Pentru orice entitate, instituție și chiar persoană, finalul unui an înseamnă, pe de o parte, un bilanț al evenimentelor și al reușitelor și, pe de altă parte, o listă cu priorități pentru noul an. În cadrul ultimului eveniment organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România, APPR, au fost prezentate cele mai importante activități din 2022: conferințe, evenimente în câmp, Campionatul de Fotbal al Fermierilor, Târgul Agriculturii Românești și multe alte activități ce au presupus întâlniri cu reprezentanți ai diferitelor instituții cu scopul de a ajuta fermierii din România, dar și schimbările ce vor veni în acest an.

Un nou nume

Multitudinea de evenimente și conferințe, precum implicarea tot mai amplă în informarea fermierilor, a condus la mărirea echipei APPR, adică din 2023 15 persoane, împărțite pe 4 domenii de activitate. Nu este singura schimbare pentru noul an deoarece în cadrul întâlnirii Consiliului Director s-a propus și schimbarea numelui întrucât preocupările asociației au depășit demult cultura porumbului. „Oficial, în data de 23 februarie, atunci când va avea loc Adunarea Generală a asociației, se va valida sau nu noul nume: Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România. În acest moment, asociația este într-un alt punct, am împlinit 10 ani de la înființare, iar numele ar arăta mai concret ceea ce noi facem. Suntem o asociație importantă la nivel național, care reprezintă interesele întregului domeniu și activităților conexe, care a devenit în timp o voce tot mai puternică“, a declarat Cristina Cionga, director adjunct APPR.

Legat de noul nume, Nicolae Sitaru, președinte și fondator al APPR, a precizat în cadrul comunicatului de presă: „După zece ani de existență, facem bilanțul și constatăm că am evoluat imens și suntem într-o cu totul altă etapă de dezvoltare. Este momentul să ne găsim un nume care să reflecte cu adevărat ceea ce facem și ceea ce a devenit APPR: o organizație puternică, articulată, prezentă în toată România, o voce reprezentativă pentru întreg sectorul vegetal, dar și pentru alte domenii conexe. S-a propus astăzi, în ședința de consiliu director lărgit, schimbarea numelui asociației noastre în Forumul APPR, adică Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România. Vom vedea în februarie dacă Adunarea Generală a membrilor va rezona cu această propunere.“

Cum a fost în 2022

Pentru APPR, 2022 a însemnat numeroase proiecte noi, precum ambițiosul FarmConect Romania – Târgul Agriculturii Românești de la Slobozia, dar și continuarea și consolidarea deja tradiționalelor evenimente în câmp Ziua Grâului și a Rapiței Caracal, Ziua Grâului Bărăgan, Ziua Porumbului din localitatea Orezu, Ialomița. La acestea s-a adăugat Ziua Culturilor Fixatoare de Azot, organizată la Chirnogi, Călărași, pe fondul preocupărilor APPR de a contribui la relansarea acestor plante esențiale în agricultura durabilă și în strategia UE privind aprovizionarea cu proteine. Odată cu apropierea implementării noii PAC, testarea și promovarea practicilor sustenabile au făcut din ce în ce mai mult obiectul unor studii efectuate în cadrul departamentului tehnic al APPR, fie că este vorba despre digitalizare (prin proiectul european DEMETER) sau de agricultură regenerativă: culturi verzi, lucrări minime ale solului (prin programele locale de cercetare agricolă sau al unor parteneriate cu companii private). Tot 2022 a adus rezultate comparative pentru soiurile și hibrizii testați în rețeaua RITAC, precum și concluziile încă unui sezon de cercetări, în colaborare cu specialiști de la Institutul Fundulea, asupra alternativelor de combatere a dăunătorilor de sol endemici pentru sudul României.

Legat de Târgul Agriculturii Românești, directorul executiv Alina Crețu a anunțat faptul că cea de-a doua ediție va fi organizată la o altă dată decât cea inițială: „Acest eveniment se va desfășura la o altă dată și ne-am orientat cum ar fi mai bine pentru fermierii din România și atunci am ales perioada 31 august – 3 septembrie. Să nu uităm că este un eveniment dedicat fermierilor și specialiștilor în agricultură, dar care este la primele ediții, ceea ce înseamnă că vom veni cu modificări pentru a ajunge la un eveniment consacrat și stabil. De aceea vrem să vedem cât de bună ar fi pentru fermieri această perioadă deoarece este începutul recoltării la porumb, este toamnă, deci un moment de bilanț și am văzut că în acea perioadă au loc și târgurile mari de agricultură din SUA, acolo unde culturile de primăvară sunt la fel de importante ca în România, față de alte țări din nordul Europei, de exemplu.“

Cea mai mare provocare, PNS-ul

Poate cea mai mare provocare de pe tot parcursul anului trecut a fost realizarea Planului Național Strategic, PNS, și, implicit, întâlnirile ce au avut loc pentru definitivarea acestuia, iar implicarea APPR-ului a fost una intensă și care nu se oprește aici.

„Este clar că toate preocupările fermierilor s-au reflectat în activitatea APPR-ului și atunci am fost angrenați în dialog cu MADR-ul, în dialogul civil cu cei de la Bruxelles, implicit în ceea ce privește acordarea despăgubirilor de secetă, dar și în ceea ce înseamnă definirea Politicii Agricole Comune pentru 2023, însă printre cele mai importante activități au fost cele de informare în ceea ce privește PNS-ul și atunci am mers în teritoriu și am avut numeroase discuții despre cum ar trebui să arate astfel încât să fie bine pentru fermieri. Ce-i drept, sunt lucruri care nu ne mulțumesc în întregime deoarece, cel puțin din punct de vedere tehnic, par greu de aplicat, dar să sperăm că, atunci când vor fi discutate ghidurile, vom obține flexibilitatea necesară pentru a nu pierde subvențiile europene“, a mai precizat directorul adjunct APPR, Cristina Cionga.

Un alt aspect pe care l-au punctat reprezentanții APPR este acela că din acest an va exista o permanență la Bruxelles, ceea ce înseamnă organizarea unui birou. Momentan acest lucru presupune ca persoanele ce se vor deplasa acolo să aibă unde să-și desfășoare activitatea, mai ales atunci când deplasarea este de mai multe zile. Pe viitor se are în vedere și stabilirea unui colaborator care să aibă o prezență permanentă la Bruxelles și care să participe la toate ședințele de interes care au loc fie la Parlamentul European, fie la grupurile de dialog civil sau la Copa-Cogeca.

Larissa DINU

Deși ar putea părea paradoxal, anul acesta, mai ales în prima lui jumătate, a avut un regim hidrologic excedentar. Acest lucru a generat frecvente episoade de viituri pe majoritatea cursurilor de apă, fenomene care au produs inundații cu impact sever asupra activității din zonele respective. Amploarea inundațiilor putea fi mult mai mare dacă în bazinele hidrografice nu ar fi existat amenajări complexe, în primul rând baraje. Acestea au făcut ca furia apelor să poată fi stăpânită în bună parte.

Mai multe categorii...

În conformitate cu prevederile legale, barajele sunt lucrări hidrotehnice care asigură acumularea permanentă sau nepermanentă de apă, de deşeuri industriale lichide sau solide depuse subacvatic din industria chimică, energetică, minieră și petrolieră, a căror rupere poate produce pierderea necontrolată a conţinutului acumulat, cu efecte negative deosebit de importante asupra mediului social, economic şi natural. Barajele se încadrează în 4 categorii de importanţă, de la A – baraj de importanţă excepţională, continuând cu B – baraj de importanţă deosebită, C – baraj de importanţă normală și D – baraj de importanţă redusă. Desigur că pentru cei mai mulți dintre noi contează mai mult cele din primele două grupe, care au dimensiuni spectaculoase și, de multe ori, sunt și obiective turistice. Dar și cele din categoriile C și D sunt la fel de necesare și importante pentru zonele în care au fost construite.

2002 baraje mici

Acum, la sfârșit de an, conducerea Administrației Naționale „Apele Române“ a făcut un inventar al stării tuturor barajelor din țară. Dintr-un total de 181 de baraje şi de lacuri de acumulare din categoriile de importanță A și B, 180 sunt autorizate. Unul singur se află încă în stadiul lucrărilor de punere în siguranţă, urmând a fi autorizat imediat după finalizarea și recepția lucrărilor.

În schimb, în cazul micilor baraje, încadrate în categoriile de importanță C și D, lucrurile stau destul de prost. Dintr-un total de 2.002 baraje, circa 34%, adică o treime, sunt neautorizate. 323 de baraje deţinute de Administrația Națională „Apele Române“ (ANAR) sunt autorizate, situaţie valabilă, în cea mai mare parte, şi în cazul barajelor C şi D deţinute de alte societăţi de stat.

Barajele neautorizate sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, de diferite alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.) şi au termen de conformare permanent. O situație deosebită se înregistrează în cazul autorităților locale, cu dificultăți în asigurarea resurselor financiare și umane necesare administrării în siguranță a acestor baraje, fapt ilustrat de procentul de numai 20% de autorizare a propriilor acumulări.

Ca în România: baraje cu proprietari necunoscuți

Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP) și ANAR fac controale în permanență, prin Inspecţia Apelor, cu scopul de a determina remedierea situațiilor de acest gen. Concluzia generală rezultată în urma acţiunilor de verificare şi control în teren a fost că există o serie de cauze care fac ca multe dintre barajele din aceste categorii să nu poată fi autorizate. Cel mai des întâlnite motive sunt nefinalizarea unor procese litigioase privind situaţia juridică a terenurilor, respectiv neclarități în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra unor părţi componente ale amenajărilor hidrotehnice (cuveta lacului, ampriza barajului, canale de evacuare etc.). În alte cazuri e vorba despre acumulări care sunt golite, fără luciu de apă şi chiar parţial dezafectate şi degradate.

Un alt motiv frecvent este lipsa fondurilor necesare finalizării unor lucrări de reabilitare, întreţinere, reparaţii şi chiar și pentru elaborarea documentaţiilor tehnice necesare obţinerii autorizaţiei de funcţionare.

Un alt motiv, care probabil că numai în România mai poate fi întâlnit, este existența unor baraje fără deţinător cunoscut!

ANAR cere sprijinul MAP și MJ

Reprezentanţii Inspecţiei Apelor din cadrul ANAR şi ai Administraţiilor Bazinale de Apă (ABA-uri) au dispus o serie de măsuri, precum:

• obţinerea autorizaţiilor de funcţionare în condiţii de siguranţă în exploatare;
• executarea de lucrări de întreţinere şi curăţire de vegetaţie a părţilor componente ale barajelor, disipatoarelor de energie şi a canalelor de evacuare;
• dezafectarea construcţiilor de pe baraje sau de lângă acestea, precum şi din cuvetele acumulărilor, acolo unde era cazul;
• realizarea lucrărilor de reparaţie şi întreţinere, atât la baraj, cât şi la echipamentele construcţiilor conexe, în vederea asigurării tranzitării viiturilor în cazul apelor mari, în condiţii de siguranţă.

De asemenea, s-a constatat şi existenţa unor baraje care au corp comun cu rambleele de drumuri sau căi ferate care nu au o situaţie clarificată din punctul de vedere al proprietăţii. Astfel, reglementarea în ceea ce privește barajele nu poate fi realizată dacă situaţia juridică a acestor amenajări nu este clară.

Referitor la barajele care nu au un deţinător legal cunoscut, MAP a făcut demersurile necesare, atât la UAT-urile pe teritoriul cărora au fost identificate aceste obiective, cât și la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Principalul scop este acela de a fi identificați proprietarii, pentru ca apoi să se treacă urgent la reparațiile necesare. În lipsa acordului proprietarului legea interzice efectuarea unor lucrări, cu excepția situațiilor de pericol iminent. Chiar și în asemenea situații, intervențiile nu pot fi decât de amploare redusă.

Și pentru că tot veni vorba, pentru barajele şi lacurile de acumulare ce au mai mulţi proprietari care îşi dispută dreptul de proprietate în instanţă, MAP nu are competenţa de a interveni în acest proces, însă va efectua controale prin compartimentele de specialitate ale ANAR, astfel încât să fie evitată apariţia situaţiilor de risc cum ar fi avarierea acestor lucrări în cazul producerii viiturilor.

De asemenea, se vor face demersuri către Ministerul Justiţiei în vederea soluţionării cu celebritate a acestor procese întrucât o situaţie incertă a deținerii acestor baraje ar putea determina imposibilitatea autorizării acestora şi, implicit, realizarea lucrărilor de punere în siguranţă, acolo unde este cazul.

Pe baza concluziilor acestui bilanț, ANAR va elabora un plan de măsuri pentru o perioadă de timp de 2-3 ani, care să cuprindă programe de etapizare pentru fiecare acumulare în parte, prin care deţinătorii cu orice titlu să fie obligaţi să intre în legalitate prin autorizarea barajelor şi să realizeze lucrările de punere în siguranţă a acestora.

Alexandru GRIGORIEV

Ministerul Agriculturii și-a prezentat la finele lunii august bilanțul pe primele 7 luni. Cu toate că a fost un an greu din punct de vedere meteorologic, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Petre Daea a declarat că este mulțumit de realizările per ansamblu ale agriculturii românești în această perioadă. În plus, producția de păioase, în special cea de grâu, a consemnat producții mai mari față de 2017.

Irigațiile, o prioritate

Pentru că banii au reprezentat mereu o problemă pentru agricultori, Petre Daea a ținut să precizeze că, „spre deosebire de anul 2017, când s-au autorizat la plată 2,766 miliarde euro, în primele 7 luni din acest an au fost autorizate la plată 2,74 miliarde euro. De aceea cred că în 2018 vom depăși nivelul de anul trecut. În privința depunerii cererilor pentru campania 2018 se știe că s-a încheiat la 15 mai 2018. Au fost depuse 866.749 de cereri pentru 9,639 milioane hectare. Suntem prima țară din UE care a încheiat campania de depunere a cererilor pentru campania 2018, în condițiile în care deținem cel mai mare număr de ferme, de 36,8% din totalul fermelor din UE“. Un alt punct sensibil al agriculturii românești îl reprezintă sistemul de irigații. Aici Daea a ținut să arate că anul trecut s-au contractat 669,9 mii ha și s-au aplicat udări pe 508,3 mii ha, cu un număr de 122 de stații. „Pentru acest an avem investiții aprobate la 47 de obiective de irigații și 1,2 milioane ha sunt pregătite pentru irigat. Mai mult, există 1 milion ha contracte de irigații, inclusiv contracte sezoniere și 336 de stații de pompare irigații pregătite. Cum bine știți, de la 1 ianuarie s-au constituit 36 de Organizații noi ale Utilizatorilor de Apă pentru irigații, iar în 2017-2018 s-au pus în funcțiune 10 amenajări de irigații nefolosite de peste 20-25 de ani“, a punctat Petre Daea.

Mai mulți bani pentru agricultori

Ministrul Agriculturii a mai arătat că dorește un program de stimulare a producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat. În ceea ce privește garanțiile de stat acordate până acum, ministrul a explicat că „în 2017 s-au acordat garanții în valoare de 778,7 milioane de lei. În 2018 valoarea garanțiilor acordate în primele 7 luni este de 344,4 milioane lei.“ În opinia lui Petre Daea, și la absorbția fondurile europene stăm bine. „În 2017 am reușit să absorbim 3,33 miliarde de euro din fonduri europene destinate agriculturii. În 2017 România a fost de trei ori pe primul loc în accesarea fondurilor europene: în lunile martie şi august la accesarea sumelor din FEGA şi în trimestrul II la accesarea sumelor din FEADR. Dar și în privința plăților din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. De la începutul lui 2018 până în prezent, pentru agricultură şi dezvoltarea rurală s-au primit de la Uniunea Europeană 2,29 miliarde de euro. Vom realiza angajamentul de 3,2 miliarde euro pe acest an. În anii 2016-2018 plățile efectuate de AFIR din FEADR pentru proiecte de investiții se vor ridica la suma de 4,13 miliarde euro, din care 1,4 miliarde de euro în 2018.

„România răvășită“ a dat păioase mai multe

Producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone. „Anul acesta România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară, care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari. În aceste condiții, am încheiat recoltatul la grâu; am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să și-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult decât anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru aceștia au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mare decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşește 10 milioane de tone de grâu“, a arătat Daea.

„Ne-am fortificat“

În opinia lui Petre Daea, România „s-a fortificat din punct de vedere agricol“. „În acest an greu fermierii şi-au dovedit dotarea tehnică de-a lungul vremii. România nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat pentru că a reuşit să se fortifice. Țara noastră s-a fortificat din punct de vedere agricol şi se va fortifica în continuare pentru că fermierii ştiu ce au de făcut, s-au dotat, iar rezultatele de producţie îi ajută prin câştig şi pot face faţă vicisitudinilor naturii“, a adăugat ministrul Agriculturii. Şeful MADR a adăugat că şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare decât anul trecut. Datele MADR arată că recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone. Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş, cu o medie de 6.200 kg/ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha. De asemenea, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, cu o medie de 5.204 kg/ha, plus 9,5% faţă de anul trecut (1,271 milioane de tone şi o medie de 4.731 kg/ha în 2017). În aceste condiţii, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha. Anul trecut s-au raportat 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.598 kg/ha.

Programul Tomate, un succes

„Programul de tomate este un succes pentru ţară şi pentru noi toţi deoarece anul acesta mai mult decât anul trecut aţi putut vedea în pieţe şi în unităţile noastre de comercializare toate legumele, dar în mod deosebit tomatele. Dacă până acum un an de zile, sporadic sau deloc, vedeai în supermarketuri legume româneşti, anul acesta nu există niciun supermarket, din informaţiile pe care le am, să nu aibă cel puţin un sortiment de tomate din producţie românească, iar în pieţe au fost peste tot. Are această ascensiune de la un an la altul, iar până acum au fost livrate 65.000 de tone de tomate timpurii pe piaţă“, a spus Petre Daea. Acesta a ținut să precizeze că, „din 16.000 de legumicultori înscrişi, 10.296 sunt tineri, ceea ce înseamnă 64,3%, iar dintre aceştia 757 au venit acasă. Nu există vreun judeţ care să nu aibă un asemenea exemplu. Cel mai puternic judeţ din acest punct de vedere este Oltul, care are 2.646 de tineri, dintre care 145 au venit acasă. Dolj, Galaţi şi Buzău sunt judeţe, de asemenea, cu număr mare de tineri. Aşa se face că suprafaţa de spaţii protejate a crescut de la peste 4.000 hectare, în 2017, la 5.300 de hectare în acest an, iar producţia aţi văzut-o şi aţi simţit-o fiecare dintre dumneavoastră“, a conchis ministrul.

Bogdan PANȚURU

Ministerul Agriculturii prin vocea lui Petre Daea și-a prezentat recent bilanțul pe anul 2017: Datele sunt spectaculoase: producţii istorice la grâu, secară, rapiţă, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi şi struguri. Mai mult, în cazul a două culturi – floarea-soarelui și porumb, România ar putea ajunge pe primul loc în UE, nu doar ca suprafață cultivată, ci și ca producție.

27 de milioane de tone de cereale

Agricultura României a realizat anul acesta circa 27 de milioane de tone de cereale, depășind 1,4 tone pe cap de locuitor. „Am realizat anul acesta aproape 27 de milioane de tone de cereale. Este prima dată când ne întâlnim cu asemenea cifre. Făcând un calcul am depășit 1,4 tone pe cap de locuitor. Avem 9 recorduri istorice, iar culturile unde s-au realizat aceste recorduri sunt următoarele: grâu, rapiță, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi și struguri“, a declarat Petre Daea la ședința de bilanț a MADR. „Aș vrea să mă opresc la două culturi, floarea-soarelui și porumb. Suntem prima țară din UE ca suprafață la aceste culturi, dar la floarea-soarelui suntem prima din UE și la producția totală, însă la porumb vom vedea ce randament realizează Franța. Este o serie întreagă de informații, eu le aștept pe cele oficiale, pentru a mă putea pronunța, dar este o creștere formidabilă de randament la toate culturile în România. Este un lucru excepțional și pe care trebuie să îl conservăm ca atare și evident alături de fermieri și de cercetare să ne gândim cum putem mări aceste randamente, ca să nu rămână doar un vârf în compararea producțiilor, ci și o constantă în activitatea agricolă a României pentru stabilitate economică, progres și câștig permanent la fermieri“, a subliniat Daea. Cifrele spun că fermierii au obţinut cele mai mari producţii la grâu (10,1 milioane de tone, cu 4,8 tone la hectar), rapiţă (1,6 milioane de tone, cu 2,8 tone la hectar), mazăre (298.600 de tone, 2,7 tone/ha), floarea-soarelui (3,1 milioane de tone, cu 2,7 tone/ha), orz şi orzoaică (2,04 milioane de tone, 4,9 tone/ha), soia (405.300 de tone, 2,3 tone/ha), porumb (14,5 milioane de tone, 5,8 tone/ha), iar la cartof (18,8 tone/ha) şi struguri (6,5 tone/ha) sunt cele mai mari producţii medii la hectar. Daea a precizat că toate producțiile record realizate de fermieri au avut și sprijinul statului, care a acordat subvențiile la timp. „Înainte de a aduce bani de la UE trebuie să îi dea cineva și acel cineva este bugetul național. Anul acesta au fost date sume importante agriculturii, cum de altfel și în proiecția de buget pe anul 2018 agriculturii i se dau sume importante pentru a duce la îndeplinire obiectivele stabilite, știind că este un motor de creștere economică“, a mai precizat Daea.

Subvențiile, vitale

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de 2,766 miliarde euro. Totodată, APIA a început acordarea de avansuri şi pentru crescătorii de animale pentru schema de sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017, în valoare de 99 de milioane de euro. „Creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene este cel de-al doilea obiectiv pe care l-am realizat, după un grad de absorbție de 99,9% pe FEGA. La FEADR, fondul care susține PNDR, ne-am propus 1,550 miliarde de euro și mai avem o cerere de restituire în valoare de 627 de milioane euro. Această sumă și cu cele primite în țară până la această dată aduce România la o sumă de 3,33 miliarde de euro din fondurile europene pentru agricultură. Credem că este un rezultat bun, onorabil, dar care ne solicită în continuare multă atenție, multă muncă și stăruință în așa fel încât să ne facem datoria“, a mai declarat cu ocazia bilanțului ministrul Agriculturii. Acesta a mai ținut să adauge și că „prin FEPAM, am reușit să luăm zilele acestea aproape 11 milioane de euro. Sunt bani care au intrat în țară, iar prin FEGA, până în prezent s-au plătit 964,8 milioane de euro unui număr de 749.315 beneficiari, reprezentând avansul de 70% din subvențiile pe suprafață“. În privința programului de irigații, Daea a arătat că în acest an au fost investiţii de 1,015 miliarde de euro, care se regăsesc în reabilitarea unui număr de 86 de amenajări de irigaţii viabile care vor iriga în final o suprafaţă de 2 milioane de hectare. De asemenea, la programul de reabilitare a structurii secundare de irigaţii prin Măsura 4.3 din PNDR 2014-2020, cu o alocare financiară 435 de milioane de euro, până în prezent s-au depus 147 de proiecte în valoare de 146,3 milioane de euro. În ceea ce privește Programul Antigrindină ministrul a precizat că în prima etapă din acest an au fost date în funcţiune 34 puncte de lansare care acoperă 500.000 de hectare, iar până la sfârşitul anului suprafața totală va ajunge la peste 800.000 de hectare.

„Alege oaia“ și în restaurante

Ministrul Petre Daea a prezentat și o nouă strategie în ceea ce privește programul „Alege Oaia“. „Am pornit un program, pentru a stimula consumul de carne de oaie. El are două axe: vrem să popularizăm în toată țara pe tiparul pe care l-ați văzut în capitalele de județe și să începem să realizăm și infrastructura necesară, adică să deschidem magazine care să vândă aceste produse, în așa fel încât consumatorul să le găsească, și să stimulăm astfel introducerea cărnii de oaie în restaurante. Vă vom invita, la o lecție în care un procesator o să pregătească o shaorma din carne de oaie și să sperăm că vom găsi și ingredientele necesare pentru a vedea că acest produs se poate valorifica, fiind extrem de valoros“, a declarat Daea. Acesta a ținut să precizeze că „toate acestea se fac într-un concept unitar, nu se fac la întâmplare și sperăm că anul viitor vom găsi în București magazine și unități de comercializare speciale pentru carnea de oaie și produsele din carne de oaie. De asemenea, vreau să vă informez, nu dau nume, dar două supermarketuri au deja pe rafturi carne de oaie pregătită și ambalată“, a explicat ministrul. În final, oficialul și-a reiterat sprijinul pentru produsele românești. „Facem aceste acțiuni și cu lâna și cu carnea de oaie și cu porcul și cu toate celelalte, cu puii și cu mierea pentru copii, pentru a promova produsele românești, pentru a promova consumul de produse românești și a putea intra în supermarketuri. Odată intrate, decizia o va lua consu­matorul după ce degustă produsul, iar supermarketul își va putea plia conceptul comercial. Am pornit cu oaia, dar Kaufland, pot să îi dau numele, s-a angajat ca până în 2020 circa 60% din producția de carne de porc să fie românească și eu mi-am dat semnătura, pentru că ce este mai sfânt decât să fii crescător de animale în România, dar, în același timp, să fii și consumator al produselor pe care le faci cu atât de multă strădanie, cu atât de mult efort, dar și cu mult suflet“, a conchis ministrul.

Despre prețuri…

„Aștept de la Consiliul Concurenței raportul privind prețurile. Ei sunt cu rapoartele, dânșii culeg, dânșii caută, dânșii au responsabilitatea. Important este că am stabilizat piața, pentru că o luaseră prețurile de înțepau și tavanul. Prețurile s-au potolit. Noi avem informații pe fiecare magazin în parte, le puteți vedea. Le urmăresc zilnic, pentru că avem acest interes și această dorință — și am pe masa mea aceste informații în fiecare zi. Toate prețurile de la produsele principale nu au mai crescut absolut deloc. S-au potolit, pentru că frica păzește via“ – Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Bogdan Panțuru

Ministerul Finanţelor face bilanţul României în UE: În 10 ani România a încasat peste 40 de miliarde de euro

În perioada 2007-2016, România a primit 40,86 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi a contribuit cu 13,78 miliarde de euro, fapt ce a determinat un sold pozitiv de 27,08 miliarde euro, a anunţat luni, într-o postare pe Facebook, Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Potrivit datelor ministerului, România a primit de la UE în Cadrul Financiar Multianual 2007-2013 suma de 37,05 miliarde euro, în timp ce în Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 România a primit suma de 3,81 miliarde euro până la 31 decembrie 2016. „Datele privind evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană din decembrie 2016, ale Ministerului Finanţelor Publice, arată în continuare că ţara noastră este un beneficiar net al statutului de membru UE“, se mai arată în postarea Ministerului de Finanţe.

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 - pag. 8

În urmă cu 3 ani, câțiva fermieri din județul Ialomița au pus bazele Asociației Producătorilor de Porumb Regiunea Sud (APPRS) tocmai în ideea de a fi la curent cu toate noutățile din piață și pentru a putea valorifica cât mai bine cultura ce ocupă un sfert din suprafața agricolă a țării. Deși se spune că începuturile sunt dificile, inițiativa asociației a devenit tot mai apreciată de către agricultori, iar finalul anului 2015 a coincis cu schimbarea statutului, devenind Asociația Producătorilor de Porumb din România. Evoluția este mai mult decât mulțumitoare, susține Alina Crețu, directorul executiv APPR, pentru că în 2014 erau înscriși doar 25 de membri, iar în următorul an numărul lor a crescut la 43.

Fermieri pentru fermieri

Pentru a face un bilanț al activității, APPR-ul a organizat pentru prima oară congresul Fermieri pentru Fermieri la care au participat reprezentați ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai companiilor furnizoare de semințe, ai altor asociații din domeniul agricol și, bineînțeles, fermierii membri. „Am organizat prima ediție a congresului Fermieri pentru Fermieri în care, alături de membrii noștri, am făcut bilanțul pe 2015 și am discutat cam ce am vrea să facem în 2016. Noi organizăm testări în câmp care vizează tocmai răspunsurile pe care le așteptă fermierii, astfel încât să ajungă la un prag de rentabilitate satisfăcător. Astăzi avem 43 de membri, reprezentăm aproximativ 200.000 de ha, iar evoluția este una clară dacă ne gândim că în 2014 eram numai 25. Dar nu contează neapărat numărul, importante sunt proiectele în care ne implicăm cu toții. Pentru a evolua la nivel agricol este nevoie de fermieri activi care să se implice cu câteva zeci de hectare sau cu câteva mii de hectare“, a declarat Alina Crețu.

Ne-am putea întreba de ce o astfel de asociație, când se presupune că accesul la informație este mult mai facil în zilele noastre. Răspunsul vine din partea unui fermier cu experiență și membru fondator al APPR: „Aveam nevoie de o astfel de asociație pentru că porumbul este una dintre principalele culturi în arealul nostru și trebuie valorificată la adevăratul potențial. Este nevoie să îi cunoaștem toate aspectele tehnologice, toate secretele, în așa fel încât să obținem cele mai bune producții. Și cum altfel putem să le cunoaștem dacă nu adunându-ne, testând hibrizi, sfătuindu-ne și furând experiență unii de la alții“, a menționat Gheorghe Alexandru.

„Fermierii care sunt înscriși în această organizație lucrează 200.000 ha de porumb. Dacă lucrurile merg așa, în perioada următoare suprafața va crește și, dacă ar fi să judecăm după numărul de hectare, am putea spune că APPR-ul va deveni una dintre cele mai importante organizații din România. Este o asociație importantă pentru că reprezintă o cultură care ocupă un sfert din suprafața agricolă a țării. Sigur, sunt multe lucruri de făcut și în ceea ce privește relația cu MADR-ul sau cu alte asociații, trebuie făcute mai multe studii de piață, însă este un început bun“, a mai completat și Lucian Buzdugan, directorul general al SC Agricost Insula Mare a Brăilei.

Porumbul de aur

Cu ocazia adunării generale, APPR a organizat și prima ediție a concursului Porumbul de aur. Trofeele, atent realizate de artiști plastici din țară, au fost înmânate fermierilor cu cele mai bune producții de porumb, care le vor păstra până la următoarea ediție, când va avea loc o nouă departajare. O parte dintre membrii asociației s-au înscris în concurs la cele două categorii: cultură irigată și cultură neirigată. Ambele trofee au ajuns în județul Ialomița, câștigător la categoria neirigat fiind desemnat fermierul Gheorghe Alexandru, care a obținut o producție de 13.845 de kg/ha, în timp ce la irigat producția cea mai ridicată a fost înregistrată în ferma domnului Jean Cezar Ilie – 13.938 kg/ha. Rezultate foarte bune, dacă ar fi să ne raportăm la anul dezastruos pe care l-au avut agricultorii din mai toate zonele țării.

Gheorghe Alexandru, fermier din Ciulnița – județul Ialomița, lucrează o suprafață de 3.000 de ha, dintre care 900 ha cu porumb. În anul 2015 a semănat, la începutul lunii aprilie, hibridul P 9911, FAO 410 din portofoliul Pioneer România, a aplicat două fertilizări și două erbicidări, iar cantitatea de precipitații de care a beneficiat cultura a fost de 140 de mm/mp. A recoltat la mijlocul lunii septembrie, densitatea fiind de 70.000 de plante /hectar, iar rezultatele nu i-au adus doar trofeul Porumbul de aur, ci mai ales satisfacția reușitei pentru munca depusă: „Am obținut pe o suprafață de 70 ha, în neirigat, cea mai mare producție de porumb din rândul membrilor care s-au înscris în concurs. Nu am folosit o tehnologie specială, ci am folosit tehnologia recomandată, dar cu un hibrid rezistent la secetă. În total cultiv 900 ha de porumb și în anul care s-a încheiat am obținut producții de 11.500 kg/ha. Sunt foarte mulțumit de rezultate pentru că ele vin și în raport cu munca depusă“, a menționat fermierul.

De partea cealaltă Jean Cezar Ilie, tot din județul Ialomița, lucrează 700 ha, dintre care 250 ha cu porumb numai în condiții de irigat. A semănat pe 23 aprilie hibridul DKC 5276, FAO 479 al companiei Monsanto, a aplicat 3 fertilizări și 3 erbicidări, a beneficiat de 190 mm/mp cantitate de precipitații, la care s-a adăugat un volum de apă de 175 mm/mp din irigații. „Cultiv porumb pe o suprafață nu tocmai mare, dar toate cele 250 ha sunt irigate. Nu intenționăm să mărim suprafața, chiar dacă ne-a mulțumit producția, însă aș vrea să spun că ne-am înscris în APPR tocmai ca să nu mai facem în fermă foarte multe testări, să nu mai tragem cu ochiul la vecini și la Institute de Cercetare din Occident. Ceea ce face APPR-ul este foarte bine pentru noi, fermierii, informațiile pe care le primim de aici sunt foarte importante și ne ajută să ne dezvoltăm cunoștințele și acest lucru să se vadă în producții“, a declarat fermierul.

Ce e de făcut pentru un 2016 mai bun?

Încă de la început, președintele asociației a fost Arnaud Perrein, un fermier cunoscut pentru determinarea de a face agricultură de calitate în țara noastră. Și pentru el, la fel ca și pentru alți membri APPR, anul ce tocmai s-a încheiat a fost unul dificil, dar declară că în 2016 va încerca să ducă lucrurile spre mai bine, atât în propria fermă, cât și la nivelul asociației. „Noi suntem o asociație profesională care se ocupă în special de cultura porumbului, de aspectele tehnice mai exact. Testăm în locații diferite peste 100 de hibrizi, facem acest lucru deja de 3 ani și încercăm să îi sfătuim pe fermieri cu privire la ceea ce se pretează să cultive în anumite zone, pentru că e important să aleagă cel mai bun hibrid“, a declarat Arnaud Perrein.

Bilanțul și planul pentru 2016 au fost prezentate de către directorul executiv, Alina Crețu: „Până acum am realizat numeroase testări, am pus la dispoziție și un catalog pentru ca fermierii să se poată informa mai bine și să vadă cum s-au comportat hibrizii în diferite zone. Nu spunem că aceste testări reprezintă soluția finală, este un instrument de lucru care, alături de consilierii cu care lucrează agricultorii și companiile furnizoare de semințe, sunt convinsă că va conduce la rezultate foarte bune în ferme. Anul acesta vom continua să participăm la evenimente precum Ziua Porumbului deoarece este o manifestare de renume. Suntem implicați direct, iar ceea ce se întâmplă acolo este un lucru deosebit și trebuie apreciat pentru că este un eveniment organizat de fermieri pentru fermieri. Este cumva și deviza noastră: ce putem face noi pentru noi ca fermieri, înainte de a aștepta să facă alții pentru noi.“

Loredana Larissa SOFRON

Asociaţia Grup de Acţiune Locală Ecoleg Olt Inferior, aflată la sfârşitul perioadei de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală, face bilanţul fondurilor angajate.

Pe parcursul etapelor de selecţie, în urma unor intense acţiuni de animare a teritoriului, la GAL Ecoleg Olt Inferior s-au depus 66 de proiecte conforme, însumând peste trei milioane de euro valoare publică. Dintre acestea, 51 de proiecte au fost contractate şi au o valoare publică de 2,538,878.94 euro.

Finanţările s-au îndreptat în mod echilibrat către beneficiarii privaţi şi cei publici, vizând în special Măsurile 411 - 112, 411 - 121, 411 - 141, 413 - 322, 413 - 312, 411 - 123, 413 - 313.

În zona privată sunt finanţate proiecte ce prevăd achiziţii de utilaje pentru modernizarea şi dezvoltarea exploataţiilor agricole, înfiinţarea unei unităţi de depozitare de cereale şi plante tehnice, construirea unei pensiuni agroturistice, achiziţie linie de profilat ţigla metalică, achiziţie echipamente brichetare paie şi alte resturi vegetale.

În zona publică beneficiarii s-au orientat către achiziţia de utilaje pentru gospodărire comunală sau situaţii de urgenţă, amenajarea spaţiilor de recreere, a terenurilor de sport, modernizarea primăriei, amenajarea de pieţe.

Până în prezent au fost implementate cu succes 18 proiecte

Dintre acestea, 7 proiecte s-au bucurat de o valoare ce depăşeşte 50.000 de euro. Este vorba de:

1. Dotare microîntreprindere Tol Hariton cu utilaje agricole performante în comuna Vişina, judeţul Olt – beneficiar Tol Hariton II - valoare publică 73,835.33 euro.

2. Modernizare exploataţie prin achiziţia de utilaje agricole – beneficiar Sc Agro Miral Srl – valoare publică 72,874.53 euro.

3. Modernizarea exploataţiei vegetale prin achiziţia de noi utilaje – beneficiar Sc Agromec Vişina SA – valoare publică 135,343.37 euro.

4. Achiziţie combină pentru fermă vegetală – beneficiar Costea I. Petrus II – valoare publică 53,625.82 euro.

5. Achiziţie utilaje pentru ferma Agricolă - beneficiar SC. AGRINIKOS FLORAL SRL – valoare publică 65,000.00 euro.

6. Dotarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă în comuna Tia Mare, judeţul Olt, cu un buldoexcavator – beneficiar COMUNA TIA MARE, valoare publică 51,781.47 euro.

7. Dotarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă în comuna Vişina, judeţul Olt, cu un buldoexcavator – beneficiar COMUNA VISINA – valoare publică 73,105.00 euro.

În ziua de 29 noiembrie a.c., a avut loc Adunarea generală a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“.

Şedinţa a debutat cu o informare a prof. dr. Gheorghe Sin, preşedintele ASAS, privind activitatea Prezidiului ASAS, în perioada iunie 2012 – prezent, pe marginea căreia s-au purtat discuţii pentru creşterea eficienţei activităţii de cercetare agricolă.

Au fost aleşi prin vot secret noi membrii ai ASAS:

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Luise-Maria Gheorghiu
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012