Cheie de accelerare a proceselor de dezvoltare sau, dimpotrivă, motiv de dispariție a unor companii, Planul Național Strategic (PNS) trebuie să conțină soluții pentru problemele specifice agriculturii autohtone. Seceta este una dintre acestea, motiv pentru care Clubul Fermierilor Români propune anumite măsuri de inclus în PNS.

Clubul Fermierilor Români (CFRO), ca parte activă a subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind elaborarea Planului Național Strategic (PNS), a transmis autorităților competente și membrilor subgrupurilor de lucru implicate o serie de sugestii de îmbunătățire a măsurilor vizate prin PNS, inclusiv sugestii de modificare a intervenției propuse pentru SGL 2.1 – „Eco-scheme finanțate din Pilonul I și intervenții de mediu și climă“, se arată într-un comunicat al CFRO.

„În urma consultării cu fermierii membri, în cadrul eco-schemei «Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil», Clubul Fermierilor Români propune includerea unei Sub-diviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă (conform Studiului ICPA privind potențialul agricol) din Dobrogea (județele Tulcea, Constanța), centrul și sudul Moldovei (județele Galați, Bacău, Iași, Vaslui) și Oltenia (județele Dolj, Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații. Propunerea Clubului este ca valoarea Sub-diviziunii Eco-schemei să fie de 30 euro/hectar (cumulată la eco-schema «Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil»)“, se arată în comunicatul transmis de CFRO.

Care sunt riscurile

Faptul că fermierii din aceste zone realizează afaceri agricole la limita profitabilității și nu pot avea acces la alte intervenții, precum Sprijinul Cuplat Vegetal, din cauza efectului multianual al secetei și arșiței, concomitent cu o diminuare a subvenției, va conduce în timp la falimentul acestor activități economice și, prin urmare, la lipsa realizării unui echilibru socio-economic la nivel național (depopularea zonelor; renunțarea la activitățile agricole; instalarea unor efecte de mediu agresive, nefavorabile agriculturii, precum accentuarea procesului de deșertificare).

Această intervenție, prin Sub-diviziunea de Eco-schemă propusă, este în acord cu recomandările Comisiei Europene prin reforma PAC, conform căreia acțiunea acesteia trebuie să aibă o dimensiune regională și specifică, care să susțină pierderile financiare aferente aplicării eco-schemei, și va determina adaptarea tehnologiilor agricole în zonele respective prin economisirea apei, protejarea calității solului și a biodiversității, utilizarea de culturi tolerante și rezistente la secetă și protecția mediului.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat, la începutul lunii februarie, finalul dezbaterilor pe marginea elaborării PNS. Potrivit MADR, consultările online cu entitățile publice și private implicate în elaborarea PNS s-au încheiat în data de 03.02.2022, cu ultima rundă de întâlniri, fiind abordate măsurile de investiții și alte intervenții în domeniul agricol, finanțate din Pilonul II PAC, Eco-schemele, finanțate din Pilonul I, intervențiile de mediu și climă, precum și alte angajamente de dezvoltare rurală.

„Prin toate consultările desfășurate în ultimele 3 săptămâni (n.red. – până la momentul 03.02.2022), m-am asigurat că elaborăm un document care răspunde nevoilor reale ale agriculturii românești pe termen scurt, mediu și lung. Trebuie să ținem cont de încadrarea în Regulament și am căutat soluții viabile pentru stimularea fermierilor. Toate măsurile vin să sprijine producătorul român. Trimitem la Bruxelles un plan național strategic ce va reflecta specificul agriculturii românești“, a explicat ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Simona-Nicole DAVID

„În lume există peste 7.000 de plante comestibile. Însă doar trei dintre acestea asigură peste 50% din necesarul zilnic de calorii al oamenilor. Este vorba despre porumb, grâu și orez. Iar primele două sunt foarte importante pentru fermierii din România: porumbul și grâul“, a evidențiat dl Sergiu Staicu, directorul general pentru România și Republica Moldova al concernului Syngenta. „Din cauza schimbărilor climatice, cca 23 de hectare de teren agricol devin imposibil de folosit, în fiecare minut. Anual, 12 milioane de hectare ies din circuitul agricol. În condițiile în care compania noastră și-a fixat ca unul dintre principalele obiective pe acela de a contribui la realizarea securității alimentare la nivel global, rezultă clar necesitatea inovației. Căutăm să inovăm mereu, să găsim soluții care să răspundă, punctual, nevoilor specifice ale fiecărui fermier, care să îl ajute să depășească dificultățile concrete de care se lovește. Acesta este și motivul pentru care, pe lângă cercetare, în activitatea noastră punem un accent deosebit și pe testare“, a mai spus domnia sa.

Producții mai mari în condiții mai grele

În linii esențiale, așa arată contextul general în care cercetătorii Syngenta își desfășoară activitatea. În plus, mai trebuie adăugat și faptul că aproximativ 70% din cantitatea de apă dulce existentă este folosită pentru agricultură. În următorii 30 de ani, cu aceeași cotă, dar, probabil, cu o cantitate netă mai mică, va trebui obținută o cantitate mult mai mare de hrană pentru a putea asigura securitatea alimentară a unei populații în creștere, la nivel global.

Așa cum a evidențiat și unul dintre cercetătorii de la Syngenta, „în cercetare trebuie să știi întotdeauna unde vrei să ajungi. Dar niciodată nu poți ști când și dacă vei ajunge!“ Așadar, unele lucruri trebuie luate din timp. Iar atunci când în joc sunt implicate, laolaltă, cele mai noi tehnologii și cele mai noi cunoș­tințe, rezultatele vin mai curând decât te aștepți. „Astăzi, putem obține hibrizi noi chiar și în doi ani. Asta se întâmplă grație cunoștințelor pe care le avem despre toată genetica porumbului, a bazelor de date care cuprind toate genele și tot ceea ce controlează ele. Fără modificări genetice, ci doar prin stimularea anumitor gene putem obține noi hibrizi. Acum 30 de ani dura chiar și nouă ani până la crearea unui hibrid nou“, a mai evidențiat cercetătorul.

„Poți fi pasionat, dar vine și momentul adevărului!“

Toți acești factori, la un loc, au creionat contextul în care s-a născut și s-a desfășurat programul Artesian care a început în urmă cu cinci ani. În centrul obiectivelor sale s-a aflat acela de a asigura un mai bun management al resurselor de apă din sol. În acest scop s-a demarat crearea unor hibrizi de porumb care să aibă o toleranță mai bună la secetă și la arșiță, bazată în principal pe o mai eficientă utilizare a apei din sol.

„Probabil că toți cei prezenți în această seară aici suntem pasionați de porumb. Dar poți fi pasionat un an, doi, trei. Apoi vine însă momentul adevărului, atunci când acolo, în câmp, la recoltare, citești ce arată cântarul. Și trebuie să ai și atunci, dacă nu o satisfacție, cel puțin o mulțumire ca să poți continua!“, a spus directoarea de marketing a companiei. „Ei bine, tocmai ca acest lucru să se întâmple au fost creați hibrizii Artesian“, a mai arătat domnia sa.

Hibrizi adaptați condițiilor specifice

Consecvenți principiului lor, de a oferi fiecărui fermier soluții adaptate, cei de la Syngenta propun agricultorilor români doi hibrizi din această gamă, Artesian. Este vorba despre Chorintos și Orpheus. Cei doi hibrizi au fost testați în condițiile existente în România și, în cadrul programelor de încercări, atât în medii controlate, cât și în câmp, și-au dovedit din plin calitățile.

Ceea ce au dorit cercetătorii să obțină s-a materializat. Cea mai de preț caracteristică a celor doi hibrizi o reprezintă proprietatea lor de a da rezultate deosebite în condiții prielnice, dar și de a asigura producții stabile în condiții de secetă și arșiță. Cu alte cuvinte, chiar și în anii proști cei doi hibrizi pot da producții mulțumitoare.

La aceste rezultate conduc mai mulți factori. Unul dintre ei îl constituie sistemul radicular foarte bine dezvoltat. Prin intermediul acestuia, apa și substanțele nutritive din sol pot fi absorbite mai eficient. Apoi, ambii hibrizi sunt destinați a fi semănați devreme, aparținând grupei FAO 300, respectiv 340. Sunt caracterizați de vigoare la răsărire și de înflorire timpurie. Viteza mare de pierdere a apei din bob conduce și la posibilitatea de a recolta devreme. În plus, această calitate reprezintă și un câștig economic deoarece implică eli­minarea costurilor pentru uscarea recoltei.

O altă caracteristică interesantă a celor doi hibrizi este faptul că incidența atacurilor de Ostrinia Nubilalis și Helicoverba este foarte redusă. „Desigur, nu se poate vorbi despre toleranța unor cereale la atacurile unor astfel de dăunători. Totuși, noi am constatat în timpul testărilor că la acești doi hibrizi infestarea cu cei doi dăunători a fost ocazională. Deci, practic, putem vorbi de un anume tip de toleranță“, a subliniat dl Ionuț Nae, reprezentant al Syngenta România.

Chorintos și Orpheus, viitori campioni ai porumbului românesc?

Concret, hibridul Chorintos aparține grupei FAO 300. Are o perioadă de vegetație de 110-120 de zile. Este un tip de porumb înalt. Cu toate acestea, are o bună toleranță la cădere și la frângere. Știuletele are 16-18 rânduri de boabe, pe fiecare dintre ele găsindu-se 35-40 de boabe.

„Celor care vor semăna acest tip de porumb le promit că vor fi primii care vor intra la recoltat“, a declarat Ionuț Nae fermierilor prezenți la lansarea oficială.

În anul 2017, în condițiile tehnologiilor de fermă, producțiile obținute au fost între 15,3 tone boabe/ha, în condițiile agroclimatice bune din județul Satu Mare, și de 8-9 tone/ha, în condițiile vitrege, de secetă și arșiță, din județele Tulcea și Constanța.

Orpheus are cel mai bine dezvoltat sistem radicular din portofoliul Syngenta. Este un hibrid aflat la granița dintre porumbul timpuriu și semitimpuriu, aparținând grupei FAO 340. Perioada sa de vegetație este de 120-130 de zile. Are între 16 și 18 rânduri de boabe pe știulete, fiecare cu câte 35-40 de boabe.

Se pretează atât la o tehnologie intensivă, cât și la una medie. Norma de semănat recomandată de specialiști este de 60.000-67.000 boabe/ha în câmp neirigat și de 70.000-80.000 boabe/ha în cazul suprafețelor irigate.

În 2017, pe loturile de testare, Orpheus a dat recolte de cca 15 tone/ha, cu o umiditate de 13%, în condițiile excelente din județele Ialomița și Călărași și în zonele afectate de secetă și arșiță, de 8-9 tone/ha.

„Să nu uităm că, în condiții de secetă și arșiță, o producție de 7-8 tone/ha poate fi considerată, dacă nu satisfăcătoare, destul de mulțumitoare!“, și-a încheiat prezentarea Ionuț Nae, reprezen­tantul Syngenta.

Alexandru GRIGORIEV

Agenția Națională de Meteorologie prognozează că lunile iulie și august vor fi deosebit de secetoase și cu arșiță puternică.

În atenția agricultorilor trebuie să stea, cu precădere, culturile de porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahăr ș.a. care își desfășoară ciclul de vegetație, cu etapele importante de înflorire-fructificare, chiar în această perioadă.

Perioada de toamnă-iarnă 2016-2017 și primăvara aceasta au fost relativ bogate în precipitații în majoritatea zonelor agricole. Depinde de modul cum a fost pregătit solul, dacă a avut suficientă permeabilitate pentru a înmagazina cât mai multă apă și de măsurile luate pentru a limita la minimum pierderile.

În această etapă, importantă este lucrarea de prășit. Ea trebuie efectuată cu cultivatorul echipat cu cuțite care au tăișul plat și execută tăierea buruienilor pe dedesubt, cât mai aproape de suprafața solului, fără să-l rănească, pentru a evita pierderile de apă prin evaporare. Buruienile tăiate rămân la suprafața solului, îndeplinind rolul de mulci care protejează solul și împiedică pierderea apei prin evaporare. În acest fel lucrarea de prășit îndeplinește și rolul de distrugere a buruienilor, care consumă de 2-4 ori mai multă apă decât plantele de cultură, dar și rolul de a crea un strat izolator, fără capilare la suprafața solului, împiedicând ridicarea apei.

Prin experiențe riguroase s-a demonstrat că, de exemplu, parcela de porumb prășită în mai a pierdut 1,8 mm/zi apă, iar cea neprășită 4,9 mm/zi.

Se vor efectua mai multe prașile, chiar dacă nu sunt buruieni, deoarece creează acel mulci natural la suprafața solului și astupă crăpăturile prin care pierderile de apă sunt cu 15-18% mai mari și de la mai mare adâncime.

Important este ca prin prașile să nu se răscolească și să nu se deniveleze solul. Se va avea în vedere că pierderile de apă nu au loc numai prin consumul de către buruieni și prin evaporare la suprafața solului, ci există și un consum productiv de apă prin procesul de transpirație a plantelor. Se poate interveni însă și în reducerea acestui consum de apă.

Astfel, printr-o fertilizare echilibrată se realizează o concentrație a soluției solului și în plante poate ajunge cantitatea necesară de elemente nutritive într-un volum mai mic de apă. Așa, de exemplu, consumul specific la grâul fertilizat este 349, iar la cel nefertilizat 928.

De asemenea, fertilizarea foliară stimulează o mai intensă activitate a sistemului radicular pentru a valorifica superior apa existentă în sol.

În ultimul timp se menționează un îngrășământ foliar SUN GUARD care, se spune, reduce cu 35% procesul de evapotranspirație.

De asemenea, prin măsurile de combatere a bolilor și dăunătorilor se contribuie la evitarea stresului general la care sunt supuse plantele în aceste condiții de secetă, iar în părțile atacate pierderile de apă prin transpirație sunt mult mai mari. Cine a avut inspirația ca la semănat să folosească soiuri (hibrizi) cu perioada de vegetație mai scurtă și mai rezistente la stresul hidric se descurcă și mai bine.

Este important ca, în condițiile cu deficit de apă în sol, să se regleze și densitatea plantelor. Dar cel mai important este ca lanul să fie compact, fără goluri. Într-un asemenea lan de porumb, de exemplu, se menține o umiditate atmosferică mai ridicată care determină atât reducerea transpirației plantelor cât și diminuarea pierderilor de apă prin evaporare la suprafața solului.

În ceea ce privește lipsa de goluri în lan și o densitate mai mare și uniformă a rezultat că parcela de porumb cu 70.000 plante/ha a pierdut 82 mm de apă, iar parcela cu 40.000 plante/ha a pierdut 114 mm de apă întrucât în lanul aerisit circulă mai ușor curenții de aer care antrenează apa.

Nu trebuie pierdute din vedere nici precipitațiile care mai cad în această perioadă, urmărindu-se captarea ultimei picături de apă.

S-a constatat că pe solul bine structurat, din precipitațiile căzute se pierd 1,5% și se infiltrează 85%, pe când pe solul fără structură se infiltrează 30-40%, iar restul se pierd.

De asemenea, se pierd 31-38% din precipitații pe solul lucrat și peste 80% în solul nelucrat.

În scopul unei mai bune acumulări și consumări a apei în sol s-a creat o substanță Solid Rain (ploaie solidă), un polimer care absoarbe de 500 ori mai multă apă decât volumul său. Această substanță se încorporează în sol la nivelul sistemului radicular al plantelor. În contact cu apa se transformă în gel care poate păstra 95-99% din excesul de apă din precipitații.

Ținându-se seama de toate aceste elemente, printr-o tehnologie de cultură adecvată, se pot obține recolte satisfăcătoare și în condiții de secetă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 14-15

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a spus, la o emisiune a TVR 1, că seceta pedologică, dublată de cea atmosferică, de-abia de aici înainte creează adevăratele probleme la floarea-soarelui, porumb şi cartof, refuzând însă, graţie unei înţelegeri cu asociaţiile de producători, să avanseze cifre, pentru a nu influenţa piaţa. Oficialul a declarat că la culturile de toamnă (grâu, orz, rapiţă), exceptând câteva suprafeţe din Moldova, recolta a fost salvată, fără diferenţe foarte mari de recoltă în comparaţie cu anul trecut. De partea cealaltă, fermierii, acolo unde se adună paguba, poate şi pentru faptul că nu s-au făcut paşi semnificativi pentru irigarea suprafeţelor agricole, au anunţat culturi calamitate între 50 şi 100%, pe cel puţin 300.000 ha. În schimb, unii dintre specialiştii Autorităţii Naţionale de Meteorologie au anunţat că luna iulie a fost printre cele mai călduroase din 1961 încoace, iar toate mediile lunare maxime s-au înregistrat după anul 2000 (2007, 2011, 2012 şi 2015).

Ar mai fi de precizat că, la ora la care scriem (jumătatea lunii august), în teritoriu nu erau foarte clare procedurile de constatare a calamităţilor: o versiune vorbeşte despre comisii constituite pe lângă inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, din care vor face parte şi specialişti ai direcţiilor agricole judeţene, care vor merge din localitate în localitate; o alta spune că fermierii notifică primăriile, comitetele pentru situaţii de urgenţă locale, merg la faţa locului să evalueze pagubele, întocmesc apoi o adresă oficială cu situaţia din comună şi o trimit la prefecturi şi direcţiile agricole judeţene. De aici încolo, unele prefecturi vor să verifice prin sondaj dacă evaluările sunt corecte, altele vor ca o comisie judeţeană să meargă iar din fermier în fermier, ca să fie sigure că nimeni nu profită de situaţia pentru a primi apoi nemeritat ajutoare.

Aşadar, o centralizare a pagubelor la nivel de judeţ ori naţional nu există în clipa de faţă; comentariile se fac pe bază de aproximări. Până atunci însă să vedem ce spun fermierii despre această vară foarte, foarte secetoasă.

Agrifarm SRL Dolj (3.500 ha, din care porumb – 300 ha, floarea-soarelui – 600 ha), ing. Nicolae Antonovici: „În zona noastră – Radovan, Întorsura şi Cioroiaşi – n-ar fi apărut probleme dacă nu s-ar fi instalat arşiţa. Temperatura atmosferică foarte ridicată din ultimele trei săptămâni a ars, ca să mă exprim în termeni pe care să-i înţeleagă şi nespecialiştii, culturile, astfel că ştiuletele a rămas mic, iar boabele, câte sunt, se coc forţat. Estimez pierderi de 50%. La floarea-soarelui minusul de producţie este cam la 30%.“ Cât despre irigaţii, în lipsa unor decizii la nivel zonal, societatea îşi va realiza propriul sistem, cel puţin aşa au administratorii în plan; rămâne de văzut şi dacă, din cele 435,2 milioane de euro, fonduri europene pentru amenajări de irigaţii, în perioada 2014-2020 vor ajunge suficienţi bani şi-n această zonă a ţării.

Arad, ing. Ioan Andru, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli Aragra 2008: „În Arad nu sunt lovite de secetă zonele unde pânza de apă freatică este la suprafaţă, respectiv câmpurile situate la graniţă cu Ungaria, apoi Nădlac, Curtici; porumbul s-ar putea să mai reziste în aceste perimetre. În general însă cam 80% din suprafaţa agricolă a judeţului este afectată în procent de 30-50%. Sunt zone unde din luna mai n-a mai plouat aproape deloc. Vorbind despre porumb şi fără să ne referim la extreme, sunt pierderi de 30-50%, iar acolo unde s-a semănat mai târziu ori nu s-a aplicat vârful tehnologiei paguba poate să meargă până într-acolo încât nu mai rentează să faci cheltuieli cu recoltarea. Chiar la noi în asociaţie ştiu cazuri de fermieri care introduc porumbul pentru furaje masă verde. La floarea-soarelui apreciez pierderi de 30%. Dacă producţia medie ar fi de 3.000 kg/ha, cine face 2.000-2.500 kg/ha în acest an deja e bine.“

Bacău, ing. Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli: „Vorbind despre întreg judeţul, mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate cu porumb şi floarea-soarelui sunt calamitate. La floarea-soarelui – iar ca an de referinţă luăm 2013, nu 2014, care a fost foarte bun, cum rar se întâmplă – sunt pierderi de 30%, iar la porumb... nici nu ştim ce recoltăm! Dacă obţinem 2-3 t/ha, şi mă refer la exploataţiile care folosesc tehnologie şi au făcut cheltuieli de producţie serioase, e bine. Cred că gradul de afectare este 65-70%, ca să numai vorbim despre pierderile de sută la sută, fiindcă sunt şi acelea. La noi n-au fost decât ploi de 10 litri/mp, acolo unde au mai căzut precipitaţii, şi nu au avut cum să compenseze deficitul de apă. Dar chiar şi unde a mai plouat nu cred să se realizeze 4-5 tone porumb boabe/ha.“

Preşedintele Ciobanu este contrariat de faptul că nimeni nu vrea să asculte, autorităţi în legătură cu asiguratorii, deşi în zonă este instalată cam din 2012 seceta pedologică, iar deficitul de apă este sever. „Chiar dacă a plouat, precipitaţiile au fost rapide şi de scurtă durată şi toată apa a plecat pe şanţuri. În stratul 0-40 cm să zicem că există umiditate după un interval ploios, dar până la 100 cm, stratul care ne ţine cultura în viaţă, n-a mai fost refăcută rezerva de apă. Acest lucru ne îngrijorează şi pentru anul agricol următor.“ Cât despre irigaţii, fermierul din Bacău spune că, în privinţa realizării infrastructurii primare, acesta este un subiect de campanie. Ing. Ciobanu nu este foarte optimist nici în legătură cu proiectele individuale pentru irigaţii, în sensul în care ghidul pune uneori condiţii pe care mulţi fermieri nici nu visează să le îndeplinească.

Vaslui, ing. Ioan Nechifor, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli: „Dacă la grâu, cu puţine excepţii din centrul judeţului, unde situaţia a fost rea, şi la cerealele de toamnă am ieşit fără prea multe avarii, la porumb şi floarea-soarelui producţia va fi sub 50% faţă de ceea ce fermierii îşi planificaseră. Estimez că în jur de 60-70% din suprafaţa cultivată cu cereale de primăvară este afectată de seceta pedologică şi atmosferică, cele mai multe terenuri fiind concentrate în jumătatea de est şi de centru, unde a plouat foarte rar şi puţin. Sunt fermieri unde gradul de afectare este de 100%. Cred că la floare recolta va fi diminuată la 1.000-1.500 kg/ha, iar la porumb, în loc de 8-10 tone boabe/ha, în cel mai fericit caz ajungem la 3-5 tone la hectar.“ Din punct de vedere economic, cel puţin în ferma ing. Nechifor producţia mai bună de la cerealele păioase nu poate compensa pierderile de la floare şi porumb.

Ialomiţa, ing. Marian Nedu, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice: „Exceptând estul judeţului, unde sunt probleme mai mari, în restul Ialomiţei să ştiţi că porumbul a cam scăpat de efectele secetei. Diminuările de producţie vor veni de la şiştăvirea boabelor şi de la faptul că ştiuletele nu se va dezvolta în totalitate aşa cum ar face-o în condiţii optime de umiditate şi temperatură. Acestea nu vor fi însă mai mari de 15%. La floarea-soarelui planta s-a dezvoltat până acum foarte bine. Mai mult de 5% nu estimez să fie pierderi.“

Maria Bogdan