reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

Asociația Grânarii Iași - APEL LA UNITATE

Asociația Grânarii Iași îi invită pe fermieri să se înscrie în cea mai importantă structură asociativă din regiunea Moldovei și lansează un apel la unitate într-o formulă care să le reprezinte cel mai bine interesele.

Problemele din agricultură s-au acutizat în contextul crizelor existente la nivel global, iar apartenența la o asociație profesională vine cu avantaje evidente în rezolvarea acestora, prin intermediul unei voci unitare care are menirea de a urmări cu tenacitate soluționarea situațiilor limită în care se regăsesc cei angajați în activități de business în domeniul agricol.

Asociația se află într-un dialog permanent cu reprezentanții autorităților locale, naționale și europene, iar experiența specialiștilor noștri în structurarea unor politici publice favorabile fermierilor români reprezintă o veritabilă carte de vizită. Echipa nostră este implicată activ în grupurile de lucru ale Copa și Cogeca – structura reprezentativă a agricultorilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană – și beneficiază de consiliere în privința celor mai eficiente abordări în relație cu Ministerul Agriculturii din România.

Anul acesta, prima ediție a evenimentului Agriventura, organizat de Asociația Grânarii Iași alături de sponsori premium precum Agrisol, Bayer, Corteva și Sygenta, a reunit specialiști de calibru din domeniul agribusiness-ului din România, iar problemele dezbătute în conferințele de profil au avut ecou până la Bruxelles. La scurt timp după, conducerea Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, a discutat cu delegația Grânarii Iași despre constrângerile create de problemele logistice și de transport din porturile Constanța, Agigea și Galați, ca urmare a blocajelor cauzate de cerealele din Ucraina, iar președintele acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins, a ridicat problema fermierilor din Moldova la prezidiul COMAGRI.

De asemenea, studiile derulate de membrii și consilierii noștri, alături de cooperarea cu Administrația Națională de Meteorologie și Comisia Europeană, au fost cristalizate într-o argumentație solidă care s-a transformat într-o pledoarie pentru actualizarea hărților prin includerea regiunii Moldovei în capitolul dedicat zonelor cu constrângeri naturale, asupra cărora sunt necesare intervenții și fonduri europene suplimentare în Planul Național Strategic elaborat de MADR. În aceeași ordine de idei, limitările impuse de Pactul Verde european și strategiile asociate – De la fermă la furculiță și Biodiversitate – au trecut prin filtrul critic al membrilor noștri, iar ulterior au fost convertite în documente de poziție prin care reprezentanții noștri au tras semnale de alarmă și au contribuit la sincronizarea demersurilor europene cu specificul agriculturii din România.

Asociația organizează, în mod constant, conferințe de specialitate și ședințe de lucru cu factori decidenți și nume sonore din domeniul agricol, efectuează vizite tematice și întocmește statistici, cu scopul de a stabili un set de repere și obiective în plan legislativ și de a ridica problemele agriculturii românești în topul agendei publice naționale. Anul acesta, membrii noștri au luat parte la 3 ședințe organizate de Ministerul Agriculturii, iar o delegație a asociației a discutat cele mai importante problemele ale fermierilor din regiunea Moldovei, în cadrul unei audiențe cu ministrul de resort. Fiecare aspect invocat de fermierii noștri a fost tratat cu maximă seriozitate în cadrul celor 16 ședințe ale Consiliului Director și ale Adunării Generale. La astfel de reuniuni, asociația a beneficiat de sprijinul experților și autorităților în domeniu, iar la 3 acțiuni de acest tip ne-a onorat cu prezența domnul Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar în cadrul Reprezentanţei României la Uniunea Europeană. În 2022, numele asociației noastre s-a regăsit în peste 50 de apariții media.

Nu în ultimul rând, creșterea alarmantă a prețurilor la input-uri (pesticide, îngrășăminte, semințe) și a materiilor și serviciilor auxiliare (combustibil, asigurări) își găsește o soluție practică în rândul Asociației Grânarii Iași, prin numeroasele licitații organizate care au ca obiectiv maximizarea profitului membrilor asociați și minimizarea costurilor de producție. Valoarea anuală a licitațiilor depășește 50 de milioane de euro.

Asociația Grânarii Iași este o asociație non-profit a fermierilor din județele de est ale României (SV, BT, NT, IS, BC, VS, VN, GL, BZ), înființată în anul 2017, cu sediul în județul Iași și un număr de 145 membri (fermieri) ce lucrează o suprafață de peste 50.000 ha.

Suntem membri ai Asociației Producătorilor de Porumb din România, care alături de alte 3 organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre cele mai reprezentative ”voci” ale fermierilor în relația cu instituțiile, la nivel național și internațional.

Vă așteptăm în rândurile noastre să luptăm umăr la umăr pentru redarea demnității fermierului român!

Cu deosebită considerație,

Președinte Grânarii – Dă-te pe Brazdă Iași

Emil Teofil Bălteanu

Prețul grâului a explodat. India interzice exportul cerealelor de bază

Autoritățile indiene au anunțat interzicerea exporturilor de grâu la numai câteva zile după ce preconiza un nivel record al livrărilor (aprox. 10 milioane de tone de grâu). Astfel, conform relatărilor BBC, prețul grâului s-a majorat semnificativ pe piețele internaționale după ce India a interzis exportul cerealelor de bază.

Interzicerea exporturilor vine în contextul în care un val de căldură a afectat culturile de grâu din India, ducând prețurile interne la un nivel record. Conform fermierilor din USA, prețul grâului a crescut cu până la 5,9%, fiind cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Deși India este al doilea mare producător de grâu din lume, nu a fost până acum un exportator important, deoarece cea mai mare parte a recoltei sale este vândută pe piețele interne. Însă în contextul în care exporturile din Ucraina s-au prăbușit după invazia rusă, piața se orientează către India, aceasta fiind apreciată ca un potențial în compensarea deficitului de grâu pentru alte țări.  

În ultima perioadă, prețul grâului a crescut cu aproximativ 60% pe piețele mondiale.

Totodată, Guvernul indian a declarat că va permite exporturile susținute doar de scrisori de credit care au fost deja emise și către țările care solicită livrări „pentru a-și acoperi nevoile de securitate alimentară“. De asemenea, oficialii guvernamentali au declarat că interdicția nu este permanentă și că ar putea fi revizuită.

Decizia guvernului Indian a fost criticată de miniștrii agriculturii din cadrul Grupului celor șapte națiuni (G7). Dacă toată lumea începe să impună restricții la export sau să închidă piețele, acest lucru ar agrava criza, a declarat ministrul german al alimentației și agriculturii, Cem Ozdemir. G7 este o organizație formată din cele mai mari șapte economii avansate din lume, care domină comerțul global și sistemul financiar internațional. Din acestea fac parte: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite

ONU a declarat că prețurile mondiale la alimente au scăzut ușor în aprilie, dar rămân cu aproape 30% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea prețurilor la alimente, împreună cu o creștere bruscă a costului energiei, au dus la creșterea inflației în întreaga lume.

(sursă: digi24.ro)

Liliana POSTICA

Soiul de grâu comun de toamnă Ursita

Ursita este un soi timpuriu de grâu comun de toamnă înregistrat în anul 2021. Acesta la înfrățire are tufa semierectă și o frecvenţă ridicată cu portul frunzei steag recurbat. Înălţimea medie a plantei este de 90-100 cm. Forma spicului în profil este piramidală, densitatea spicului – lax spre mediu, iar lungimea spicului este scurtă spre medie. Soi aristat, cu ariste lungi; culoarea spicului este albă, iar boabele au culoare roşie. Masa a 1.000 de boabe: 38-42 g. Masa hectolitrică: 79-82 kg/hl.

Caracteristici fiziologice

Soiul Ursita are rezistenţă foarte bună la ger, secetă şi arşiţă şi o rezistenţă bună la cădere şi la încolţirea în spic. Are un nivel foarte bun de rezistenţă la mălură, rezistenţă la mai multe rase de rugină brună, rugină galbenă, făinare, rugină neagră; mijlociu rezistent la septorioză şi fuzarioza spicelor.

Capacitate de producţie

Ursita este un soi cu potenţial ridicat de producţie. În testările multianuale, în reţeaua de staţiuni a INCDA Fundulea, soiul Ursita a realizat o producţie medie de 6.679 kg/ha (în 90 condiţii de testare care au cuprins tehnologii diferite: semănat în epocă optimă, semănat în epocă târzie, cu şi fără fertilizare cu azot în primăvară, cu şi fără tratamente foliare în vegetaţie, în perioada 2017-2019), având un spor de producţie faţă de soiul martor Glosa de 6%. Producţia maximă obţinută în condiţii experimentale a fost de 11.893 kg/ha. În centrele de testare oficială ale ISTIS, în cei trei ani de testare (2017-2019), soiul Ursita a avut sporuri de producţie faţă de martori cuprinse între 6,2 şi 12,9%.

Calitatea de panificaţie

Testările pe microprobe de laborator la INCDA Fundulea au indicat că soiul Ursita are caracteristici bune de calitate, corespunzătoare cerinţelor standardelor industriei de morărit şi panificaţie. În cei 4 ani de testare, procentul mediu de proteine a fost de 13,5%, practic egal cu al soiului Glosa, ca şi conţinutul mediu de gluten umed de 32%. Tenacitatea medie a aluatului – W, determinată la Alveoconsistograf, a fost de 244, uşor superioară soiului Glosa. Progresul în creşterea producţiei la soiul Ursita nu a afectat calitatea de panificaţie.

Zona de cultură

Soiul Ursita a realizat producţii superioare soiurilor martor în toate zonele de cultură ale grâului din România.

(D.Z.)

Triticale și mei - cereale rezistente la secetă ce pot afecta diferit emisia de gaze cu efect de seră la purcei

Triticale (Triticum secale) este o cereală hibrid disponibilă local în cantități variabile, caracterizată printr-un conținut mai ridicat în proteine și aminoacizi esențiali decât al porumbului, lizina la un nivel cu 50% mai mare și o digestibilitate mai mare a energiei și a proteinei decât cea a orzului (Christy, 2019).

Conform datelor furnizate de EUROSTAT, producția medie de triticale estimată la nivelul statelor membre UE în 2020 a fost de peste 12 mii tone, iar în 2021 s-a prognozat o producție cu 2,3% mai mare decât media ultimilor 5 ani. În România, producția medie de triticale în 2021 a fost de 340 mii tone, pe o suprafață de 72,91 mii ha. Un argument suplimentar pentru includerea acestei cereale, alături de porumb, în hrana animalelor îl reprezintă toleranța față de secetă și capacitatea ridicată de adaptare pe terenuri marginale.

Pe de altă parte, meiul (Panicum miliaceum) este o cereală consumată de secole, în special în China. În dieta occidentalilor treptat a fost înlocuit cu grâu și porumb, deși se cultivă încă extensiv în India, Rusia, Orientul Mijlociu, Turcia și România. Meiul este rezistent la temperaturi ridicate, la terenuri cu nivel redus de apă și este cunoscut ca având o amprentă carbon scăzută (Saxena și col., 2018). Compoziția meiu- lui în energie, proteine, dar și în enzime și o serie de principii activi îl recomandă pentru a fi folosit în hrana oamenilor, dar și a animalelor. Astfel, boabele de mei au un conținut de 9-11% substanțe proteice, 2-4% grăsimi, 8-13% celuloză.

Poluarea generată de fermele de porci poate proveni din descompunerea gunoiului, ceea ce conduce la probleme de mediu care efectează atmosfera și sănătatea crescătorilor de animale. Conform datelor furnizate de Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD), consecinţele asupra mediului provocate de acest sector sunt în centrul preocupărilor, în special în ceea ce privește gestionarea gunoiului de grajd și legat de aceasta poluarea apei şi a aerului.

Rezoluția Parlamentului European privind strategia pentru o reducere pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Acordul de la Paris (2019/2585(RSP)), subliniază că emisiile nete vor trebui reduse la valori aproapiate de zero în toate sectoarele economiei și se aplică principiul „poluatorul plătește“.

Gazele cu efect de seră sunt compuși gazoși care captează căldura sau radiațiile cu undă lungă din atmosferă. Principalele surse și tipuri de gaze cu efect de seră din sectorul de creștere al animalelor sunt metanul (CH4, 25%), CO2 (32%), protoxidul de azot (N2O, 31%). Aceste gaze sunt de obicei convertite la unități de CO2 echivalent (CO2 eq.) ca expresie a potențialului de încălzire globală.

În fermele de porci, emisiile de CO2 provin din expirație și eliberat din dejecții (Philippe & Nicks, 2014), deși acesta din urmă reprezentă cantități neglijabile preluate de plante prin fotosinteză.

În cadrul IBNA Balotești s-au testat efectele comparative asupra performanțelor, stării de sănătate și predicția emisiilor de gaze cu efect de seră ale adaosului de triticale sau mei în hrana purceilor (25%), pentru completarea porumbului, ca principal ingredient energetic.

La purceii în criza de înțărcare, la un consum similar de nutreț combinat, purceii la care s-a adăugat mei în hrană pot înregistra un spor cu aproximativ 14% mai mare (>285 g/ zi), iar consumul specific cu 11% mai mic. Markerii plasmatici, importanți în cercetările medicale pentru evaluarea stării de sănătate, au înregistrat valori în intervalul de referință, ceea ce denotă faptul că sănătatea nu este afectată ca răspuns al organismului animal la folosirea de triticale sau mei.

La purcei în faza de creștere-îngrășare, la un consum similar de nutreț combinat, sporul mediu zilnic poate ajunge la peste 900 g și este mai redus cu 3-4% la animalele hrănite cu triticale comparativ cu cele la care se adaugă mei. Deși performanțele sunt afectate (P>0,05), cantitatea totală de azot excretat se reduce la lotul cu triticale cu aproximativ 14%. O reducere semnificativă (peste 13%)  a fost observată la producția de N2O la purceii care au consumat triticale. Aceeași tendință a fost observată la cantitatea de CO2 exahalat, fiind mai mică cu peste 3% la consumul de hrană cu triticale. CH4 rezultat din procesele fermentative din organism înregistrează o reducere semnificativă în cazul consumului de triticale.

Datele rezultate ca răspuns al purceilor la includerea în hrană a celor două tipuri de cereale neconvenționale, respectiv triticale și mei, conduc la argumente suplimentare pentru recomandarea folosirii acestora pe fondul unui potențial nutrițional valoros care vine să completeze pe cel al porumbului.

Mihaela HĂBEANU

Fermierii din Asociația „Grânarii“ nu sunt optimiști

Noua generație de tineri antreprenori care au preluat afacerile de familie din agricultura ieșeană a reușit, în numai câțiva ani, să le transforme în business-uri cunoscute. Unul dintre tinerii fermieri care exploatează terenuri agricole și a găsit cele mai bune strategii de dezvoltare a afacerilor este Tiberiu Stan.

A renunțat la avocatură pentru agricultură

Tânărul fermier din Iași se ocupă de afacerile din domeniul agricol încă din anul 2007. Absolvent al Facultății de Drept, crescut în spiritul agriculturii, părinții săi fiind fermieri cu tradiție din Iași, tânărul a decis că nu va profesa niciodată ca avocat, însă studiile juridice îl pot ajuta în domeniul agricol. Ceea ce s-a și întâmplat întrucât inginerul agronom Dan Tiberiu Stan face agricultură performantă datorită cunoștințelor acumulate prin studiile făcute.

„Eu am început să lucrez în agricultură în anul 2007. Am terminat Facultatea de Drept în anul 2009 și atunci mi-a fost clar că nu o să lucrez la un birou sau nu o să merg în instanță ca avocat sau procuror. Am luat know-how-ul de la părinții mei, dar mă folosesc și de cunoștințele juridice“, mărturisește Tiberiu Stan.

vocea fermierilor tiberiu stan

Tânărul ieșean povestește că a făcut și studii agronomice pentru a înțelege mai bine acest domeniu, dar l-a ajutat și experiența părinților din domeniul agricol pentru a dezvolta afacerea familiei. „Am absolvit și a doua facultate, Agronomia, iar apoi mi-am deschis ferma mea. Am arendat aproximativ 600 de hectare de teren agricol și de atunci lucrăm pe ambele firme, eu și părinții, peste 1.000 de hectare de teren agricol“, ne dezvăluie Tiberiu Stan.

Tânărul este vicepreședintele Asociației „Grânarii“, dar și un fermier cunoscut în zona Moldovei. „Cultivăm în familie; părinții meu au o fermă, eu o altă fermă, în total avem 1.600 ha. În momentul de faţă, cultura predominantă este porumbul, după care urmează grâul, floarea-soarelui și rapița. 2021 este clar un an mai bun, nici nu există termen de comparație cu anul trecut, este un an peste medie, aș putea spune. Cultura de floarea-soarelui a fost afectată de o calamitate, o furtună puternică, însă, fiind acoperită de asigurări și având un contract bine negociat, am fost corect despăgubit. La grâu am avut o producție undeva în jur de 7 tone/ha, iar porumbul pot spune că este o cultură care s-a prezentat bine, în condiții aproape perfecte“, adaugă fermierul.

Cerealele ajung în port, dar transportul este foarte scump

Despre fermierii din Asociația „Grânarii“ fermierul ieșean ne spune că în niciun caz nu îi vede optimiști anul acesta. „Nu întâmplător am început să avem o voce prin această asociație. Pentru că lucrurile în zona noastră nu au mers foarte bine. Mai ales că, în ultimii 15 ani, ne-am confruntat cu secetă, lucru care nu s-a văzut de la București. Și asta pentru că în sudul țării au fost condiții excepționale. Noi avem în permanență prețuri mult mai mici, 40 de euro/tonă, deoarece cărăm marfa în port și transportul este foarte scump. Este aproape o concurență neloială, iar în aceste condiții zonele defavorizate sunt trecute pe sud, nu pe nordul Moldovei. Terenurile din ferme nu sunt ca cele din sud, sunt situate în pantă și de asta nu ne permitem să facem irigații. Din acest motiv fermierii moldoveni au fost mult mai vocali anul trecut în ansamblu, nu este un an extraordinar pentru floarea-soarelui pentru că precipitațiile au fost oarecum în exces pentru această cultură, bobul a fost ceva mai sec, cu o greutate hectolitrică undeva aproape de 40, ceea ce pentru hibrizii pe care îi cultivăm de obicei este foarte puțin“, ne-a declarat fermierul ieșean.

Beatrice Alexandra MODIGA

Copa și Cogeca anticipează recolte mai mari de cereale și de oleaginoase anul acesta

După anul 2020, care a fost un an complicat în toată Europa, Copa și Cogeca anticipează rezultate mai bune pentru recolta pe 2021. Pentru cereale, producția totală în UE-27 ar trebui să fie cu aproximativ 3,8% mai mare decât media trunchiată pe ultimii 5 ani, la aproximativ 292,45 milioane de tone, în timp ce producția europeană de oleaginoase ar putea atinge pragul de 30 de milioane de tone, cu 1,6% mai mult decât media trunchiată pe ultimii 5 ani.

În prima prognoză publicată astăzi, Copa și Cogeca anticipează că recolta UE-27 de cereale va crește cu 1,6% (292,45 milioane de tone) ca urmare a creșterii numărului de plantări (52,10 milioane de hectare +0,7%) și o prognoză mai bună pentru randament decât în 2020. În ceea ce privește grâul, începutul recoltei va fi amânat cu mai bine de o săptămână din cauza temperaturilor scăzute de primăvară și a umezelii excesive din săptămânile recente, ceea ce a încetinit dezvoltarea plantelor însămânțate. Recolta de grâu moale ar putea ajunge la 130 de milioane de tone (+7%) în timp ce pentru cerealele de primăvară se anticipează o producție redusă (-5,4% pentru orz, -4,9% pentru ovăz, -4% pentru secară și -0,8% pentru porumb) din cauza reducerii plantărilor cauzate de creșterea totală a suprafețelor acoperite cu grâu (+4,7%).

Jean-François Isambert, președintele Grupului de lucru „Cereale” a afirmat: „Această prognoză pozitivă pentru cereale ar trebui să permită reaprovizionarea stocurilor finale ale UE-27 pentru 2021/2022. Aceste cifre bune nu vor fi neapărat reflectate în rezultatele agricultorilor, întrucât ne confruntăm cu costuri crescute de producție.”

Prețul îngrășămintelor este mai ridicat în Europa decât în alte părți, deoarece piața comunitară de îngrășăminte este protejată de taxe vamale și măsuri antidumping care îi costă pe fermierii europeni 1,6 miliarde € pe an. Dacă s-ar adăuga la aceasta și un mecanism de ajustare la frontieră, prețul îngrășămintelor ar exploda, crescând și mai mult costul producției agricole în Europa, alimentele de import devenind în același timp mai competitive și mai atractive.

imagine1

Se anticipează că recolta de oleaginoase va crește cu 8,9% (30,12 milioane de tone), în ciuda unei scăderi de 1,3% a plantărilor, dar încă nu a fost confirmat un randament mai bun. Cultura de rapiță va ajunge, conform estimărilor, la 16,75 milioane de tone (+2,7%), în timp ce producția de floarea soarelui va crește semnificativ la peste 10 milioane de tone (+17,4%), iar soia la aproximativ 3 milioane de tone (+20,2%), conform estimărilor.

Pedro Gallardo, președintele Grupului de lucru „Oleaginoase și proteaginoase” a afirmat:

„Suprafața acoperită cu rapiță din UE-27 este de 5,33 milioane de hectare, semnificativ mai puțin (-7,6%) decât media trunchiată pe ultimii 5 ani (5,77 milioane de hectare). Agricultorii au nevoie de oleaginoase pentru a lungi rotația cerealelor, dar nu mai au suficiente instrumente eficiente pentru a proteja rapița de dăunători. În lipsa unui instrument eficient la îndemână, în special în contextul în care agricultorii deja folosesc niveluri scăzute de pesticide, este demonstrat științific faptul că va scădea randamentul culturilor, iar securitatea alimentară din viitor va fi amenințată.”

imagine2

Copa și Cogeca solicită accelerarea procedurilor pentru a aduce noi soluții tehnologice eficiente, precum noi produse de protecție a plantelor, soluții de biocontrol și soiuri mai performante pe piață și pentru găsirea unor alternative, înainte de a interzice instrumente cu un nivel dovedit de eficiență.

Inatreq™ Active a fost aprobat în UK. Cultivatorii de cereale britanici au acum fungicidul Univoq™ pe bază de Inatreq™, o moleculă activă de ultimă generație

Corteva Agriscience a anunțat astăzi că Marea Britanie a aprobat omologarea unui produs pe bază de Inatreq™ active.

Univoq pe bază de Inatreq™ activ, aprobat acum pentru comercializare și utilizare în Marea Britanie, este un nou fungicid care oferă un control curativ și eradicativ excepțional pentru toate tulpinile de Septoria, oferind astfel o strategie de combatere pe termen lung pentru fermieri.

Produsul aprobat în Marea Britanie este prima și unica soluție din ultimii 15 ani pentru Septoria, cu formularea brevetată iQ-4 ce permite fungicidului Univoq™ să adere la frunze și să se răspândească în acestea.

Produsul va fi disponibil pentru comercializare în Marea Britanie la timp pentru a fi aplicat în al doilea trimestru în cultura de grâu. Inatreq™ active este deja aprobat pentru utilizare în culturile de cereale în Franța, Belgia, Luxemburg, Irlanda și Grecia, procesul de înregistrare continuând în toată Europa și în alte zone importante de cultivare a cerealelor.

Inatreq™ prezintă performanțe biologice excepționale, iar prin controlul și combaterea Septoriei, oferă fermierilor un nou instrument care să ajute la gestionarea eficientă a atacului, deoarece nu prezintă rezistență încrucișată la fungicidele chimice deja existente pentru combaterea bolilor din culturile de cereale. În plus, fermierii vor beneficia de flexibilitate în aplicarea produsului, ca și de performanțele sale consistente și cu spectrul larg de acțiune.

Michael Ashworth, Cereal Fungicides Category Marketing Manager, Corteva Agriscience UK, a declarat: „Punctul forte al fungicidului Univoq™ este controlul viguros al Septoriei - cea mai mare amenințare si cea mai păgubitoare boală care afectează fermele din Marea Britanie.”

„Lansarea fungicidului Univoq™ în Marea Britanie este un reper important pentru cultivatorii de cereale, deoarece acest produs răspunde provocărilor unui management durabil și satisface dorința fermierilor pentru produse inovative pentru protecția și siguranța culturilor. Molecula activă din Inatreq™ funcționează diferit față de orice alt fungicid pentru cereale disponibil în Marea Britanie. În ultimul deceniu de dezvoltare, și-a demonstrat capacitatea de a menține culturile verzi pentru mai mult timp, permițând plantelor să-și atingă potențialul de producție.”

William Corrigan, UK & Ireland Country Leader Corteva Agriscience, a declarat: „Corteva Agriscience este recunoscută ca având cel mai inovativ portofoliu de produse din industrie, iar comercializarea fungicidului Univoq™ pe piața din Marea Britanie este una dintre realizările majore ale companiei de-a lungul timpului. Datorită originii naturale a produsului Inatreq™ active, îndeplinim cerințele consumatorilor europeni pentru produse mai durabile.”[1https://www.corteva.com

Studiul sistemelor alimentare durabile in Europa” realizat de Financial Times Group, comandat de Corteva Agriscience, Sept 2019.

Descoperiți pachetele FMC pentru cereale și porumb!

Anul acesta, FMC Agro România vine în ajutorul fermierilor cu pachete special concepute pentru cultivatorii de cereale păioase și porumb.

Formate dintr-un erbicid, un fungicid și un insecticid, pachetele OMNERA® și GRANSTAR® SUPER asigură un control eficient al buruienilor, bolilor și dăunătorilor care ar putea periclita buna dezvoltare a culturilor dumneavoastră de cereale păioase. Prin achiziția pachetului OMNERA® (pentru 25 de ha), veți beneficia de o reducere de 10% comparativ cu prețul de listă al produselor individuale, în timp ce pachetul GRANSTAR® SUPER (pentru 25 de ha) vă aduce un avantaj comercial de 13%.

Erbicidul OMNERA® (fluroxipir 135 g/l + tifensulfuron metil 30 g/l + metsulfuron metil 5 g/l) este cel mai complex erbicid pentru cultura de cereale păioase și are o formulare lichidă modernă, dispersie în ulei (OD), bazată pe tehnologia LQM®. Erbicidul OMNERA® este selectiv pentru toate culturile de cereale păioase şi combate cu ușurință buruienile cu frunză lată anuale și perene, inclusiv buruieni dificil de combătut, cum ar fi: pălămida, turița, volbura, Veronica, samulastra de rapiță și de floarea soarelui rezistente la imazamox şi tribenuron metil.

Fereastra largă de aplicare (de la înfrățit, până la frunza stindard), doza flexibilă, între 0.5 – 1 L/ha, lipsa restricțiilor în rotația culturilor şi eficacitatea foarte bună, fac din OMNERA® un produs etalon în combaterea buruienilor cu frunză lată din culturile de cereale păioase.

Erbicidul GRANSTAR® SUPER (tifensulfuron metil 25% + tribenuron metil 25%) este deja foarte cunoscut și apreciat de fermieri. Se aplică în post-emergență la culturile de cereale, de la infrățit până la apariția completă a frunzei stindard și combate peste 70 de specii de buruieni cu frunză lată.

Fungicidul IMPACT® 125 SC (flutriafol 125 g/l) combate un spectru larg de boli foliare și ale spicului din culturile de cereale păioase (făinare, septorioză, fuzarioză, rugini, sfâșierea frunzelor, pătarea brună și arsura frunzelor). Știm foarte bine că producția de grâu se poate pierde ușor, în special la sfârșitul perioadei de vegetație datorită atacului de fuzarioză și septorioză la spic sau datorită atacului de ploșnița cerealelor (Eurygaster integriceps) la spic. Fungicidul IMPACT® 125 SC protejează atât ultimele frunze, care sunt bucătăria culturii, cât și spicul împotriva septoriozei și fuzariozei, iar cu insecticidul VANTEX® 60 CS (gamma cihalotrin 60 g/l) veți controla atacul de afide, gândacul bălos și ploșnița din culturile de cereale.

Pentru cultivatorii de porumb, FMC a pregatit alte două pachete pentru combaterea buruienilor. Pachetul SUCCESSOR® (pentru 5 ha) este conceput pentru combaterea în pre-emergență și post-emergență a buruienilor graminee și cu frunză lată anuale și perene, oferind cumpărătorilor o reducere de 12% comparativ cu prețul de listă al produselor individuale.

Pachetul INNOVATE® (pentru 50 de ha) este recomandat utilizării în post-emergență pentru o combatere eficientă și completă a spectrului de buruieni, aducând fermierilor un avantaj comercial de 14%.

SUCCESSOR® TX (petoxamid 300 g/l + terbutilazin 187,5 g/l) este omologat la cultura de porumb pentru aplicare atât în pre-emergență cât și în post-emergență timpurie. SUCCESSOR® TX combate un spectru larg de buruieni monocotiledonate anuale precum mohor (Setaria spp), costrei (Sorghum halepense), meișor (Digitaria sanguinalis), iarba bărboasă (Echinochloua crus-galli) sau mei (Panicum miliacenum)  și dicotiledonate anuale precum știr (Amaranthus retroflexus), spanac sălbatic (Chenopodium spp), turița (Galium aparine), traista ciobanului (Capsela bursa-pastoris), fumarița (Fumaria oficinalis), mușetel (Matricaria chamomilla), macul roșu (Papaver rhoeas), zarna (Solanum nigrum), rocoina (Stellaria media), pungulița (Thlaspi arvense), ventrilica (Veronica spp).

INNOVATE® 240 SC (nicosulfuron 240 g/l) este un erbicid cu aplicare în post-emergență pentru porumb, ce are un spectru larg în combaterea buruienilor graminee anuale și perene (inclusiv Costrei din rizomi) și unele buruieni cu frunză lată.

Erbicidul INNOVATE® 240 SC nu are restricții pentru liniile parentale, porumb zaharat și de floricele și este compatibil cu alte erbicide utilizate la cultura de porumb pentru completarea spectrului de combatere, cum ar fi STARSHIP® 100 SC.

STARSHIP® 100 SC (mesotrione 100 g/l) este un erbicid selectiv pentru porumb, pentru combaterea în pre-emergență și post-emergență a buruienilor cu frunză lată anuale și perene și a unor buruieni graminee anuale. Doza recomandată este 1,2-1,5 l/ha, în funcție de gradul de îmburuienare și stadiul de dezvoltare al buruienilor. STARSHIP® 100 SC are o fereastră largă de aplicare, putând fi aplicat atât în pre-emergență cît și în post-emergență până la stadiul de 8 frunze ale porumbului și este selectiv pentru toți hibrizii de porumb.

Pentru mai multe detalii despre produsele din pachete si datele de contact ale echipei de vanzari FMC, accesati www.fmcagro.ro

Gâsca cu gât roșu vs spații de depozitare a cerealelor

Inginer agronom, având studii cu specializarea în comerț cu amănuntul al produselor în magazine specializate și cultivarea cerealelor, Tomel Băețica a înființat o Cooperativă agricolă alături de alți patru prieteni și a reușit să atragă fonduri europene de 3,3 miliarde de euro pentru a construi spații de depozitare a cerealelor în extravilanul localității Izbiceni (Olt). Proiectul este blocat, momentan, de o specie de gâște cu gât roșu, păsări extrem de rare, protejate de lege.

Tomel Băețica s-a implicat în activitățile dedicate dezvoltării comunei Izbiceni și astfel a descoperit nevoile locuitorilor. Construirea unei unităţi agricole cu silozuri şi hale de depozitare face parte dintr-un proiect de investiții ce va fi realizat pe un teren cu suprafaţa de peste 5 mii mp din provincie.

„Nevoia ne împinge către marile lanțuri de magazine, cu legumele pe care le producem la Izbiceni. Văzând trendul, micile prețuri dispar. Așa că ne-am gândit că trebuie să ne organizăm către marile lanțuri de magazine.

Am format o cooperativă, ne-am strâns 5 persoane juridice, am scris și un proiect european, din fericire a fost și aprobat și urmează să îl implementăm. Este vorba despre depozite, stații de depozitare, sortare, dar durează. Suntem în România și hățișurile birocrației ne înghit cu totul.“

„Hățișurile“ legilor

gasca cu gat rosu

Pe lângă problema numită „birocrație“, tânărul inginer antreprenor întâmpină piedici și pentru faptul că s-a lovit de o specie de gâscă protejată de lege. Dacă autorităţile române par să fi găsit o soluţie la problema gândacului ce se pune în calea finanţării cu bani europeni a autostrăzii Pitești-Sibiu, numit croitor al stejarului, iată că la Izbiceni, la momentul acesta, odată cu proiectul cu spațiile de construcție, s-a descoperit că avem o gâscă cu gât roșu și termenii proiectului sunt în arie protejată. Gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), numită și gâsca cu piept roșu, gâsca cu cravată, este o gâscă mai mică decât gârlițele cu penajul cel mai frumos colorat întâlnit în Europa, care cuibărește în tundra siberiană și iernează mai ales în sud-estul Europei (România și Bulgaria, uneori în Republica Moldova). Este o pasăre-simbol pentru Dobrogea. Anul acesta, un bărbat din județul Brăila este cercetat de poliție sub suspiciunea de braconaj, după ce în curtea lui a fost găsit emițătorul pe care ornitologii i l-au pus unei gâște cu gât roșu, pasăre extrem de rară, protejată de lege.

„Autoritatea Națională de Mediu nu ne poate da aviz pentru autorizația de construcție din pricina gâștei cu gât roșu. Facem demersuri la Bruxelles, să vină să ne dea ei aprobare. Nu știu care sunt timpii de așteptare. Până atunci, mergem fără spații de depozitare, mai rudimentar“, ne povestește tânărul.

Proiectul este destul de mare, de 3,3 milioane de euro, accesat pe Măsura 4.1 – Dezvoltarea fermierilor și prevede, pe lângă un spațiu de depozitare pentru legume, și pentru o cultură mai mare, pentru că, în lipsa acesteia din urmă, nu se puteau accesa fondurile.

Proiectul lui Tomel Băețica se anunță a fi o strategie bine gândită și pentru o implicare în dezvoltarea comunității, cu impact.

„Comunitatea sper că va fi ajutată foarte mult pentru că, la ora actuală, fermierii din Comuna Izbiceni duc marfurile pe la diferite depozite, pe la Giurgiu, pe la Băleni etc., ceea ce implică costuri de transport. La momentul acesta, dacă se va realiza acest proiect, costurile de transport sunt aproape de zero la Izbiceni.  Noi avem o strategie de atragere a membrilor noi în cooperativă, facem un plan de cultură cu fiecare, discutăm și ne punem de acord dinainte cu ceea ce cultivă fiecare. În acest mod avem acoperită o paletă mai largă de produse, știm ce să negociem cu potențialii cumpărători. Evident, am prefera ca legumele să fie achiziționate de marile lanțuri de magazine. În acest fel, se vorbește cu respectivul membru, îl sunăm, îl anunțăm că avem nevoie de 2 tone de tomate, le aduce, le recoltează în timp util și treaba este făcută. Așadar, în acest fel se pot folosi hibrizi performanți, care se pot recolta etapizat, putem să aducem plus producție și plus profit în fermele noastre mici“, a conchis BăețicaTomel.

Anca Lăpușneanu

Necesitatea culturilor alternative

În ultima perioadă anii secetoși sunt tot mai frecvenți în țara noastră, iar actuala structură de culturi, destul de restrânsă (grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță), este sensibilă la stresul hidric, determinând producția foarte scăzută sau compromiterea culturilor respective. De aceea trebuie diversificată gama de culturi lărgind biodiversitatea și când prognozele meteo sunt nefavorabile, iar când rezerva de apă acumulată în sol în perioada de iarnă este redusă, trebuie apelat la culturile alternative care au șanse mai mari de reușită.

Alternativa la cereale

Alternativa la cereale este cultura sorgului. Plantele de sorg au sistemul radicular etajat și foarte bine dezvoltat, putând ajunge la 2 m adâncime, iar numărul perișorilor absorbanți este dublu față de porumb. În acest fel valorifică bine puțina apă existentă într-un volum mai mare de sol. Sorgul se poate dezvolta cu mai puțin de 50% din necesarul de precipitații față de porumb, fiind numit „cămila vegetală“. Plantele de sorg sunt prevăzute cu un strat de ceară care reduce transpirația, astfel încât coeficientul de transpirație la sorg este 158-247 față de 597 la ovăz, de exemplu. Sorgul poate valorifica terenurile nisipoase, cele supuse eroziunii, chiar solurile acide (pH 4,5) și alcaline (pH 8-9). Totuși, și în asemenea condiții poate ajunge la 10.000 kg/ha boabe.

La leguminoasele anuale pentru boabe

Alternativa la leguminoasele anuale pentru boabe este năutul. Mazărea ar avea ceva șanse mai mari de reușită, însă prezintă dezavantajul că se scutură la maturitate, iar soia necesită cantități mai mari de umiditate. Năutul are rădăcini viguroase, profunde, cu mare capacitate de solvire. Tulpina și frunzele prezintă porozitate care asigură rezistență la secetă. Perioada de vegetație relativ scurtă (90-100 zile) asigură ajungerea la maturitate înainte de instalarea secetei și arșiței. Are capacitatea ca în perioadele de stres hidric să-și înceteze activitatea și să o reia când condițiile devin favorabile, fără diminuarea semnificativă a producției. Se însămânțează timpuriu, la 3-4°C, putând suporta, ca tânără plantă, temperaturi negative de -6°C de scurtă durată. Prezintă avantajul că nu se scutură la maturitate. Nu este pretențios la sol și poate realiza producții de 2-3.000 kg/hectar.

La floarea-soarelui

Alternativa la floarea-soarelui poate fi șofrănelul. Pentru șofrănel, anii secetoși sunt mai favorabili decât cei ploioși. Rezistența la secetă se datorează sistemului radicular pivotant, puternic ramificat, care ajunge la 2 m adâncime. Frunzele au aspectul pielos, reducând foarte mult procesul de transpirație. Nu este pretențios la sol, dând rezultate chiar pe solurile pietroase, pe sărături. Se seamănă primăvara timpuriu, când temperatura în sol a ajuns la 2-3°C, și suportă temperaturile negative ca tânără plantă. La maturitate nu se scutură. Poate asigura producții de 2.500 kg/ha, iar în condiții mai favorabile ajunge la 4.500 kg/hectar.

Prin urmare, există posibilitatea obținerii de producții economice și în condiții de secetă. Este necesar ca unitățile de cercetare din agricultură să ia în studiu mai temeinic asemenea culturi, să creeze soiuri (hibrizi) capabile să învingă seceta, precum și să elaboreze tehnologiile de cultură specifice acestor plante.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Evoluția nivelului producției de grâu pe teritoriul țării noastre, de-a lungul istoriei

În țara noastră, conform descoperirilor de la Cucuteni – Iași, grâul se cunoaște din perioada 3.000-1.000 î.e.n. Geto-dacii făceau comerț înfloritor cu grâul. O dezvoltare deosebită a luat cultura grâului după Pacea de la Adrianopol – 1829, când a fost eliberat comerțul cu diferite produse.

Cu dezvoltarea științei și tehnicii, în general, și a științei și tehnicii agronomice, în special, a avut loc și o creștere a nivelului producției de grâu, principala cultură alimentară a unei bune părți din omenire.

Geto-dacii și romanii obțineau în jur de 450 kg/ha grâu. După formarea poporului român, sec. III-VIII, s-a ajuns la 600 kg/ha. În secolele XVIII-XIX producția de grâu a ajuns la 800-900 kg/ha. În prima jumătate a secolului al XX-lea s-a ajuns la 1.200 kg/ha, ceea ce înseamnă că o dublare față de perioada formării poporului român și o triplare față de cea obținută de geto-daci și romani a avut loc după 1.000 de ani.

În cel de-al treilea sfert al secolului al XX-lea (1950-1975) producția a ajuns la 2.400 kg/ha, adică dublarea producției s-a realizat în 25 de ani față de jumătatea secolului al XX-lea.

În ultimul sfert al secolului XX cultivatorii fruntași au obținut 5.000 kg/ha, adică de 10 ori recoltele obținute de daco-romani.

În primii ani ai secolului XXI, fermierii din țara noastră cu producții record au realizat 10.000-11.000 kg/ha grâu, cu cele mai productive soiuri, adică de 20 de ori producțiile obținute de daco-romani.

Desigur, nivelul producției medii pe țară este altul, dar evoluția prezentată demonstrează potențialul de producției al actualelor soiuri de grâu, pe de o parte, și tehnologia de cultură superioară aplicată de fermierii recordiști, pe de altă parte.

În perioada interbelică (1934-1938) producția de grâu a fost 1.020 kg/ha, iar în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial și după cumplita secetă din 1946-1947 producția medie pe țară nu a depășit 1.120-1.130 kg/ha.

După 1960 s-a cunoscut o oarecare înviorare, astfel că în 1960-1965 s-au obținut 1.450 kg/ha; în 1966-1970 – 1.680 kg/ha; în 1971-1975 – 2.210 kg/ha, iar după 1976 s-au obținut 2.680 kg/ha.

În 1990 s-au realizat 3.210 kg/ha, însă în anii secetoși, cum a fost 1992, a scăzut la 1.470 kg/ha.

Producții medii record pe țară s-au obținut în anii 2017 și 2018 când s-au înregistrat peste 4.800 kg/ha.

Aceste producții demonstrează că la capitolul „tehnologia culturii grâului“ avem încă multe de învățat deoarece, cu aceleași soiuri, însă cu tehnologia de cultură superioară, s-au obținut recordurile menționate.

Avem încă multe de învățat și de la anumite țări europene care au obținut producții medii pe țară aproape duble față de cele obținute de noi. Astfel, în această perioadă Olanda obținea 8.033 kg/ha, Irlanda 7.500 kg/ha, Anglia 7.233 kg/ha etc.

Am prezentat acest tablou privind producția de grâu pentru a vedea evoluția sa de-a lungul istoriei, pe de o parte, dar și pentru a remarca potențialul foarte ridicat al actualelor soiuri de grâu și nivelul producțiilor ce pot fi realizate printr-o tehnologie de cultură superioară, pe de altă parte.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Clubul Fermierilor Români lansează un serviciu specializat de brokeraj pentru comerțul cu cereale

Clubul Fermierilor Români anunță lansarea, în premieră, în România, a unui serviciu specializat de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale, adresat fermierilor. Acest serviciu are ca scop creșterea performanței afacerilor fermierilor și oferă atât informații customizate cât și analize detaliate despre evoluția pieței de cereale la nivel local și internațional,  prin intermediul unei echipe dedicate de experți analiști.

”Conform studiului recent realizat de către Clubul Fermierilor Români în rândul membrilor, a rezultat că fermierii au un grad mare de vulnerabilitate în faza de valorificare a recoltelor. Adăugăm în portofoliul nostru activitatea de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale pentru a putea oferi fermierilor membri expertiză și informații specializate, în timp real. Stabilim o premieră în România prin acest tip de serviciu oferit de către o asociație de fermieri, cu scopul de a maximiza și securiza profiturile fermierilor. Susținem interesele fermierilor în dialogul acestora cu partenerii comerciali, pentru încheierea unor contracte reciproc avantajoase”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români.

Pentru coordonarea acestui nou serviciu de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale,  Clubul Fermierilor Români l-a cooptat în echipă pe Cezar Iulian Gheorghe, analist și trader cu o expertiză recunoscută de peste 18 ani pe piața de agribusiness. Comerțul cu cereale are anumite particularități și se bazează pe o serie de reglementări și proceduri care trebuie cunoscute și urmărite, la care se adaugă condițiile contractuale, logistice și de depozitare, care și ele trebuie gestionate și negociate cu maximă atenție.

”Fermierii nu au întotdeauna acces la informații specializate, în timp util. Interpretarea în mod corect și rapid a acestora poate face diferența în vânzarea și valorificarea recoltei. Pentru analizele noastre folosim instrumente avansate de lucru, urmărim evoluția prețurilor cerealelor pe cele mai importante burse și realizăm rapoarte detaliate pentru piața națională și internațională, în funcție de nevoia fiecărui fermier. Punem la dispoziția fermierilor un portofoliu extins de opțiuni de desfacere și îi asistăm pe durata întregului proces de contractare și execuție. Invit fermierii să apeleze cu încredere la serviciile noastre de consultanță pentru a putea lua cele mai bune decizii”, a declarat Cezar Iulian Gheorghe, Expert Analist pentru Comerțul cu Cereale, Clubul Fermierilor Români.

Fermierii interesați să acceseze serviciile de consultanță pentru comerțul cu cereale oferite de Clubul Fermierilor Români (www.cfro.ro) în colaborare cu Cezar Iulian Gheorghe au la dispoziție următoarele date de contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., telefon 0749.777.711.

Asociația Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Ialomița devine membră a APPR

Marți, la Slobozia, ACCPT Ialomița a semnat formal aderarea  la Asociația Producătorilor de Porumb din România, că fiind cea mai mare asociație regională care devine membră cu drepturi depline a APPR. Organizația reprezintă interesele unui număr de 250 de fermieri din Ialomița, Călărași, Constanța, Brăila, persoane fizice si juridice care administrează peste 105 mii de hectare.

„Fundamentul acestei cereri îl reprezintă faptul că o parte importantă dintre membrii ACCPT Ialomița sunt deja afiliați la APPR și reprezintă chiar un număr important dintre fondatorii APPR. Considerăm că este momentul ca eforturile noatre comune să ducă la realizări importante în interesul fermierilor”, se arată în cererea de adeziune.

„Am semnat cu satisfacție, alături de președintele ACCPT Ialomița, acordul de aderare a acestei organizații la APPR. Sperăm ca impreună să ducem la bun sfârșit hotărârile Adunării Generale și, poate, în viitor, să milităm pentru unificarea tuturor organizațiilor din sectorul vegetal”, a afirmat Nicolae Sitaru, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România.

„Astăzi am intrat în APPR pentru că suntem convinși că ne poate reprezenta cum trebuie în relația cu autoritățile, dar și cu colegii noștri din toată țara, pentru că este o sursă de încredere pentru membrii noștri și un furnizor serios și consistent de lucruri de care noi avem nevoie”, a comentat Costin Telehuz, presedintele ACCPT Ialomița. „APPR face testări, APPR folosește, în relația cu autoritățile, dialogul și este o organizație ale cărei puncte de vedere sunt luate în considerare de fiecare dată.”

“Încurajăm toți agricultorii care încă nu sunt membri ai unei organizații profesionale a fermierilor să facă acest pas, să se orienteze către o organizație despre care simt că îi reprezintă. Suntem la un moment la care eforturile noastre coagulate vor avea rezultate concrete pentru sectorul agricol din România”, a comentat în final Alina Crețu, director executiv al APPR.”

Pentru informații suplimentare, contactați:
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

„APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 50 și 50.000 ha, dar si reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa și furnizează asistență tehnică, economică și legislativă pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.”

Fermierii din Moldova au aflat noutăţile la cultura de porumb

Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) şi Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Iaşi au organizat luna trecută, la Iași, Conferinţa Tehnică APPR- Porumbul Românesc în 2020 – Expertiza Tehnică şi Provocări Economice. Evenimentul a reunit distribuitori, comercianți, consultanți și fermieri care şi-au împărtășit experiențele și cunoștințele cu privire la combaterea dăunătorilor în cultura porumbului, cu accent pe Ostrinia nubilalis.

Alina Crețu, director executiv al Asociațiai Producătorilor de Porumb din România (APPR), a precizat în deschiderea întâlnirii că trebuie să avem în vedere că România este un jucător extrem de mic la nivel internaţional privind piaţa cerealelor. „Deşi aici, în bazinul Mării Negre, să spunem că avem un cuvânt cât de cât (…), să ne gândim atunci când semănăm porumbul dacă mai avem ceva de vândut din recolta veche şi să ne uităm bine ce se întâmplă la nivel internaţional, pentru că, de exemplu, România are nişte pieţe tradiţionale în ceea ce înseamnă exportul de porumb. Una dintre aceste pieţe o reprezintă Spania dacă această piaţă poate fi atractivă, poate fi la un anumit moment dat şi pentru Statele Unite ale Americii şi gândiţi-vă cum putem noi să ne poziţionăm dacă aşteptăm ca acel preţ să crească foarte mult, în ideea că porumbul nostru va ajunge în Spania (…) şi, până să ajungem noi să dăm porumbul la acel preţ, scoate imediat pe piaţă la vânzare şi Statele Unite ale Americii câteva zeci de milioane de porumb. Nu avem nicio şansă să concurăm pe pieţe punctuale şi putem fi scoşi destul de uşor. Deci, încet încet, cu toate tehnologiile de care dispunem vom avea producţii de porumb şi de grâu din ce în ce mai importante, dar trebuie să fim conectaţi cu exteriorul.“

Alina Cretu

Tehnologia Zeon, pentru o combatere eficientă

Ionuţ Nae, manager de produs în cultura porumbului şi floarea-soarelui Syngenta România şi Republica Moldova, a reamintit celor prezenţi că acesta este primul an în care nu mai există derogare la cultura de floarea-soarelui pentru tratamentul la sămânţă din punctul de vedere al neonicotinoidelor. „Nu putem vorbi decât de tratamente de corecţie împotriva lui Tanymecus dilaticollis în ceea ce priveşte tratamentul în vegetaţie. Din acest punct de vedere, Syngenta a luat deja măsuri începând cu anul 2019 de extindere a omologării şi pentru acest dăunător, astfel că putem utiliza atât în cultura de floarea-soarelui, cât şi în cultura porumbului Karate Zeon®. De asemenea, pentru Agriotes spp. trebuie să ţinem cont că în sezonul 2021 există un tratament la sămânţă, respectiv insecticidul Force® 20 CS. Avem şi un insecticidul Force 1,5 G care se poate aplica odată cu semănatul împotriva dăunătorului Diabrotica. Compania noastră aduce în portofiu un insecticid nou pe piaţa din România, Ampligo®, începând cu acest sezon, dedicat dăunătorului Ostrinia nubilalis, în cultura porumbului.“

Tehnologia Zeon are o eficicacitate mai bună împotriva dăunătorilor prin faptul că are o aderenţă mai bună pe suprafaţa foliară şi o protecţie UV, mai adaugă reprezentantul companiei Syngenta la întâlnirea de la Iaşi. „Ştim foarte bine că substanţele active se degradează atunci când avem temperaturi ridicate; în schimb, prin această tehnologie avem această protecţie asigurată. Nu în ultimul rând, vorbim de o rezistenţă la spălare, produsul având o eficienţă foarte bună şi la o oră după aplicare. Insecticidul Ampligo® distruge practic larvele, vedem simptomele vizibile imediat, după o oră de la aplicare, iar în decurs de trei zile, acestea vor fi distruse. Am văzut lanuri de porumb de-a lungul anilor cu atac de Ostrinia nubilalis sau Diabrotica virgifera virgifera şi în proporţie de 80-90% şi pot spune cu siguranţă că vom avea o pierdere de producţie care duce de multe ori şi până la 20-25% din potenţialul de producţie pe care îl avem la hibridul cultivat. Acolo unde avem atac de Ostrinia nubilalis avem porţi de intrare pentru boli; vorbim despre Fusarium, boală care de multe ori pentru cei care fac zootehnie poate avea un efect destul de important din perspectiva conţinutului de mitotoxine. Tehnologia Zeon poate avea această eficicacitate sporită împotriva întregului ciclu de dezvoltare al celor doi dăunători, plecând de la ouă, larve şi adult; vorbim despre un efect rapid şi de şoc“, încheie Ionuţ Nae.

Capcanele cu feromoni, soluţia oferită de FMC

Cătălin Viziru, Key Account Manager la FMC Agro Operational România SRL, le-a prezentat fermierilor prezenţi la eveniment capcanele Delta cu feromoni ca fiind soluţii împotriva dăunătorului Ostrinia nubilalis. „Capcana automată are o baterie solară şi o singură cameră pe care o putem pune oriunde în câmp; aceasta face poze la un anumit moment pe care îl stabilim noi şi are un senzor de măsurare a temperaturii şi a umidităţii, astfel încât să facem corelarea cu parametrii climatici în care dăunătorul îşi face apariţia (...) Pentru o acurateţe mai mare a rezultatelor o să avem şi anul acesta o colaborare cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare de la Fundulea, astfel încât persoanele abilitate de aici, după ce verifică imaginile, validează practic dacă aplicaţia a identificat bine dăunătorii.“

Reprezentantul companiei a precizat şi motivele pentru care acest dăunător a început să fie o problemă mult mai mare în ultimii ani la noi în ţară. „Vorbim despre reîncălzire, rotaţia culturii sau, mai bine zis, lipsa acesteia. Ştim cu toţi că aceşti parametri agrotehnici trebuie respectaţi, dar de multe ori partea economică ne îpinge să îi încălcăm. O altă problemă este practicarea no-tillage deoarece dăunătorul acesta iernerază în resturile vegetale.“

Pentru o combatere eficientă a acestui dăunător compania FMC are în portofoliu două insecticide care acţionează excelent, menţionează Cătălin Viziru. „Unul dintre ele este Avaunt® (s.a. indoxacarb), iar cel de-al doilea este Coragen® (s.a. clorantranilipol). Primul tratament îl recomandăm la 7-8 zile de la apariţia dăunătorului deoarece acesta, în biologia lui, are mai multe etape, fiecare etapă fiind influenţată de temperatură (…), prima dată are zborul de împerechere care durează între 3 şi 4 zile, depunerea pontei, la fel între 3 şi 5 zile, următorul stadiu este eclozarea larvelor care durează între 3 şi 5 zile, dar ceea ce este de reţinut la acest dăunător este că în prima zi după eclozare nu consumă din planta tratată.“

2019 a fost un an productive pentru cultura de porumb

La un astfel de eveniment, fermierii au avut un bun prilej de a consolida relaţia dintre ei şi marile companii prezente, iar experienţa acestora în fermă şi-a spus cuvântul. Ion Noţingăr din comuna Leţcani, judeţul Iaşi, ne spune că a cultivat anul trecut o suprafaţă de 340 ha cu porumb, iar producţia a fost de 9.800 kg/ha. Sămânţa pe care acesta a achiziţionat-o a fost tratată împotriva dăunătorilor (Tanymecus dilaticollis şi Agriotes spp.). „În anul 2019 suprafaţa totală cultivată la noi în fermă a fost de 740 ha, din care am avut o diversificare de culturi: grâu 220 ha, floarea-soarelui 180 ha şi diferenţa de suprafaţă a fost cultivată cu porumb. Cu mici probleme care au apărut, pe perioada anul 2019 am realizat o producţie de 9.800 kg/ha, cultivând hibrizii de porumb de la firma DEKALB®; s-a mai cultivat o suprafaţă de porumb şi de la firma Syngenta®, pe o suprafaţă de 40 ha, producţii asemănătoare, diferenţa a fost doar la procentul de umiditate. De obicei, sămânţa pe care o comercializăm este tratată atât cu fungicid cât şi cu insecticid, ca să nu avem probleme cu Tanymecus şi cu ceilalţi dăunători precum viermele sârmă. Anul acesta estimăm să cultivăm o suprafaţă de 280 ha de porumb, tot cu aceiaşi hibrizi. Recoltarea porumbului am încheiat-o undeva în jurul datei de 14 noiembrie, mai ales că timpul ne-a permis şi nu avea rost să intrăm la recoltat prea devreme; am aşteptat ca să-şi piardă umiditatea fizic şi să nu o mai recoltăm cu o umiditate excesivă, ceea ce necesită nişte lucrări suplimentare. Anul trecut am avut un contract avantajos cu Prutul Galaţi, care ne-a contractat întreaga producţie cu un preţ de 0,62 lei/kg, în condiţii STAS“, precizează fermierul ieşean Ion Noţingăr.

Un alt fermier prezent a fost Radu Ioan Dumitraşcu, inginer agronom din comuna Golăieşti, judeţul Iaşi, care dispune de o suprafaţă cultivată de cca 250 ha, în mare parte cu porumb, grâu şi floarea-soarelui. „În anul 2019 am avut o suprafaţă de cca 70 ha de porumb, iar producţia, dat fiind faptul că au fost precipitaţii în exces, imediat după semănat şi am avut o băltire, a variat foarte tare de la o solă la alta, dar a fost o medie bună de peste 9 t/ha. Ulterior, producţia finală a ajuns în mai multe zone; în special tot ce se produce la Iaşi merge în sud, prin intermediari, sau se mai practică plata inputurilor prin compensare. Am avut o problemă în perioada recoltatului, vreo trei săptămâni cu multă ceaţă, fapt care a făcut să ridice umiditatea foarte mult, undeva la 0,62 lei/kg, cu recoltat până la sfârşitul lunii noiembrie. Anul acesta o să cultivăm undeva la 70% din suprafaţa cu porumb deoarece este cultura care ne poate duce mai sus“, a mai spus fermierul.

Corteva Agriscience lansează Inatreq™ Active pentru cereale, în Europa

Fungicid de origine naturală, oferă agricultorilor care cultivă cereale, prima și unica soluție pentru Septoria în ultimii 15 ani

GENEVA și INDIANAPOLIS, Martie 20, 2020 – Corteva Agriscience a anunțat azi că a primit înregistrarea europeană a primului produs din gama de produse Inatreq™ active.

Fungicidul Questar™ cu Inatreq™ active, aprobat pentru comercializare în Franța, este un fungicid inovator, de origine naturală, care oferă un control curativ și eradicativ pentru toate tulpinile de Septoria, oferind astfel o strategie de combatere pe termen lung pentru fermierii europeni.

Produsul va fi disponibil la vânzare în Franța începând cu finalul anului 2020, pentru anul agricol 2021.

Următoarele omologari a produselor be baza de Inatreq, vor avea loc anul viitor, si vor oferi fermierilor care cultivă cereale noi soluții pentru controlul bolilor în Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca și ulterior, pe toate piețele europene importante.

“Această soluție inovatoare pentru controlul si combaterea Septoriozei, cea mai păgubitoare boală care afectează cultura de grâu va raspunde cerintelor fermierilor in Romania,” a afirmat Jean Ionescu-Country Leader România și Moldova. Rezultat al muncii asidue a cercetătorilor Corteva Agriscience, acest nou fungicid va răspunde provocărilor unui management durabil și va satisface dorința fermierilor pentru produse inovative care să asigure protecția și siguranța culturilor.

Inatreq prezintă performanțe biologice excepționale, oferă fermierilor un nou instrument care să ajute la gestionarea bolilor deoarece nu prezintă rezistență încrucișată la fungicidele chimice deja existente pentru combaterea bolilor din culturile de cereale. De asemenea, fermieri vor beneficia și de flexibilitatea în aplicare a produsului, precum și de performanțele sale consistente și de spectrul larg de acțiune.

“Inatreq reprezintă cea mai recentă soluție, rezultat al inovațiilor tehnologice dezvoltate de compania noastră,” a spus Susanne Wasson, Președinte Platforma Crop Protection, Corteva Agriscience.“ Suntem încântați și vom continua să ne dezvoltăm portofoliul cu produse naturale.  Datorită originii naturale a produsului Inatreq, îndeplinim cerințele consumatorilor europeni pentru produse mai durabile. ”1

Substanța activă Inatreq protejează de asemenea și plantațiile de bananieri de boala numita Black Sigatoka. Câteva țări, printre care Belize, Columbia, Ecuador, Guatemala, Honduras, Coasta de Fildeș și Panama, au omologat fungicidul Kyventiq™ pe baza de Inatreq™ active, pentru utilizarea in culturile de bananieri.

Gasiți mai multe informații disponibile pe corteva.com.

1Studul sistemelor alimentare durabile in Europa” realizat de Financial Times Group, comandat de Corteva Agriscience, Sept 2019.

„Templul“ grâului românesc își prezintă roadele

A devenit o tradiție ca în fiecare an, în luna iunie, când lanurile de grâu, triticale și orz sunt bine înspicate, INCDA Fundulea să organizeze o zi a porților deschise pentru ca cei interesați de pâinea țării să viziteze, la fața locului, perlele grâului românesc.

Astfel, și la debutul verii, a fost organizată o asemenea zi care a fost norocoasă și de timp favorabil, fără ploaie. A fost prezent acad. Cristian Hera, cel care a condus destinele Institutului Fundulea peste două decenii și care, așa cum apreciază actualul director general P. Mustățea, este directorul emblematic al acestui institut. De asemenea, au fost prezenți prof. I. Jelev, vicepreședinte ASAS, reprezentanți din Ministerul Agriculturii, de la Laboratorul central pentru controlul calității seminței, din Insula Mare a Brăilei, doamna Crețu – director executiv al APPR, cercetători din stațiuni, directori de stațiuni Negrilă, Trașcă, Marușca – veterani ai cercetării agricole, precum și numeroși fermieri dintre care nu au lipsit decanul de vârstă dr. ing. Gh. Nițu și organizației fermierilor, Ion Cioroianu.

Prima parte s-a desfășurat în sala unde dr. ing. Gh. Ittu a prezentat situația climatică a toamnei 2018 și a primăverii 2019, cu mențiunea că majoritatea semănăturilor de toamnă au răsărit în iarnă. S-a apreciat evoluția miraculoasă a cerealelor de toamnă până în prezent.

Dr. Ittu arată că cele 12 soiuri de grâu românesc, care se găsesc înscrise în Catalogul Oficial, în concurență cu cele peste 100 soiuri străine, ocupă mai mult de 50% din suprafața cultivată cu grâu.

Soiurile străine, în anumiți ani, dau producții mai mari, dar sunt net inferioare soiurilor românești în ceea ce privește calitățile de panificație. Soiurile românești ajung la un potențial genetic de producție de 10 t/ha, ceea ce este destul pentru actuala etapă. Amelioratorii ar fi indicat ca în perioada următoare să se ocupe, cu prioritate, de creșterea rezistenței la factorii biotici și abiotici.

Soiurile românești sunt mai bine adaptate la condițiile pedoclimatice din România, sunt mai rezistente la secetă, arșiță și temperaturi scăzute, mai rezistente la boli și dăunători și au o mai mare stabilitate în producție. Așa se explică de ce marii fermieri din I.M.B., de la Curtici, Arad și mulți alții cultivă soiuri românești de grâu.

A urmat deplasarea la câmp unde am fost întâmpinați de acad. N. N. Săulescu, creatorul principal al soiurilor de grâu.

Au fost prezentate soiurile mai noi de grâu și de perspectivă. Alături de soiul Glosa, omologat în 2005 și bine cunoscut de fermieri pentru potențialul de producție și calitățile de panificație, au fost prezentate soiurile mai noi, superioare soiului Glosa, și anume: Litera, omologat în 2010, Miranda în 2011, Otilia în 2013 și Pitar în 2015, precum și ultimele creații, două linii de perspectivă, Voinic și Ursita.

La triticale au fost prezentate mai multe soiuri, însă cu accent pe ultimele creații: Negoiul omologat în 2012, Tulnic în 2017 și Ultrafun în 2018. La orz a prezentat tânărul inginer Eugen Petcu soiurile: Ametist omologat în 2012, Smarald în 2013, Simbol în 2015, Onix în 2017 și Lucian în 2018. La orzoaică, ultimele creații au fost Artemis din 2012 și Gabriela din 2017.

Au urmat numeroase întrebări din partea participanților, la care cercetătorii au dat răs­punsurile cuvenite.

S-a apreciat că starea excelentă în care se găsesc culturile, într-un an destul de dificil climatic, demonstrează zestrea genetică a acestor soiuri, capabile să se adapteze ușor la asemenea dereglări climatice.

Participanții au plecat convinși că pâinea țării se află în mâini bune și că trebuie să fie extinsă cultivarea acestor soiuri valoroase.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Dinamica producției de cereale 2007-2017

În 2017 și 2018 s-a vorbit despre producții istorice (record) la cereale. Dea Domnul să fie așa, că ne mai scoate agricultura din anumite încurcături financiare! 2017 a fost, într-adevăr, un an agricol fast, la fel pesemne și 2018, deși i-am auzit pe mulți fermieri povestind că producția la porumb n-a fost atât de grozavă. În fine, trecem peste asta. La altceva ne gândim. La cifrele statistice. La felul în care sunt ele colectate, în primul rând. Și-apoi discutăm despre evoluția suprafețelor și producțiilor la cereale de bază, grâu și porumb.

Din 2007 încoace nu avem nicio îndoială că suprafețele declarate sunt cât de cât apropiate de realitate. Și asta pentru că fermierii înscriu date corecte pentru a primi subvenția europeană la hectar. Falsul se lasă cu sancțiuni. Inclusiv pe fiecare cultură se colectează cifre reale. Dar avem serioase îndoieli că producțiile sunt cu adevărat cele înscrise în statisticile transmise în final către INS. Aducem argumente. Marii fermieri, la un moment dat, trebuie să raporteze producția obținută, altfel se încurcă în contabilitate și-și creează probleme cu legea. Dar micii fermieri (gospodăria țărănească) nu fac asta pentru că n-au nicio obligație în acest sens. Nici măcar nu declară undeva cât porumb sau grâu au recoltat, iar circuitul economic îi scapă printre degete. Aici intervin direcțiile agricole județene, cele care realizează raportările. Specialiștii Daj-urilor nu au timpul fizic necesar să meargă din ogradă în ogradă pentru a estima producțiile, așa că le măsoară din ochi și le pun din... condei. Nici în relația cu fermierii mari nu stau prea bine, în sensul în care societățile comerciale au încă rezerve să le declare lor cifrele. Dar aici să zicem că totul se poate retușa când se confruntă bazele de date de la APIA, direcțiile agricole și finanțe. În consecință, avem mari rezerve că producțiile înscrise în statistici chiar sunt cele care există și faptic. De un plus sau un minus (poate de ordinul zecilor sau sutelor de mii de tone) e clar că se poate discuta. Treaba e că nu are cine să verifice aceste aspecte, că nu avem un mecanism de control. Așa că luăm de bun ce ni se servește.

Grâu

Dacă ar fi să glumim, am făcut un ocol de peste două decenii pentru a ajunge, în 2013-2017, la aproximativ aceeași suprafață de grâu pe care România o cultiva în 1990. Pe plan european, Institutul Național de Statistică ne spune că, la grâu, România ocupă locul cinci ca suprafață cultivată, după Franța, Germania, Polonia și Spania, și locul patru la producția realizată, după Franța, Germania, Regatul Unit și Polonia. În statistica internă, privind cifrele din perioada de după aderarea la UE, raportată la anul etalon 1990, remarcăm faptul că diferența de producție este semnificativă. Inginerii știu că, în condiții de neirigare și a climei din regiune, deci un fel de a rămâne la dispoziția Celui de Sus, producția nu-i cel mai bun indicator pentru a marca evoluția (involuția) sectorului. Dar este unul pentru a măsura performanța. Progresele (în teren) sunt remarcabile, toate generate de gama de mașini pe care o au la dispoziție marii fermieri, de tehnologiile inovative de cultură, de inputurile de calitate etc. Așa că, de exemplu, producția medie din 2017, de 4.888 kg/ha, este una mincinoasă. Specialiștii din corporații au dus recolta inclusiv în anul 2018, unul extrem de ciudat din punctul de vedere al climei, la 7-8 tone/ha! Prin anii ’90, maximul care se obținea în câteva IAS-uri de elită se oprea undeva la 6-6,5 tone/ha! În rest însă media ducea în anii favorabili la un cel mult 4 tone/ha.

Revenind în 2017, județele din Bărăgan și câmpiile Olteniei sau de Vest au depășit media națională. Cea mai mare producție medie s-a obținut în Ialomița (5.995 kg/ha), județul fiind urmat de Călărași (5.549 kg/ha), Constanța (5.413 kg/ha), Timiș (5.395 kg/ha), Arad (5.315 kg/ha), Brăila (5.246 kg/ha), Buzău (5.186 kg/ha), Teleorman (5.107 kg/ha) și Olt (5.072 kg/ha). Mai observăm că, începând cu 2013, ultimul din cadrul exercițiului bugetar european 2007-2013, după ce agricultura a beneficiat de proiecte de modernizare a fermelor (utilaje, în principal), suprafața cultivată cu grâu s-a stabilizat în jurul a 2 milioane de hectare. Avem, de asemenea, și o constanță a producției, cu un plus pentru 2017, an care a avut și condiții meteo excelente. Dacă s-ar pune la punct și sistemul de irigații, evident că lucrurile ar sta mult mai bine.

dinamica tabel Grau

Porumb

Cultura de porumb boabe n-a renunțat să-și revendice locul de cereală vedetă în România. Remarcați (cu excepția anului 2010 – minus și 2012 – plus) că suprafața rămâne din 1990 și până astăzi în zona 2,4-2,6 milioane de hectare cultivate. Cu producția medie, ca și la grâu, au fost fluctuații generate în principal de condițiile meteo. Interesant este că totuși, ca producție totală, au fost cinci ani (șase, dacă socotim și 2018), când producția a trecut de 10 milioane de tone, acest aspect generând semne de constanță. La nivelul UE, România deținea, în 2017, prima poziție ca suprafață (urmată de Franța, Ungaria, Italia și Polonia) și locul al doilea, după Franța, ca producție. În 2018, pentru care nu avem date finale de la INS, sunt semnale că România ar fi depășit ca producție totală Franța.

În 2017 fermierii români au obținut cea mai mare producție medie de porumb boabe: 5.959 kh/ha. Recordul îl deține județul Ialomița, cu o medie de 8.367 kg/ha, urmat de Neamț (7.858 kg/ha) și Călărași (7.718 kg/ha). Producții medii de peste 6 tone la hectar s-au mai înregistrat în Bihor, Maramureș, Brăila, Satu Mare, Buzău, Tulcea, Giurgiu, Teleorman, Ilfov, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea și Arad. Ciudat este că două dintre cele mai mari producătoare din țară, am numit județele Constanța și Timiș, au avut rezultate modeste, cu medii de 5.786 kg/ha, respectiv 5.202 kg/ha, într-un an despre care s-a afirmat că a fost cel mai bun din punct de vedere climatic. Marii fermieri au depășit însă, știm bine, producția de 10 tone la hectar. Ca și la grâu, media este trasă în jos de recoltele oarecum modeste din micile gospodării, unde nu se aplică corect tehnologia de cultură.

dinamica tabel Porumb

Maria Bogdan

Regulatorii de creștere - de la un „moft“ la o verigă indispensabilă în tehnologiile moderne de cultivare a cerealelor păioase

Dacă în urmă cu câțiva ani doar pe fermierii de frunte îi auzeam că folosesc regulatori de creștere, astăzi mare parte din cultivatorii de cereale păioase își încep primul tratament cu un regulator de creștere.

Ce a dus la această practică agricolă? În primul rând intensificarea tehnologiei de cultură și adoptarea de noi soiuri de cereale mult mai productive. Cu toate că soiurile noi de grâu nu au o talie foarte înaltă, există riscul căderii ca urmare a gradului mare de încărcare cu boabe pe spic și a unui MMB ridicat. Se impune astfel aplicarea unui regulator de creștere care, pe lângă faptul că scurtează distanța dintre internodii, are și un rol esențial în îngroșarea pereților paiului, ceea ce îl fac să susțină cu ușurință producția ridicată.

Nivelul de fertilizare este un factor care poate provoca căderea culturilor, deci și necesitatea aplicării regulatorilor de creștere. Recomandăm aplicarea de regulatori de creștere mai ales în cazul în care facem o fertilizare mai bogată în azot sau unilaterală, azotul inducând plantelor o creștere vegetativă puternică și creând de cele mai multe ori probleme de cădere a lanurilor.

Densitatea culturii ne poate indica de asemenea dacă este necesară aplicarea unui regulator de creștere; prin urmare, dacă am semănat devreme, iar dacă cerealele au încă din toamnă o densitate ce depășește 600 de plante pe metru pătrat, se recomandă aplicarea unui regulator de creștere.

Moddus, regulatorul de creștere al companiei Syngenta, se aplică primăvara devreme, când utilajele ne permit intrarea în câmp, cerealele sunt pornite în vegetație de 1-2 săptămâni, iar prognoza meteo arată temperaturi nocturne de peste 5°C în următoarele 5 zile. Doza de aplicare vă recomandăm să o ajustați în funcție de condițiile din câmp. Dacă cultura arată bine, densitatea este mare, iar nivelul de fertilizare este unul ridicat vă recomandăm să folosiți doza maximă omologată a produsului.

Produsul este omologat a fi aplicat de la sfârșit de înfrățit până la al doilea internod. Noi recomandăm aplicarea lui cât mai devreme de stadiul omologat pentru a putea reduce distanța dintre internodii încă de jos și a crea plantei de cultură o bază stabilă. Aplicat în stadii mai avansate ale culturii va lucra în plantă, dar bineînțeles că nu va putea scurta distanța dintre internodiile deja formate și va lucra asupra celorlalte internodii și va îngroșa pereții celulari. Aceste situații se întâlnesc atunci când în primăverile umede nu se poate intra în câmp și bineînțeles că aplicarea în acel moment este mai bună decât renunțarea la a mai aplica un regulator de creștere.

Syngenta recomadă să aplicăm produsul Moddus singur. Nu recomandăm aplicarea lui cu erbicide. Aplicați întâi Moddus și reveniți cu erbicidul atunci când stadiul de dezvoltare a buruienilor o cere și când mare parte din buruieni au răsărit, nu mai devreme de 3-4 zile de la aplicarea Moddus.

Moddus influențează creșterea părților aeriene ale plantei, limitează creșterea luxuriantă, duce la îngroșarea pereților celulari și, ce este important, nu afectează creșterea rădăcinilor, plantele având o înrădăcinare normală, ceea ce la va ajuta în perioadele critice de secetă pedologică.

Toate acestea ne arată importanța aplicării regulatorului de creștere Moddus și eficiența sa economică în condițiile actuale de tehnologie.

Ionuț Glodeanu, Area Campaign Specialist

Controlul microbiologic al cerealelor și nutrețurilor pe timp de iarnă

Se apropie vremea rece și umedă și este timpul să acordăm o atenție deosebită controlului periodic al materiilor prime (cereale) și al produselor finite (nutrețurile combinate) administrate pe timpul iernii animalelor.

Cu toate eforturile depuse pentru crearea unor condiții cât mai bune de depozitare a acestor produse, contaminarea cerealelor și nutrețurilor este inevitabilă. Umezeala crescută favorizează, în aceasta perioadă, dezvoltarea așa-numitelor mucegaiuri „de stocaj“ sau „de depozit“, printre speciile cunoscute numărându-se, în primul rând, speciile de Aspergillus care, pe lângă faptul că degradează cerealele și nutrețurile scăzând valoarea lor nutritivă, produc o serie de substanțe toxice, foarte puternice, cunoscute sub numele de micotoxine (cea mai cunoscută, aflatoxina B1).

Aceste substanțe toxice afectează sănătatea animalelor, producând intoxicații mai mult au mai puțin grave în funcție de cantitatea lor prezentă în hrană. Aceste micotoxine distrug în principal ficatul și rinichii și sistemul nervos, conducând la moartea animalelor.

Din aceste motive, controlul periodic al cerealelor și nutrețurilor depozitate este deosebit de important pentru a evita îmbolnăvirea animalelor. Producătorii de cereale și de nutrețuri trebuie să efectueze periodic o analiză a produselor lor pentru a cunoaște care este gradul de contaminare cu mucegaiuri și micotoxine.

Crescătorii de animale trebuie să ceară producătorului de nutrețuri buletine de analiză privind calitatea nutrețurilor pe care urmează să le dea animalelor.

Pentru securitatea alimentelor și pentru apărarea sănătății animalelor au fost emise o serie de legi prin care sunt stabilite cantitățile maxim admise din aceste micotoxine și numărul de colonii de mucegaiuri pentru ca sănătatea animalelor să nu fie afectata; aceste limite calculate pentru fiecare specie și categorie de animale ar trebui cunoscute atât de furnizorii de cereale și nutrețuri cât și de crescătorii de animale.

În cadrul Institutului de Biologie și Nutriție Animală Balotești există de peste 15 ani un compartiment specializat în astfel de analize care poate oferi informații utile atât producătorilor de nutrețuri și cât și crescătorilor de animale cu privire la efectele pe care mucegaiurile și substanțele toxice produse de ele le au asupra animalelor.

Dr. biol. Cristina TABUC

Începe o nouă eră a fungicidelor pentru cereale!

Septorioza este una dintre principalele boli din cultura de cereale care poate cauza, în funcție de o serie de factori, pagube de până la 50%.

În primăvară, odată cu reluarea vegetației și creșterea temperaturilor, atacul septoriozei devine mai virulent din cauza timpului redus de incubare a sporilor. Odată cu creșterea plantelor, sporii ajung pe frunzele superioare, provocând noi infecții. Dacă atacul pe frunzele inferioare nu aduce pagube importante, odată cu urcarea spre etajele superioare pierderile provocate de acest agent patogen se transpun direct în pierderi de producție. De aceea vom acorda o atenție deosebită controlării acestui agent patogen pentru a proteja ultimele etaje și frunza stindard. Este necesară o aplicare preventivă a fungicidelor pentru a reduce la minimum efectele acestei boli.

Specialiștii Syngenta au desfășurat un proiect de cercetare pentru a înțelege mai bine ciclul de dezvoltare a Septoria și a Puccinia spp. Au desfășurat o intensă muncă de laborator, prin analize la microscop, pentru a vedea care sunt efectele dezvoltării acestor patogeni, atât în interiorul frunzei, cât și la suprafața acesteia. În concluzie, după cum se știa deja, odată ce boala se manifestă la exteriorul frunzei, este prea târziu să o tratezi și dauna este deja produsă.

După mulți ani de cercetare, Syngenta lansează produsul Elatus Era, fungicid pe bază de Solatenol™, cu aplicare de la începutul alungirii paiului până la sfârșitul înfloritului.

Elatus Era este un produs puternic, care, odată aplicat, are atât efect preventiv, cât și curativ și eradicativ asupra septoriozei și a celorlalți agenți patogeni. Este nevoie de un produs capabil să combată eficient chiar și eventualele forme de rezistență apărute în câmpurile fermierilor, cu flexibilitate în alegerea perioadei de apli­care, dar și a dozei aplicate, care să dea libertate specialistului din fermă să aleagă doza potrivită fiecărei sole, în funcție de gradul de atac al agenților patogeni.

Practica agricolă ne-a dus la concluzia că nici o solă nu seamănă cu alta, iar o solă semănată devreme va fi diferită de una semănată târziu. Grâul semănat în monocultură tot timpul va avea nevoie de o atenție deosebită, de o doză mai mare de fungicid sau de un tratament în plus.

Elatus Era este un produs consistent care păstrează ce este mai bun din efectele deja consacrate ale triazolilor, dar care conține și o nouă substanță activă din altă grupă chimică. Dovedește eficacitate excepțională an de an, atât în câmpurile noastre, cât și în testele făcute de instituții independente.

De asemenea, Elatus Era este un produs complet, care îmbină ultimele tehnologii în materie de formulare și adjuvanți încorporați și care beneficiază de sinergia celor mai eficiente substanțe active din grupa triazolilor, respectiv a SDHI. Odată  aplicat pe plantă, este eficace, chiar dacă survin ploi la scurt timp de la aplicare. Nu se degradează la lumina solară și are o acțiune în plantă atât translaminară, cât și sistemică.

Nu a fost ușor, nu am făcut compromisuri, am investit, pe lângă resurse financiare, timp, talent și multă determinare pentru a oferi fermierilor un produs cu adevărat Puternic, Consistent și Complet pentru cultura de cereale păioase – Elatus Era.

Elatus Era are în componența sa cea mai eficientă substanță activă din grupa nouă SDHI (Inhibitor de Hidrogenază), și anume Solatenol™, combinată cu cel mai eficient triazol de pe piață, Proticonazol, sinergia celor 2 substanțe active făcând din Elatus Era un produs greu de egalat ca eficacitate pe cerealele păioase în următorii ani.