Adama 04 mai 2020
update 29 May 2020

Ministerul Agriculturii a alocat noi sume pentru plata beneficiarilor

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, în data de 13.11.2019, a alocat suma de 143.343.048 lei cu următoarele destinații:

- 95.854.316 lei pentru plata măsurilor delegate de AFIR către APIA din cadrul PNDR 2014-2020, Campania 2019, respectiv:

  • 36.823.555 lei – agromediu și climă
  • 6.916.807 lei –  agricultură ecologică
  • 52.113.954 lei – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale,

sumele alocate reprezentând avansul în procent de 85% din valoarea totală a drepturilor de plată a beneficiarilor;

- 40.943.395 lei pentru implementarea Programului pentru școli ce constă în distribuția în cadrul unităților școlare de fructe, legume, lapte si produse lactate;

- 6.211.120 lei reprezentând prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol;

- 276.967 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi;

- 57.250 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc.

Facem precizarea că plata către beneficiari va fi efectuată de APIA și DAJ-uri în perioada imediat următoare.

Sursa: madr.ro

Cum să-ţi construieşti un buncăr de alimente

În numerele trecute ale revistei v-am împărtășit din experiențele agroecologice ale tinerilor de la Baza Ulmu din Ulmoasa, Maramureș. Am vorbit despre realizarea grădinilor fără sapă, despre construcția ecodomurile, despre pădurile forestiere, însă subiectele nu au fost epuizate. În articolul de față vorbim despre buncărul de alimente, o structură construită subteran sau parțial îngropată, folosită în general pentru a păstra fructe și legume, dar și alte alimente proaspete pentru un timp mai îndelungat fără a avea nevoie de curent electric.

„O clădire naturală implică o serie de sisteme de construcție și materiale care pun accent deosebit pe durabilitate și utilizarea resurselor minimum prelucrate sau abundente în surse regenerabile, precum și cele reciclate sau recuperate. Unul dintre motive este și necesitatea de a reduce impactul asupra mediului, al clădirilor și a altor sisteme de sprijin, fără a renunța la confort, sănătate sau estetică.“ – Andrei Lupșe

O pivniță de inspirație austriacă

Construcția buncărului de alimente de la Baza Ulmu a început în 2013, iar tehnica folosită a fost superadobe. Datorită materialelor utilizate pentru ziduri, costurile sunt foarte mult reduse. La finalul proiectului s-a obținut un loc foarte bun pentru depozitarea hranei pe parcursul desfăşurării atelierelor, un înlocuitor al frigiderului clasic.

„Am fost la o consultanță de design în permacultură în Austria, iar în mediul rural de acolo aproape sub fiecare casă existau pivnițe. Denumirea de buncăre vine de la faptul că acestea pot fi folosite și în scop de apărare în vreme de război, iar spre exemplu în SUA aceste pivnițe de sub casă se folosesc și pentru adăpost în caz de tornade. La baza noastră buncărul de alimente era absolut necesar pentru că aveam tot felul de culturi și nu ne puteam baza doar pe un frigider. Acesta nu ar fi fost suficient de încăpător și, dacă am fi optat pentru unul cu o dimensiune mai mare, ar fi consumat prea multe energie“, spune Andrei Lupșe.

Materialele folosite

Buncărul de alimente are pereții din piatră, pământ și ciment. În tehnica superadobe se folosesc și saci umpluți cu pământ și sârmă ghimpată. Zidurile ridicate prin această tehnică sunt protejate de razele ultraviolete și de ploaie și pot să reziste și 800 de ani. Pentru realizarea acoperișului buncărului de alimente cei de la baza Ulmu au reciclat, atât cât s-a putut, lemnul de la casa bătrânească a familiei. Spre deose­bire de un beci obișnuit, acoperișul buncărului de alimente este acoperit cu vegetație pe care animalele pot să pască sau se poate cosi. Astfel buncărul de alimente este și mai bine integrat în mediul natural.

Temperatura în interior

Spațiul interior al buncărului de alimente este de 12 mp, iar exteriorul măsoară, datorită formei acoperișului, cca 30 mp. Temperatura interioară este destul de constantă datorită masei termice. Vara, când sunt 30°C afară, în interior sunt 16°C, iar iarna, când sunt –20° afară, în interior sunt 11°C. Este așadar o temperatură ideală pentru alimente și pentru vin. În cazul producției de vin este important ca temperatura să rămână constantă, fără schimbări bruște. În buncărul de alimente nu este cazul unor schimbări bruște, pentru că diferența de 5° este făcută în decurs de câteva luni.

Ventilația

Andrei Lupșe spune că sistemul de ventilație a buncărului de alimente a fost inspirat de Sepp Holzer, un fermier austriac practicant al agriculturii naturale. Practic, este vorba despre un sistem de ventilație naturală care are ca și componente principale trei țevi. Una dintre ele este îngropată la 10 metri și prin intermediul ei se aduce aer proaspăt în interior în partea de jos a buncărului de alimente. Alte două țevi se găsesc în partea superioară și au rolul de a scoate aerul cald din interior. Astfel se face un circuit continuu de aer fără să fie folosit curent electric pentru ventilație sau temperatură.

GALERIE FOTO


 

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 46-47

Construcţiile naturale, o alternativă sănătoasă şi ieftină

Trăim într-o lume nebună. Cumpărăm orice ni se vinde la televizor, ziare, pliante, Internet... Sănătatea şi fericirea au devenit noţiuni abstracte. A ajuns ca nici viaţa însăşi să nu mai conteze. O crimă prezentată la ştiri a devenit ceva banal. Bătrânii ne spun că am ajuns să trăim nebunia asta pentru că ne-am rupt de pământ. Că trăim artificial şi că ne mulţumim să trăim nişte vieţi „din plastic“. Peste tot în lume sunt voci care susţin că trebuie să ne schimbăm stilul de viaţă. Dar cum să începem? Cu începutul...

Apropierea de natură

Este clar că, în aceste vremuri, omul s-a îndepărtat de natură mai mult ca niciodată. Iar primele care au dat tonul acestei tendinţe au fost casele în care trăim. În ultima sută de ani oamenii au ales să trăiască la oraş, părăsind casele din pământ sau chirpici în favoarea celor de beton şi, mai apoi, de sticlă. Şi asta pentru că a trăi într-o casă modernă era considerat ceva modern, competitiv. Numai că, în ultimii ani, de când cu criza economică, oamenii au ajuns să se uite puţin în urmă, reevaluând ceva mai lucid lucrurile pe care le-au lăsat în urmă. Drept urmare, tot mai mulţi români chiar vor să-şi schimbe stilul de viaţă şi au ales să-şi construiască case de pământ, de paie sau de chirpici. Iar în Europa moda caselor ecologice există de ani de zile. Nemeth Janos este unul dintre pionierii din domeniul construcţiilor care a ales să construiască case 100% naturale.

„Cum am început această afacere? Acum câţiva ani, mai precis în 2010, m-am întâlnit din întâmplare cu un director al unei companii care la vremea aceea se ocupa cu comercializarea materialelor de construcţii naturale. M-a întrebat dacă vreau să colaborăm şi am acceptat pe loc. Atunci a apărut pentru prima oară ideea de a lucra cu materiale naturale. Acelaşi domn m-a trimis la studii în Germania, a fost vorba de câteva cursuri tehnice privind construcţiile din materiale naturale, iar în anul 2011 am participat direct la ridicarea primei case construite exclusiv din materiale ecologice. A fost vorba de o casă din baloţi de paie pe care am construit-o în Franţa. Mi-a plăcut atât de mult încât m-am hotărât să văd dacă ideea va prinde şi în România. Drept urmare, am început să promovez ideea de case construite din materiale naturale în mediul virtual pe Internet. Aproape instantaneu, oamenii au reacţionat şi au început să mă bombardeze cu telefoane cerând informaţii despre aceste construcţii ecologice. Apoi, imediat, a apărut şi prima comandă la o casă din baloţi de paie“, ni s-a confesat Nemeth Janos.

Metode vechi, noi tehnologii

Pe vremuri, în funcţie de zonă, casele din România erau construite din chirpici, paiantă, pământ, grinzi, buşteni sau cărămizi de lut, grăsimi de origine animală, ulei de in, cânepă. Acoperişurile erau realizate din paie, şindrilă de lemn sau ţigle ceramice. Pentru finisări se foloseau materiale cum ar fi stuful, argila, varul. Paiele erau folosite mai mult pentru armătură în tencuieli, mortare şi pentru acoperirea caselor. În zilele noastre materialele de construcţii sunt cam aceleaşi dar, odată cu avansarea tehnologiei, acum apar pe piaţă materiale naturale prefabricate, cum ar fi termoizolaţiile de cânepă, de fibră de lemn, de lână de oaie, tadelakt sau tencuieli şi pigmenţi naturali.

„Una peste alta, acum cei care vor să-şi construiască casă din materiale naturale au o gamă largă de posibilităţi, sisteme sau structuri de construcţie. Astfel că în România din anul 2012 apar tot mai multe case naturale, majoritatea dintre ele fiind construite pe sistemul «cob» sau pe baloţi de paie, dar mulţi rămân totuşi la tradiţionala casă construită din chirpici. Fiecare sistem de construcţie are avantajele şi dezavantajele lui, dar în principiu, dacă se respectă unele reguli de construcţie, aceste case ar trebui să fie eficiente termic, economice (mai ales pe termen lung, datorită consumului mic de energie), sănătoase şi chiar ieftine“, ne explică Nemeth Janos.

Economii, economii...

De ce materiale naturale? În primul rând preţul scade foarte mult. De exemplu, o casă din baloţi de paie de 70 mp ajunge la maximum 15.000 de euro, preţ la care nu ai cum să ajungi cu materialele de construcţie convenţionale. Cu alte cuvinte, nu ai nevoie de credite sau de alte proceduri greoaie de finanţare ca în cazul caselor convenţionale. Îţi faci căsuţa şi gata. Chiar dacă o construieşti singur în 2-3 ani, ai satisfacţia că ai făcut-o cu mâinile tale. În plus, în ciuda aparenţelor, casele naturale pot să reziste şi peste o sută de ani, în special cele din piatră şi din lemn.

„În privinţa preţului unei case naturale acesta depinde foarte mult de designul ales, de materialele folosite, dar şi de cât de mult se implică proprietarul în construcţia casei. Astfel, dacă proprietarul participă efectiv la construcţie se scade din manoperă, preţul casei scăzând simţitor. Dar, dacă este angajată o echipă, preţul casei creşte corespunzător. De exemplu, avem acum în construcţie o casă din pământ, cu o suprafaţă utilă de peste 100 mp, la care proprietarul se implică sută la sută. Preţul acestei construcţii va fi de 15.000 de euro, iar dacă vrea şi dotări de ultimă oră preţul va sări la 20.000 euro“, spune Nemeth Janos.

Case sănătoase

Marele avantaj al acestor case este că nu afectează sănătatea şi nici mediul înconjurător. Am cunoscut trei familii care stăteau la bloc în Bucureşti şi care toate aveau probleme de sănătate cu copiii din cauza materialelor convenţionale folosite la bloc. Este vorba în principal de chimicalele pe care le inspirăm din vopseaua lavabilă, din lacul de pe tocărie sau din gleturile pe bază de ciment. În momentul în care am renovat cu argilă şi cu var copiii şi-au revenit aproape imediat. O casă naturală poate fi construită cu aproape orice material îl găsim în natură. În primul rând este vorba de deşeuri cum ar fi baloţii de paie, apoi rumeguşul care este folosit ca material termoizolant. Apoi avem lemnul – folosit la structura de rezistenţă, piatra, nisipul. În privinţa pământului, acesta este unul dintre materialele de construcţii principale, pentru că pământul îl găseşti oriunde.

„Ceea ce eu recomand este ca în construcţia unei case trebuie folosit materialul care este cel mai abundent în zona de construcţie. Astfel, în zona de munte recomand lemnul, iar la câmpie baloţii de paie. În privinţa pământului, acesta poate fi folosit oriunde. Marele avantaj este că în aceste case naturale umiditatea este reglată optim. Adică vara e răcoare şi iarna cald. În privinţa utilităţilor, sistemul de ţevi pentru apă este identic cu cel din casele convenţionale, iar pentru instalaţia electrică folosim 12 volţi – de la panourile solare şi nu 220 de la reţea, deoarece toată aparatura de uz casnic poate suporta sau poate fi adaptată la această tensiune. Şi de aici o mare economie la curent. Toate acestea nu fac altceva decât să realizezi că viaţa ta în casă este mult mai plăcută şi în cele din urmă constaţi că îţi schimbă stilul de viaţă.“

Bogdan Panţuru

Abonează-te la acest feed RSS