Întâlnirea Rețelei Europene a Geoparcurilor (European Geoparks Network – EGN), desfășurată în orașul Hațeg, a reunit reprezentanți ai teritoriilor geoparc cu recunoaștere UNESCO din 28 de țări. A fost pentru prima dată când România a găzduit un eveniment UNESCO de o asemenea anvergură în primul Geoparc Internațional UNESCO din țara noastră și din Europa de Est – Geoparcul Țara Hațegului.

La finele lunii martie, la Hațeg au avut loc întâlnirile forurilor de conducere ale geoparcurilor europene: Comitetul Consultativ și Comitetul de Coordonare. Participanții la întâlnirea găzduită de Geoparcul Țara Hațegului au votat ca evenimentul EGN din primăvara anului viitor să fie găzduit de geoparcul Kula – Salihli din Turcia. Și tot anul viitor, în urma voturilor participanților, conferința Rețelei Europene a Geoparcurilor, care se desfășoară o dată la doi ani, va avea loc în Geoparcul Reykjanes din Islanda. Evenimentul de la Hațeg a avut o importanță majoră și pentru pașii făcuți în direcția unei strategii de funcționare comună și în definirea guvernanței financiare a EGN. Ultima parte a evenimentului a fost dedicată vizitelor în teren. Participanții la întâlnire au avut de ales între trei trasee. Unul dintre acestea i-a dus pe urmele paleontologului Franz Nopcsa și ale dinozaurilor pitici. Cel de-al doilea traseu a fost dedicat descoperirii moștenirii lăsate în Țara Hațegului de vulcani, în comuna Densuș, și de romani, la Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Cel de-al treilea traseu le-a făcut cunoștință oaspeților străini cu Castelul Huniazilor și Cetatea Devei, în scopul promovării valorilor întregului județ.

„Hațeg este acum capitala a 94 de geoparcuri europene, iar valorile și patrimoniul acestui teritoriu s-au făcut cunoscute în Rețea, în întreaga Europă și în întreaga lume. Sperăm că acest lucru va contribui și la dezvoltare pentru că acest geoparc, dar și toate celelalte geoparcuri, sunt comori ascunse, iar descoperirea acestui tezaur îi face pe cetățenii europeni să devină conștienți de importanța acestor locuri. Ne așteptăm la un flux de oameni interesați să le viziteze și să învețe, la fața locului, despre acest patrimoniu unic“, a afirmat prof. univ. dr. Nickolas Zouros, președintele Rețelei Globale a Geoparcurilor, la conferința de presă din cadrul întâlnirii EGN.

Administrat de Universitatea din București

Ceea ce evidențiază Geoparcul Țara Hațegului în cadrul EGN este administrarea asigurată de Universitatea din București. De altfel, este singurul geoparc european care creează o punte de legătură între lumea academică și comunitatea locală.

„Universitatea investește bani, timp și energie în Geoparc, la distanță de București, pe de o parte pentru că una dintre misiunile noastre este aceea de a dezvolta comunitățile, de a da ceva înapoi societății și comunităților locale. Pe de altă parte, pentru că noi credem că educația trebuie făcută nu numai în amfiteatre și în biblioteci, ci trebuie făcută și pe teren, acolo unde se întâmplă lucrurile. De aceea Universitatea din București a susținut și va susține în continuare proiecte de acest gen. Suntem implicați împreună cu colegii noștri și în cel de al doilea geoparc UNESCO din România, Ținutul Buzăului, și vom sprijini și aplicațiile pentru celelalte geoparcuri“, a precizat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.

„Fiind o echipă a Universității din București, am putut dovedi că Universitatea este un partener al comunității locale. În organizarea acestui eveniment s-a implicat și ne-a susținut toată lumea, de la Consiliul Județean, la primării și la partenerii locali, de la voluntari, la oameni din comunitatea locală. De fapt, Geoparcul înseamnă parteneriat și acum am avut posibilitatea să le dovedim și colegilor noștri din Rețea că avem această capacitate, că Țara Hațegului e un geoparc real, un geoparc al oamenilor. În fapt, geoparcul e un fel de universitate în aer liber“, a menționat lect. dr. Alexandru Andrășanu, directorul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului.

„Numai în asemenea locuri, având conștiința că faci ceva util comunității, putem realiza într-adevăr ce ne dorim, o creștere a acestei minunate regiuni care are toate condițiile să fie în vârf. În cazul geoparcurilor nu contează ierarhia, dar contează enorm să își valorifice potențialul“, a spus prof. dr. Dan Grigorescu, primul director al Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului.

Referitor la această legătură pe care geoparcul o face între comunitatea locală și cea academică, un element de noutate în cadrul acestor întâlniri ale membrilor EGN l-a constituit organizarea unei sesiuni deschise. Participanții la eveniment au avut posibilitatea să întâlnească parteneri ai Geoparcului, de la nivel local până la nivel universitar, să afle de la ei detalii despre proiectele derulate în Țara Hațegului și să identifice noi modalități de colaborare prin proiecte internaționale comune.

„Interacțiunea cu comunitățile locale și cu mediul academic, cu universitățile, reprezintă o caracteristică distinctă a conceptului de geoparc internațional UNESCO. Cred că geoparcul Țara Hațegului este un exemplu excepțional în acest sens. Vedem o cooperare foarte strânsă cu comunitatea în care suntem oaspeți, în care oamenii fac eforturi să susțină Geoparcul și Universitatea din București. Este o relație cu adevărat unică și sperăm să fie o sursă de inspirație și pentru alte geoparcuri“, a precizat Kristof Vandenberghe, șeful secției Științele Pământului și Reducerea Riscului Geohazardelor și secretar al Programului pentru Geoștiințe și Geoparcuri din cadrul UNESCO.

Succes la nivel mondial

Participanții la cea dea 47-a întâlnire a EGN au fost foarte încântați să descopere Geoparcul Țara Hațegului și o parte din România. De asemenea, au apreciat efortul comun de organizare, din partea echipei, a voluntarilor pentru Geoparc și a partenerilor geoparcului.

„Doresc să vă transmit mulțumirile mele cordiale și presupun că sunt în asentimentul tuturor membrilor EGN din Comitetul de Coordonare care au avut privilegiul de a vă vizita geoparcul și de a experimenta ospitalitatea, căldura și prietenia oferite de oamenii locului. Astfel de întâlniri dau valoare EGN și ne ajută să progresăm prin spirit voluntar și sinergic pentru un viitor mai bun pentru comunitățile noastre și la nivel de cooperare în Rețea. Disponibilitatea tuturor participanților de a depăși orice obstacole și de a fi prezenți în acest geoparc minunat, de a discuta, de a se întâlni față în față și de a proiecta viitorul nostru comun este cel mai puternic indicator că vremurile întunecate ale COVID-ului au fi trecut, găsindu-ne mai puternici decât înainte“, este mesajul transmis de dr. Charalampos Fassoulas, vicecoordonator al EGN, după întâlnirea de la Hațeg.

Rețeaua Europeană a Geoparcurilor a fost creată în anul 2000 și reunește în prezent 94 de teritorii din 28 de țări de pe continentul nostru. Conceptul de geoparc s-a bucurat de succes la nivel mondial, astfel că în anul 2004 s-a constituit Rețeaua Internațională a Geoparcurilor (Global Geoparks Network – GGN) care, în 17 noiembrie 2015, a obținut recunoașterea UNESCO prin Programul pentru Geoștiințe și Geoparcuri. La nivel mondial, sunt 177 de geoparcuri, din 46 de țări din întreaga lume, membre ale GGN. Numărul geoparcurilor UNESCO crește în fiecare an, pe măsură ce noi teritorii sunt evaluate și acceptate ca membre ale acestui important organism internațional. (I.B.)

Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului cuprinde întreaga Țară a Hațegului și are statut de sit UNESCO, parte a Programului Internaţional pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri, care reuneşte 177 de teritorii din 46 de ţări incluse în Reţeaua Globală a Geoparcurilor, stabilite în urma unui proces de selecţie şi validare. Administrarea statutului de Geoparc Internațional UNESCO este realizată de Universitatea din Bucureşti. Geoparcul este un teritoriu cu valori naturale şi culturale, un program de dezvoltare durabilă, un brand care propune o călătorie în timp, în istoria de 4,6 miliarde de ani a Pământului, o stare de spirit a tuturor celor care doresc să participe la renaşterea unor comunităţi şi este tărâmul de întâlnire ce îi reuneşte pe toţi cei care se simt ataşaţi de valorile tradiţionale, fie că sunt locuitori reali sau virtuali. Geoparcul cuprinde elemente de interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Dinozaurii descoperiţi în Ţara Hațegului sunt unici în lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și pui de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare gigantice (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare informează oficial că prezentul document reprezintă o perspectivă de bază preliminară privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) post 2027, urmând ca pe parcursul procesului de negociere să se revină cu opinii oficiale suplimentare. În acest context, considerăm că avem nevoie de o PAC mai puternică, cu un cadru instituțional și organizațional adecvat pentru simplificarea acesteia, mai puțin birocratic și mai ușor de utilizat, pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol. Astfel, valoarea și rolul PAC ar trebui să fie evaluate în lumina pandemiei Covid-19, a crizei energetice, a crizei îngrășămintelor, a creșterii inflației, a invaziei rusești în Ucraina și a liberalizării importurilor de produse agricole din Ucraina, din cauza cărora o bună parte din fermierii din România riscă falimentul.

Ca principiu major, solicităm o politică puternică, reglementată în comun și finanțată în mod adecvat pentru a sprijini fermierii și pentru a continua să ofere cetățenilor alimente sigure, nutritive și de înaltă calitate într-un mod durabil, nu numai în UE, ci și în țările terțe. Este primordial să fie stabilite și urmate direcții de acțiune care să ducă atât la atingerea obiectivelor de durabilitate și sustenabilitate cât și la productivitate și performanță. De multe eforturile agriculturii nu sunt apreciate, deși sectorul merge în direcția potrivită privind durabilitatea. Astfel, trebuie să se facă apel mai mult la punctele forte, respectiv dimensiunea culturală, sistemul de producție specific, trăsăturile ergonomice, climatice și propriile bucătării, care îmbogățesc UE.

Consumatorii trebuie să accepte că producția durabilă presupune costuri mai mari și nu se reflectă în prețuri, de cele mai multe ori. Europa se îndreaptă spre o agricultură din ce în ce mai durabilă. Asta înseamnă costuri mai mari, iar prețurile alimentelor, de cele mai multe ori, nu acoperă tot. Trebuie să comunicăm cu publicul în mod transparent, prin etichete clare, pentru a putea face distincția între produse autentice și produse substitute. Trebuie să se țină cont de valoarea nutritivă, de rezultatele testelor în ceea ce privește impactul acestora asupra organismului uman, de costurile de producție, de prețul de vânzare la raft. De asemenea, trebuie luate în considerare și tendințele demografice, tinerii fermieri, dimensiunea fermelor, restricțiile introduse de Pactul Verde, schimbările climatice, impactul și contribuția agriculturii. Azi e aproape imposibil ca agricultorii să continue să producă respectând toate constrângerile și să își mențină competitivitatea în același timp.

Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună,  să existe agricultori și producție în fiecare țară, nu doar să producem unde este cel mai eficient, ci să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.

Trebuie să întărim măsurile de gestionare a piețelor pentru a face față crizelor. Este foarte important să sprijinim rolul cooperativelor, acestea fiind fundamentale deoarece ajută agricultorii să facă investiții, să exporte și să depășească provocările actuale.

Provocările politice și geopolitice cu care ne confruntăm ne-au obligat să ne reevaluăm și să ne adaptăm politicile, cu repercusiuni asupra economiilor noastre, în special asupra sectorului agricol. Pentru a ne menține competitivitatea, avem nevoie de o legislație europeană mai echitabilă în ceea ce privește SUR, NGT, GREEN DEAL, F2F, TAXONOMIE, BIODIVERSITATE, EMISII INDUSTRIALE DIN SECTORUL AGRICOL, mai puține constrângeri și condiții identice pentru produsele importate din țări terțe, la fel ca pentru cele produse în Europa. Instituțiile europene ar trebui să fie foarte atente atunci când negociază acordurile comerciale, pentru a sprijini în principal noile state membre să exporte produse agroalimentare, în special atunci când acestea nu își pot trimite produsele pe piața comună, pentru a nu crea cote de piață pentru producătorii din state terțe.

Obiectivul principal: Asigurarea securității alimentare cu hrană convențională prin intermediul unui sector agricol durabil, rezistent, neutru din punct de vedere climatic, eficient din punct de vedere al resurselor și competitiv în cadrul unor zone rurale dinamice. De asemenea, este necesar să producem mai mult și mai bine prin inovare, transfer de cunoștințe și digitalizare.

Următorul PAC ar trebui să se concentreze asupra următoarelor elemente esențiale:

1. Creșterea sustenabilității sectorului și reducerea amprentei ecologice a acestuia, fără a pune în pericol capacitatea de producție a competitivității sale. În acest sens:

• Producția agricolă trebuie să rămână competitivă la nivel internațional. Să ne consolidăm poziția ca exportator de produse durabile. Pe termen scurt provocările sunt invazia Ucrainei, liberalizarea importurilor de produse agricole din Ucraina și integrarea agriculturii ucrainene în agricultura europeană fără a perturba activitatea economică și siguranța alimentară a statelor vecine. Pe termen lung este o provocare să gestionăm tranziția de înverzire a agriculturii și să ne asigurăm că rămânem competitivi cu marii actori din piața internațională în același timp. Structura pe piloni a PAC trebuie să rămână adecvată pentru a gestiona veniturile fermierilor și a produselor agricole care să rămână competitive la nivel internațional. Este important să analizăm și să creăm noi instrumente care să ne permită să îndeplinim dezideratele PAC. Trebuie să întărim iar rolul agriculturii și trebuie să avem o abordare deschisă, nu doar pentru a hrăni europenii ci și pentru a vedea ce rol joacă UE la nivel internațional.
• Oferirea de alternative rentabile înainte de interzicerea substanțelor de protecția plantelor autorizate de instituțiile europene, pe baza nevoilor actuale ale agricultorilor de a controla bolile și dăunătorii fără a crea dezechilibre economice sau a crește prețul produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. Reducerea cantității de pesticide și de îngrășăminte nu ar trebui să se aplice statelor membre în care utilizarea este deja sub media obiectivelor UE-2020.
• Inovația este cel mai important factor de care agricultorii au nevoie. Avem nevoie de tehnologii și echipamente noi, schimbarea tuturor utilajelor și echipamentelor. Trebuie să producem mult mai multă hrană folosind aceeași suprafața de teren, reducând amprenta de carbon. Inovația duce la solutii, dar nu se întâmplă în mod spontan. Cele mai multe probleme ar putea fi rezolvate prin tehnici de ameliorare moderne(NGT) și implicit prin agricultura de precizie. În acest sens este nevoie de introducerea în pachetul privind regulamentul de utilizare sustenabilă a produselor de protecția plantelor și a pachetului legislativ privind NGT-s, introducând obligativitatea ca deciziile să se ia pe o baza științifică, pe analize de impact responsabile și nu pe decizii politice, emoționale.
• Investițiile în irigații inteligente trebuie considerate o prioritate - seceta pedologică severă și arșița atmosferică sunt un fenomen tot mai prezent. Având exemplul anilor 2015, 2017, 2020 și 2022, când pe milioane de hectare producția fermelor românești a fost aproape de zero, trebuie să luăm toate măsurile necesare pentru a nu permite ca acest eveniment nefericit să se repete.
• Reînnoirea generațiilor prin oferirea accesului la finanțare pentru tinerii fermieri, stimulând astfel nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale.
• Avem nevoie de instrumente integrate de gestionare a riscurilor în agricultură, obligatorii la nivelul tuturor statelor membre. Totodată, măsurile actuale pentru a face față volatilității pieței - plăți directe, plase de siguranță pe piață și asigurări de risc - trebuie să fie menținute. Aceste măsuri trebuie să fie mai rapide, atât în ceea ce privește activarea lor, cât și în ceea ce privește rezultatele lor și rapiditatea efectuării plăților către fermieri. Cu toate acestea, ultimii ani au arătat că sunt necesare mai multe instrumente, inclusiv o gestionare mai bine orientată și mai eficientă a riscurilor și dezvoltarea pieței în viitor. Pe lângă aceste măsuri preventive, ar trebui să se țină seama de catastrofele naturale și geopolitice și de impactul acestora asupra veniturilor agricultorilor, calitatea și accesibilitatea prețurilor la consumatori.
• Este important ca toate produsele agroalimentare de pe piața internă să beneficieze de condiții de concurență echitabile. Pentru a ne menține competitivitatea globală avem nevoie de parteneriate comerciale, de acces la materii prime și la inputuri. Toate produsele de pe piața internă ar trebui să fie supuse acelorași norme și condiții. Asta presupune ca produsele provenite din țări terțe să respecte criteriile de calitate ale UE și ale produselor noastre sau fermierii europeni să poată beneficia de aceleași produse de protecția plantelor și practici de producție ca și cele provenite din țări terțe.

2. Asigurarea unui pachet financiar în relație directă cu așteptările și solicitările societății și creșterea echității în distribuția fondurilor publice.

• Cadrul Financiar Multianual nu a fost niciodată indexat la inflație și ar trebui să fie începând cu anul 2023, actualul PAC. Costurile de producție au crescut mai mult decât prețurile la raft. Programele de cheltuieli vor fi modificate în anumite state pentru că nu mai acoperă costurile efective. Finanțarea rămâne o problemă reală. În ultimii ani bugetul a fost printre marile provocări cu care ne-am confruntat.
• Este necesară creșterea bugetului pentru a asigura o finanțare de cel puțin 1% din PIB-ul UE, întrucât cei 0,4% cheltuiți în prezent pentru securitatea alimentară nu sunt suficienți. În același timp, pe lângă creșterea bugetului PAC la 1%, sunt necesare sume de aproximativ 0,3% din PIB-ul UE pentru procesul de integrare al Ucrainei în UE pentru a nu pune în pericol PAC și UE.
• Statele noi precum România nu mai pot fi amânate și au nevoie de convergența externă până la 100% până în 2030, respectiv să ajungă la minimum plata directă medie pe suprafață la nivel UE.

3. Creșterea și consolidarea rolului și puterii agricultorilor în lanțul alimentar.

• Una dintre cele mai importante zone ale lanțului de aprovizionare este distribuția prin intermediul marilor rețele de vânzare cu amănuntul. Deși Directiva privind practicile comerciale neloiale a fost mult așteptată și s-a sperat că va rezolva o mare parte din relațiile proaste dintre fermieri și comercianții cu amănuntul, de fapt, cele mai importante practici comerciale neloiale rămân nesancționate. Comerțul modern prin hipermarketuri a ajuns în unele state membre și la peste 80% din întregul comerț agroalimentar, ori condițiile impuse unilateral de marii retaileri nu pot fi susținute cu adevărat, mai ales de fermierii mici și mijlocii, ori și dacă începe o relație comercială, aceasta este nocivă. Spre deosebire de alte țări din UE, în România, din păcate, este permis ca după vânzare, adică după negocierea prealabilă care a adus deja produsul agroalimentar la limita inferioară a prețului, să fie permise alte reduceri de preț de până la 25%, stabilite unilateral de către comerciant. Mai mult, în România a existat o legislație specială aplicabilă actului de comerț care conținea niște termene de plată pentru produsele proaspete, mai scurte decât cele din directivă, dar legiuitorul a ales să le păstreze pe cele mai lungi din directivă, deși textul directivei spune foarte clar că fiecare stat poate legifera mai mult în favoarea propriilor fermieri, în funcție de realitățile locale. Deși legea de transpunere a Directivei nu a fost încă aplicată, putem susține că situația fermierului român nu se va îmbunătăți, că acesta nu va intra mai ușor pe rafturi, iar dacă o va face, cel mai probabil va ajunge să vândă în pierdere. Este nevoie de o legislație la nivelul UE mult mai imperativă, care să vizeze practicile comerciale neloiale între întreprinderi de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și care să abordeze abuzurile de putere pe piață și practicile anticoncurențiale.
• O mai bună funcționare a lanțului agroalimentar ar putea fi obținută prin consolidarea poziției cooperativelor agricole, sprijinindu-le să facă investiții comune pentru a crește valoarea adăugată a producției primare a producătorilor membri și consolidarea puterii de negociere pe lanțul alimentar. Avem nevoie de măsuri suplimentare atunci când vine vorba de sprijinirea cooperativelor agricole și a grupurilor de producători, pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente. Măsurile trebuie să respecte integritatea cooperativelor și ar trebui să fie, de asemenea, non-denaturante dintr-un unghi de politică din domeniul concurenței și să contribuie la o piață unică funcțională. Obiectivele măsurilor de sprijin ar trebui să includă sprijinirea unui sectorului agricol economic viabil, sustenabil, competitiv, orientat spre piață, durabil, capabil să asigurare la nivelul fiecărui stat membru a securității alimentare, a locurilor de muncă, stoparea fenomenului de părăsire a satelor, dezvoltarea durabilă a mediului rural, asigurarea unui trai decent, încurajarea obținerii de produse cu valoare adăugată prin lanț integrat scurt, prin magazine și rețele de magazine ale producătorilor, cooperativelor agricole și procesatorilor, branduri locale, scheme de calitate și promovare, stabilizarea piețelor, eliminarea practicilor comerciale neloiale și împărțirea echitabilă a veniturilor pe lanț și îmbunătățirea rezilienței pieței și managementul riscului.
• În ceea ce privește contextul geopolitic, PAC nu poate răspunde la toate provocările, dar considerăm că instrumentele de gestionare a riscurilor trebuie să fie integrate și consolidate în următorul program, fiind obligatorii pentru toate statele membre, dar voluntare și complementare pentru agricultori. Acestea trebuie să fie concepute în conformitate cu analiza și evaluarea nevoilor, permițând sisteme publice, private sau public-private în legislația națională. Prin urmare, orice tip de instrumente de gestionare a riscurilor, inclusiv sistemele de (re)asigurare și fondurile mutuale, ar trebui să fie permise și să fie suficient de flexibile pentru a se adapta la realitatea din teren. Acestea pot fi completate, de exemplu, de fonduri mutuale și/sau de un sistem de asigurare facultativă și/sau de instrumente de stabilizare a veniturilor. Contribuțiile financiare la primele pentru sistemele de asigurare (reasigurare) sau alte instrumente de gestionare a riscurilor ar trebui să includă, de asemenea, costurile administrative de înființare și costurile de punere în aplicare, iar rata maximă ar trebui să fie majorată la 85%. Fiecare fermier ar trebui să dispună de instrumente adecvate de gestionare a riscurilor.
• Politica de promovare este, de asemenea, un domeniu dăunător pentru sectorul nostru. Aceasta îi ajută pe producătorii din UE să își vândă produsele pe o piață globală din ce în ce mai competitivă, oferind în același timp locuri de muncă și creștere economică acasă. Luând în considerare ultimele provocări cu care ne-am confruntat și schimbarea climatului geopolitic, ar trebui să punem într-adevăr accentul pe promovare pentru a-i ajuta pe fermierii noștri să acceseze noi oportunități de piață și pentru a-i ajuta să-și consolideze afacerile existente.

4. Debirocratizarea/simplificarea PAC - o mai bună reglementare, adaptarea normelor pentru a le simplifica și a le face mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii agroalimentari.

• Nevoia debirocatizării este unul dintre elementele cheie și presupune adaptarea regulilor pentru a le simplifica, astfel fiind mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii din sectorul agroalimentar. Sunt necesare ghiduri de aplicare sau linii directoare mai clar elaborate de Comisie și punerea lor la dispoziția statelor membre în timp util, pentru evitarea greșelilor de implementare la nivelul acestora, reducerea numărului misiunilor de audit şi introducerea auditului unic, cumulată cu creșterea caracterului preventiv al acțiunii de audit. Sistemele de sancționare trebuie revizuite pentru a adopta o abordare graduală și trebuie introdus conceptul de prevenire – îndreptare - corectare la greșeli neintenționate, ca urmare a unor activități desfășurate cu buna-credință. PAC rămâne o politică foarte complexă, încă dificil de înțeles și de utilizat de către agricultori. Prin urmare, viitorul PAC ar trebui să depună eforturi pentru a oferi o politică comună, simplificată, mai puțin birocratică și mai ușor de utilizat care răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol.
• Birocrația excesivă poate inhiba capacitatea de inovare a membrilor. Din această cauză adoptarea la nivelul Uniunii a unor practici inovative, precum noile tehnici moderne de reproducere, ar putea dura ani sau ar putea fi chiar respinse din stadiul de idei.
• Birocrația pieței unice preia o parte din capacitatea statelor membre de a-și reglementa propriile exporturi și importuri. Aici este vorba și de tranzitul produselor din anumite state terțe pe teritoriul țărilor Uniunii. România este direct afectată de această măsură, astfel, din cauza faptului că asigurăm rutele de tranzit pentru Ucraina, ne expunem fermierii la mai multe riscuri precum cantități uriașe de cereale care nu pot fi vândute de fermierii români din cauza prețurilor neconcurențiale ale produselor din Ucraina sau spațiu de depozitare insuficient pentru acestea. Din cauza deciziei de a scuti producția din Ucraina de taxe vamale, nu avem o evidență a cantităților care se află în tranzit sau import. Deși suntem solidari cu criza umanitară din Ucraina, impactul negativ pe care aceasta îl are asupra sectorului agricol din România nu este de trecut cu vederea.
• Pentru ca o piață comună să aibă succes, trebuie să existe un nivel semnificativ de armonizare a politicilor microeconomice și normelor comune privind standardele de produs, puterea de monopol și alte practici anticoncurențiale care pot să afecteze industrii cheie. Astfel, pentru ca toate statele membre să fie aliniate cu aceste norme comune trebuie adoptate niște măsuri care pot afecta, în cazul nostru, sectorul agricol, fermierii și producția lor. În acest sens, armonizarea nu este o practică echitabilă, unele state fiind mai afectate decât altele de aceste decizii. Un exemplu concret este interzicerea tratamentului cu neonicotinoide care impactează într-o mai mare măsura anumite zone. În cazul României, ne confruntăm cu atacuri peste pragul economic de dăunare și nu există alte soluții pentru a ne menține producția la un nivel optim.

5. Reînnoirea generațiilor

• Plecând de la realitatea socială europeană caracterizată de îmbătrânirea populației, cu precădere a celei ocupate în agricultură, printre prioritățile PAC ar trebui să se regăsească sprijinirea implicării tinerilor în sectorul agricol, în scopul revitalizării spațiului rural. Mulți tineri sunt încă atrași de acest domeniu, dar se confruntă cu accesul limitat la terenuri, lipsa accesului la împrumuturi, riscurile climatice, riscurile legate de venituri și de piață, precum și cu birocrația.
• Este primordial accesul la finanțare pentru tinerii fermieri stimulând nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale. Avem nevoie de ajutoare rezistente/viabile, sprijin pentru investiții și măsuri de cooperare. În plus, ar trebui să fie puse la dispoziție măsuri pe termen lung care să însoțească dezvoltarea fermelor lor (a afacerii) pentru a le asigura viitorul în acest sector. Toate statele membre și regiunile ar trebui să fie obligate să le pună la dispoziție tinerilor agricultorilor facilități (drept de preemțiune) pentru a prelua teren în condiții de plată egale cu ceilalți fermieri.
• Trebuie să ne îndreptăm atenția spre conservarea terenurilor agricole împotriva urbanizării, prevenirea abandonării terenurilor, abordarea politicilor de pensionare, gestionarea riscurilor, cunoștințe și competențe, învățarea pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea opțiunilor de mobilitate în scop educațional și servicii de consiliere mai adaptate.
• Nivelul de sprijin al ajutorului vizat ar trebui să fie suficient de mare pentru a convinge noii intrați în sector să înceapă activitatea sau să preia o fermă. Mai mult decât atât, în cazul sprijinului pentru investiții în exploatațiile agricole ar trebui să fie prioritizați în continuare ori de câte ori beneficiarul, un tânăr fermier dorește să acceseze. Aceste măsuri ar trebui să fie, de asemenea, însoțite de alte instrumente adaptate nevoilor lor, cum ar fi servicii de consultanță, rețele și servicii de formare, instruire, perfecționare și îndrumare pentru a se asocia și colabora în echipă pentru as fi sustenabili și competitivi.

6. Condiții egale pentru toate produsele agroalimentare de pe piața internă

• Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună, existența agricultorilor și producției în fiecare țară, nu doar în zonele unde este cel mai eficient. De asemenea, trebuie să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund cel puțin acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.
• În acest context, ar trebui făcută o referire specială la alte politici (de exemplu, politica comercială, politica de promovare), care ar putea juca un rol indirect pozitiv în sprijinirea veniturilor agricultorilor prin facilitarea exporturilor de produse agroalimentare din UE către țări terțe. Un sistem de credit la export european ar putea contribui la atenuarea presiunii pe piețele UE și de a reduce riscurile de piață. Mai mult, PAC, alături de politica comercială a UE, ar trebui să le permită producătorilor europeni să concureze în condiții echitabile cu produsele importate pe piața UE. Prin urmare, UE ar trebui ca în această perioadă de negociere a Acordurilor de liber schimb cu țările terțe să impună obligativitatea respectării standardelor de calitate și de mediu practicate de fermierii europeni.

PAC trebuie să fie mai eficientă, mai ușor de înțeles, mai fezabilă și mai simplă pentru fermieri, ținând cont de particularitățile regional europene, naționale și regiunile fiecărui stat membru.

Confederațiile si asociațiile cu reprezentativitate națională din industria agro-alimentară semnatare, membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare, doresc să vă aducă la cunoștință o serie de propuneri specifice care, în această perioadă deosebit de dificilă pe care o traversăm la nivel global, ar putea preîntâmpina disfuncționalități și blocaje majore în aprovizionarea populației.

În agricultură, personalul nu poate lucra de acasă, și nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. Măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și mediu și lung și afectează toate părțile implicate de la fermieri prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor.

De aceea, conștienți fiind că se impun măsuri speciale de ajutor pentru fermele în carantină (inventarierea și localizarea acestora; pachet măsuri de sprijin), considerăm că libera circulație a persoanelor angajate în agricultură și activități conexe nu trebuie îngrădită inutil. Toate măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează.

PROTEJAM CONSUMATORUL !

PROTEJAM PRODUCTIA AGRICOLA SI ALIMENTARA !

PROTEJAM SANATATEA SI SECURITATEA ALIMENTARA !

Iata scrisoarea trimisa spre autoritati:

Din partea ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE, către

GUVERNUL ROMÂNIEI
Domnului Premier Ludovic ORBAN

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
Domnului Secretar de Stat Raed ARAFAT,

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
Domnului Ministru Adrian OROS,

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
Domnului Ministru Florin CÂȚU,

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
Domnului Ministru Costel ALEXE,

SENATUL ROMÂNIEI
Domnului Președinte Teodor MELEȘCANU,

COMISIA pentru AGRICULTURĂ
Domnului Președinte George – Cătălin STÂNGĂ

CAMERA DEPUTAȚILOR
Domnului Președinte al Camerei Deputaților Marcel CIOLACU,

COMISIA pentru AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ, INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Domnului Președinte Alexandru STĂNESCU

PARLAMENTULUI EUROPEAN
Doamnelor/Domnilor Europarlamentari ai României,

Stimate Doamne/Stimați Domni,

dreptul la hrană este o componentă a drepturilor omului cuprinsă în „Declarația Universală a Drepturilor Omului” din 1948 și care a fost inclusă și în „Convenția Internațională privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale” din 1978. Conform GC-12 (General Comment No. 12) a CESCR (Un Committee on Economic, Social and Cultural Right) dreptul la hrană este definit ca „dreptul fiecărui bărbat, femeie, copil, singuri sau în comunitate cu alții, de a avea acces fizic și economic, în orice timp, la o hrană adecvată sau la mijloace pentru procurarea acesteia, în condiții de demnitate umană”.

Premize:
- România este o țară preponderent agricolă;
- 45% din populație locuiește în mediul rural;
- 20% din angajații României lucrează în sectorul agroalimentar;
- Omenirea are nevoie de hrana, iar la nivel local, fermele din România pot asigura o parte importantă din necesarul agroalimentar!
Având în vedere aceste premise și în condițiile actuale, guvernate de teama consumatorilor, fermierilor și procesatorilor pe fondul răspâdirii epidemiei de virus COVID-19, se impune
declararea SECTORULUI AGROALIMENTAR ca strategic de SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ.

Confederațiile si asociațiile cu reprezentativitate națională din industria agro-alimentară semnatare, membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare, doresc să vă aducă la cunoștință o serie de propuneri specifice care, în această perioadă deosebit de dificilă pe care o traversăm la nivel global, ar putea preîntâmpina disfuncționalități și blocaje majore în aprovizionarea populației. În agricultură, personalul nu poate lucra de acasă, și nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. Măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și mediu și lung și afectează toate părțile implicate de la fermieri prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor. De aceea, conștienți fiind că se impun măsuri speciale de ajutor pentru fermele în carantină (inventarierea și localizarea acestora; pachet măsuri de sprijin), considerăm că libera circulație a persoanelor angajate în agricultură și activități conexe nu trebuie îngrădită inutil. Toate măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează.
Propunerile noastre pentru luarea unor măsuri urgente privesc următoarele aspecte:

1. Menținerea deschisă a canalelor logistice de aprovizionare rapidă printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar cu semințe,
îngrășăminte, pesticide, motorină, piese de schimb și alte materiale necesare desfășurării activității de producție agricole și alimentare, pentru contractele aflate în desfășurare și pentru noi comenzi/contracte. Asigurarea finanțării pe termen scurt prin menținerea deschisă a canalelor logistice de livrare printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar pentru valorificarea producției aflate pe stoc. Stimularea aprovizionării cu produsele alimentare locale, pentru a preveni răspândirea virusului, a asigura securitatea, siguranța statelor membre și supraviețuirea operatorilor economici autohtoni.

2. În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit îtârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, propunem găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Lipsa protecției pentru semințele de floareasoarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă si pentru aceasta cultura strategică.

3. Continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR.

4. Stimularea digitalizării urgente a instituțiilor statului în relația cu operatorii economici.
În mod special, prin această măsură, solicităm primirea în regim de urgență a cererilor APIA în sistem online și eliberarea extrasului pentru a putea obține credite în vederea înființării și menținerii ciclului de producție agro-alimentară. Amânarea depunerii cererilor de plată APIA dezavantajează producătorii pentru că va întârzia încasarea banilor și le va creea dezechilibre financiare și mai mari.

5. Achitarea în regim de urgență de către APIA a tuturor sumelor restante față de beneficiari. În mod expres, plata integrală în regim de urgență aferentă trimestrului 4 – 2019/ accelerarea plății pentru trimestrul 1 -2020 (autorizarea agentului APIA dedicat fermei respective să primească în regim de urgență aceste dosare).

6. Asigurarea finanțării rapide a fermierilor prin rambursarea imediată a sumelor din TVA. Fermierii sunt supuși livrărilor de produse cu taxare inversă, motiv pentru care au tot timpul TVA de rambursat de la bugetul statului.

7. Debirocratizarea și simplificarea legislației privind funcționarea, autorizarea și prelungirea automată, pentru 6-9 luni, a autorizațiilor de funcționare existente.
Exemplu: Modificarea în regim de urgență a Ordinului nr. 1171/2018 emis de Ministerul Mediului pentru a se reveni la valabilitatea autorizației de mediu pentru o perioadă de minimum 5 ani, fără a mai fi nevoie de viză anuală deoarece nu se modifică condițiile de fond ale autorizării. Din cauza acestui Ordin, există un blocaj și neclarități în teritoriu. Anul trecut a durat 5-6 luni de zile o reautorizare. În prezent nu există procedură internă a APM și se cere depunerea dosarului complet ca și cum acum te-ai autoriza pentru prima dată. Prin restricțiile impuse de situația de urgență nu se poate pune în aplicare activitatea birocratică solicitată de APM și Ministerul Mediului.
În același sens, solicităm prelungirea autorizațiilor utilizării produselor de protecția plantelor specifice condițiilor României, care si-au dovedit eficiența și bune rezultate pentru fermieri.
Simplificarea procedurii de achiziții publice prin SEAP/SICA în perioada stării de urgență. Solicităm modificarea art.43, alin.3 lit a din Legea Achizițiilor Publice astfel încât plafonul pentru produse și sevicii achiziționate prin licitație simplă sa fie majorat la 400.000 – 500.000 lei, în loc de 100.000 lei.

8. Compensarea datoriilor agenților economici reprezentând taxe, impozite, contribuții față de bugetul statutului cu sumele reprezentând creanțe ale agenților economici față de stat (TVA, concedii medicale, alte sume de recuperat).

9. Bonificații (5-10%) pentru contribuabilii care își plătesc obligațiile în termen.

10. Urgentarea acordarii de ajutoare de stat în baza art 107 (3) b din TFUE – Proiect de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui sau unor state membre.

11. Urgentarea implementării INVEST EU pentru finanțarea proiectelor de importanță strategică europeană. România poate deveni principalul producător de soia și derivate, din UE și asigura împreună cu celelalte state până la 50% din necesarul proteic la nivel european. Pentru a atinge obiectivul, este nevoie de creșterea suprafețelor irigate, inclusiv acolo unde nu există infrastructură, daca analizele dovedesc o activitate profitabilă.

12. Limitarea răspândirii focarelor de pestă porcină africană – mai ales prin controlul asupra principalului vector de propagare, porcii mistreți.

13. Stimularea cooperativelor agricole să devină hub-uri locale. Cooperativele agricole sunt o sursă de reziliență a fermierilor în fața acestei crize. Ele și-au dovedit succesul și rezistența pe timp de criză în majoritatea statelor cu agricultură dezvoltată. Desfășurarea greoaie a fluxurilor financiare și comerciale va duce la necesitatea depozitării în țară a întregii sau a celei mai mari părți a producției agricole, precum și la necesitatea intensificării la nivel național a tuturor activităților care aduc valoare adăugată.

14. Elaborarea urgență a unui ghid pentru starea de urgență Covid 19 – DEDICAT agriculturii. Ghidul de informare a fermierilor ar trebui realizat împreună cu asociațiile de profil și transmis electronic prin intermediul mass-media și al structurilor asociative specifice.

15. Informări regulate ale populației de către epidemiologi, institute de cercetare în domeniu prin care să se explice modul de propagare a virusului, modalități de prevenire, măsuri care trebuie luate, estimări privind durata și amploarea pandemiei pentru a calma și preveni haosul.

Ne manifestăm disponibilitatea să discutăm cu factori de decizie și cei responsabili de implementarea măsurilor pentru a furniza input real și concret din teritoriu pentru a ne asigura că măsurile luate vor avea efectul așteptat.

Cu considerație,
- Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”
- Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR”
- Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”
- Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR” în numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO Ionel ARION
LAPAR Nicolae VASILE
UNCSV Mircea BĂLUȚĂ
APPR Nicolae SITARU

• Activități comune de cercetare în același sediu
• Aplicare inteligentă pentru utilizarea eficientă și prietenoasă cu mediul a erbicidelor
• Lansare pe piață planificată pentru 2021

Stuttgart / Köln, Germania, 8 noiembrie 2019 -  Bosch și xarvio™ Digital Farming Solutions de la BASF își intensifică în continuare cooperarea de succes în dezvoltarea de soluții digitale pentru agricultură. Companiile au înființat acum un centru care le permite să își desfășoare activitățile comune de cercetare și dezvoltare în aceeași locație. Începând din 2016, angajații celor două companii colaborează deja la proiectul de aplicare inteligentă, o tehnologie de aplicare cu precizie a erbicidelor, care reduce semnificativ cantitatea totală de erbicide utilizate. Lansarea pe piață a sistemului de aplicare inteligentă a erbicidelor este planificată pentru 2021. Alte activități comune sunt la stadiul de planificare.

„Reunirea membrilor echipei într-un centru de competențe dedicat permite o acumulare de expertize și crește potențialul de sinergii ca urmare a canalelor directe de comunicare și coordonare în cadrul grupului de proiect”, a spus Andrew Allen, responsabil pentru Vehicule Comerciale și Off-road la Robert Bosch GmbH.

Conceptul de aplicare inteligentă de la Bosch și xarvio se concentrează pe aplicarea precisă a erbicidelor în câmp pentru controlul buruienilor. Bosch și xarvio oferă un sistem inteligent care poate diferenția o buruiană de o plantă de cultură și aplică erbicidele într-o manieră selectivă.

Sistemul inteligent de aplicare găsește, izolează și aplică erbicidul pe buruieni în milisecunde

Pe măsură ce mașina de erbicidat survolează câmpul, camerele sale de bord înregistrează imagini cu vegetația din întreaga zonă. Un sistem inteligent de gestionare a aplicării erbicidului analizează semnalele senzorului online și identifică prezența unei plante de cultură sau a unei buruieni. Apoi, sistemul controlează jeturile de pulverizare și erbicidul este aplicat acolo unde este nevoie. Zonele fără buruieni, pe de altă parte, rămân neerbicidate. Întreaga procedură - scanare, identificare și aplicare - durează doar câteva milisecunde și se realizează într-o singură etapă de procesare.

Rolul companiei Bosch în proiectul de cooperare vizează dezvoltarea tehnologiei senzorului de pe cameră, procesarea imaginilor și recunoașterea tiparelor, unitățile de control și conectivitatea sistemului.

„În utilizarea practică zilnică, pe câmp, mașina de erbicidat cu tehnologia de aplicare inteligentă este conectată la xarvio FIELD MANAGER, care utilizează diverși parametri pentru a determina cu precizie ce tip de produs de protecția plantelor trebuie aplicat la cultura respectivă și în ce doză”, a explicat Tobias Menne, șef BASF Digital Farming. xarvio FIELD MANAGER este o soluție digitală care îi ajută pe fermieri să ia decizii în diverse domenii ale activității lor agricole. Scopul este acela de a realiza un sistem de cultivare mai eficient, care să protejeze mediul înconjurător și să asigure utilizarea optimă a fiecărei parcele. Fermierii pot vedea în orice moment starea terenului, pot obține recomandări pentru fiecare parcelă și pot descărca un set de hărți care indică recomandările de aplicare pentru fiecare zonă în parte.

Loturile inițiale de testare cu prototipuri, realizate în Europa și în America de Sud și de Nord au dat rezultate extrem de bune. „Unul dintre următorii pași pe calea pregătirii sistemului pentru piață este optimizarea rezoluției mașinii de erbicidat pentru a realiza o aplicare mai precisă a erbicidului”, a spus Andrew Allen.

Contact media:

BASF
Marko Jelicic
Telefon: +49 621 60-20180
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Bosch
Cornelia Dürr
Telefon: +49 7062 911-1986
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Despre divizia BASF pentru Soluții Agricole

Cu o creștere demografică rapidă, lumea depinde tot mai mult de capacitatea noastră de a dezvolta și de a menține o agricultură durabilă și un mediu sănătos. Colaborarea cu fermierii, profesioniștii din agricultură, experții în gestionarea dăunătorilor etc., reprezintă modalitatea noastră de a contribui la realizarea acestui scop. Din acest motiv, investim în proiecte de cercetare și dezvoltare puternice și într-un portofoliu larg care include semințe și trăsături, protecția chimică și biologică a culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, combaterea dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laborator, pe teren, la birou și în producție, îmbinăm gândirea inovatoare cu cea pragmatică, din dorința de propune idei care funcționează - pentru fermieri, societate și planetă. În 2018, divizia noastră a generat vânzări de 6,2 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, accesați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de socializare.

Despre xarvio ™ Soluții digitale de agricultură

xarvio este în topul transformărilor digitale din agricultură, optimizând producția de culturi. xarvio oferă produse digitale, bazate pe un model de platformă globală de agricultură care oferă sfaturi agronomice independente, specifice zonei de câmp, care să permită fermierilor să își gestioneze culturile cât mai eficient și mai durabil. Produsele xarvio SCOUTING & FIELD MANAGER sunt folosite de fermieri din peste 100 de țări din întreaga lume

Despre Bosch

Mobility Solutions este cel mai mare sector de afaceri al grupului Bosch. În 2018, vânzările sale au ajuns la 47,6 miliarde de euro, adică 61% din vânzările totale ale grupului. Acest lucru a condus la numirea Bosch drept unul dintre principalii furnizori pentru industria auto. Sectorul de afaceri Mobility Solutions urmărește o viziune a mobilității fără accidente, fără emisii și îmbină expertiza grupului în domeniile automatizării, electrificării și conectivității. Pentru clienții săi, rezultatul este reprezentat de soluțiile integrate de mobilitate. Principalele domenii de activitate ale companiei sunt tehnologia pe injecție și perifericele de propulsie pentru motoarele cu ardere internă, soluții diverse pentru propulsie electrică, sisteme de siguranță a vehiculelor, funcții de asistență ale automobilului, funcții automate, tehnologie pentru infotainment auto ușor de utilizat, precum și comunicare între vehicule și infrastructură, concepte pentru reparații și tehnologie și servicii pentru aftermarket-ul auto. Bosch este sinonim cu inovațiile auto importante, cum ar fi gestionarea electronică a motorului, sistemul antiderapant ESP și tehnologia diesel.

Grupul Bosch este un important furnizor global de tehnologie și servicii. Angajează aproximativ 410.000 de asociați în întreaga lume (la 31 decembrie 2018). Compania a generat vânzări de 78,5 miliarde de euro în 2018. Operațiunile sale sunt împărțite în patru sectoare de activitate: Soluții de mobilitate, Tehnologie industrială, Bunuri de consum și Tehnologie pentru energie și construcții. Cu un rol de pionierat în ioT, Bosch oferă soluții inovatoare pentru case inteligente, orașe inteligente, mobilitate și producție - toate conectate. Își folosește expertiza în tehnologia de senzori, software și servicii, precum și propriul „cloud IoT”, pentru a oferi clienților săi soluții asociate cu mai multe domenii, dintr-o singură sursă. Obiectivul strategic al grupului Bosch este acela de a oferi inovații pentru o viață conectată. Bosch îmbunătățește calitatea vieții la nivel mondial cu produse și servicii inovatoare. Pe scurt, Bosch creează tehnologie „inventată pe viață”.

Grupul Bosch cuprinde Robert Bosch GmbH și aproximativ 460 de subsidiare si companii regionale în peste 60 de țări. Inclusiv partenerii de vânzări și servicii, rețeaua globală de fabricație, inginerie și vânzări Bosch acoperă aproape fiecare țară din lume. Baza pentru creșterea viitoare a companiei este puterea sa inovatoare. În aproape 130 de locații de pe glob, Bosch angajează aproximativ 68.700 de asociați în cercetare și dezvoltare.

Informații suplimentare sunt disponibile online pe www.bosch.com, iot.bosch.com, www.bosch-press.com, twitter.com/BoschPress.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează prin submăsurile 16.4 și 16.4a din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020) cooperarea între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol. Cererile pentru finanțarea cooperării dintre fermieri și microîntreprinderi, întreprinderi mici, ONG-uri, consilii locale sau unități școlare, sanitare, de agrement sau de alimentație, se depun până la data de 30 iunie 2019, ora 16:00. Pentru finanțarea acestor parteneriate există o alocare disponibilă de 4.744.665 euro pentru sectorul agricol (submăsura 16.4) și de 6.668.484 euro pentru sectorul

Valoarea sprijinului acordat în cadrul submăsurilor 16.4 și 16.4a este de maximum 100.000 euro, iar finanțarea este 100% nerambursabilă* și se acordă pentru studii și planuri de marketing (maxim 10%*), pentru acoperirea costurilor de funcționare a cooperării (maxim 20%*), precum și pentru decontarea cheltuielilor de promovare a lanțului scurt de aprovizionare și a pieței locale (maxim 50%*), de creare sau achiziționare a mărcii înregistrate (maxim 5%*), de protejare a mărcii înregistrate (maxim 5%*). De asemenea, finanțarea se acordă și pentru etichetarea și ambalarea produsului, pentru aplicații software, pentru onorarii ale partenerilor sau colaboratorilor externi, pentru investiții în construcții, în echipamente, în utilaje și mijloace de transport, dar și pentru închirierea acestora.

 În această sesiune de depunere, AFIR a primit până în acest moment solicitări de finanțare a 8 parteneriate, în valoare totală de 728.019 euro, din care unul, în valoare de 100.000 euro, este aferent sectorului pomicol. Beneficiarii din județele Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș, Tulcea au depus la AFIR solicitări cu valori cuprinse între 32.000 euro și maximul de 100.000 euro pentru un proiect.

Un astfel de proiect din Hunedoara solicită finanțare pentru coagularea producătorilor din zona cetăților dacice sub un brand comun și constituirea unui lanț scurt de aprovizionare adresat turiștilor, dezvoltarea unei platforme on-line și lansarea unei campanii de promovare a brandului respectiv, înființarea unui spațiu special de tip stand mobil destinat vânzării de produse locale. De asemenea, un alt proiect, depus în județul Tulcea, vizează promovarea și comercializarea produselor obținute din lapte de capră, iar în județul Cluj a fost propusă promovarea dovleacului copt românesc.

Beneficiarii eligibili care pot primi finanțare prin submăsura 16.4 și 16.4a sunt parteneriatele constituite în baza unui Acord de Cooperare din cel puțin un fermier sau un grup de producători sau o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/ pomicol și cel puțin un partener din categoriile: fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit pe site Ghidul solicitantului și anexele aferente, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurilor 16.4 și 16.4a.

Sursa: afir.info

* din total cheltuieli eligibile

În această perioadă sunt deschise mai multe sesiuni de primire a cererilor de finanțare prin intermediul unor submăsuri (sM) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, o primă oportunitate deosebită o reprezintă investițiile în sectorul pomicol, prin sM 4.1a. Până în prezent, s-au depus 28 proiecte de investiții în valoare de aproximativ 23,7 milioane de euro. Fondurile disponibile pentru depunere sunt în valoare de peste 74,4 milioane de euro și pot fi solicitate până la data de 15 august 2019, dacă nu se epuizează până atunci ca urmare a cererilor de finanțare primite.

Investițiile în modernizarea unităților de procesare sunt finanțate, în această perioadă,  prin intermediul schemei GBER aferentă submăsurii 4.2. Fondurile disponibile pentru depunerea proiectelor, până la data de 30 iunie 2019, sunt în valoare de aproximativ 29,6 milioane de euro.

O altă linie de finanțare prin intermediul căreia AFIR primește cereri de finanțare este sM 4.3, componenta de infrastructură de irigații, pentru care s-au depus, până în acest moment, 12 proiecte în valoare de 11,8 milioane de euro. Solicitanții interesați pot depune proiecte în limita plafonului de 288 milioane de euro, până în data de 31 august 2019, în limita fondurilor disponibile.

Începând cu 21 ianuarie și până la 30 aprilie 2019 (sau până la epuizarea fondurilor alocate), AFIR primește solicitări de finanțare pentru investiții în infrastructura de bază și patrimoniu cultural din arealul ITI Delta Dunării. Astfel, prin intermediul sM 7.2 Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică s-a depus un proiect pentru infrastructura educațională, în valoare de 277.174 euro. Plafonul disponibil pentru finanțarea investițiilor prin sM 7.2 ITI – Delta Dunării se ridică la aproximativ 25 milioane de euro.

Totodată, se pot depune cereri de finanțare în limita plafonului de 7,4 milioane de euro pentru investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural din zona ITI – Delta Dunării, prin intermediul sM 7.6.

De asemenea, cei interesați pot depune cereri de finanțare prin intermediul submăsurilor 16.1 și 16.1a Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol și în cel pomicol. Alocarea financiară aferentă celor 2 linii de finanțare este de aproximativ 12,5 milioane de euro și este disponibilă până la data de 10 aprilie 2019 pentru 16.1 și 15 martie 2019 pentru 16.1a. Precizăm că până acum au fost depuse 12 proiecte în valoare de peste 4 milioane de euro prin sM 16.1.

Până la 30 aprilie 2019, AFIR acordă sprijin financiar din fonduri europene pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol și cel pomicol, prin sM 16.4 și 16.4a. Alocarea financiară cumulată pentru cele două sectoare este de peste 11,4 milioane de euro.

Cererile de finanțare se depun online pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, până la data limită stabilită în anunțul de lansare aferent fiecărei sesiuni sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri europene, nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului, care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR” în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

Sursa: afir.info

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricul­tură (APIA) a semnat un nou Protocol de cooperare cu Agenția pentru Piețele Agricole din Polonia (ARR). Evenimentul s-a desfășurat la Poznañ, Polonia, în cadrul conferinței organizate de către ARR în vederea celebrării a 25 de ani de activitate în sectorul agricol. Semnarea noului protocol extinde colaborarea dintre cele două instituții pe o perioadă de 4 ani, partene­riatul fiind orientat spre realizarea unor schimburi de informații și bune practici cu privire la procedurile de autorizare, efectuare și contabilizare a plăților efectuate din FEGA și FEADR, promovarea produselor agricole în Uniunea Europeană și în țările terțe.