La nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), celula de criza constituită în urma incidentului din Canalul Suez, a decis întreprinderea de noi acțiuni pentru asigurarea protecției animalelor exportate din România cu cele 11 nave care au ca destinație țări din Golful Piersic, afectate de blocarea Canalului Suez. Conform datelor oficiale consemnate în certificatele sanitare veterinare pentru export, la bordul acestor nave se află un număr de 105.727 de ovine și 1.613 bovine.

În acest sens, ANSVSA a contactat și este în permanentă legătură pe această temă cu Comisia Europeană, cu autoritățile competente ale țărilor din vecinătate, respectiv:  Egipt, Liban, Libia, Siria, Iordania, Israel, Turcia și Cipru pentru a solicita sprijin logistic și de specialitate pentru navele care au exportat animale din România, aflate în zona incidentului.

Cu ajutorul Ambasadei României în Egipt, s-a primit sprijinul Ministerului Agriculturii și Autorității Canalului Suez, în sensul că personal de specialitate, experți și medici veterinari au fost trimiși pe navele respective și de asemenea,  stocuri suplimentare de hrană și apă pentru animalele aflate la bord.

Totodată, s-au făcut demersuri pentru prioritizarea navelor cu animale la traversarea Canalului Suez.

Pentru a se asigura o comunicare eficientă și coerentă cu toți cei implicați în derularea acestor exporturi cu animale vii, președintele ANSVSA, dr. Robert Viorel Chioveanu, s-a deplasat în data de 28.03.2021 la sediul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Constanța, unde, alături de specialiștii din cadrul Postului de Control la Frontieră Constanța Nord, s-a întâlnit cu reprezentanții exportatorilor de animale implicați în incident.

Reprezentanții exportatorilor au informat că starea de sănătate a animalelor este bună, există suficiente stocuri de furaje și apă și s-au făcut demersuri pentru suplimentarea acestora. În funcție de evoluția situației, s-au luat în calcul și alte opțiuni, cum ar fi debarcarea animalelor în alte porturi din state aflate în apropierea zonei și continuarea tranzitului până la destinație pe cale rutieră, cu feribotul sau chiar returnarea în portul Constanța.

Activitățile de export de animale către țările din zona Golfului Persic care utilizează Canalul Suez ca rută de transport sunt temporar suspendate, până la o dată care va fi comunicată ulterior.

ANSVSA este în permanent contact și cu reprezentanții transportatorilor și ai operatorilor economici pentru a fi la curent cu desfășurarea evenimentelor și a interveni unde este cazul.

Protecția și bunăstarea animalelor este o preocupare constantă a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și ca urmare a incidentului din portul Midia din anul 2019, a întreprins mai multe acțiuni în direcția îmbunătățirii activității în acest domeniu.

În acest sens, a promovat modificarea legislației la nivel național- Legea 150/2020 – care stabilește reglementări suplimentare față de legislația europeană existentă în domeniu privind exportul de animale vii. Ca exemple în acest: transportul rutier la temperaturi de peste 30oC implică creșterea spațiului cu 10%; transportul maritim la o temperatură mai mare de 35oC implică creșterea spațiului cu 15%, transport separat pentru animalele cu coarne și fără coarne; obligativitatea prezenței unui medic veterinar pe tot parcursul călătoriei până la destinația finală.

Începând cu anul 2020, au fost modificate procedurile legate de controlul bunăstării la punctele de ieșire (de exemplu obligația căpitanului de a furniza rapoarte din călătoriile anterioare, verificări ale previziunilor meteorologice furnizate de căpitan) și a fost schimbată abordare pentru controalele oficiale, în sensul intensificării controlului traficului în special în județele în care există o frontieră cu țări terțe, întocmirea unei noi liste de verificare completate de o echipă comună - autorități navale și veterinare, înainte de fiecare încărcare pe navă, indiferent dacă a fost autorizată la nivel național sau într-un alt stat membru.

De asemenea, prin modificările aduse la HG 984/2005 cu modificările și completările ulterioare, au fost înăsprite și detaliate sancțiunile pentru încălcarea de la a normelor sanitar-veterinare sub acest aspect.

Pentru îmbunătățirea activității de control oficial al mijloacelor de transport maritim și a condițiilor de bunăstare a animalelor la îmbarcare, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor au promovat Ordinul comun nr. 128/1.669/2020 care prevede procedura de evaluare a navelor destinate transportului de animale. Astfel, specialiștii ANSVSA împreună cu experții din alte autorități competente, autoritatea navală și inginerii autorizați independenți (inspectori) fac parte din echipa care efectuează evaluarea, iar valabilitatea autorizației se reduce la 3 ani.  

De asemenea, ANSVSA  a elaborat un „Plan de Contingență în transportul animalelor – dezastre și urgențe”, care vizează modul de acțiune în anumite situații în care transportul animalelor pe cale rutieră, maritimă, feroviară, aeriană, poate crea tulburări serioase ale bunăstării animalelor.

Pe măsură ce vor apărea noi informații, acestea vor fi făcute publice.

Sursa: ANSVSA

Imaginile brute ale animalelor schingiuite în cuști sau ale trofeelor de vânătoare puse alături de animalele care zac în bălți de sânge stârnesc revoltă și repulsie față de cei care au făcut asta. Comerțul cu animale sălbatice funcționează însă după aceleași reguli ca și alte afaceri. Există ofertă pentru că există cerere. Dincolo de imaginile dramatice surprinse la punctul zero al acțiunii se află, de fapt, un om, în general bogat sau foarte bogat, care își dorește pentru colecție un corn de rinocer, fildeș de elefant sau un animal de companie exotic. În mod paradoxal, acesta este poate admirat de oamenii care cer să se ia măsuri împotriva braconierilor. Tocmai pentru că el reprezintă acea imagine rafinată a mâinilor curate, a omului cizelat care, aparent, și-a educat toate simțurile primare și înțelege că trebuie să trăim într-o simbioză cu tot ce ne înconjoară. Metaforic vorbind, omul acesta este, de fapt, autorul moral al unei crime pentru care se „plătește“ anual cauțiune cu miliarde de dolari. O crimă care se săvârșește pentru a satisface două nevoi. Prima, a celor care ucid efectiv pentru bani, iar executanții cei mai de jos ai rețelelor de trafic, cei care își pătează la propriu mâinile cu sânge, sunt de cele mai multe ori oameni foarte săraci care fac asta doar pentru a trăi. Sunt cei care nu primesc nicio prezumție de nevinovăție pentru sărăcia pe care o poartă cu sine și pe care societatea modernă, în ipocrizia ei, ar prefera să îi vadă murind de foame decât ucigând animalele sălbatice. Și a doua nevoie, cea a omului aflat poate pe alt continent decât pe cel unde sunt sacrificate milioane de animale sălbatice. Una profund psihologică și care demonstrează nevoia de a-și reconfirma supremația absolută. Acesta din urmă este grațiat pentru că răspunde așteptărilor noastre superficiale.

A doua amenințare directă după distrugerea habitatelor

Comerțul ilegal cu animale sălbatice amenință speciile din întreaga lume întrucât braconierii, traficanții și rețelele de trafic organizate urmăresc cu orice preț să satisfacă cererea consumatorilor cu scopul de a obține profit. Traficul și comerțul ilegal cu  produse obținute de la animalele sălbatice, cum ar fi fildeșul de elefant, cornul de rinocer, solzii de pangolin, osul de tigru, bila de urs cauzează scăderi fără precedent în unele dintre cele mai carismatice specii din lume, dar și mai puțin cunoscute.

Potrivit https://www.traffic.org/about-us/legal-wildlife-trade/produse obținute de la animalele sălbatice, cu o valoare de aproximativ 160 de miliarde de dolari, au fost importate, începând cu anul 1990, în fiecare an în întreaga lume. Dimensiunea comerțului ilegal poate fi însă mult mai mare pentru că implică sute de milioane de plante și animale sălbatice din zeci de mii de specii. Pentru a avea o perspectivă cât mai reală legată de amploarea traficului de animale sălbatice, este suficient să spunem că anual sunt capturate peste 100 de milioane de tone de pești, 1,5 milioane de păsări și sunt culese aproximativ 440.000 de tone de plante medicinale.

În momentul de față comerțul cu animale sălbatice este a doua amenințare directă asupra supraviețuirii speciilor, după distrugerea habitatelor. Populațiile de specii au scăzut cu o medie de 40% între 1970 și 2000. Cea mai evidentă problemă asociată comerțului cu animale sălbatice este supraexploatarea până la punctul în care supraviețuirea unei specii este periclitată. Cele mai recente și mai mediatizate  exemple în acest sens sunt cele ale tigrilor, rinocerilor, elefanților, dar, dincolo de vizibilitatea asigurată de presă, multe alte specii sunt afectate.

Supraexploatarea speciilor se va resimți la nivelul întregii planete

Animalele sălbatice și, în general, ecosistemele cu toate plantele lor sunt vitale pentru un procent important al populației mondiale, în special dacă vorbim despre oamenii săraci. Unele gospodării rurale depind de animalele sălbatice locale pentru asigurarea cărnii și de copacii locali pentru combustibil, iar atât animalele sălbatice, cât și plantele oferă componente ale medicamentelor tradiționale utilizate de majoritatea oamenilor din lume. Oamenii din țările dezvoltate, majoritatea lor cel puțin, nu sunt afectați de o potențială reducere a aprovizionării cu un anumit obiect de uz casnic, dar în țările în curs de dezvoltare mulți oameni depind în continuare în totalitate de disponibilitatea resurselor naturale locale.

În plus, dincolo de impactul asupra mijloacelor de trai umane, vorbim și despre faptul că supraexploatarea speciilor se va resimți într-un sens mult mai larg la nivelul întregii planete. De exemplu, pescuitul în exces nu doar că afectează comunitățile individuale de pescari și amenință anumite specii de pești, ci provoacă dezechilibre în întregul sistem marin. Și acesta este doar un exemplu din multitudinea celor care demonstrează de ce este necesară utilizarea atentă a speciilor de animale sălbatice și a habitatelor acestora pentru a evita nu numai disparițiile, ci și perturbările serioase ale rețelei complexe a vieții.

Efecte secundare ale fenomenului

Comerțul ilegal cu animale sălbatice este de obicei determinat de cererea de specii rare, protejate, care trebuie contrabandate sau din dorința de a evita plata taxelor. Din nefericire, unele dintre speciile vizate sunt deja pe lista viețuitoarelor periclitate, condițiile de transport pentru animalele vii sunt inadmisibile, iar modalitățile prin care animalele sălbatice au fost obținute dăunează implicit și mediului. Existența comerțului ilegal este, de asemenea, îngrijorătoare, deoarece subminează eforturile țărilor de a-și proteja resursele naturale. Un efect secundar este introducerea speciilor invazive (accidental sau voit) care apoi prădează sau concurează cu speciile native. Este cazul nurcii americane, un prădător feroce care la începutul secolului 20 era intens comercializată pentru blana sa. Așa a ajuns în multe dintre țările europene și în anumite regiuni ale Asiei și Americii de Sud.  Aceasta a devastat ecosistemele naturale ale țărilor native prin reducerea gravă a numărului de păsări, broaște și rozătoare mici. Țestoasa cu urechi roșii, originară din Spania, este una dintre cele mai cunoscute specii de țestoase (sute de milioane de exemplare au fost vândute începând cu anul 1980 ca animale de companie) și este astăzi inclusă pe lista celor 100 cele mai invazive specii. Sunt doar două exemple care confirmă faptul că introducerea speciilor invazive reprezintă o amenințare la fel de mare pentru echilibrul naturii ca și supraexploatarea directă de către oameni a unor specii. În comerțul ilegal cu animale există și victime colatorale, cum sunt delfinii și păsările marine care rămân prinse în plasele de pescuit. Se estimează că peste un sfert din capturile globale de pescuit marin sunt accidentale, nedorite și implicit aruncate. Uciderea accidentală a animalelor are loc, de asemenea, atunci când sunt instalate capcane brute, de exemplu pentru căprioarele mosc. Acestea cauzează răni foarte serioase și moartea unei varietăți mari de animale, în afară de cele vizate. (D.Z)

Va urma

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti