Gheorghe Căunei, directorul general al Administrației Sistemului Național Antigrindină și pentru Creșterea Precipitațiilor, a prezentat recent, în Insula Mare a Brăilei, cele mai noi progrese pe care România le-a făcut în domeniul inovației agrometeorologice. Domnia sa a bifat câteva aspecte foarte importante pentru fermieri, respectiv a demontat teoria potrivit căreia rachetele antigrindină sunt vinovate de apariția secetei, a prezentat proiectele instituției pe care o conduce și a făcut referire la datele estimative când vor avea loc lansări oficiale ale noilor tehnologii.

Până în 2026, cca 5 milioane de hectare de teren vor fi protejate cu rachete antigrindină

Tehnologia de creștere a precipitațiilor a fost implementată în colaborare cu aviația, iar primul proiect de mică amploare a fost implementat în Bărăgan în anul 2021. În același an acesta a fost extins către toate cele trei regiuni ale țării, Muntenia, Moldova și Bărăgan, în special Tulcea, unde s-a obținut în vara anului 2022 un plus de peste 25 de litri/mp.

În lege, spune Gheorghe Căunei, este prevăzută achiziționarea a opt avioane pentru România. În acest sens a depus un proiect la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru care speră să obțină finanțare.

„Pentru prima dată, în anul 2022 au fost puse în funcție instalațiile de lansare cu baloane cu heliu pentru creșterea precipitațiilor, tehnologie digitalizată adusă din Franța. Au funcționat cu mare succes și am obținut între 5 și 20 de litri de apă/mp ca flux de precipitații. În plus, strategia noastră prevede să implementăm șapte unități de combatere a căderilor de grindină. În momentul de față funcționează parțial șase unități, cu 99 de puncte de lansare, și acoperă 2,5 milioane de hectare.“

Președintele Administrației Sistemului Național Antigrindină spune că și-a propus cu această strategie de folosire a rachetelor antigrindină să protejeze până la 5 milioane de hectare. Până în 2026 vor fi implementate încă 85 de puncte de lansare noi a rachetelor antigrindină.

„România are cca 10 milioane de hectare teren agricol. Practic, 5 milioane de hectare vor fi protejate cu sistemele antigrindină, iar celelalte 5 milioane de hectare vor fi protejate de cele 8 avioane pe care dorim să le achiziționăm; cu generatoare terestre. Intenționăm să implementăm 300 de generatoare terestre și le avem deja prinse în proiectul cu finanțare europeană. Vrem ca, până la finalul programului, să implementăm 150 de instalații de lansare cu heliu.“

Lacurile de acumulare ar trebui să fie folosite pentru a asigura o rezervă de apă

Pentru creșterea nivelului de precipitații în 2022 a fost folosită și metoda rachetelor, iar anul acesta există intenția definitivării rachetelor care să fie folosite doar pentru creșterea precipitațiilor.

„Din păcate, atunci când nu există nori pe cer nu putem crea precipitații, dar avem prevăzută implementarea în strategia noastră a acelei rezerve de apă. Mai exact, primăvara, iarna, toamna, când există masă noroasă, aceasta trebuie adusă la sol și umplute lacurile de acumulare cu cantitatea suficientă de apă care să fie folosită în perioada de secetă. Există aceste lacuri de acumulare care, aduse la capacitatea maximă, sunt foarte utile. De altfel, de asta au și fost gândite, ca să avem apă pentru agricultură.“

În ceea ce privește protecția antigrindină, Gheorghe Căunei spune că rachetele antigrindină se lansează doar către norii cu dezvoltare spre verticală, respectiv cei numiți cumulonimbus. Aceștia sunt cei care generează grindina.

„Noi prevenim formarea grindinei. Introducem substanța glaciogenă în nor, respectiv iodură de argint, acel aerosol care creează centre de condensare și molecule, modificând structura norului. Atunci acea masă de apă vine la pământ cu centre de condensare, se topește și se transformă în apă. Dacă nu am interveni pe aceeași suprafață, ar veni gheață, adică grindină maturată care ar produce pagube. Este foarte important să înțelegem că nu aducem toată cantitatea de nor la pământ, ci o mică parte din nor. Norul, cantitatea imensă de apă, este vorba despre kilotone, își continuă mișcarea rotogeratorie. Nu luăm apa nimănui, ci dimpotrivă, producem uniformizare.“

„Fermierii pot achiziționa generatoare terestre cu finanțare europeană prin Administrația Sistemului Național Antigrindină. Noi le furnizăm toate informațiile necesare în acest sens și le acordăm și avizul de includere în sistem.“

„Noi am făcut studii în acest sens și am văzut că precipitațiile cresc cu 20% în zona în care au fost lansate rachetele. Nicidecum nu produc secetă. Noi, prin însămânțarea norilor, nu facem altceva decât să transformăm gheața în apă. Noi nu acționăm în toată România, ci doar într-o mică parte. Totuși, seceta apare în regiuni unde noi nu acționăm. Seceta este deci un fenomen care se întâmplă la nivel global și care nu are legătură cu rachetele antigrindină. Totul pleacă de la schimbările climatice.“

„Ne-am axat în prima parte a proiectelor noastre, lansate începând cu anul 2000, pe combaterea căderilor de grindină. În ultimii ani am văzut că există un deficit mare de apă, așa că am început de anul trecut să implementăm tehnologii care să crească precipitațiile.“

Ion BANU, Laura ZMARANDA

În ședința de Guvern din 12 aprilie 2023, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIII-a etape anuale de implementare a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare de 27 de milioane lei credite bugetare și 86,65 milioane lei credite de angajament.

Pentru dezvoltarea Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei Centre Zonale de Coordonare - din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate anul acesta vor finanța realizarea de studii de fezabilitate pentru înființarea a două unități de creștere a precipitațiilor - una în Muntenia și una în Moldova, precum și pentru înființarea a două noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Cluj și Sălaj-Bistrița. Totodată, va începe realizarea de noi Puncte de lansare a rachetelor antigrindină în cadrul Grupurilor de Combatere Vânju Mare, Dăbuleni, Olt, Giurgiu, Dâmbovița-Argeș, Matca, Suceava-Botoșani și Maramureș.

De asemenea, anul acesta vor fi realizate activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor precum și pentru  utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv aviație, generatoare terestre și baloane cu heliu, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase.   

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive, protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2004. De la an la an, prin extinderea Sistemului au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Harta investițiilor în dezvoltarea SNACP: cu albastru sunt evidențiate punctele de lansare operaționale în sezonul 2023 de combatere a căderilor de grindină, iar cu roșu este marcat amplasamentul noilor puncte de lansare ce urmează a fi realizate începând de anul acesta.

Guvernul a aprobat, la sfârşitul lunii martie, obiectivele celei de-a XXII-a etape anuale a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor în perioada 2010-2024, precum şi fondurile necesare pentru îndeplinirea lor. Cu suma alocată în acest an, de 75,4 milioane lei, se vor finanţa finalizarea, dotarea şi punerea în funcţiune a 12 noi puncte de lansare (în județele Timiş şi Alba), înfiinţarea a 7 noi grupuri de combatere cu 77 de puncte de lansare (în Suceava – Botoşani, Matca – Galaţi, Giurgiu, Olt, Dăbuleni – Dolj, Dâmboviţa – Argeş şi Maramureş), studiile de fezabilitate pentru înfiinţarea a două unităţi de creştere a precipitaţiilor (în Muntenia şi Moldova), achiziţia unui radar dedicat şi alte activităţi şi programe experimentale de cercetare-dezvoltare de noi tehnologii de intervenţii active în atmosferă.

În urma demersurilor iniţiate de Instituţia Prefectului – judeţul Suceava şi Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava, în cadrul Centrului Zonal de Coordonare Moldova vor fi realizate „studii, proiecte tehnice, execuţie lucrări, achiziţie echipamente şi dotări pentru înfiinţarea Grupului de combatere a căderilor de grindină Suceava – Botoşani, cu 18 puncte de lansare”, după cum a informat Prefectura Suceava.

Potrivit sursei citate, această investiţie va conduce la diminuarea vulnerabilităţii producţiei agricole şi a comunităţilor rurale faţă de fenomenele meteorologice periculoase, fiind o măsură de susţinere a producţiei de fructe, legume şi cereale şi de reducere a vulnerabilităţilor agriculturii meteo-dependente.

Racheta antigrindină este o rachetă nedirijată, cu un calibru de 82,5 mm, lungime de 1,4 m, care transportă o încărcătură utilă de 660 grame material activ pe bază de iodură de argint și îl dispersează de-a lungul traiectoriei la o altitudine de 2,5-6,5 km, timp de 40-45 de secunde. Scopul activității de combatere a grindinei este acela de a reduce semnificativ dimensiunea finală a grindinei care cade la sol, iar dacă este posibil o transformă în totalitate în picături de ploaie.

În 2021, grindina a distrus peste 100 de ha de livezi

După ce grindina căzută în timpul unei furtuni anul trecut, la sfârşitul lunii august, i-a afectat grav pe pomicultorii din Rădăşeni, Fălticeni, Cornu Luncii şi Buneşti, conducerea Direcţiei Agricole Suceava a solicitat din nou extinderea sistemului naţional antigrindină în judeţele Suceava şi Botoşani. Grindina de anul trecut a distrus producţia de mere în bazinul pomicol Fălticeni – Rădășeni în proporţii cuprinse între 80% şi 100%.

„Vorbim de aproximativ 100 de hectare, 50 de hectare pe raza comunei Rădăşeni şi 50 de hectare în zona municipiului Fălticeni. Cel puţin 50 de hectare au fost distruse în proporţie de 100%, fiind afectată atât producţia din anul 2021, cât şi o parte din producţia anului viitor, prin distrugerea mugurilor de rod. Prin afectarea ramurilor se asigură porţile de intrare pentru boli şi dăunători, fapt pentru care pomicultorii au fost nevoiţi să intervină cu tratamente specifice menite să reducă efectele negative. Afectarea masei foliare determină, de asemenea, acumularea de rezerve reduse, motiv pentru care pomii vor fi şi mai sensibili şi mai expuşi la intemperiile din anotimpul rece. Unde bate gheaţa şansele de a avea producţie în livezi sunt minime“, a precizat Elena Gogu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava, în 2021, după ce grindina puternică a pus la pământ cea mai mare parte din mere, iar cele rămase în copaci au fost compromise.

Peste 2,3 mil. ha protejate în 2022

Conform informaţiilor publicate de Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP), în sezonul de combatere a căderilor de grindină de anul trecut (perioada 15 aprilie - 15 octombrie 2021), cele cinci unităţi de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) din cadrul SNACP au protejat o suprafață de cca 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), amplasate în judeţul Prahova, care au asigurat, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman şi Olt; în judeţul Iași, care a asigurat, cu 12 PL, protecția culturilor agricole din județele Iaşi şi Vaslui; din Vrancea s-a asigurat, cu 10 PL, protecția culturilor agricole în județele Vrancea şi Galați; UCCG Oltenia a asigurat, cu 17 PL, protecţia culturilor agricole din judeţele Olt, Dolj, Vâlcea şi Mehedinţi; UCCG Timiş a asigurat, cu 4 PL, protecţia culturilor agricole din judeţul Timiş.

În ultimii ani, suprafaţa protejată a crescut constant, de peste zece ori, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 mil ha în anul 2021, cu perspectiva de a depăşi 2,3 mil ha în sezonul 2022. Sistemul naţional antigrindină a devenit funcţional începând cu anul 2000, ca urmare a necesităţii adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torenţiale, secetă ş.a.

Pe suprafeţele protejate de infrastructura SNACP nu s-au înregistrat pagube semnificative cauzate de căderile de grindină, deşi evoluţia din ultimii ani a intervenţiilor active în atmosferă pune în evidenţă intensificarea fenomenelor meteorologice periculoase la nivelul întregii ţări.

Silviu BUCULEI

Fermierii din Prahova pierd anual milioane de euro din cauza rachetelor antigrindină. Deși a fost conceput pentru a ajuta recoltele, sistemul antigrindină este total deficitar din acest punct de vedere, agricultorii susținând că utilizarea în forma actuală provoacă secetă, trage un semnal de alarmă Liga Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).

„Înaintea perioadei ploioase din acest an s-a tras cu rachete în norii care se formau spontan, cu încărcătură de precipitații. Este clar că nu am avut o evaluare detaliată a situației atmosferice, în prealabil. Se trage și acum cu rachete la întâmplare, de fiecare dată când se semnalează un front atomosferic cu o posibilă încărcătură de grindină. După tragere, acesta se dispersează brusc, iar ploaia nu se mai formează. Dacă în zona noastră avem astfel de situații odată la câteva zile, atunci toate ploile care se formează spontan sunt compromise. Din cauza acestui fenomen produs de sistemul antigrindină, mii de hectare de producție sunt distruse în fiecare an. Și asta pentru că toate ploile care scapă de arcul carpatic sau care sunt formate spontan sunt îndepărtate cu rachete, astfel că nu mai ajung în zona de câmpie a județului Prahova“, declară Adrian Mocanu, vicepreședintele Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).

„De ani de zile de când acest sistem este activ la noi în zonă urmărim nivelul precipitațiilor și efectele generale asupra recoltelor, iar concluziile sunt dezastruoase. În perioada în care lucram cu o tehnologie foarte simplă, cu o singură fertilizare în toamnă și una în primăvară, niciodată nu am avut producții mai mici de 5-6 tone la hectar la grâu și 10 tone la porumb. Acum, cu o tehnologie mult mai complexă, cu utilaje mult mai performante, abia facem 4-5 tone la grâu și 6-8 la porumb din cauza secetei“, explică Adrian Mocanu.

O investiție importantă...

Sistemul național antigrindină, una dintre investițiile majore ale statului, este prezentat drept cea mai bună soluție în vederea stopării fenomenelor meteorologice nefaste pentru culturi. Chiar dacă a fost anunțată de către autorități ca o măsură eficientă pentru fermieri și culturile acestora, adevăratele consecințe ale sistemului, extrem de costisitor, sunt omise de către guvernanți.

În fiecare an, dar mai accentuat în ultimele luni, fermierii trag semnale de alarmă referitoare la efectele produse de sistemul antigrindină, însă guvernanții nu vor să-i asculte. „Am semnalat această problemă către Ministerul Agriculturii și chiar am primit o promisiune de la domnul ministru Adrian Oros că se va întâlni cu noi pentru a-i expune problema, însă nici până la acest moment nu avem o discuție clară, o evaluare sau o rezolvare. Ni se pare normal ca, dacă acest sistem antigrindină a fost conceput pentru a ne ajuta, să fim totuși și noi ascultați în legătură cu efectele pe care le produce“, mai spune Adrian Mocanu.

Proteste publice împotriva sistemului antigrindină

După ce fermierii din județul Prahova au observat efectele negative pe care acest sistem le generează, au hotărât să aibă o inițiativă publică: „Suntem complet nemulțumiți de efectele tragerilor cu rachetele așa-zise antigrindină și de faptul că nu suntem ascultați. Dacă această situație continuă, suntem hotărâți să pornim proteste de anvergură. Nu mai putem tolera o situație care produce prejudicii atât de mari, indiferent de banii care au fost cheltuiți inutil pentru aceste stații“, mai adaugă Adrian Mocanu.

Principalul semnal de alarmă tras de către fermieri este reprezentat de scăderea drastică a productivității culturilor, fapt ce poate genera o adevărată criză alimentară în România în această toamnă și în anii care vor urma. Fermierii susțin că acțiunile guvernanților sunt orientate împotriva propriilor cetățeni, fiind o adevărată amenințare la adresa securității alimentare din România și solicită ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să ia de urgență măsuri în privința închiderii stațiilor de lansare a rachetelor antigrindină.

Replica oficialilor

Sistemul de rachete antigrindină este în perfectă stare de funcţionare şi este utilizat în sistem semimilitarizat, fără a se trage la întâmplare, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros la un post național de televiziune, potrivit Rompres. Iar reacţia ministrului vine la scurt timp după ce reprezentanţii Ligii Asociaţiilor de Producători Agricoli din România au susţinut că rachetele antigrindină au provocat secetă în judeţul Prahova.

„Sistemul are nişte reguli foarte simple, este un sistem semi-militarizat. Există o monitorizare atât din partea celor care operează, cât şi din partea ministerului şi a agenţiei naţionale antigrindină şi toate aceste date sunt stocate şi avem posibilitatea să analizăm după ce s-a întâmplat, cu ani în urmă, tot ceea ce se procesează, comenzile şi efectele lor, astfel încât comenzile de lansare a rachetelor să nu fie haotice şi să nu reducă precipitaţiile“, a spus ministrul. Acesta a subliniat că, în afară de judeţul Prahova, nu a mai avut astfel de reclamaţii.

„Dimpotrivă, ieri am fost în judeţul Vrancea, unde, deşi sunt 10 puncte de lansare operaţionale, fermierii au cerut încă opt puncte pentru a se proteja toată suprafaţa judeţului. La fel şi cei din zona Dăbuleni. Strategia ministerului prevede ca în anul 2024 toată suprafaţa agricolă a ţării să beneficieze de sisteme antigrindină“, a afirmat Oros. Oficialul susţine că sistemul este bun şi funcţional: „De când am venit la minister am verificat de nenumărate ori acest lucru." Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a mai spus că toţi cei care vor fi afectaţi de secetă vor primi despăgubiri. „Avem 1,2 milioane de hectare afectate de secetă. Toţi fermierii vor primi aproximativ 200 de euro pe hectar, în funcţie de cultură şi avem măsuri pentru compensarea efectelor COVID pentru celelalte sectoare din agricultură“, a mai arătat Oros.

Ion Bogdan

Deși sezonul de combatere a căderilor de grindină din acest an a început în 15 aprilie 2020, primele acțiuni au fost întreprinse pe 29 aprilie, când s-au lansat 3 rachete din punctul de lansare Cerăt, aparținând Grupului de combatere Segarcea, din cadrul Unității de combatere a căderilor de grindină (UCCG) Oltenia. Pe

30 aprilie au fost lansate alte 26 de rachete din punctele de lansare Câmpina, Tătaru, Tisău, Mehedința și Viperești, din structura Unității pilot de combatere a căderilor de grindină Prahova. „Acțiunile – afirmă oficialii de la Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) – au avut efectul scontat, comunitățile locale, culturile agricole, infrastructura și bunurile publice și private din zonele de intervenție fiind protejate față de pagubele cauzate de căderile de grindină.“ Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în sezonul 2020, SNACP va proteja o suprafață de cca 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), amplasate în felul următor:

• UPCCG Prahova care asigură, cu 22 PL, protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;
• UCCG Iași, cu 12 PL, pentru protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui;
• UCCG Vrancea, cu 10 PL, pentru județele Vrancea și Galați;
• UCCG Oltenia, care asigură, cu 17 PL, protecția culturilor agricole din județele Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți;
• UCCG Timiș, cu 4 PL, pentru județul Timiș.

Alte 15 puncte de lansare din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș sunt finalizate, urmând a intra în operare, iar 26 se află în diferite stadii de construire.

În comunicatul de presă emis de SNACP, via MADR, se mai arată: „Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor a devenit funcțional începând cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. În ultimii cinci ani, suprafața protejată a crescut constant, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 mil ha în anul 2020, urmând ca, în sezonul următor, să depășească 2,3 mil. ha.“

O singură remarcă: dacă am văzut pe viu ce efect are sistemul în combaterea grindinei, nu am remarcat niciun pic de eficiență în cazul... secetei. Adică sistemul nu stimulează precipitațiile, cum scrie în titulatura programului. Dacă ar fi făcut-o, – probabil, nu? – n-am mai fi vorbit de secetă măcar în zonele de influență a centrelor funcționale... Pe de altă parte, uneori grindina o ia înaintea omului. De exemplu, în Urlați, care beneficiază de protecție prin punctele de lansare din Prahova, pe 3 mai 2020 a căzut suficientă grindină, fiind al doilea an consecutiv când Centrul Prahova este prins pe picior greșit.

(Maria Bogdan)

Ca urmare a manifestărilor de instabilitate atmosferică accentuată înregistrate în majoritatea regiunilor țării începând cu 29 aprilie 2020, unitățile operaționale din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au desfășurat primele acțiuni de combatere a căderilor de grindină din acest an.

Astfel, în 29 aprilie, din punctul de lansare Cerăt aparținând Grupului de combatere Segarcea din cadrul Unității de combatere a căderilor de grindină (UCCG) Oltenia, au fost lansate 3 rachete antigrindină, iar în 30 aprilie, din punctele de lansare Câmpina, Tătaru, Tisău, Mehedința și Viperești din structura Unității pilot de combatere a căderilor de grindină Prahova, până la ora 14 au fost lansate 26 de rachete antigrindină, acțiunea fiind în desfășurare până la încetarea stării de alertă de fenomene meteorologice periculoase.

Acțiunile au avut efectul scontat, comunitățile locale, culturile agricole, infrastructura și bunurile publice și private din zonele de intervenție fiind protejate față de pagubele cauzate de căderile de grindină.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină din acest an a început în 15 aprilie 2020, Unitățile din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor fiind pregătite pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase prin intervenții active în atmosferă.

În sezonul 2020 de combatere a căderilor de grindină, numărul punctelor de lansare și, implicit, a suprafeței protejate față de fenomenele meteorologice periculoase a crescut semnificativ în raport cu anii anteriori.

SNACP va proteja o suprafață de cca. 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), amplasate astfel:

• UPCCG Prahova care asigură, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;
• UCCG Iași care asigură, cu 12 PL, protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui;
• UCCG Vrancea care asigură, cu 10 PL, protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;
• UCCG Oltenia care asigură, cu 17 PL, protecția culturilor agricole din județele Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți;
• UCCG Timiș care asigură, cu 4 PL, protecția culturilor agricole din județul Timiș.

Alte 15 PL din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș sunt finalizate, urmând a intra în operare, iar alte 26 PL se află în diferite stadii de construire.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

În ultimii cinci ani, suprafața protejată a crescut constant, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 mil ha în anul 2020, depășind 2,3 mil ha în sezonul următor. SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul unităților operaționale. La acest moment, protecția antigrindină și capacitățile de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea și perspectiva de dezvoltarea a sistemului.

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor a devenit funcțional începând cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă, ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Activitățile de combatere a grindinei generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp. Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii și a Programului de dezvoltare a SNACP 2010-2024. Responsabilitatea managementului Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat  finanțare pentru achiziționarea și instalarea sistemelor de plasă antigrindină în exploatații pomicole prin submăsura 4.1a din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

AFIR a încheiat contracte de finanțare cu 412 pomicultori în valoare de 204 milioane de euro prin submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”.

Dintre aceștia, 85 au prevăzut prin proiect achiziționarea de plase antigrindină. Valoarea totală a acestor proiecte este de aproximativ 11 milioane de euro, iar suprafața culturilor protejate prin instalarea acestor sisteme antigrindină este de 383 de hectare.

„Rezultatul schimbărilor climatice, dar și cererea pe piața românească  a produselor de calitate la prețuri accesibile, au creat necesitatea utilizării tehnologiilor de ultimă generație și în sectorul pomicol. Printre acestea pot fi incluse și plasele antigrindină utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile. Astfel, prin PNDR 2020, au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploatațiilor pomicole, menite să protejeze livezile și culturile de arbuști. Dacă finanțarea sectorului pomicol a demarat mai greu la începutul Programului, începând cu sesiunile din 2018 lucrurile s-au îmbunătățit mult în acest sector ca urmare a simplificărilor procedurale și administrative pe care le-am implementat la nivelul Agenției. Ultimul Raport de selecție intermediar evidențiază această creștere a numărului de proiecte depuse, dar mai ales a calității acestora prin punctajele foarte mari obținute. Anvelopa financiară alocată pentru investiții în exploatații pomicole a fost consumată în totalitate. Pentru acest sector vom deschide  o nouă sesiune pentru procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în a doua jumătate a acestui an”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

În plus față de proiectele contractate deja, AFIR a primit în sesiunea anuală 2019, în cele două etape lunare (februarie și martie), 81 de solicitări de finanțare pentru proiecte de investiții în exploatații pomicole ce includ plase antigrindină, în valoare totală de 7,72 milioane de euro. Aceste solicitări sunt în etapa de evaluare și selecție în vederea finanțării. În cazul în care vor fi finanțate, suprafața exploatațiilor pomicole care va fi protejată prin finanțarea acestor proiecte este de 378 de hectare. Cele mai multe cereri de finanțare care prevăd și achiziționarea de plase antigrindină, peste 40, au fost depuse în regiunea Nord-Vest și au o valoare de peste 3,5 milioane de euro.

Sursa: afir.info

Ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrată în ziua de 24 aprilie în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) Moldova 1 Iași și Moldova 2 Vrancea, prin punctele de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), au fost realizate activități de combatere a căderilor de grindină.

Astfel, Punctele de lansare (PL) din cadrul UCCG Iași au intervenit, în data de 24 aprilie, în intervalul orar 16:50 – 19:12, cu 42 rachete antigrindină (RAG), pentru combaterea căderilor de grindină din zonele Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora, Coarnele Caprei, Codăești și Averești.

Formațiuni noroase convective s-au manifestat și în zona de sud a Moldovei, astfel că, în aceeași zi, în intervalul 16:24-17:01, PL din cadrul UCCG Vrancea au utilizat alte 6 RAG pentru combaterea căderilor de grindină din zonele Varnița, Bolotești și Beciu.

Acestea sunt primele acțiuni de intervenții active în atmosferă din sezonul 2018 de combatere a căderilor de grindină, care a început la 15 aprilie. Data apariției fenomenelor meteorologice periculoase, înregistrate în 24 aprilie în această zonă, este mult mai avansată față de perioada similară din sezonul 2017, când primele acțiuni de combatere au avut loc în 7 mai, în județul Prahova, cu un consum total de 7 rachete antigrindină lansate din 3 puncte de lansare. De asemenea, și intensitatea fenomenelor de la Iași a fost peste medie, fiind specifică furtunilor cu grindină din lunile iunie-iulie, cu consum mare de rachete antigrindină pentru fiecare intervenție.

După cum se poate observa și din imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depășind, pe alocuri, 5 cm în diametru. Toate acțiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă au avut efectul  scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube.

În România, implementarea Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a început cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă, ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă este realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a instituției responsabile și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Managementul Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Foto cu imagini radar relevante, pre și post intervenție.

Sursa: madr.ro

Ca urmare a instabilității atmosferice deosebit de severe, înregistrată în zilele de 06 și 07 august în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din Moldova și a punctelor de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), pe raza județului Vrancea au fost realizate acțiuni de combatere a căderilor de grindină la UCCG Moldova 2 Vrancea, din punctele de lansare Bolotești, Bizighești, Poiana, Panciu, Varnița și Anghelești, unde au fost lansate 35 rachete antigrindină (RAG).

Începând cu seara zilei de 6 august, instabilitatea atmosferică s-a accentuat în zona de nord a României. Primele celule convective asupra cărora s-a intervenit au pătruns în zona de intervenție în data de 6 august, la ora 18:34, în zona de protecție a Punctului de Lansare Poiana, acolo unde greloanele de grindină erau de aproximativ 2 cm. În intervalul 18:34 și 19:06 s-a intervenit asupra celulor convective care prezentau potențial de grindină cu 19 rachete antigrindină, evitându-se căderile de grindină care ar fi produs pagube asupra culturilor agricole cu înaltă valoare economică. De asemenea, în aceeași seară, a avut loc și o intervenție activă în atmosferă la UPPCG Prahova unde au fost lansate 2 rachete antigrindină din Punctele de Lansare Ceptura și Vărbilău, care au evitat producerea unor pagube cauzate de căderile de grindină.

Instabilitatea atmosferică din zona Moldovei s-a accentuat și în dupa amiaza zilei de 7 august când în intervalul 17:04 și 18:35 au fost lansate un număr de 16 rachete antigrindină din Punctele de lansare Panciu, Bolotești, Varnița, Poiana și Bizighești, aparținând UCCG Moldova 2 Vrancea, pentru combaterea greloanelor de grindină cu dimensiuni de peste 4 cm diametru.

De la început până în prezent, în sezonul de combatere a grindinei 2017, au avut loc peste 54 acțiuni de intervenții active în atmosferă (din care 25 în cadrul UPCCG Prahova, 21 la UCCG Moldova 2 Vrancea și 8 acțiuni la UCCG Moldova 1 Iași), în care au fost utilizate 758 rachete antigrindină.

Acțiunile de combatere a căderilor de grindină au avut efectul scontat, asigurându-se protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Imagine radar de alerta. Se observa efectul combaterii grindinei severe, cu dimensiuni de peste 3 cm, în formațiunile noroase din zona Panciu-Vrancea în 06 august 2017.

Imagine radar din timpul IAA. Se observa efectul acestora, respectiv diminuarea dimensiunii greloanelor până la aprox 1,9 cm

Imagine radar de alerta. Se observa efectul combaterii grindinei severe, cu dimensiuni de peste 4 cm, în formațiunile noroase din zona Panciu-Vrancea în 07 august 2017.

Imagine radar din timpul IAA. Se observa efectul acestora, respectiv diminuarea dimensiunii greloanelor până la aprox 1,27 cm

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București a implementat anul acesta un proiect de cercetare cu privire la influența pe care o are culoarea plasei antigrindină asupra proceselor de creștere și fructificare a pomilor. Pe plan mondial există deja cercetări în acest sens, dar acestea sunt realizate în contexte climatice diferite de cele din țara noastră, de aceea a fost necesară începerea unor astfel de studii și în România, inițial în plantația de la USAMV București, pentru ca mai apoi cercetarea să fie extinsă și în țară. Potrivit prorectorului USAMV, Florin Stănică, experimentele se vor axa inițial pe efectul plaselor colorate asupra piersicului, o specie despre care spune că trebuie reconsiderată. Experimentele se desfășoară într-un poligon cu mai multe soiuri noi, străine sau locale, altoite pe diferiți portaltoi. Deși deocamdată, nu se poate trage o concluzie științifică cercetările preliminare sugerează că fiecare culoare are un efect diferit asupra fotosintezei, absorbției apei și a altor procese fiziologice. Practic, pomii se comportă diferit sub plase de culoare diferită. În plantația experimentală de la USAMV București au fost montate plase antigrindină albe, galbene, roșii și albastre.

4 culori diferite, 4 efecte diferite

Deși în România cercetarea privind influența culorilor plasei antigrindă sunt abia la început, oamenii de știință din Italia au oferit câteva date cu privire la această temă. Astfel s-a stabilit că plasele antigrindină galbene influențează dimensiunea fructelor. Practic, plasa antigrindină galbenă determină un spor de creștere a fructelor cu 20-30%. În consecință, spune dl Florin Stănică, acest tip de plasă ar putea fi folosit la soiurile cu producție bună, fotosinteză corespunzătoare, dar ale căror fructe rămân destul de mici.

Plasele de culoare albastră au ca efect reducerea creșterilor și a vigorii pomilor. „Este un lucru extraordinar pentru că, atunci când avem un pom foarte viguros sau o combinație soi-portaltoi de vigoare mare, în loc să facem tăieri costisitoare putem economisi mult prin simpla așezare a plasei albastre. Astfel, volumul de creșteri vegetative într-un an este mai redus în favoarea ramurilor de rod care interesează pentru anul următor.“

Plasele antigrindină de culoare închisă – negre, albastre, gri și verzi – au un efect de ușoară umbrire și de reducere a intensității luminii cu până la 24%. Acestea reduc radiația infraroșie care determină încălzirea excesivă a pomilor și a radiației ultraviolete. Acestea pot fi folosite în partea de sud și sud-est a țării unde, în zilele de vară cu luminozitate și cu tempe­raturi foarte ridicate, apar pe fructe așa-numitele arsuri solare. Aceste pete apar ca urmare a creșterii foarte mari a temperaturii pulpei, fapt ce determină degradarea acesteia.

Un alt tip este plasa perlă (alb-sidefiu). Aceasta are rolul de a realiza lumină difuză care se răspândește mai ușor în coroana pomilor, este receptată cu ușurință de frunze și este eliminată radiația reflectantă. Cu o astfel de plasă producția este mult mai ridicată. „Plasa de tip perlă poate fi livrată din fabrică într-o compoziție specială, cu o densitate mai mare pe direcția rândului. În acest fel se realizează trei lucruri, respectiv protecția antigrindină și o bună difuzie a luminii, dar și protecția împotriva ploii. La cireș, spre exemplu, acest lucru este esențial. De ani de zile ne chinuim să introducem în România folii sau țesături de polietilenă pe care să le folosim la cireș pentru a evita crăparea fructelor cauzată de excesul de apă. Însă aceste materiale sunt extrem de scumpe. Această soluție, cu plasa antigrindină îndesită, este interesantă și anul viitor o vom instala în plantația de cireș de aici ca să îi testăm eficacitatea.“

Rezultate concrete după patru ani

Din această vară în plantația experimentală se vor face măsurători legate de intensitatea radiației solare și de spectrul radiației sub fiecare tip de plasă. În plus, sunt monitorizate toate procesele de creștere și fructificare ale pomului. Deocamdată cercetările sunt abia la început, dar la final se va putea stabili în ce măsură aceste plase colorate pot fi folosite tot timpul în plantație sau dacă trebuie întinse într-un anumit moment al anului, atunci când este nevoie să se stimuleze sau să se reducă un anumit proces fiziologic. La finalul proiectului se va ști ce plasă este recomandată în regiuni pomicole diferite ale țării, în funcție de specie, soi și de combinația soi-portaltoi.

„În pomicultură cercetările durează cel puțin trei sau patru ani. Un singur an nu este concludent pentru că pe parcursul lui poți avea o anumită evoluție a factorilor climatici, iar în celălalt an lucrurile se pot schimba radical. Pentru a putea recomanda ceva pentru producție va trebui să lucrăm trei-patru ani pe mai multe soiuri. Pentru a putea trage o concluzie corectă din punct de vedere științific avem nevoie de cel puțin trei-patru ani de cercetare, dar se deschid perspective deosebit de interesante privind utilizarea plaselor colorate “

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 30-32

Ca urmare a instabilității atmosferice înregistrate în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UPCCG) din Prahova și a punctelor de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), au fost lansate rafale de rachete, astfel:

UPCCG Prahova a intervenit cu succes, în data de 6 iulie 2017, cu 18 rachete antigrindină (RAG), lansate din punctele Câmpina, Vărbilău, Viperești, Tătaru, Tohani, Câmpina, Băicoi și Boldești (județele Buzău și Prahova). Acțiunile de combatere a căderilor de grindină au avut efectul scontat.

Precizăm că, în perioada 15 aprilie – 6 iulie 2017, au fost lansate 533 rachete antigrindină. Dintre acestea, 192 au fost lansate de Unitatea de combatere a căderilor de grindină Prahova, 198 de rachete de UCCG Vrancea și un număr de 143 rachete antigrindină au fost lansate de UCCG Iași.

Ministrul Agriculturii, Petre DAEA împreună cu ministrul Economiei, Mihai FIFOR s-au întâlnit cu conducerea ELECTROMECANICA Ploiești, în vederea stabilirii graficului de producere și livrare a rachetelor pentru perioada următoare, ținând cont de consumul crescut de vectori, în condițiile unui sezon de combatere a căderilor de grindină deosebit de dificil.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

În unele emisiuni televizate s-a făcut afirmația că „prin utilizarea rachetelor antigrindină se reduc precipitațiile într-o zonă în care s-a instalat seceta“. Referitor la această afirmație facem următoarele precizări:

1. În prezent există în peste 50 de țări din lume programe operaționale de stimulare și creștere a precipitațiilor în zonele în care perioadele de secetă sunt frecvente.
2. Tehnica de stimulare și creștere a precipitațiilor constă în trimiterea în norii care traversează o zonă lipsită de precipitații a unor substanțe, cum este iodura de argint, care prin pulverizare în interiorul norului se transformă în nuclee de condensare, ce determină procesul de precipitare a vaporilor de apă din nor. Fără existența acestor nuclee de condensare artificială trimise în nori nu există nicio șansă ca într-o zonă secetoasă să avem precipitații.
3. Afirmația făcută în diferite emisiuni tv că prin utilizarea rachetelor antigrindină se reduc precipitațiile într-o zonă în care s-a instalat seceta este falsă.

Trimiterea rachetelor cu iodură de argint în norii care traversează zonele secetoase reprezintă singura șansă ca acești nori să producă precipitații în zona respectivă.

Este adevărat că, în cazul în care cantitatea de umezeală din nori (vapori de apă) este insuficientă pentru a se produce fenomenul de condensare și precipitare, este posibil ca nici trimiterea de nuclee suplimentare de condensare de iodură de argint să nu poată produce precipitații. Cauza o reprezintă însă cantitatea extrem de scăzută de umezeală naturală existentă în nori și nu utilizarea rachetelor antigrindină.

Dr. Ion SANDU, membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 12

Ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrate în ultimele zile în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din Muntenia și Moldova și a punctelor de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), au fost lansate rafale de rachete, astfel:

UCCG Iași a intervenit, în data de 27 mai cu 15 rachete antigrindină (RAG), lansate din punctele Maxut, Coarnele Caprei, Hodora, Valea Racului și Ruginoasa. Formațiunile noroase convective s-au deplasat spre sud astfel că, în aceeași zi, UCCG Vrancea a utilizat alte 23 RAG pentru combaterea căderilor de grindină pe raza localităților Anghelești, Panciu, Poiana, Nicorești și Bolotești. Tot în data de 27 mai, din punctul Tufeni (Băicoi) din cadrul UPCCG Prahova, s-a intervenit cu o rachetă antigrindină pentru a combate fenomenele meteorologice periculoase din zonă.

După cum se poate observa și din imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depășind pe alocuri 2,5 cm în diametru. Toate acțiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă au avut efectul scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii instituționale responsabile și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Managementul Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

• foto cu imagini radar relevante, pre și post intervenție.

Imagine radar de alerta. Se observa formarea grindinei severe în formațiunile noroase din zona Iași în 27 mai 2017.

Imagine radar post intervenție. Se observa efectul intervențiilor active în atmosferă, eliminarea riscului de grindină în zona protejată și deplasarea formațiunilor noroase convective spre zona Vrancea.

Sursa: madr.ro

Începând din data de 15 aprilie 2017, Unitățile din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) sunt operaționale, fiind pregătite pentru combaterea căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă.

Având în vedere faptul că dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină reprezintă una din prioritățile Programului de Guvernare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a stabilit pentru acest an alt grafic de punere în funcțiune a Unităților de combatere a căderilor de Grindină, conform HG 70/23.02.2017, privind aprobarea obiectivelor etapei a XVIII-a 2017, a programului de realizare a sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor pe perioada 2010-2024.

Astfel, în anul 2017 acest program guvernamental a fost pregătit pentru lansare cu o lună mai devreme față de anul 2016 (respectiv 15 mai 2016), ca urmare a modificărilor climatice, precum temperaturi scăzute, căderi de grindină ș.a., factori ce s-au manifestat atipic față de anii precedenți.

În momentul de față sunt operaționale 34 puncte de lansare, acoperindu-se o suprafață totală de 500.000 ha, cu o creștere de 78% față de anul 2016.

Sursa: madr.ro

Ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrate în data de 24 mai 2016, în intervalul 15.30-19.00, toate cele trei Unități de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au intrat în stare de alertă și au realizat cu succes activități de combatere a căderilor de grindină.

UCCG Moldova 2 Vrancea, inaugurată în toamna anului 2015, a realizat ieri primele activități de combatere a căderilor de grindină de la nivelul județului. Din 3 puncte de lansare - Bizighești, Boloteși și Panciu, s-au înregistrat 17 intervenții active în atmosferă, cu un consum de 48 rachete antigrindină care au protejat recoltele și comunitățile din zonă față de căderile de grindină. După cum se observă și pe imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, riscul de a se produce căderi de grindină a fost maxim, dimensiunea greloanelor variind pe alocuri între 3 și 5 cm diametru.

Tot ieri, în raza de intervenție a UCCG Moldova 1 Iași, în intervalul orar 15.40-19.48 au avut loc 7 intervenții active în atmosferă, fiind lansate 15 rachete antigrindină din punctele de lansare Hodora, Maxut și Valea Racului.

UPCCG Prahova a intervenit doar cu 3 rachete antigrindină, lansate din punctele Tohani și Pietroasele, în intervalul orar 18.30-19.00.

Eficiența intervențiilor a fost de 100%, în zona protejată de unitățile din cadrul SNACP nefiind înregistrate căderi de grindină.

Implementarea Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a început din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă, ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Responsabilitatea managementului Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Imagine radar de alertă. Se observă mai jos formarea grindinei în formațiunile noroase din zona Bizighești, Vrancea.

Sursa madr.ro

Când va fi total implementat, undeva în orizontul anului 2024, Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) va proteja aproximativ 2 milioane de hectare de culturi cu înaltă valoare economică. În prezent, acesta lucrează cu două unităţi de combatere, Prahova şi Iaşi, iar pentru 2015 Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (AASNACP) dispune de buget pentru funcţionarea sistemului pentru întreaga perioadă de risc. Mai multe informaţii despre SNACP ne-a oferit Florentina Enache, manager public, Compartimentul politici şi strategii din cadrul AASNACP.

– În prezent, ce unităţi de combatere a grindinei funcţionează, cu câte puncte de lansare şi ce suprafaţă protejează, din totalul agricol estimat a fi protejat?

– În sezonul de combatere a căderilor de grindină din perioada mai-octombrie 2015 sunt operaţionale două unităţi care asigură protecţia populaţiei şi a culturilor cu înaltă valoare economică (în special vii şi livezi): Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova (UPCCG), cu 8 puncte de lansare, ce protejează o suprafaţă de 140.000 ha, şi Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova 1 Iaşi, cu 5 puncte de lansare, ce protejează o suprafaţă de 90.000 ha.

– Până la sfârşitul anului 2015, ce alte unităţi/ puncte de lansare vor mai intra în funcţiune şi pentru ce suprafaţă?

– În acest sezon de combatere a căderilor de grindină, în funcţie de alocările bugetare, va intra în funcţiune, în regim de omologare, UCCG Moldova 2 Vrancea, cu 4 puncte de lansare, asigurând protecţia unei suprafeţe de cca 80.000 ha.

– Anul acesta există buget acoperitor pentru a asigura funcţionarea sistemului antigrindină pentru întreaga perioadă cu risc de fenomene meteo extreme (grindină, furtuni etc.)?

– AASNACP a fost înfiinţată prin HG nr. 1186/2014 şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă. Bugetul alocat pentru intervenţiile active în atmosferă asigura funcţionarea UPCCG Prahova (8 PL) şi a UCCG Moldova 1 Iaşi (5 PL), pentru perioada mai-octombrie 2015.

– Guvernul a alocat pentru acest an 6,64 milioane de lei pentru finanţarea etapei a 16-a din programul de realizare a SNACP. Ce obiective se vor realiza în această etapă?

– În baza prevederilor HG nr. 327/2015 privind aprobarea obiectivelor etapei a XVI-a 2015 pe perioada 2010-2024, se asigură finanţarea următoarelor obiective:

• proiecte tehnice, execuţie lucrări şi achiziţie echipamente pentru „Dezvoltarea capabilităţii combaterii căderilor de grindină şi extinderea domeniilor de activitate pentru intervenţii active în atmosferă şi aplicaţii în agricultură a Centrului Zonal de Coordonare MOLDOVA şi a UCCG Moldova 1 Iaşi, cu grupurile de combatere din structură“;

• proiecte tehnice, execuţie lucrări, achiziţie echipamente şi dotări pentru UCCG Moldova 2 Vrancea;

• studii, proiecte tehnice şi execuţie lucrări pentru Centrul Zonal de Coordonare TRANSILVANIA – Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Mureş;

• proiecte tehnice şi execuţie lucrări pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiş;

• studiu de fezabilitate „Dezvoltarea capabilităţii de combatere a căderilor de grindină a UPCCG Prahova prin realizarea Punctului de lansare Tisău“, proiecte tehnice, execuţie lucrări şi achiziţie echipamente pentru UPCCG Prahova.

– Faţă de programul stabilit prin L173/2008 privind intervenţiile în atmosferă, normele metodologice de aplicare şi HG 256/2010 pentru realizarea SNACP, în ce punct ne aflăm, ca procent de realizare din întregul program (estimare în procente)?

– SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operaţională prevăzută prin legislaţia în vigoare a fi realizată până în 2024. Unităţile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova, Iaşi se află în diferite faze de omologare, iar cea din Vrancea va intra de anul acesta în procedura de omologare. Alte patru unităţi de combatere a căderilor de grindină, respectiv UCCG Mureş şi Timiş (cu termen de execuţie 2017), se află în diferite etape de realizare (studii şi proiecte tehnice), iar UCCG Oltenia şi Maramureş au termen de execuţie 2019. Fiind vorba despre finanţare exclusiv publică, în ultimii ani implementarea SNACP a avansat destul de lent, fiind totuşi respectat graficul de execuţie şi de exploatare. Până în 2024 urmează a fi realizate şi 2 unităţi de creştere şi uniformizare a precipitaţiilor în regiunile Muntenia şi Moldova.

– Unităţile de creştere a precipitaţiilor din Muntenia şi Moldova, aşa cum sunt descrise în lege, funcţionează tehnic separat de sistemul antigrindină (ca procedee tehnice)?

– SNACP este organizat ca un sistem coerent care integrează tehnologiile de intervenţii active în atmosferă utilizate la nivel naţional, indiferent că e vorba de creştere şi uniformizare a precipitaţiilor sau de combaterea căderilor de grindină. Aceste tehnologii de combatere a căderilor de grindină şi, respectiv, de creştere şi uniformizare a precipitaţiilor sunt operaţionale pe baza unui sistem integrat de furnizare şi transmitere a informaţiilor specializate.

– La sfârşitul aplicării programului naţional, estimat pentru 2024 (3 centre zonale de coordonare, 7 unităţi de combatere a grindinei, 2 unităţi de creştere a precipitaţiilor şi grupuri de combatere independente), ce suprafaţă din teritoriul agricol al României va beneficia de acest sistem?

– Concepţia de sistem a SNACP este elaborată de Proiectantul General al acestuia; în principiu, la finalizarea lui, sistemul va acoperi toate zonele în care se găsesc culturi cu valoare economică ridicată sau care prezintă interes strategic. Din experienţa de până acum şi din datele pe care le deţinem, fiecare unitate de combatere a căderilor de grindină, la capacitatea maximă de operare, poate asigura protecţia a cca 250.000 ha. Suprafaţa totală protejată prin SNACP împotriva căderilor de grindină va ajunge, cel mai probabil, la cca 2 milioane de ha de culturi agricole cu înaltă valoare economică. Amplasarea punctelor de lansare se stabileşte de către proiectant, în funcţie de caracteristicile climatice ale zonei şi de tipul de culturi ce necesită protecţie, identificate pe măsură ce se fac studiile de fezabilitate ale unităţilor prevăzute a fi realizate. Facem precizarea că SNACP este important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, pentru că el protejează atât comunităţile locale, cât şi bunurile publice şi private din zonele de intervenţie. 

Interviu realizat de Maria Bogdan

Folosirea mai eficientă a terenurilor ocupate de pomi, necesitatea reducerii consumului de forţă de muncă şi a creşterii cantităţii şi calităţii producţiei de fructe au impus, în ferma pomicoă de la Lacu Rezi, abordarea unei noi tehnologii care să ne permită controlul permanent al factorilor de producţie în direcţia dorită. Aşa am ajuns să obţinem an de an, indiferent de condiţii, producţii de 20 t/ha la specia cireş, 40 t/ha la cais, piersic, prun şi 60 t/ha la specia măr.

Alături de aceste măsuri, o altă investiţie care s-a impus a fost plasa antigrindină cu care am acoperit până în prezent 80 ha de livadă. Nu am avut în niciun an grindină, dar, urmărind starea de vegetaţie, în funcţie şi de evoluţia vremii, am constatat în ultimii 3 ani că plasa influenţează în sens favorabil mai mulţi factori de producţie, care s-au optimizat, astfel încât să obţinem şi în acest an – 2012 – producţiile raportate la potenţialul de soi şi vârsta de la plantare.

Căldura şi frigul

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Eremia PETRE
LUMEA SATULUI NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2012