drept un exemplu de afacere integrată.

La bază este o fermă de cultură mare. Principalele produse sunt, ca peste tot în zonă, grâul, orzul, floarea-soarelui, rapița și porumbul. La acestea se mai adaugă, însă, și năutul, ceva mure și, pentru plăcerea proprietarilor, vița-de-vie. Numai că gândirea creativă a proprietarilor a fost folosită la maximum. Așa se face că în fermă a apărut și o instalație de producere a peleților. Acolo paiele sunt prelucrate în vederea valorificării. O parte dintre peleții obținuți sunt utilizați în instalația proprie de uscare a porumbului. „Este o instalație gândită aici, care permite să uscăm 10 tone de porumb pe oră. Pierderea este de opt procente de umiditate, cu un consum de 92 kg peleți, care costă 11 euro“, ne-a povestit proprietarul instalației.

Tot în fermă se găsește și o instalație de producție de bere, care poate prelucra și îmbutelia în jur de 100 de litri/zi. Evident că pentru oaspeți a fost un bun prilej de a afla lucruri noi și de a prelua idei utile.

„Vă suntem recunoscători dvs. Și tuturor companiilor partenere care sprijină proiectele asociației și așteptăm opiniile dvs. Ne reconfirmăm angajamentul în fața membrilor AIDER de a-i sprijini în toate proiectele dedicate agriculturii durabile“, a mai subliniat președintele asociației.

Alexandru GRIGORIEV

AISR a incheiat un Protocol de colaborare cu UNCSV

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) au încheiat un Protocol de colaborare prin care cele doua organizații profesionale vor forma un parteneriat activ pentru promovarea și susținerea obiectivelor comune în interesul fermierilor din România. Cele două organizații vor acționa împreună pentru promovarea asocierii fermierilor, folosirii de semințe certificate,  promovarea agriculturii moderne, optimizării costurilor de producției și reducerea riscurilor, realizarea de proiecte, desfășurarea unor acțiuni și evenimente comune și schimbul reciproc de informații, în vederea implementării obiectivelor comune stabilite.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a fost înființată în anul 2017 cu scopul de a reprezenta și apăra interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relațiile cu administrația publică, autoritățile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naționale și internaționale și cu asociații internaționale echivalente,  pentru susținerea și promovarea principiilor cooperatiste, precum și de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a membrilor și de specializare și concentrare a activității cooperativelor agricole ce activează în România. U.N.C.S.V. a început cu 8 cooperative agricole, membri fondatori fiind: Agrisud, Argeș Biosud, Braicoop, Dobrogea Sud, Oltenia Cereal Nord, Tinoasa, Unirea Covurlui și 15 Februarie Rotunda, cărora li s-au alăturat altele 6: Agromureșana, Agrosîrbi, Fermierul Nădlăcan, Răzeșii Moldavi și Tormac, aflându-se în continuă creștere și consolidare. Cooperativele agricole reunite în U.N.C.S.V. însumează peste 350 de persoane juridice și fizice. Membrii afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 10 ha și 3400 ha, iar cumulat ajung la 180.000 ha.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă  peste 70% din piața domestică, reunind cele mai mari companii (Advanta Seeds, Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor. Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca Membru Onorific -  Institul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, iar din luna ianuarie 2017 și Institutul de Fitotehnie Porumbeni din Republica Moldova.

AISR este din 2013 membru cu drepturi depline în cadrul Asociației Europene de Seminte- ESA, iar din 2017 al Camerei de Comert și Industrie a Franței.

Abonează-te la acest feed RSS