În cadrul parteneriatului de colaborare nou lansat, Clubul Fermierilor Români și Federația Națională a Cartofului au avut o primă întâlnire cu domnul Adrian-Nechita Oros, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, pentru a prezenta propunerea pentru implementarea unui Plan Național Strategic al Cartofului, pentru salvarea unui sector economic în mare dificultate și echilibrarea balanței comerciale pentru cultura de cartof, care acum înregistrează un deficit de 60%.

Principalii factori limitativi în cultura cartofului din România sunt fărâmițarea excesivă a suprafețelor, nivelul tehnic adesea scăzut, mărimea redusă a exploatațiilor agricole, calitatea slabă a materialului săditor și, mai ales, lipsa unor spații adecvate pentru depozitare.

”România ar trebui să dețină locul doi la nivel european în ceea ce privește suprafața arabilă pentru cultivarea de cartof, însă randamentul scăzut și lipsa unor depozite individuale ale fermierilor români nu ne poate oferi această poziție prestigioasă în clasamentul continental. Din păcate, producătorii români de cartofi sunt nevoiți să-și vândă producția imediat după recoltare la prețuri reduse, fapt datorat lipsei spațiilor de depozitare în condiții optime pe tot parcursul anului.  În acest fel, în fiecare an, în țara noastră au loc importuri masive de cartof”, declară Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români.

La întâlnirea cu ministrul agriculturii și reprezentați din conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cele două organizații au susținut necesitatea reanalizării de către minister a redistribuirii parțiale din sumele alocate sprijinului cuplat la măsura aferentă cartofului timpuriu pentru industrializare și a cartofului pentru sămânță. Clubul și Federația au realizat o analiză în acest sens și au pus la dispoziția ministerului date economice și tehnice detaliate.

”Considerăm că redistribuirea în mod repetat, în fiecare an, din sumele alocate acestei culturi către alte măsuri aduce prejudicii serioase cultivatorilor de cartofi, foarte puțini de altfel, cultivatori care au suferit deja pierderi importante la cultura de cartof pentru consum, vândut în 2020 sub prețul de cost. Prețul scăzut al cartofului pentru consum se va reflecta direct și asupra puținilor producători de cartof pentru sămânță rămași în România, care, practic, rămân fără clienți și sunt în pericol să reducă drastic suprafețele prognozate pentru anul curent”, declară Romulus Oprea, președintele Federației Naționale ”Cartoful” din România.

Cele două organizații solicită ministerului să analizeze impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestui aliment de bază, aflat deja într-un pronunțat declin, suprafețele cultivate cu cartof în ultimii 8 ani aflându-se într-o continuă scădere, conform datelor APIA. În aceste condiții, cultivarea cartofului fiind nerentabilă, România va deveni și mai dependentă de importuri (pondere la nivel actual: aprox. 50%), cu urmări vizibile în cadrul balanței comerciale la nivel național. În privința cartofului pentru sămânță din categorii biologice superioare (Elită și Super Elită), importul reprezintă deja o pondere de peste 95%.

Datele referitoare la industrializarea cartofului, oricum limitată cantitativ la nivel național (doar 80.000 de tone/an) indică folosirea cu preponderență a producției interne (peste 90%), acest aspect pozitiv datorându-se sprijinului cuplat care nu trebuie redus, dimpotrivă, trebuie mărit conform cheltuielilor actualizate ale fermierilor și adaptat nevoilor consumatorilor români și nu numai. Reprezentanții Clubului și Federației au prezentat în cadrul reuniunii devize care indică pierderi la nivel de hectar, în anul 2020, de peste 1.800 EURO la cartoful timpuriu pentru industrializare și aprox. 3.000 EURO la cartoful pentru sămânță.

În acest sens, Clubul și Federația propun menținerea sumei de 5.028,750 mii EURO pentru sprijinul cuplat aferent cartofului timpuriu pentru industrializare și o creștere în ceea ce privește măsura aferentă cartofului pentru sămânță la valoarea de 1.200 mii EURO, sumă care să fie distribuită celor aprox. 600 hectare estimate a fi eligibile, evitând astfel reducerea drastică a suprafețelor care vor fi înființate.

”Demersul la nivelul ministerului este primul dintr-o serie de acțiuni comune pe care cele două organizații le-au planificat pentru a susține și promova implementarea unui Plan Național Strategic pentru relansarea sectorului cartofului. Măsurile propuse în acest plan vizează patru aspecte fundamentale, de interes național: asigurarea cantității de cartofi necesară consumului la nivel național, asigurarea livrării pe toată perioada anului a cartofului românesc, îmbunătățirea calității printr-o depozitare profesională și reducerea importurilor la cartofi”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Producătorii români sunt singurii capabili să lucreze pentru echilibrarea balanței comerciale privind această cultură, având totodată posibilitatea să obțină venituri cu caracter comercial mai mari, aspect foarte important care vizează contribuția la bugetul de stat.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale monitorizează, verifică și ia toate măsurile pentru asigurarea aprovizionării populației cu o paletă largă de legume și fructe de sezon, care să corespundă, atât din punct de vedere al calității și conformității, cu standardele de comercializare, cât și din punct de vedere al nivelurilor maxime admisibile de reziduuri de pesticide.

În acest moment, în piețele agroalimentare și în târgurile unde producătorii autohtoni își comercializează en-gros marfa pe care o produc, alături de tomatele românești apreciate pentru gustul lor deosebit, se găsesc în cantități suficiente și cartofi timpurii, ardei grași, căpșune, castraveți, varză albă, fasole verde, verdețuri, toate din producția autohtonă.

Până la data de 27 mai 2019, la nivel național, verificările MADR și ale Direcțiilor Agricole Județene s-au concretizat în:

• 485 piețe agroalimentare verificate
• 152 depozite en- gros de legume și fructe

Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până la data de 27 mai 2019 un număr de 141 probe, din care:

• 80 probe tomate românești
• 61 probe de cartofi noi, ardei, castraveți, pătrunjel, dovlecei, salată verde, ridichi, căpșune, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde, cartofi noi, ș.a.

Rezultatele analizelor de laborator finalizate până la această dată arată că fructele și legumele comercializate sunt sigure pentru consum.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF verifică loturile de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar, acțiunile mixte de control desfășurându-se la toate punctele de trecere a frontierei, fiind prelevate, prin sondaj, probe în vederea efectuării analizelor de laborator.

Până la 27 mai 2019 controalele ANSVSA și ANAF au avut următoarele rezultate:

• 8.885 transporturi de legume/fructe verificate
• 100.437 tone cantitate totală
• 248 probe legume-fructe prelevate
• 116.900 lei  sancțiuni contravenționale
• 3,48  tone  cantități reținute de la comercializare

MADR monitorizează impactul pe care îl au în piață măsurile de sprijin acordate producătorilor români și se asigură, totodată, că legumicultorii autohtoni au acces în piețele agroalimentare din București și din țară pentru a-și comercializa producția.

În acest sens, obiectivele principale urmărite în cadrul acestor acțiuni de monitorizare și inspecție sunt:

• Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piață pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special, sau producători agricoli organizați conform OUG nr. 44/2008;
• Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
• Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
• Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar, prin indicarea corectă pe facturile fiscale emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul, a țării de origine.

Sursa: madr.ro