Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Vești bune pentru crescători: s-a reușit imunizarea suinelor pentru pesta porcină africană

Deși nu a existat niciodată vreun focar de pestă porcină africană (PPA) în Marea Britanie, oamenii de știință vor să se asigure că nici nu va exista. O echipă de cercetători din Marea Britanie au dezvoltat un vaccin absolut vital pentru febra porcină africană (ASF), potrivit publicației PigProgress. Potrivit studiului, 100% dintre porcii imunizați cu vaccinul descoperit de oamenii de știință au supraviețuit după ce au fost injectați cu o doză letală de virus ASF.

Publicat în revista „Vaccines“ și preluat de publicația britanică PigProgress, studiul a fost realizat de cercetători ai Institutului Pirbright din Regatul Marii Britanii. Echipa formată din oameni de știință a realizat un vaccin vectorizat, bazat pe virusul non-dăunător (vector) pentru livrarea a opt gene ce au fost selectate din genomul virusului PPA (ASFV) în celulele porcine.

Proteine virale dezvoltate de genele care ajung în celule

Potrivit studiilor realizate de cercetătorii Institutului britanic, atunci când ajung în celulă genele dezvoltă proteine virale. Acestea ajută celulele imune ale porcilor să lupte cu o infecție cu virusul PPA. Cu toate că au dezvoltat semne clinice de boală cauzată de pesta porcină, animalele imunizate cu acest vaccin revoluționar au fost protejate de boala în cauză după injectarea cu o tulpină fatală de PPAv.

Șeful grupului care a lucrat la vaccinul împotriva PPA, dr. Chris Netherton, spune că acest vaccin va permite și diferențierea animalelor care au fost infectate de cele care au fost deja vaccinate. Această caracteristică este extrem de importantă pentru că va ajuta la stabilirea programelor de vaccinare a animalelor fără a fi nevoie de sacrificarea capacității de a face comerț.

Doctorul Chris Netherton a mai explicat că echipa sa de cercetători urmează a se concentra pe mecanismele din spatele felului în care proteina produsă de gena virusului PPA ajută sistemul imunitar al animalelor. „Astfel, putem să rafinăm și să adăugăm la cele incluse în vaccin pentru a spori eficiența acestuia“, a mai declarat dr. Chris Netherton.

În afară de cercetările pentru descoperirea vaccinului, în Marea Britanie sunt luate și măsuri drastice pentru a proteja animalele împotriva focarelor de boli.

În luna martie, o echipă de cercetători chinezi de la Institutul de Cercetare Veterinară Harbin din provincia Heilongjiang au anunțat că au descoperit un vaccin ce a reușit ștergerea a șapte segmente de gene din virus.

La sfârșitul anului trecut, în decembrie, și oamenii de știință de la Serviciul Agricol de Cercetare Agricolă al USDA au anunțat că au realizat un vaccin care poate oferi imunitate sterilă împotriva infecțiilor cu virusul ce produce pesta porcină africană.


Care este situația PPA în România

În România, datele Agenției Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) arată că pesta porcină africană (PPA) afectează 141 de localități din 23 de județe, iar numărul de focare este de 263. Dintre acestea, patru sunt focare în exploatații comerciale.

Potrivit Autorității, în alte 17 județe au mai fost diagnosticate cazuri doar la mistreți.

Până la începutul lunii iunie, au fost despăgubiți 15.119 proprietari care au primit cu toții o sumă în valoare totală de 440.950.580 de lei.

Alți 210 proprietari își așteaptă despăgubirile, valoarea totală a fondurilor fiind de 7.991.700 lei.

Pentru că nu există vaccin pentru PPA, singura metodă de protejare a sănătății animalelor este prevenirea prin respectarea măsurilor de biosecuritate implementate în toate fermele de porci.

Astfel, printre măsurile de prevenire solicitate de ANSVSA se numără și unele asemănătoare cu cele care se impun pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19 la oameni.

De pildă, la intrarea în adăpost, Autoritatea recomandă dezinfecția realizată prin amplasarea unei tăviție cu un burete îmbibat în soluție dezifectantă sau biocid recomandat de medicul veterinar.

De asemenea, crescătorii sunt sfătuiți să țină animalele doar în spații închise și să se asigure că aceștia nu intră în contact cu porci din alte exploatații agricole, cu porci mistreți sau cu proprietari care cresc porci pentru consum propriu.

Este de evitat și hrănirea animalelor cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc preparată pentru consumul familiei.

Cei care doresc să cumpere purcei sunt sfătuiți să-i ia din locuri cunoscute, iar animalele trebuie să fie neapărat crotaliate și să aibă certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar.

În afara României, de la începutul pestei au mai fost găsite focare de pestă porcină africană în Bulgaria, Serbia, Slovacia, Italia, Ungaria, Polonia, Grecia.


Simptome de infecție cu PPA

Semnele specifice acestei infecții lipsesc în perioada imediată infectării cu acest tip de virus. Drept urmare, face boala imposibil de diagnosticat.

Semnele specifice devin foarte vizibile doar când nu se mai poate face nimic pentru a preveni moartea animalelor.

Animalele infectate au febră mare (peste 40 de grade) și sunt afectate de  vomă, diaree, scurgeri de ochi și pot muri subit.

Virusul are o perioadă de incubație cuprinsă între 3 și 15 zile și nu se transmite la oameni, chiar dacă se mănâncă carne contaminată cu acest virus periculos.


Simona Nicole DAVID

Subvenții de la stat pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița

Legea privind ajutorul de stat pentru crescătorii de Bazna și Mangalița a fost modificată, fiind adoptat recent un nou act normativ ce prevede subvenții în valoare totală de un milion de lei pentru acest an.

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița pot beneficia de ajutoare de stat în valoare de 1.200 de lei de scroafă, pe an, potrivit programului de susținere a acestora, aprobat recent de Guvern.

Plata către fermierii care îndeplinesc toate condițiile eligibile se va face într-o singură tranșă, iar bugetul alocat schemei pentru scroafele din rasele Bazna și Mangalița este de 1.000.000 de lei pentru anul 2020. 

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 este de 1.000.000 lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2020.

Potrivit unui comunicat al MADR, prin actul normativ aprobat se urmărește încurajarea crescătorilor de animale de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, în vederea măririi numărului de animale de reproducție deținute, precum și a numărului de produși valorificați de la acestea, cu scopul creșterii efectivelor de porci din rasele Bazna și Mangalița, la nivel național.

Pentru a primi ajutorul de stat, crescătorii de porci trebuie să comercializeze minimum 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap și să respecte criteriile de eligibilitate prevăzute în proiectul de lege.

Schema de ajutor de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv:

a) producătorilor agricoli PFA, II și IF;

b) producătorilor agricoli persoane juridice.

În prezent, în Registrul Genealogic sunt înscrise 1.658 de scroafe din rasa Mangalița și 278 din rasa Bazna, arată datele Agenției Naționale pentru Zootehnie.

Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a primi banii de la stat

Pentru a fi eligibili la programul de ajutor din partea statului, crescătorii de porci Bazna și Mangalița trebuie să îndeplinească anumite condiții.

În primul rând, aceştia trebuie să dețină exploatații agricole înregistrate și autorizate sanitar-veterinar și să aibă registrul individual al exploatației completat și actualizat.

De asemenea, trebuie să aibă scroafe din rasele Bazna sau Mangalița înscrise în Registrul Genealogic în secțiunea principală la data depunerii cererii de înscriere identificate și înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor.

Crescătorii trebuie să facă dovada livrării spre comercializare a unui număr de minimum 4 porci/de scroafă/pe an, cu o greutate de minimum 8 kg/cap de purcel. Toți acești purcei dați pentru comercializare trebuie să fie identificați potrivit legislației în vigoare.

O altă condiție de eligibilitate prevede menținerea efectivului de scroafe cu care crescătorul s-a înscris pe toată durata de derulare a programului.

Se abrogă legea din 2018

Programul de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița a fost modificat prin noua lege, la cererea crescătorilor.

Odată cu intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă HG nr. 9/2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc“, precum și art. II din Hotărârea Guvernului nr. 519/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2018.

Contractele încheiate în baza Hotărârii Guvernului nr. 9/2018 sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora.

Vechiul program de susținere a crescătorilor de porci Bazna și Mangalița, schimbat prin noul act normativ, a fost accesat de puțini fermieri deoarece acesta era destul de greu de aplicat.

Potrivit vechiului program, un crescător primea gratis un purceluș din rasa Bazna sau Mangalița, iar cel care dona primea de la stat 250 de lei.

Crescătorul care primea purcelușul trebuia să-l îngrașe și apoi să-l livreze spre comercializare unui abator; abatorul plătea 11 lei pe kilogram.

„La cererea Asociaţiei crescătorilor de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, am schimbat acest program de susţinere întrucât cel vechi era inaplicabil. După cum ştiţi, un crescător primea gratis un purcel din această rasă, cel care dona primea 250 de lei, iar crescătorul care primea gratis purcelul respectiv trebuia să îl îngraşe şi să-l vândă unui abator, iar abatorul era obligat să îl preia cu 11 lei pe kilogram. Sigur că măsura a fost inaplicabilă şi foarte puţini dintre fermieri au recurs la această schemă de ajutor pentru că erau foarte multe lucruri care nu erau acceptate fie de către cel care primea, fie de cel care dona, dar în general de către operatorul care trebuia să ia la un anumit preţ dictat. Ne-am gândit la o formulă mult mai simplă, în care în trei ani de zile aceste rase să nu fie considerate cu risc de abandon şi să ajungem ca în registrul genealogic al acestei rase – secţiunea principală să fie peste 7.500 de reproducători. Asta înseamnă că nu mai sunt în risc de abandon“, a explicat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.


Mangalița este o rasă creată în urmă cu două secole, prin încrucișarea unor rase de porci originare din Ungaria cu mistreți.

Carnea de porc Mangalița are un conținut pur de grăsime albă, grăsimea acestor porci fiind unică din punct de vedere genetic atunci când porcul este crescut corespunzător.

Grăsimea este bogată în Omega 3, 6 și 9 și are un punct de topire mai scăzut față de carnea altor rase de porci.


Porcii din rasa Mangalița se cresc ușor, nu au nevoie de condiții speciale, se adaptează rapid la condițiile la care sunt expuși, iar crescătorii nu trebuie să investească mult pentru a-i crește.

Au o carne sănătoasă și foarte bună la gust, gustul fiind garantat de creșterea în libertate a animalelor.

De altfel, le place să crească liberi, pe pășuni, în mijlocul naturii.

Sunt erbivori, hrănindu-se cu iarbă, lucernă, mere, varză, porumb, furaje, tărâțe.

Sunt rezistenți la temperaturi joase sau crescute și au imunitate crescută la boli, ceea ce înseamnă că nu este nevoie de cheltuieli cu medicamente sau medici veterinari.

Porcii din rasa Mangalița pot crește în efective reduse, în gospodării, dar și în ferme mari.

La vârsta de un an pot ajunge la o greutate de 80 kg, iar la doi ani pot avea în jur de 100 kg. După această vârstă pot depăși 200 kg, ajungând și la 300 kg sau chiar mai mult.


Și porcii din rasa Bazna se cresc în coteț sau în libertate, pe pășuni, și au o carne gustoasă, marmorată, fragedă, aromată, suculentă, consistentă.

Se adaptează ușor oricăror condiții și pot fi hrăniți cu verdeață – iarbă, lucernă, mazăre etc., dar și cu porumb sau ghindă.

Rasa Bazna a apărut în urma unor încrucișări între Mangalița și Berk, începând din anul 1872, în localitatea Bazna din Transilvania.

O scroafă poate făta, în medie, 9 purcei odată, longevitatea productivă fiind de 8-12 fătări.


Simona Nicole David

Primele plăți compensatorii au ajuns la crescătorii de porci afectați de pierderea animalelor

Pentru controlul Pestei Porcine Africane (PPA), Guvernul României a aplicat măsuri suplimentare de monitorizare, control și combatere a bolii, astfel încât să se împiedice răspândirea virusului și să se limiteze pierderile generate de evoluția focarelor.

Totodată, au fost adoptate acte normative care reglementează compensarea pagubelor crescătorilor de porci cauzate de pierderea animalelor în acțiunile pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, dar și acordarea de stimulente financiare pentru notificarea cazurilor de porci mistreţi morţi şi pentru participarea vânătorilor la vânătoarea selectivă.

Fondurile necesare sunt asigurate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinație și rambursate ulterior de Comisia Europeană, în conformitate cu deciziile Grant.

Despăgubirile se acordă atât pentru animalele ucise în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, cât şi pentru pagube colaterale.

În cazul pestei porcine africane, este interzisă valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate.

Despăgubirile se acordă în baza evaluărilor realizate de Comisia de evaluare** care analizează şi aprobă valoarea de înlocuire a animalului/animalelor în funcţie de: valoarea genetică, valoarea zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, preţul pieţei, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală și valoarea unitară medie calculată pe baza sumei totale a despăgubirii animalelor sau a produselor în cauză.

Plata despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate se face la valoarea de piaţă în termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor conform art. 2 lit. a) din Regulamentul nr. 349/2005/CE al Comisiei.

Prin focar de PPA se înțelege evoluția bolii într-o exploatație care numără unul sau mai mulți porci, la care s-a confirmat infecția cu virusul pestei porcine africane.

Până la această dată au fost finalizate 51 de dosare de evaluare (aferente despăgubirilor pentru gospodăriile populației), dintre care 34 au fost plătite, iar 16 urmează să fie plătite astăzi, 30 iulie. Suma alocată acestor despăgubiri este de 130.000 de lei (prețul acordat pe kg este cuprins între 8 și 12 lei, stabilit pe baza criteriilor mai sus menționate)

40 de dosare de evaluare sunt în curs de finalizare, urmând a fi transmise către ANSVSA în scurt timp, restul de 349 sunt în diferite stadii de analiză în cadrul Comisiilor de evaluare organizate la nivel județean.

Reluăm apelul către cetățeni să anunțe imediat medicul veterinar sau Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Județeană orice caz de îmbolnăvire a porcilor din gospodărie, pentru că vor fi despăgubiți la valoarea de piață a animalelor!

Prezintă un risc de răspândire a bolii carnea și produsele din carne provenite de la animalele bolnave, în condițiile în care virusul PPA rezistă până la 3-6 luni în produsele din carne de porc netratate termic și mai mulți ani in carnea de porc congelată.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.

*Demersuri în acest sens au fost întreprinse de autoritățile române către Comisia Europeană pentru acordarea de fonduri suplimentare necesare pentru acordarea de compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator, precum și pentru suplimentarea fondurilor europene alocate Programului de control, supraveghere și eradicare a PPA, consecutiv extinderii aplicării acestuia, de la 8 județe inițial, la întreg teritoriul României.

** Convocarea comisiei de evaluare se face de către Prefect, la solicitarea scrisă a direcţiei sanitar –veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti și este constituită din:

a) reprezentantul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;

b) reprezentantul teritorial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu atribuţii în stabilirea valorii genetice a animalelor – Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie;

c) reprezentantul Unităţii Locale de Decizie din cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor desemnat de Prefect;

d) reprezentantul Unităţii Locale de Sprijin, respectiv primarul localităţii sau reprezentantul desemnat de către acesta.

Informații detaliate pot fi consultate aici (pdf)

Sursa: ANSVSA

Modificări în legislația pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa

În Ședința Guvernului din 12 iulie 2018 a fost aprobată o Hotărâre care modifică Hotărârea Guvernului nr.9/2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc" și stabilește unele măsuri de aplicare a acesteia.

Având în vedere importanța schemei de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc, precum și numărul însemnat de fermieri care dispun de resurse furajere și doresc să crească porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, a fost luată decizia ca această schemă să fie permanent deschisă pentru înscriere, luând în considerare faptul că, pe parcursul Programului crescătorii pot deveni furnizori, iar în consecință, prin proiect se creează cadrul juridic pentru o astfel de înscriere.

În consecință, furnizorii de purcei, crescătorii de porci şi procesatorii/alte persoane juridice, în baza cererii, pot solicita înscrierea în Program, pe toată durata de desfășurare a acestuia, cu condiția ca cererea de plată și documentele însoțitoare să se depună cu respectarea termenului prevăzut, dar nu mai târziu de 10 decembrie 2020.

De asemenea, prin acest act normativ se creează posibilitatea de a fi beneficiari ai schemei, pe lângă crescătorii care dețin exploatații supuse înregistrării sanitare veterinare sau supuse autorizării sanitare veterinare, și cei care dețin tipul de exploatații de animale supuse controlului sanitar veterinar.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis, pentru anul 2018, este de 4.600.000 lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, de la bugetul de stat.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis, pentru perioada 2018-2020, se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţiile pentru agricultură județene şi a municipiului Bucureşti.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Prin Hotărârea Guvernului nr.9/2018, publicată în Monitorul Oficial nr.  39 din 16 ianuarie 2018, s-a aprobat schema "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc"

Pentru înscrierea în Program, furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, crescătorii de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa şi procesatorii/alte persoane juridice, au avut o perioadă de 90 de zile, respectiv 16 ianuarie – 16 aprilie 2018.

La încheierea acestei perioade s-a constatat următoarea situație cu cei înscriși în registrele unice corespunzătoare: 223 furnizori, 28 procesatori și 3.410 crescători.

Sursa: madr.ro

Situația „Ajutorului de minimis pentru crescătorii de porci din rasa Bazna și Mangalița“ în Moldova

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița pot beneficia, în perioada 2018-2020, de o schemă de sprijin financiar pentru aplicarea programului de susținere a acestora în vederea producerii cărnii de porc, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea porcilor din rasele Bazna sau Mangalița. Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 mil. lei.

Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiţi cu titlu gratuit din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulţirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate: să deţină exploataţii înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică, să primească cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 şi maxim 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract, să livreze minimum 50% din purceii primiţi cu titlu gratuit, la procesatorul sau la altă persoană juridică, cu care a încheiat contract, la o greutate, în viu, de minim 130 kg/cap, să respecte structura raţiei furajere stabilită în contractul cu procesatorul sau cu o altă persoană juridică şi să deţină registrul individual al exploataţiei.

După aproximativ două luni de la apariția programului, în trei județe din regiunea Moldovei situația „Ajutorului de minimis pentru crescătorii de porci din rasa Bazna și Mangalița“, diferă de la județ la județ.

Iași

La nivelul județului Iași, până în prezent situația este astfel: „S-au înscris un număr de 185 persoane și doar doi furnizori de purcei Mangalița“, a precizat Roxana Florea, reprezentant comunicare DAJ Iași.

Bacău

La același program la nivelul județului Bacău s-au comunicat următoarele:  „Menționez că până în prezent nu avem niciun furnizor de purcei înscriși. În schimb, avem un singur procesator înscris, cu 30 cap /porci și 96 de crescători cu 914 cap/ porci. Această situație nu este definitivă, deoarece se actualizează permanent până pe data de 16.04.2018“, a precizat Simona Barzaghideanu, Director Executiv DAJ Bacău.

Vaslui

Cu privire la situația din județul Vaslui vă aducem la cunoștință sintetic informațiile următoarele: „Până în prezent nu avem niciun furnizor de purcei înscriși și niciun procesator, iar numărul crescătorilor înscriși este de 68 cu 612 porci solicitați“, a precizat ing. Gigel Crudu, Director Executiv DAJ Vaslui.

Atât furnizorii, cât  crescătorii și procesatorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița pot solicita înscrierea în Program, în baza unei cereri, care se depune la Direcția Agricolă Județeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum și în registrul de evidență al ajutorului de minimis.

Beatrice Alexandra MODIGA

Startul Programului de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița

Prima livrare de purcei din rasele Bazna și Mangalița, realizată în prezența ministrului Petre Daea care s-a aflat în comuna Roșia, satul Nou, în județul Sibiu, în data de 6 martie 2018, s-a efectuat către un crescător de porci din satul Bradu. Purcelușii din rasele amintite au fost transportați de către procesatorul înscris în Program, demarând astfel programul guvernamental.

Programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița a continuat și în data de 7 martie 2018. Astfel,  în comuna Bazna 10 purcei au fost preluați de la un furnizor și livrați către un alt fermier dornic să se alăture Programului.

Tot astăzi, au mai fost preluați 10 purcei din rasa Mangalița din comuna Moșna și livrați către alt producător agricol din aceeași comună și încă 8 purcei din rasa Mangalița au fost preluați de la un producător din comuna Roșia și livrați către alt crescător din comuna Roșia, județul Sibiu.

În cursul zilei de mâine, 8 martie 2018, va avea loc o altă livrare de 4 purcei în județul Hunedoara de la un furnizor din satul Galați, comuna Pui către un crescător din satul Vețel, comuna Vețel.

Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa si sunt transportați la crescătorii de porci grași, ocazie cu care se încheie contractul de livrare între procesator și crescătorul de porci. Ajutorul de minimis ce reprezintă 250 lei/cap este acordat furnizorului de purcei livrați la greutatea minimă de 10 kg fiecare.

Transferul de purcei va continua și în alte județe, ținându-se cont de înscrierile în registru și de existența purceilor înțărcați, ajunși la greutatea de livrare.

Sursa: madr.ro

Mangalița și… beznă!

Guvernul a adoptat recent o hotărâre pentru „susținerea crescătorilor de suine în vederea producerii cărnii de porc din rasele autohtone Bazna și Mangalița“. Inițiativă, lăudabilă de altfel, privită prin ochiul specialiștilor, ridică mai multe semne de întrebare privind cunoștințele de zootehnie, marketing şi industrializare a cărnii ale autorilor proiectului. Să prezentăm, pentru început, câteva informații legate de cele două rase autohtone.

Bazna este o rasă originară din zona Sibiului, răspândită în tot sudul Ardealului. S-a format în urma unor încrucişări nedirijate între scroafe de rasă Mangaliţa şi vieri de rasă Berk, începând din anul 1872, în localitatea Bazna, utilizându-se şi consangvinitatea. Produşii rezultaţi, având însuşiri productive superioare rasei Mangaliţa, au fost apreciaţi de crescători, astfel încât populaţia hibridă s-a răspândit în scurt timp în jurul oraşelor Mediaş, Sighişoara, Sibiu şi Făgăraş datorită precocităţii şi prolificităţii superioare faţă de rasa maternă locală. În anul 1885 şi apoi după anul 1900 s-au făcut importuri de reproducători Berk din Anglia, care au fost utilizaţi în scopul ameliorării şi omogenizării rasei Bazna, în curs de formare şi consolidare. Au mai fost utilizate episodic, pentru infuzie, rasele Yorkshire şi Sattelschwein. În ultimii 30 de ani s-a ameliorat prin utilizarea rasei Wessex. Bazna a fost recunoscută oficial ca rasă de sine stătătoare în anul 1948, după care s-au înfiinţat câteva nuclee de selecţie. Porcinele din această rasă sunt din tipul productiv mixt (carne-grăsime), de talie mijlocie, cu aspect negru cu alb în regiunea spetei. Greutatea optimă de sacrificare (125-135 kg) este atinsă la 9-10 luni. Rasa nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu.

Mangaliţa este o rasă veche şi bine consolidată genetic, specializată pentru producţia de grăsime, cu o carne gustoasă şi suculentă. Animalele din această rasă valorifică foarte bine resursele furajere ieftine. Rasa Mangaliţa provine din suinele primitive europene de talie mare, cu părul lung şi creţ (din Balcani), infuzată cu unele rase de origine asiatică aduse de către romani în Europa. Este o rasă specializată pentru producţia de grăsime şi are cinci varietăţi: blondă, roşie, neagră, cu abdomen de rândunică şi bariţ. În ţara noastră se creşte de peste 160 de ani, iar după alţi autori de cca 200 de ani (din anul 1803). Se creşte în efective reduse, în gospodăriile populaţiei, dar şi în unităţi de stat, din vestul şi centrul ţării şi mai rar în sud (Tulcea). Sunt animale de talie mare, cu corpul relativ scurt, dar adânc. Corpul este acoperit cu păr ondulat sau creţ (prevăzut şi cu subpăr). Capul este relativ mic, cu urechi potrivit de mari şi semiblegi. Gâtul este scurt, gros şi musculos. Trunchiul este masiv, cu aspect de butoi (linia spinării uşor convexă, iar cea a abdomenului lăsată). Şuncile posterioare sunt slab dezvoltate. Prolificitatea este redusă, între 5-6 purcei la fătare, iar scroafele, pe lângă capacitatea de alăptare slabă, prezintă un instinct matern slab conturat. Este o rasă semiprecoce, însă carcasele sunt cele mai corespunzătoare pentru prepararea salamului de Sibiu și a produselor tradiționale. Nu este pretenţioasă la hrană, mulţumindu-se cu păşunea, unele fructe de pădure, dar reacţionează pozitiv la suplimentarea hranei cu concentrate. În condiţiile unei diete controlate, are o valoare a grăsimii polinesaturate mai mare decât a raselor de porci crescute în sistem industrial. Varietatea blondă posedă un grad ceva mai ridicat de ameliorare faţă de celelalte varietăţi. A fost mult apreciată de localnici pentru calitatea cărnii şi în special a slăninei, iar carnea este potrivită pentru obţinerea unor produse tradiţionale. Consumul specific este de 5,5-6 kilograme de hrană, iar sporul mediu zilnic este de 450-500 de grame. După cum se vede, ambele rase sunt caracterizate de un spor mediu zilnic redus, Menționăm că în literatura de specialitate din Ungaria, unde mangalița este considerată tot „rasă autohtonă“, se arată că, în cazul acestei rase, greutatea de 130 kg se atinge în 11-13 luni. Aceeași sursă precizează că purceii înţărcaţi la vârsta de 8 săptămâni au greutatea de 6-8 kg. Facem aceste precizări pentru a arăta una dintre dificultățile de administrare a programului, așa cum este el încropit.

O scurtă analiză a Hotărârii de Guvern

Schema de ajutor se doreşte a fi una „de minimis“. Acordarea ajutoarelor de acest tip se face din fonduri naționale, dar, cum bine se precizează și în Capitolul 1 al documentului, nu se poate acorda dacă:

- cuantumul ajutorului este stabilit pe baza preţului sau a cantităţii de produse cumpã­rate sau puse pe piaţă;

- ajutoarele sunt subordonate utilizãrii produselor naționale în detrimentul celor importate.

În condițiile în care acest ajutor stabilește atât prețul de achiziție a purceilor, cât și prețul de achiziție a porcilor, iar rasele susținute sunt „autohtone“, credem că aceste două excepții de acordare a ajutorului de minimis pot constitui o problemă în procesul de aprobare de către UE a acestei scheme de ajutor. În ceea ce privește părțile implicate în derularea programului, considerăm că identificarea tuturor verigilor – ferma de reproducție, crescător, abator/procesator, ANARZ – este corectă și utilă, dar nu pare să fi existat o consultatre reală a acestora, ceea ce a și dus la crearea unei scheme ce nu este susținută de realitatea din teren. Vom prezenta mai jos câteva argu­mente. Documentul analizat stabilește greutatea purceilor incluşi în schema de ajutor la minimum 10 kg și maximum 12 kg. După cum am arătat, greutatea purceilor la înțărcare este de 6-8 kg, iar sporul mediu zilnic este de 450/500 grame. Ca atare, producătorul și procesatorul au 4 (patru) zile la dispoziție pentru a livra purceii la crescător.

- Prețul de 250 lei/purcel plătit producătorului

La o simplă căutare pe Internet putem vedea că purceii proveniți din aceste două rase sunt vânduţi cu 300-400 lei. Ca atare, această „subvenție“ nu încurajează producătorii, suma fiind mai mică decât cea obținută din piață, asta fără a lua în calcul impactul financiar al înregistrării exploatației, precum și al fiscalizării acestor venituri.

- Prețul de 11 lei/kg plătit crescătorului

Preţul este identic cu cel de piață din momentul actual, iar menținerea lui pe tot parcursul anului poate încuraja crescătorii. Chiar și cu un consum specific mult mai mare decât la alte rase, poate asigura un profit substanțial crescătorului.

Partea care revine procesa­torului:

- Asigurarea transportului de la producător la crescător și de la crescător la abator: un vehicul autorizat pentru transport animale solicită un preț de 5-6 RON/km, iar numărul de purcei de transportat este unul foarte mic, costul per kilogram devenind unul foarte ridicat.

- Prețul de 11 lei/kg este unul identic cu cel de piață și trebuie achitat într-un termen foarte scurt.

Aici mai sunt de menționat câteva aspecte:

- Nu există nicio bază de date cu abatoarele mici care ar putea gestiona acest tip de afaceri.

- Aceste rase se preteazã la procesarea unor produse tradiționale, cu timpi de măturare de peste 30 zile, timpul de recuperare a banilor fiind de cel puțin 60-90 de zile.

- Chiar și în aceste condiții, afacerea ar putea funcționa doar pentru abatoarele care au și secții de procesare și maturare tradițonală.

- Timpul de așteptare de „numai“ 7-10 luni până când purceii contractați ajung la greutatea de sacrificare

Am fi vrut să facem câteva precizări și privind implicarea ANARZ în acest program, însă respectabila instituție nu mai are site activ și nu știm dacă are personal disponibil și calificat. Cât despre generarea bazei de date în care să se administreze programul…

Clement LUPU

Program de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița vor beneficia, în perioada 2018-2020, de o schemă de sprijin financiar pentru aplicarea programului de susținere a acestora în vederea producerii cărnii de porc, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea porcilor din rasele Bazna sau Mangalița către un procesator/altă persoană juridică, potrivit unei Hotărâri adoptate în ședința de astăzi a Guvernului.

La această schemă de ajutor de minimis participă, pe baze contractuale, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița și procesatorii/alte persoane juridice care defășoară activități de prelucrare și conservare a cărnii, activități de comerț cu ridicata al cărnii și produselor din carne, activități de comerț cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne.

Potrivit acestui program de sprijin, crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița, care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare, vor primi cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 și maxim 10, pentru creștere, îngrășare și livrare către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens.

Purceii pentru creștere și îngrășare sunt preluați de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, în baza unui contract de livrare și transportați crescătorilor de porci.

Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiți cu titlu gratuit din rasele Bazna și/sau Mangalița de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulțirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii de eligibilitate:

a) să deţină exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar;

b) să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică;

c) să primească cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 și maxim 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract;

d) să livreze minimum 50% din purceii primiți cu titlu gratuit, la procesatorul sau la altă persoană juridică, cu care a încheiat contract, la o greutate, în viu, de minim 130 kg/cap;

e) să respecte structura rației furajere stabilită în contractul cu procesatorul sau cu o altă persoană juridică;

f) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile art.1 pct.16 din anexa la Ordinul ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările și completările ulterioare.

Furnizorii de porci solicitanți ai ajutorului de minimis, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) sa dețină scroafe și/sau scrofițe, înscrise în registrul genealogic;

b) să furnizeze purcei înțărcați către procesator sau altă persoană juridică, la greutate minimă de 10 kg/cap, în baza unui contract de livrare;

c) purceii să fie identificați potrivit legislației în vigoare.

Procesatorii și alte persoane juridice trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să preia purceii de la furnizori, în baza unui contract de livrare și să îi transporte către beneficiari,

b) să încheie contract cu beneficiarii pentru creșterea și îngrășarea purceilor,

c) să preia de la beneficiari, în vederea abatorizarii si procesarii, cel puțin 50% din efectivul de purcei destinat îngrășării/beneficiar, la o greutate minimă, în viu, de 130 kg/cap

d) să plătească beneficiarului prețul stabilit prin contract.

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalita și procesatorii/alte persoane juridice, pot solicita înscrierea în Program, în baza unei cereri, care se depune la direcția agricolă județeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum și în registrul de evidență al ajutorului de minimis.

Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 mil. lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinație, de la bugetul de stat.

Sursa: madr.ro

Crescătorii de porci vor beneficia de 2,3 milioane de euro din sprijinul european acordat României

Crescătorii de porci din România vor beneficia în perioada următoare de aproximativ 2,3 milioane de euro din sprijinul european de 11,1 milioane de euro acordat României de Comisia Europeană, a anunțat, miercuri, Ministerul Agriculturii.

Actul normativ care parafează acest ajutor se află pe circuitul de avizare interministerială, iar în cel mai scurt timp va ajunge pe masa Guvernului pentru aprobare.

De asemenea, MADR caută soluții și pentru acordarea unui ajutor de minimis în acest sector.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, s-a întâlnit miercuri cu reprezentanții Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România pentru identificarea unor soluții de susținere a sectorului aflat în dificultate din cauza prețurilor foarte mici la producător.

Șeful MADR a afirmat că este cunoscută situația dificilă cu care se confruntă crescătorii de porci, anunțând sprijinul pe care aceștia îl vor putea primi, respectiv cei 2,3 milioane de euro, dar și faptul că "se caută soluții la nivelul MADR, de exemplu acordarea unui sprijin de minimis".

"În contextul în care criza sectorului cărnii de porc se manifestă la nivelul UE, ministrul Achim Irimescu i-a asigurat că au tot sprijinul din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și reprezentanții sectorului împreună cu experții tehnici vor avea în perioada următoare consultări cu Ministerul Finanțelor pentru a vedea care ar fi posibilitățile de identificare a altor căi pentru susținerea sectorului", se precizează în comunicatul MADR.

Asociațiile fermierilor din acest sector avertizau la finele lunii ianuarie că prețul de vânzare al porcului în viu a atins cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, fiind de aproape două ori mai mic decât prețul de producție al unui kilogram de carne de porc, în timp ce prețul la raft a rămas neschimbat.

"Prețul de vânzare la poarta fermei a atins pragul de 3,5 lei/kg (27 ianuarie n.r.) , în timp ce prețul de producție al unui kilogram de carne de porc este de aproximativ 6 lei/kilogram. Este cel mai mic preț de vânzare al porcului in viu din ultimii cinci ani, în timp ce prețul la raft al cărnii de porc a rămas neschimbat. Dacă facem comparație cu Franța, prețul unui kilogram de carne de porc astăzi la poarta fermierului francez este echivalentul a aproximativ 6 lei. În plus, Franța poate vinde porc viu către alte state membre, pe când România nu are acest drept", se preciza într-un comunicat al Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOPR).

Potrivit sursei citate, vânzarea porcilor vii din ferme a devenit o mare problemă mai ales în contextul ultimelor 60 de zile, când piața a fost efectiv invadată de carne provenită din Polonia, Ungaria și Germania.

Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România solicita repoziționarea marilor retaileri față de prețul foarte mic al porcului la poarta fermei și monitorizarea urgentă de către Autoritatea de Concurență a situației prezentate, care aduce atingere fermierului și consumatorului român.

AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS