Ministrul Florin Barbu a avut întâlniri de lucru cu reprezentanții procesatorilor și comercianților pentru a discuta, cu toate părțile implicate, modalitățile de prelungire a plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază precum și extinderea listei de produse pentru care va fi practicat un adaos comercial limitat pe lanțul de procesare-distribuție-comercializare.

”Ne dorim, în continuare, prelungirea acestei măsuri care a avut efectele așteptate, anume de stopare a creșterii prețurilor alimentelor. Am convenit cu procesatorii și comercianții prelungirea măsurii pentru o perioadă de trei luni, până la sfârșitul lunii ianuarie 2024, ținând cont și de faptul că vin sărbatorile de iarnă. În aceeași măsură, de comun acord cu procesatorii și comercianții, vom extinde şi lista de produse care vor beneficia de adaos commercial limitat. Este vorba despre alimente care sunt folosite de români în prepararea produselor pentru masa de sărbători și nu numai, precum: orezul, bulionul, margarina, smântâna, drojdia, cozonacul, varza murată sau usturoiul”, a precizat ministrul agriculturii.

Propunerile făcute de ministrul Barbu au fost agreate de procesatori și comercianți, urmând ca acestea să facă obiectul unui proiect de act normativ, care va urma circuitul de legiferare, respectiv punerea în transparență, avizare si adoptare.

Sursa: madr.ro

Cele mai căutate alimente din Iași sunt din carne, de panificație, dar și din legume și fructe. Cele 23 de produse tradiționale au fost atestate după ce producătorii au respectat niște condiții drastice de producție, astfel că nu conțin E-uri sau conservanți, având un termen mic de valabilitate. Atestatele sunt obținute de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcțiile Agricole.

Produsele tradiționale au fost atestate în județul Iași, începând cu anul 2020. Astfel, două produse din carne atestate tradițional sunt „Chișcă moldovenească“ și „Chișcă cu orez Marcel“, ale companiei SC Marcel SRL, care au primit atestarea în anul 2020. Două produse de panificație, „Plăcinte poale-n brâu de la Cabană“ și „Alivancă de la Cabană“, ale companiei SC Daspet SRL, au fost atestate tradițional în anul 2020. Dacă produsele din carne de la Marcel se găsesc și în magazinele proprii, cele de la compania Daspet SRL se produc și se comercializează doar la cabana din Moțca.

„Pastramă de oaie de la Cimpoeșu“, produsă de SC La Cimpoeșu SRL, are atestat tradițional. SC Fabrica de Fum SRL are 3 produse tradiționale atestate de către MADR, care se vând direct la fabrica din Iași, online sau în băcăniile partenere. Produsele atestate sunt „Ceafă de porc afumată și coaptă Fabrica de Fum“, „Pastramă de porc coaptă Fabrica de Fum“ și „Slăninuță afumată Fabrica de Fum“.

Când vine vorba de produse de panificație tradiționale, prima ieșeancă ce le-a atestat este Cecilia Țugulia, de la Magazia Morăriței. Ieșeanca a atestat tradițional „Pâine cu maia Magazia Morăriței“, „Pâine integrală Magazia Morăriței“ și „Vărzări Magazia Morăriței“. Alte produse de panificație tradiționale aparțin companiei SC Cofetăria de acasă SRL. Acestea sunt „Cornulețe de acasă“ și „Sărățele de acasă“, care sunt produse în cofetăria proprie.

Marius Antica este singurul producător din Iași care comercializează vin din mure, cu atestat tradițional. „Anticum de Butea – băutură fermentată naturală din mure“ este produsul certificat obținut la Butea, din fructe din plantația proprie.

Produsele tradiționale din carne – „Pastramă țărănească Carmangeria cu Gust“, „Costiță afumată Carmangeria cu Gust“, „Cârnați gustul bunicii Carmangeria cu Gust“ – sunt realizate de Marius Dorobanțu din Țigănași, unde are și fabrica SC Veneto SRL. Acesta comercializează produsele atât direct de la fabrică, cât și în băcăniile partenere sau online.

Familia Mihăilă, din Trifești, a atestat tradițional borșul produs la Iași, fiind vorba de sortimentele „Borș cu cimbru Nuna“ și „Borș cu leuștean Nuna“, care se vând în magazinele din Iași partenere. Andreea și Andrei Podeanu, doi tineri din Iași, au construit o afumătoare cum se făcea pe vremea bunicilor, la Aroneanu. Produsele lor tradiționale atestate sunt „Pastramă de porc de la Afumătoria Noastră“ și „Slăninuță de porc de la Afumătoria Noastră“ și se comercializează în băcăniile partenere, dar și online, prin livrări la domiciliu.

Afumătoria Noastră vinde produsele și în piața Păcurari, în fiecare weekend. Ultimele produse tradiționale atestate la Iași sunt pe bază de pește, de la Bunătăți de la iaz. Acestea sunt „Zacuscă din pește și ardei copt Bunătăți de la iaz“ și „Pastă din pește Bunătăți de la iaz“, fiind comercializate în magazinele piscicole și supermarketuri din Iași, dar și din Botoșani.

Reguli stricte pentru producătorii tradiționali

Produsul tradițional trebuie să fie obținut din materii prime tradiționale, să prezinte o compoziție tradițională sau un mod de producție și/sau de prelucrare care reflectă un procedeu de prelucrare tradițional și care se distinge în mod clar de alte produse similare, aparținând aceleiași categorii. Produsul atestat ca fiind tradițional nu mai poate fi copiat și denumirea acestuia nu mai poate fi folosită de nimeni altcineva.

De remarcat este faptul că acest atestat presupune ca persoana respectivă să obțină produsele după o rețetă tradițională, din comuna din care provine beneficiarul, ingredientele folosite la prepararea produselor să fie din producție locală, specifice zonei, măcar o etapă din producție să fie executată manual, dar și cantitatea de marfă să fie una redusă semnificativ față de cele produse industrial.

Beatrice Alexandra MODIGA

Este considerat unul dintre alimentele care ajută la prelungirea vieţii... Iaurtul este un produs lactat rezultat din fermentarea laptelui. Orice fel de lapte poate fi folosit pentru a-l produce, dar laptele de vacă este cel mai des folosit. Iaurtul are o textură ca un gel şi un gust puţin acrişor din cauza fermentării zahărului din lapte (lactoză) în acid lactic.

După natura laptelui folosit la prepararea lui, iaurtul se clasifică în trei categorii: iaurt din lapte de vacă, din lapte de oaie sau din lapte de bivoliță.

După conținutul de grăsime, iaurtul din lapte de vacă se clasifică în trei tipuri: tip extra – din lapte supus unei concentrări parțiale cu 4% grăsime, tip gras – cu 3,2% grăsime, tip slab (din lapte smântânit), cu 0,1% grăsime. Mai sunt și alte tipuri de iaurt: normal, cu cereale, cu fructe: cu pulpă de fructe, cu aromă de fructe, dietetic, cu vanilie și cu ciocolată.

Se cunosc mai multe tipuri de iaurt:

  • iaurtul coagulat este termostatat și răcit în ambalaje după dozare;
  • iaurtul fluid este coagulat în tancuri și răcit înainte de ambalare;
  • iaurtul băutură se bazează pe tehnologia iaurtului fluid, este amestecat, omogenizat și răcit înaintea ambalării;
  • iaurtul congelat este termostatat în tancuri și congelat prin procedee asemănătoare înghețatei;
  • iaurtul concentrat este termostatat în tancuri, concentrat și răcit înaintea ambalării.

Pentru iaurtul obișnuit laptele se normalizează la 2,8% grăsime, iar pentru iaurtul slab se folosește laptele degresat (cu maximum 0,1% grăsime); pentru iaurtul extra laptele se normalizează la un conținut de grăsime care să asigure în produsul finit 4% grăsime.

Foarte importantă în procesul de obținere a iaurtului este omogenizarea laptelui, care va conduce la obținerea unui coagul (gel) care va avea globulele de grăsime fine dispersate în matricea proteică. Se face la presiunea de 150-200 atm. Apoi, pasteurizarea laptelui se face la temperaturi ridicate >85º C, cu menținerea laptelui la această temperatură timp de 20-30 minute. Pasteurizarea și menținerea în vane se face sub agitare continuă. Concentrarea laptelui, practicată numai în cazul fabricării iaurtului extra, se face până la 15% substanță uscată, astfel se asigură stabilizarea structurii proteinelor, mărirea conținutului de grăsime mai fermă, dar mai cremoasă, fără separare de zer. Răcirea se execută în aceeași vană în care s-a făcut pasteurizarea sau menținerea laptelui și durează 15-30 minute, până se atinge temperatura de 45-48ºC.

Repartizarea în ambalajele destinate pieței se face în instalații automate în tot timpul turnări iaurtului din vana din care se preia laptele care trebuie să fie sub agitare. Odată pregătite, produsele se țin la temperatura de 42-45ºC, pentru o durată de 2,5-3 ore. Respectarea strictă a temperaturii de termostatare este obligatorie deoarece temperatura mai mare favorizează dezvoltarea lactobacililor și vom avea un iaurt cu aciditate ridicată, gust acru și aromă slabă. O temperatură mai scăzută favorizează dezvoltarea streptococilor, obținându-se un iaurt cu aciditate redusă și deci fără gust specific.

Răcirea iaurtului se realizează în două etape: prerăcire la temperatura de 20ºC, timp de 2,5-3 ore, cu scopul de a se realiza întărirea coagului și prevenirea separării zerului și răcirea la temperatura de 2-8ºC, caz în care coagulul devine mai compact, iar gustul și mirosul mai bine evidențiate. Răcirea propriu-zisă are loc 10-12 ore.

Depozitarea iaurtului: la producător, depozitarea trebuie sã se facă la temperatura de 2 -4ºC și pe o durată cât mai mică, pentru a evita apariția unor defecte. Operațiunile de termostatare, prerăcire, răcire și transport trebuie să se facă fără manipulări brutale, care ar putea determina spargerea coagulului și eliminarea zerului.

Ambalajul trebuie să protejeze bine produsul, să fie ușor și ieftin, iar caracteristicile sale tehnice trebuie să faciliteze operațiile de manipulare, transport și stocare și, totodată, să reprezinte, prin modul în care este conceput, un instrument eficient de marketing.

Iaurtul va fi cu atât mai bun cu cât dezvoltarea culturii de bacterii lactice este mai rapidă și cu cât acestea sunt mai bune producătoare de acid lactic. Dezvoltarea prea rapidă a bacteriilor lactice conduce la instabilitatea coagulului și la granularea acestuia prin precipitarea localizată a cazeinei la pH = 4,6.

Un studiu efectuat de Departamentul Medical de Microbiologie, Dermatologie și Boli Infecțioase, de la Lund University, din Suedia, a demonstrat că utilizarea probioticelor din iaurturi (din genul Lactobacillus, Bifidobacterium sp, Saccharomyces boulardii) aduce beneficii sănătății, împiedicând creșterea agenților patogeni de genul Clostridiumdifficile, Campylobacter jejuni, Helicobacter pylori și rotavirus. În colon, probioticele au rol în producerea de antioxidanți care neutralizează radicalii liberi (nocivi pentru celule). Același studiu a evidențiat că bacteriile probiotice au rol important în producerea substanțelor bactericide pentru agenții patogenii gastrici și intestinali. Ele ocupă locurile de atașare la nivelul celulelor în detrimentul agenților patogeni intestinali, protejând astfel organismul de invazia lor. Acesta poate fi, de altfel, mecanismul prin care probioticele împiedică bacteriile patogene să ajungă în sânge și de aici la ficat.

Anca LĂPUȘNEANU

În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paște, populația care respectă această tradiție creștină solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit și panificație, produse de patiserie și zaharoase, soia, fasole, mazăre, legume, fructe, verdețuri proaspete, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obișnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente, care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca pe parcursul lanțului alimentar să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin substanțe chimice (contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor) respectiv prin:

  • contaminare biologică – bacterii, fungii, viruși sau paraziți;
  • contaminanți chimici – care includ substanțe chimice provenite din mediu, contaminanți, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranța produselor alimentare să poată fi obținută și controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislația și regulile din domeniul siguranței alimentelor pe întregul lanțul alimentar obligă operatorii din acest domeniu de activitate să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final și nu prezintă risc pentru sănătatea populației.

În aceeași măsură, pentru prevenirea apariției unui disconfort alimentar sau a unor toxiinfecții alimentare sunt responsabilizați, în contextul normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, și consumatorii de alimente specifice acestei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

-          achiziționarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spații sau unități înregistrate sanitar-veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerțul „stradal“ (atenție la ciuperci, urzicuțe, sucuri sau diferite produse conservate la domiciliul unor comercianți neautorizați);

-          citirea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind elementele componente, modul de păstrare, prepararea corectă și termenul de valabilitate;

-          păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă, în frigider, în spații uscate, la temperaturi optime, după caz;

-          păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi, veselă etc.);

-          folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;

-          spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor și verdețurilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;

-          asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte, rozătoare sau alte animale;

-          gestionarea corectă a resturilor menajere.

Cu referire la aprovizionarea cu pește sau produse din pește, alimente care se pot consuma în anumite zile din perioada Postului, atenționăm ca populația să cunoască următoarele:

Peștele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unități specializate sau secții ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar-veterinar.

  • Peștele în stare vie se păstrează în vase speciale cu apă nu mai mult de 24 de ore.
  • Suprafața peștelui trebuie să fie curată, fără lovituri și semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date, și să fie lipiți strâns de corpul peștelui.
  • Nu cumpărați pește dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de branhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu ușurință în carne, lăsând urme care nu mai revin la normal.
  • Peștele refrigerat este acel pește la care temperatura corpului în profunzimea țesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.
  • Nu cumpărați pește refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistență slab compactă, cu miros de fermentare în branhii, cu prezența stratului exterior mucilaginos (cleios).
  • Peștele congelat se consideră acel pește procesat la care temperatura în profunzimea țesutului muscular este coborâtă până la minus 18 grade Celsius, cu menținerea calității gustative și a valorii nutritive a peștelui viu.
  • Nu cumpărați pește congelat cu prospețime îndoielnică, cu miros de rânced, cu nuanță gălbuie a pielii și a stratului de grăsime, precum și cu gust amar.
  • Verificați pe etichetă data recoltării și data congelă
  • Peștele în conserve și semiconserve ambalat în cutii metalice sau din sticlă este divers: conserve naturale, conserve din pește în suc propriu, conserve din pește cu adaos de ulei vegetal, conserve din pește în sos de tomate, şprot în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri și multe altele.
  • Nu cumpărați conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate și cu ermeticitatea deteriorată.
  • Nu consumați conserve și semiconserve din pește înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum și conținutul (gustul), consistența (uniformitatea și densitatea) acestora.
  • Sortimentele de pește sunt însoțite obligatoriu de certificat de conformitate privind calitatea, originea acestuia și valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În perioada cu tradiții religioase (cum este Postul Paștelui) personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor se implică cu profesionalism în protejarea populației, prin monitorizarea și intensificarea acțiunilor de control tematic, urmărind respectarea normelor de funcționare și igienă în obiectivele furnizoare de materii prime, în unități de procesare, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar.

În situația în care consumatorii constată neconformități privind calitatea produselor alimentare achiziționate, se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondați sau a specialiștilor în domeniu din cadrul DSVSA județeană pentru a se interveni operativ și eficient.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Politica europeană în materie de siguranță alimentară are ca obiective principale: protejarea sănătății umane și a intereselor consumatorilor şi promovarea bunei funcționări a pieței unice europene.

În acest sens sunt stabilite, prin legislația UE implementată în legislația națională, norme de monitorizare și control prin care să se asigure principiul de bază al politicii privind siguranţa alimentelor care constă în aplicarea unei abordări integrate, de tipul „de la furcă la furculiţă“, şi care să includă toate sectoarele lanțului alimentar, inclusiv producţia de furaje, sănătatea plantelor şi animalelor, bunăstarea animalelor, producţia primară, procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, comercializarea lor pe plan naţional, intracomunitar, precum şi importul şi exportul cu alimente.

De asemenea, se reglementează etichetarea acestor produse alimentare, precum şi a altor produse destinate consumului uman sau animal.

Prin respectarea tuturor regulilor din domeniul securităţii şi siguranţei alimentelor pe întregul lanţ alimentar, operatorii din acest domeniu de activitate, precum şi autorităţile competente garantează că acestea sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populaţiei.

Operatorii care activează în diferite segmente din lanţul alimentar, dar şi consumatorii trebuie să fie informaţi şi să cunoască că alimentele, respectiv materile prime sau produsele finite, au capacitatea şi riscul cumulării de factori de contaminare, care se împart în:

  • contaminare chimică – substanţe poluante din mediu (contaminare întâmplătoare), aportul suplimentar de compuşi chimici proveniţi din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată), reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri;
  • contaminare biologică – bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi;
  • intenţia ilicită de falsificare a alimentelor prin substituirea totală sau parţială a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime, înlocuirea unor componente valoroase cu unele mai ieftine, adaosul de substanţe naturale sau sintetice în vederea mascării unor defecte, utilizarea de ingrediente şi aditivi alimentari neadmişi sau în doze mai mari decât cele recomandate, punerea pe piaţă a unui produs de imitaţie în locul produsului original.

Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea şi siguranţa produselor alimentare să poată fi realizată şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Conform regulamentelor europene, operatorul economic furnizor de produse alimentare este responsabil pentru calitatea acestora şi certifică acest lucru prin document de conformitate emis pentru fiecare sortiment şi lot de produs, precum şi prin etichetă cu date informative privind sortimentul, compoziţia reţetei de fabricaţie, valabilitatea, modul de păstrare etc.

Aceste informaţii au la bază buletine de analiză emise de laboratoare de referinţă, în urma analizelor efectuate din probe de materii prime şi produse preparate recoltate în cadrul programului de autocontrol al firmei respective.

Totodată, regulile impuse de normele europene sunt însoţite şi de responsabilitatea personalului din reţeaua sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, prin intensificarea activităţii profesionale şi implicare atentă în supravegherea evoluţiilor unor evenimente la care sunt conectaţi concret în activitatea de zi cu zi.

Astfel, personalul de specialitate (medici veterinari, medici umani, chimişti, biologi, ingineri tehnologi în chimia alimentară, ingineri zootehnişti), care activează în cadrul DSVSA judeţene şi în laboratoarele de referinţă, monitorizează în permanență produsele alimentare care se comercializează pe teritoriul naţional şi în activităţi de import-export, prin acţiuni de supraveghere, de control şi expertiză de laborator, acţiuni cuprinse în Programul strategic naţional, cu reprezentare în fiecare judeţ, acţiuni care sunt defalcate pe fiecare unitate sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor teritorială şi pe obiective autorizate pentru activitate în domeniul alimentar.  

În laboratoarele de referinţă, acreditate, se efectuează examene pentru supravegherea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, analize pentru determinarea speciei de provenienţă pentru proteina animală sau vegetală, expertizare privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezenţa aditivilor alimentari, a reziduurilor din materii prime, ingrediente, membrane şi alte elemente care definesc produsele alimentare finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialişti bine pregătiţi profesional şi cu experienţă în domeniu.

Întregul lanţ alimentar este monitorizat, supravegheat şi verificat de personal de specialitate care activează la nivel de unitate din domeniul creşterii animalelor şi din domeniul alimentar, la unitățile sanitare veterinare teritoriale şi în cadrul compar­timentelor de profil din cadrul DSVSA judeţeană.

În toate cazurile de neconformităţi, în funcţie de gradul de risc, atunci când au fost notificate situaţii periculoase pentru sănătatea publică cu privire la alimente şi furaje, specialiştii din domeniul sanitar veterinar. în colaborare cu operatorii economici, retrag produsele de la consumul public, iau măsuri pentru denaturarea lor şi le dirijează către o unitate de neutralizare a deşeurilor

De asemenea, toate probele, indiferent de natura acestora, la care sunt constatate substituiri, falsificări, depăşiri ale limitelor specificate sau prezenţa unor compuşi interzişi, etichetare necorespunzătoare, sunt notificate Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din judeţul de provenienţă al probelor pentru efectuarea investigaţiilor şi aplicarea de măsuri asupra lotului în cauză.

Implementarea acestor strategii şi măsuri conferă populaţiei consumatoare de produse alimentare de origine animală şi vegetală siguranța că sănătatea nu le este pusă în pericol atunci când se aprovizionează cu alimente din reţeaua comercială care funcţionează în cadrul legislaţiei din domeniu, zonă aflată permanent sub controlul de specialitate.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Tot mai mult auzim despre risipa alimentară. Conform studiilor, se estimează că în UE sunt generate anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare, 173 de kilograme pe cap de locuitor. Alimentele se pierd într-un lanț întreg de magazine, restaurante, acasă și ferme. Este necesară o conștientizare a noțiunilor de siguranță alimentară, risipă alimentară și cauzele acesteia.

Alimentele risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. Reprezintă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și apă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2.

Risipa alimentară nu are numai costuri sociale, economice și de mediu, ci și consecințe etice. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriți. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane, dintre care 9,6% din populația UE, nu își permit o masă de calitate o dată la două zile.

De asemenea, conform statisticilor, 377.000 de tone de roșii se pierd sau se risipesc în lanțul alimentar anual. Această pierdere echivalează cu folosirea inutilă a 90 de kilometri pătrați de teren, a 57 de miliarde de litri de apă și a 7 milioane de ore de muncă pentru gestionarea deșeurilor (roșiile aruncate). Costul pierderilor este de 12,3 milioane de euro. S-au generat 312.000 de tone de gaze cu efect de seră, aproximativ cât emit 55.000 de mașini.

afaceri agricultura

Pierderile producției micilor agricultori

Chiar dacă micii producători încearcă să-și valorifice marfa, din nefericire deseori se poate întâmpla să rămână cu o parte din ea, transformând-o în deșeu. Astfel, unii agricultori, având această experiență nefericită, în anul următor încearcă să recurgă la diverse metode de rezolvare a problemei. Una dintre soluții este investiția într-un spațiu de depozitare sau într-o fabrică de procesare.

O familie de producători de legume din România, a recurs la metoda de conserve pentru valorificarea în totalitate a producției. Astfel, producătorii au implementat un proiect fără a investi într-o fabrică. Corina Hodorogea, inițiatoarea acestui proiect, declară: „Cultivăm legume de aprope 50 de ani, iar din acest an ne-am gândit și să le conservăm. Credem că este o soluție optimă de valorificare a legumelor pe care le cultivăm, nu doar să le vindem în forma lor proaspătă. De asemenea, colaborăm și cu alți fermieri pentru materia primă. În acest mod, ne ajutăm reciproc și nu pierdem nimic din ce producem. Pentru a atrage clienții am decis că cel mai bun mod de a ne conserva produsele este să conservăm o dată cu ele și o parte din tradiția locului. Așa că ne-am luat inima în dinți și am căutat un procesator flexibil, care să accepte să facem rețetele într-un mod tradițional. Această soluție ne-a ajutat să salvăm peste 1 tonă de legume și fructe. Ne dorim ca prin acest nou proiect să dezvoltăm o comunitate prin care să putem ajuta și alți producători din sat. În prezent, avem o gamă de 17 produse, la care ne propunem să mai adăugăm și altele pe parcurs, în funcție de cerințele clienților. Principala categorie de produse este obținută din roșii. Avem produse precum: sos de roșii, suc de roșii, pastă de roșii. Toate ingredientele sunt naturale, cultivate în ferma proprie sau a consătenilor noștri“, susține Corina Hodorgea.


Proiectul „Legume verzi“

„Legume verzi“ este platforma online care susține o mână de producători români să ajungă la clienții finali din București și împrejurimi. Acest proiect a luat naștere în plină pandemie, însă de atunci competiția în mediu online s-a dublat, intrând pe această nișă marii jucători din retail. Așadar, vin în întâmpinarea producătorilor să se adapteze și să propună o soluție privind pierderile producției de legume și de fructe.


Liliana POSTICA

Alimentele ultraprocesate sunt peste tot și reprezintă peste 50% din produsele alimentare vândute în supermarketuri.

Dacă termenul este acum utilizat pe scară largă în vocabularul secțiunilor de sănătate și nutriție ale revistelor, știm cu adevărat ce înseamnă, de fapt?

Cum să le definim și să le identificăm și sunt ele inofensive sau periculoase pentru sănătate?

Ce este un produs sau un aliment ultraprocesat (AUP)?

Alimentele pot fi clasificate și definite după gradul lor de prelucrare, având 3 niveluri principale:

Alimente „neprocesate“ sunt toate produsele crude precum: carnea, cerealele crude sau legumele. Acestea sunt produse la care nu există nicio substanță externă adăugată sau un proces mecanic care să le modifice structura inițială.

A doua categorie conține alimente „procesate“; acestea sunt produse crude din prima categorie, la care s-au adăugat ingrediente precum grăsimi sau sare. Pâinea, de exemplu, se încadrează așadar în această categorie deoarece amestecă cerealele sub formă de făină și mai multe ingrediente (apă, sare, drojdie) prin frământare mecanică.

În sfârșit, ultima categorie este cea a alimentelor ultraprocesate („AUP“). Aceasta înseamnă un aliment care: a suferit o modificare semnificativă a structurii sale originale printr-un proces de producție sofisticat (extrudare, purificare etc.); și/sau în care s-au adăugat una sau mai multe substanțe externe (aditivi tehnologici, coloranți, agenți de aromatizare), dar și ingrediente din produse alimentare foarte procesate (sirop de glucoză, lecitină, uleiuri rafinate etc.). Toate aceste substanțe sunt menționate de experți sub termenul generic de markeri de ultratransformare (MUT).

O parte semnificativă a dietei noastre constă din produse care nu existau acum 50 de ani.

Schimbările pe care le-a făcut industria alimentară au avut în primul rând un obiectiv principal pozitiv și fundamental: siguranța alimentară, prin folosirea produselor care nu conțin agenți patogeni și se păstrează bine.

Trebuie amintit aici că toxiinfecțiile alimentare au fost principala cauză de deces în anii 1950 în Europa.

Utilizarea aditivilor, a „conservanților“ a făcut posibilă limitarea dezvoltării microorganismelor pe durata de viață a produsului.

Utilizarea de noi procese și aditivi alimentari a fost, prin urmare, percepută în anii 1960 ca simbol al progresului, printre multe altele la acea vreme.

De aici până la abuz a fost un singur pas, care a fost făcut repede!

Trebuie să ne amintim: coloranți; potențiatori de aromă; adaosuri de sare; zahăr și grăsimi saturate; utilizarea extrudării pentru a modifica textura alimentelor etc.

În afară de calitatea microbiană care a rămas sub supraveghere atentă de către autorități, toți ceilalți parametri ar putea fi optimizați tehnologic pentru a face hrana mai atractivă.

Copiii și tinerii sunt consumatorii cei mai vizați de ofertele „distractive“, inclusiv celebrele „cereale“ pentru micul dejun, care sunt în principal zaharuri concentrate și grăsimi saturate…

Îmbunătățirea calității sanitare a fost posibilă prin implementarea unor procese de producție.

Autoritățile sanitare au înțeles, încă din anii 1980, că este necesar să se reglementeze utilizarea aditivilor alimentari. Acest lucru a fost inițiat de nomenclatura europeană „E“, permițând identificarea ușoară a aditivilor pe etichete. Agențiile specializate ale EFSA și ANSES efectuează evaluări ale acestor aditivi, ducând în mod regulat la interzicerea unora sau la supravegherea utilizării acestora. Cu toate acestea, trebuie recunoscut că izolarea efectelor pe termen lung ale fiecărui aditiv este o sarcină aproape imposibilă.

Pe de altă parte, toate studiile la scară largă privind alimentele au observat corelații semnificative între consumul de alimente ultraprocesate și problemele de sănătate: diabet, obezitate, prevalența anumitor cancere, probleme cardiace etc..

Prin urmare, este legitim să fie avertizat consumatorul împotriva consumului regulat și semnificativ de alimente ultraprocesate și că trebuie să revenim la o dietă naturală, mai vegetală, și la gătitul „în casă“.

Alimentele ultraprocesate reprezintă 2/3 din produsele alimentare, chiar și printre produsele bio.

Studiile științifice care au observat în mod specific acest subiect au conchis:

Că 2/3 din produsele alimentare disponibile sunt AUP (alimente ultraprocesate) și că, fără îndoială, mai mult de 90% dintre reclamele alimentare se referă la AUP!

Că reprezintă 1/3 din aportul nostru zilnic de energie în medie.

Că toate tipurile de consumatori și familiile de produse sunt vizate: 50% din alimentele organice sunt AUP. Chiar dacă ingredientele adăugate (uleiuri rafinate, arome naturale, sirop de glucoză etc.) sunt mai puțin impactante și într-o proporție mai mică decât în ​​alimentele standard.

Că veganii și vegetarienii consumă o proporție ceva mai mare de alimente ultraprocesate (respectiv 39 și 37% din aportul caloric). Rezultat surprinzător, dar care se explică probabil prin importanța în această categorie a tinerilor sub 30 de ani, mari consumatori de astfel de produse.

Există două tipuri de riscuri identificate și demonstrate în cazul consumului frecvent de AUP, când acestea reprezintă mai mult de 15% din aportul caloric zilnic:

Cele legate de supraconsumul de calorii indus de consumul de AUP: obezitate, diabet, probleme cardiace.

Cele legate de dezechilibrul florei intestinale, cauzat în principal de prezența aditivilor și în special a conservanților în AUP: perturbarea tranzitului, sindromul colonului iritabil etc.

Majoritatea AUP sunt supraîncărcate cu carbohidrați și lipide și generează mai puțină senzație de sațietate decât alimentele naturale: un aport crescut de alimente bogate în energie duce inevitabil la riscuri mai mari de obezitate.

Riscul crescut de diabet și/sau probleme cardiace rezultă, de asemenea, din supraîncărcarea de zaharuri și grăsimi saturate frecvente în AUP.

Sunt menționate și alte riscuri pe termen lung, precum creșterea anumitor tipuri de cancer sau prevalența bolii Alzheimer, iar studiile de evaluare sunt în curs de desfășurare pe aceste subiecte.

Consumul de alimente ultraprocesate ar trebui sa fie limitat la sub 20%, cu efect benefic pentru sănătatea noastră.

Acest lucru este deosebit de important pentru copii, țintele preferate ale produselor de divertisment bogate în zaharuri, grăsimi și aditivi, deoarece corelația consum de AUP și obezitate este științific stabilită.

Aceste noi informații întăresc și mai mult argumentele în favoarea unei alimentații sănătoase, cu mai multe produse vegetale, procesate minim.

Există sute de surse de informare (cărți, web) și rețele de nutriționiști și dieteticieni care să te ajute să mănânci mai bine: merită să primești sfaturi!!

Degradarea microbiotei intestinale este un marker important al unei diete prea bogate în AUP.

Studiul internațional PURE realizat în peste 20 de țări a arătat în mod clar că alimentele ultraprocesate consumate regulat duc la creșterea riscului de a dezvolta boli inflamatorii intestinale.

O dietă bogată în alimente ultraprocesate crește riscul de obezitate, de diabet de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, depresie și deces prematur. Cele mai multe dintre aceste alimente sunt bogate în calorii, grăsimi, zaharuri adăugate și sodiu, fiind în același timp sărace în fibre, vitamine și minerale.

Un studiu publicat pe 31 august a demonstrat că un aport ridicat din aceste alimente duce la creșterea riscului de cancer colorectal la bărbați.

În general, bărbații ale căror diete au conținut de alimente ultraprocesate au avut un risc cu 29% mai mare de a dezvolta cancer colorectal decât cei ale căror diete au conținut mai mic de AUP. Nu a existat nicio legătură între alimentele ultraprocesate și riscul de cancer la femei. Cercetătorii au analizat subgrupurile de alimente ultraprocesate și au descoperit că fructele de mare, carnea gata de consumat, carnea de pasăre, precum și băuturile dulci sunt cele care reprezintă un risc mai mare.

Riscul de cancer colorectal atribuit alimentelor ultraprocesate a fost în mare măsură independent de factorii de risc, cum ar fi indicele de masă corporală și calitatea slabă a dietei. Acest lucru sugerează că doar consumul acestor alimente ar putea juca un rol important în dezvoltarea cancerului de colon.

Ceea ce este cel mai interesant la aceste studii este că riscurile pentru sănătate ale unei diete bogate în alimente ultraprocesate a rămas chiar și după ce au luat în considerare calitatea nutrițională slabă a dietelor lor.

Obținerea nutrienților potriviți în altă parte în dietă ar putea să nu fie suficientă pentru a anula riscul de îmbolnăvire din consumul de alimente ultraprocesate.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Produsele alimentare a căror valoare nutritivă este îmbogățită și care oferă beneficii specifice pentru sănătate dincolo de nutriția de bază sunt cunoscute sub denumirea de alimente funcționale. Conceptul de aliment funcțional se referă la un produs alimentar care va „avea în plus față de impactul nutritiv de bază și efecte benefice asupra uneia sau mai multor funcții ale organismului uman, îmbunătățind condiția generală, implicit cea fizică, și scăzând riscul de evoluție a unor afecțiuni“. Această preocupare oferă oportunități mari pentru industria produselor alimentare, existând un mare potenţial de transformare a alimentelor clasice, consumate zilnic, în alimente funcționale.

În acest moment, pe piața consumatorilor există patru categorii principale cunoscute, de alimente funcționale, denumite astfel: produse alimentare fortificate (sucurile de fructe fortificate cu vitamine și minerale); produse alimentare cu adaos de substanțe nutritive noi sau componente care nu se regăsesc în mod normal în tipul de produs alimentar selectat (precum probioticele sau prebioticele); produse alimentare din care au fost eliminate componente cu efect nociv, sau cantitatea acestora a fost redusă la minimum, ori au fost înlocuite cu alte componente cu efecte benefice (denumite produse modificate) (de exemplu, fibrele ca factori de îndepărtare a grăsimilor din carne și din înghețată); produse alimentare în care unul dintre componente a fost în mod natural îmbogățit sau a cărui cantitate a fost crescută (ouăle de consum îmbogățite cu acizi grași polinesaturați omega 3).

alimente

În prezent, produsele alimentare de origine animală cu proprietăți nutriționale îmbunătățite pe cale naturală nu sunt obținute prin folosirea antibioticelor sau a hormonilor în nutriția animalelor, ci folosind surse vegetale bogate în diferiți nutrienţi și compuşi bioactivi naturali. Ținând cont de interzicerea de la 1 ianuarie 2006 a antibioticelor utilizate în hrana animalelor ca promotori de creștere, dar și de faptul că rațiile animalelor de fermă cuprind 10-15 ingrediente care asigură animalelor necesarul zilnic de proteină, grăsime, energie, minerale, vitamine etc, putem considera nutriția animalelor de fermă o știință de precizie, poate comparabilă cu nutriția sportivilor de performanță. Necesarul de nutrienți asigurat prin hrană este permanent calculat și controlat de către nutriționiști, corelând compoziția chimică a fiecărui ingredient prezent în rație cu performanțele specifice fiecărei rase și specii în parte (de exemplu, rațiile puilor de carne diferă față de rațiile găinilor ouătoare și de rațiile găinilor de reproducție). În acest mod se poate obține o creștere performantă a animalelor de fermă în care productivitatea este măsurată cu foarte multă precizie. Rațiile complex elaborate pentru animalele crescute în sistem intensiv au condus la o rată de dezvoltare a animalelor tinere mult mai crescută față de creșterea în sistem gospodăresc, unde hrana de bază a animalului este compusă dintr-o singură cereală. Nutriționiștii folosesc anumite tipuri de cereale ca sursă de proteină (de exemplu soia sau floarea-soarelui), alte cereale ca surse energetice precum și minerale, vitamine și aminoacizi necesare atingerii cerințelor nutriționale. Dincolo de acest sistem complex de hrănire a animalelor, implementat din fermele zootehnice, fermierii producători de alimente funcționale includ în rații surse vegetale bogate în compuşi biologic activi. Acest surplus natural de nutrienți este biologic convertit și transferat în ceea ce numim „aliment de origine animală“, de exemplu ouă, carne, lapte.

Ouăle sunt o parte importantă a dietei umane datorită conținutului ridicat de proteine și alte substanțe nutritive, cu diferite proprietăți. Până în momentul de față, există trei direcții de dezvoltare a ouălor ca aliment funcțional, acestea putând fi îmbogățite cu: acizi grași omega 3, vitamine (și antioxidanți) și minerale. Necesitatea îmbogățirii cu acizi grași polinesaturați (PUFA) omega 3 este datorată dorinței de echilibrare a raportului între PUFA omega 6 și PUFA omega 3, acesta nefiind unul adecvat ca urmare a lipsei surselor de PUFA omega 3 din dieta umană. Îmbogățirea rațiilor găinilor ouătoare cu surse vegetale bogate în PUFA face ca randamentul  transferului biologic până la nivelul gălbenușului de ou să fie foarte bun, astfel încât ouăle obținute să devină alimente cu proprietăți nutriționale îmbunătățite pe cale naturală.

Dieta reprezintă doar unul dintre aspectele unui stil de viață sănătos. Aceasta ar trebui să cuprindă și activitate fizică regulată, evitarea exceselor, reducerea stresului și menținerea unei greutăți corporale sănătoase, pentru a considera alimentele funcționale parte a unei strategii eficiente pentru a reduce riscul de boală și pentru a maximiza starea de sănătate.

Newsletter finanțat în cadrul contractului nr. 144/13.10.2016 „Dezvoltarea unor soluții de furajare inovative pentru galinacee în vederea obținerii de alimente accesibile, cu calități nutriționale îmbunătățite“, GALIM PLUS, POC, Axa Prioritara 1.

Alexandru VLAICU

După isteria hârtiei igienice, a drojdiei, a făinii și a conservelor de tot felul, ne-am confruntat cu cea a uleiului alimentar. Mulți s-au dus „după fentă” și au făcut cozi pentru a-și face stocuri de ulei. Zilele trecute, cineva spunea că cel mai trist pentru cineva care și-a cumpărat baxuri de ulei și hârtie igienică este să se spargă sticlele de ulei și să curgă pe sulurile de hârtie igienică... Și tot la capitolul haz de necaz, altcineva glumea despre prima victimă a războiului din Ucraina în România: a deschis cămara și i-au căzut baxurile de ulei în cap... 

În unele magazine, deja s-a anunțat o limită de maximum 3 baxuri de ulei. Iar rețelele de socializare au fost inundate de glume pe seama celor care își fac stocuri de diverse. „Băiat cu ulei caut fată cu tigaie” sau „De ce este acest tablou atât de scump? Pentru că este pictat în ulei de floarea-soarelui din 2022” sunt doar două exemple. Facem haz de necaz, râdem de semenii noștri sau ne panicăm și fugim să facem stocuri. Asta în cazul în care avem bani să cumpărăm. Dar cine are interesul să ne trimită după fentă? Cine vrea să ne vadă disperați și panicați? Și de ce? Poate că astfel de răspunsuri vin natural dacă suntem atenți la toate informațiile care ne bombardează pe diferite căi, la toți zvonerii și răspândacii. Unii dintre ei o fac în neștiință de cauză, dar, chiar și așa, produc panică.

Zvonerii și răspândacii...

Singura soluție este să verificăm fiecare informație dintre surse diferite, să plecăm mai puțin urechea la tot ce se spune și să facem diferența dintre informații și simple surse de bruiaj sonor ce au rolul de a distrage atenția. Mai grav este când anumite informații vin din surse oficiale, credibile deci, și apoi sunt preluate și de publicații serioase. În astfel de cazuri, cu atât mai mult, trebuie să ne punem niște întrebări. Cine și de ce ne vrea panicați? Cine și de ce ne trimite după fentă...? La începutul lunii martie, asociația producătorilor de ulei vegetal din Uniunea Europeană – FEDIOL – a venit cu un anunț bombă: „rezervele de ulei comestibil din UE pot ajunge pentru un consum de maximum 6 săptămâni”. Dar este vorba oare de un consum normal sau un consum ce include stocuri făcute pe fondul zvonurilor cum că vine apocalipsa alimentară și fix de ulei avem nevoie...? Potrivit anunțului în cauză, războiul din Ucraina ar fi de vină pentru lipsa materiei prime, de floarea-soarelui adică, Ucraina fiind țara de unde membrii asociației FEDIOL importă anual 35-45% din necesarul de floarea-soarelui pentru a produce uleiul consumat în țările Uniunii Europene. Panica stârnită este cu atât mai ciudată cu cât cam toate rețetele, inclusiv cele promovate pe la cooking show-uri recomandă folosirea uleiului de măsline chiar și la gătit... Din câte știm, Ucraina și Rusia nu au măslini. Nici măcar ramuri de măslin...

Strategie de marketing și praf în ochi?

Tot FEDIOL, în anunțul făcut, spune că nu vede o soluție legată de lipsa materiei prime, dar am putea lua în considerare alternative la uleiul de floarea-soarelui, cum ar fi uleiul de soia, de rapiță, de cocos sau de palmier. Adică, altfel spus, uleiuri pe care lumea nu prea le cumpără. Să fie o strategie de marketing de gherilă pentru produse ce urmează să expire, nu doar un praf în ochii celor care nu văd că prețurile cresc la fel ca Făt-Frumos?

Nu rămânem noi fără ulei...

Ca răspuns la isteria provocată de nu știm cine și de ce, Ministerul Agriculturii a creat o celulă de analiză, de criză, care verifică stocurile de cereale și de alimente, inclusiv de ulei. Mai mult decât atât, ministrul Adrian Chesnoiu a organizat o conferință de presă în zi de duminică (13 martie) în care a anunțat că „în depozite se află suficiente cantități de ulei pentru a nu crea dezechilibre, avem și stocuri de floarea-soarelui la fabricile producătoare de ulei din țara noastră și, slavă Domnului, avem fabrici producătoare de ulei, nu depindem de importuri majore în această privință”, a explicat ministrul Adrian Chesnoiu. De asemenea, ministrul a făcut un apel la toți românii să aibă încredere că datele sunt reale, bazate pe monitorizarea evoluției zilnice a stocurilor. Ministrul a mai explicat și limitarea vânzării la cel mult trei baxuri, care a fost făcută tocmai pentru a limita specula cu produsul cumpărat de alții în exces. Așadar, cine și de ce ne vrea panicați? Cine și de ce zvonește și răspândește că situația e groasă? Cine și de ce nu ne spune și că există soluții chiar mai sănătoase de a găti și fără ulei? Apropos, știați că alimentele prăjite în ulei sunt chiar dăunătoare pentru sănătate? Și încă ceva. România este o țară puternică agricol, care are capacitatea de a asigura securitatea alimentară a cetățenilor săi, așa cum spun și membrii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă,organizație non-guvernamentală formată din fermieri performanți, elite în agricultura României, care elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole.

 

Clubul Fermierilor Români are o înțelegere foarte bună a puterii și resurselor agriculturii românești și consideră că nu există niciun risc privind securitatea alimentară națională. România este o țară puternică agricol, din acest motiv nu trebuie dat curs speculațiilor privind riscul de securitate alimentară, se arată într-un comunicat de presă transmis de Clubul Fermierilor Români (CFRO). 

Clubul Fermierilor Români elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale, realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole.

Clubul Fermierilor Români trimite către autoritățile române analize săptămânale privind piața cerealelor la nivel național, regional și global, evidențiind impactul pentru România.

Clubul nu a făcut și nu va face estimări și scenarii de evoluție privind prețul la raft al produselor agroalimentare, ne referim in particular la speculațiile din ultimele zile privind o presupusă criză a uleiului de floarea-soarelui și evoluția prețului acestui produs.

În ceea ce privește situația stocurilor și tendințele privind prețul la semințele de floarea-soarelui și a uleiului procesat, Clubul Fermierilor Români precizează că mecanismele de piață stabilesc prețurile, iar contextul geopolitic poate genera speculații, dar acestea nu au niciun temei să se manifeste în prezent în România.

Guvernul României cunoaște și monitorizează situația stocurilor de cereale si produse agroalimentare la nivel național, are la dispoziție mecanisme de intervenție pentru a aplica strategia cea mai potrivită în funcție de evoluția situației în care România se regăsește la nivel regional și internațional.

Ca urmare a informațiilor vehiculate în spațiul public privind evoluția prețului la raft la uleiul de floarea-soarelui, Clubul Fermierilor Români face următoarele precizări în legătură cu declarațiile despre acest subiect și modul în care au fost interpretate datele referitoare la tendințele din piața de cereale, în mod particular cea a semințelor de floarea-soarelui, în contextul generat de războiul din Ucraina.

  • România este cel mai mare producător de semințe de floarea-soarelui la nivel european și are capacitatea de a-și asigura singură consumul intern și necesarul de procesare.
  • România este un rezervor de materie primă pentru Uniunea Europeană, este net exportator. Criza regională este un moment potrivit de analiză pentru a găsi modalitățile necesare de a procesa mai mult în țară, astfel încât să generăm valoare adăugată pentru țara noastră.
  • Conjunctura regională, care a creat o perturbare în aprovizionarea din bazinul Mării Negre, generează efecte care afectează toată Europa, nu doar România.
  • România are fabrici de procesare și capacități de producție pentru a susține producția de ulei din materia primă proprie necesară consumului intern și nu depinde de importul de ulei de floarea-soarelui pentru a asigura acest consum național.

Clubul Fermierilor Români susține cu responsabilitate că țara noastră are toate resursele agroalimentare, că dispune de o capacitate strategică europeană în domeniul agricol, iar contextul regional actual atât de dificil nu trebuie să fie folosit pentru a genera speculații privind presupuse riscuri la adresa siguranței și securității alimentare a cetățenilor României.

Considerate delicatese în toată lumea și savurate de milioane de oameni zilnic, sortimentele noi au fost create și în Atelierul de procesare lapte și produse derivate din lapte al Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“.

Cașul de vacă, brânza de tip telemea maturată, telemeaua cu negrilică cunoscută și cu denumirea de chimen negru, sămânța neagră, kalonji și haba al-barakah (numele arab), o plantă anuală cu flori din familia Ranunculaceae, nativă din sudul și sud-vestul Asiei, sunt produse care reprezintă rodul muncii studenților și specialiștilor ieșeni. Acestora li se adaugă și produse cu o perioadă de maturare mai lungă (brânză de tip caciotta, gouda și emmental) pentru care s-au folosit diferite combinații prin adaosul de condiment pentru a avea gusturi distincte. Este vorba de fulgi de chili, boia de ardei dulce, oregano, semințe de chimen sau curry. Tot în această perioadă în atelierul de la USV Iași au fost testate unele sosuri picante precum Pesto sau Tabasco Mild Green Pepper. Acestea sunt doar câteva dintre produsele la care au lucrat studenții de la Universitatea de Științele Vieții, în perioada de practică desfășurată în Atelierul de procesare lapte și produse derivate din lapte.

„Laptele, prin multiplele calități și întrebuințări, reprezintă unul dintre principalele alimente consumate de om și o materie primă de neînlocuit pentru diferitele activități productive. Din aceste considerente, în perioada alocată practicii cu studenții din cadrul Atelierului de procesare lapte și produse derivate din lapte unde au participat pe rând, studenții din anul III de la specializările Tehnologia prelucrării produselor agricole, Protecția consumatorului și mediului și Exploatarea mașinilor și instalațiilor pentru agricultură și industria alimentară s-a lucrat la transformarea laptelui în produse tradiționale“, arată șef lucrări dr. Roxana Nicoleta Rațu, din cadrul departamentului de Tehnologii alimentare al USV Iași.

De asemenea, aceasta arată și că au fost folosite „sortimente de brânză cu pastă opărită unde studenții noștri au realizat diferite combinații de gust prin adaosul de condimente. Tot în această perioadă s-a testat și înglobarea unor sosuri precum Pesto sau Tabasco Mild Green Pepper pentru adepții produselor mai picante în scopul de a le analiza gustul după perioada de maturare, dar și stabilitatea produselor, unul dintre cele mai importante aspecte.“

Pe lângă partea de procesare, unde sub acțiunea proceselor fizice, chimice și biologice specifice laptele este transformat în adevărate delicatese, un aspect foarte important este și partea de analize calitative (atât pe materia primă, cât și pe produsul finit). În cadrul laboratoarelor, studenții desfășoară determinările calitative, în vederea stabilirii conținutului de grăsime, a substanței uscate, a nivelului de proteine sau a conținutului de sare, toate acestea ajutând la întocmirea etichetei nutriționale.

„Dorim să venim în întâmpinarea consumatorilor cu gusturi noi, dar și cu produse de o calitate superioară“, a mai transmis șef lucrări dr. Roxana Nicoleta Rațu.

Astfel, instituția contribuie din plin la diversficarea unei serii de sortimente alimentare de care poate beneficia cosumatorii, într-o manieră originală, sigură și sănătoasă, iar conducerea Universității de Științele Vieții intenționează să deschidă și un magazin alimentar cu produse proprii de la care ar putea fi achiziționate diverse alimente ce provin din fermele universității și din atelierele de micro-producție.


În luna septembrie 2019, USV Iași a inaugurat o clădire nouă destinată specializărilor din industria alimentară „Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole“, „Protecția Consumatorului“ și „Mediu, Control și Expertiza Produselor Alimentare“. Aici, studenții instituției și ai acestor specializări fac practică în șase ateliere de microproducție pentru prelucrare lapte, prelucrare carne, carmangerie, patiserie, panificație și procesare bere.

***

În urma activităților desfășurate în fermele și atelierele de micro-producție ale facultăților USV Iași, studenții și cadrele didactice obțin diverse produse, precum preparate din carne, lactate, produse de panificație, legume, fructe, vin, dar și răsaduri, puieți sau viță-de-vie. Toate aceste produse tradiționale „made by USV Iași“ vor fi comercializate la acest magazin alimentar care urmează a fi deschis chiar în Campusul Universității, din Dealul Copoului.


Beatrice Alexandra MODIGA

Populația în expansiune și schimbarea obiceiurilor culinare sunt factori care determină creșterea cererii de hrană. Sectoarele de producere a alimentelor încearcă să țină pasul cu această creștere continuă în contextul în care suprafața terenurilor agricole se dovedește insuficientă, sănătatea oceanelor este serios periclitată, iar resursele naturale sunt periculos diminuate. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, în 2020 aproximativ 690 de milioane de oameni, adică 8,9% din populația globală, au suferit de foame, iar creșterea estimată este de 60 de milioane de oameni la fiecare cinci ani. În mod paradoxal, o treime din totalul hranei produse este irosită. Siguranța și securitatea alimentară vor fi tot mai dificil de realizat, mai ales în contextul în care, până în 2050, va trebui să producem cu 70% mai multă mâncare pentru a hrăni cele aproximativ 9 miliarde de oameni.

Provocări și obiective

În 2014, Organizația pentru Alimentație și Agricultură și cu Banca Mondială lansau conceptul integrat de manageriere a fiecărui lanț de producție din sistemul agricol, Climate-smart agriculture (CSA). Cele trei obiective majore pe care se sprijină conceptul Climate Smart Agriculture sunt creșterea productivității, rezistența sporită și reducerea emisiilor de gaze.

Trebuie să producem hrană mai multă și mai calitativă pentru a asigura securitatea și siguranța alimentară. Este important ca, în special în țările sărace, unde 75% din populație trăiește în mediul rural și agricultura este singura ocupație, veniturile din această sursă să crească.

Reducerea vulnerabilității în fața secetei, a bolilor și dăunătorilor, dar și a altor factori determinați de schimbările climatice este un deziderat care poate fi obținut, spun inițiatorii programului, prin îmbunătățirea capacității de adaptare a tehnologiilor agricole la modelele meteo haotice și scurtarea anotimpurilor.

Al treilea obiectiv este reducerea emisiilor de gaze pentru fiecare kilogram de hrană produs, reducerea defrișărilor și identificarea modalităților de a absorbi carbonul din atmosferă.

Începând cu 2014, Banca Mondială și partenerii săi au realizat profilul a 30 de state Climate Smart Agriculture și astfel au reușit să ajute țări din Asia, Africa și America Latină să înțeleagă modul în care schimbările climatice afectează sistemele de producere a hranei și ce soluții există. Provocarea aceasta este accentuată și de vulnerabilitățile agriculturii față de schimbările climatice care se resimt prin creșterea temperaturilor, variații ale vremii, fenomene meteo extreme, extinderea culturilor invazive, a bolilor și dăunătorilor. Sub presiunea acestor factori, suprafața terenurilor agricole se diminuează, calitatea nutritivă a principalelor cereale scade, la fel și productivitatea fermelor de animale. Există însă și un revers al medaliei. Agricultura nu este doar soluția, ci, în mod paradoxal, și o parte a problemei pentru că generează 19-29% din totalul emisiilor de gaze și există temeri că, odată cu dezvoltarea ei, și acest procent ar putea să crească.

Zece planuri de investiții cu peste 2,5 miliarde de dolari

Banca Mondială a dezvoltat peste 10 planuri de investiții (CSAIP) pentru Bangladesh, Zimbabwe, Zambia, Lesotho, Mali, Burkina Faso, Ghana, Coasta de Fildeș, Maroc și Republica Congo. CSAIP identifică investiții CSA în valoare totală de peste 2,5 miliarde de dolari, investiții de care vor beneficia peste 80 de milioane de oameni din țările agreate în proiect.

În Bangladesh investițiile derulate de Banca Mondială prin intermediul CSA sunt estimate la 500 de milioane de dolari, o parte din bani fiind redirecționați către proiectul Livestock and Dairy Development, dezvoltat în paralel cu planul de investiții CSAIP. Investițiile au vizat creșterea statusului de sănătate a animalelor, îmbunătățirea strategiilor de hrănire, reproducere, gunoi de grajd și gestionarea deșeurilor, precum și implementarea unor tehnologii cu nivel redus de emisie pentru activități precum răcirea și transportul laptelui.

În Lesotho, prin intermediul CSAIP s-a inițiat proiectarea celei de-a doua faze a Proiectului de Dezvoltare Agricolă pentru Micii Fermieri (SADP 2). În această etapă vor fi alocate 50 de milioane de dolari.

În China a fost dezvoltată o serie de proiecte în valoare de 755 milioane de dolari prin care se sprijină practicile și instituțiile agricole preocupate de agricultura inteligentă. Unul dintre proiectele care au contribuit la extinderea agriculturii inteligente din punct de vedere climatic a vizat asigurarea unei eficiențe mai bună a utilizării apei pe 44.000 de hectare de terenuri agricole și implementarea unor noi tehnologii care au îmbunătățit condițiile solului și au sporit producția de orez cu 12% și producția de porumb cu 9%. Peste 29.000 de cooperative au raportat venituri mai mari și o rezistență crescută la climă prin acest proiect. Un alt proiect finalizat recent a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 23.731,94 tone CO2 – eq și a crescut bazinul de carbon al solului cu 71.682,53 tone CO2.

Ce schimbări se prefigurează în agricultura mondială

În Uruguay, producția agricolă durabilă este sprijinită printr-o serie de inițiative. Din 2014, CSA a fost adoptat pe 2.946.000 de hectare și 5.139 de fermieri au fost beneficiarii acestui proiect. Datorită investițiilor derulate în Mexic prin planul CSAIP aproximativ 1.842 de companii agricole au putut adopta 2.286 de tehnologii durabile din punct de vedere ecologic – energie regenerabilă, tehnologii eficiente din punct de vedere energetic, gestionarea durabilă a deșeurilor și conversia biomasei. În Uzbekistan, Banca Mondială colaborează cu guvernul pentru a facilita trecerea de la monocultura de bumbac și grâu către un sistem agricol mai rezistent la șocurile climatice – inclusiv horticultura – și aplică practici climatice inteligente care îmbunătățesc sănătatea solului și reduc degradarea acestuia. În Niger, un proiect conceput special pentru a oferi o agricultură climatică inteligentă are ca scop distribuirea semințelor îmbunătățite, tolerante la secetă, implementarea unor sisteme de irigații mai eficiente și utilizarea extinsă a silviculturii. Se estimează că aproximativ 500.000 de fermieri și păstori din 44 de comune vor fi beneficiari ai acestui proiect. În Pakistan comunitățile extrem de vulnerabile la schimbările climatice se confruntă cu provocări legate de utilizarea apei, de aceea investițiile prin CSA s-au concentrat pe reabilitarea cursurilor de apă comunitare și implementarea unor sisteme de irigații moderne.

În Kenya, obiectivul CSA este de a crește productivitatea agricolă și de a dezvolta rezistență la riscurile generate de schimbările climatice în comunitățile agricole mici și pastorale. În Malawi, CSA are ca obiectiv îmbunătățirea rezistenței culturilor la secete tot mai accentuate și persistente și îmbunătățirea sănătății solului pentru o productivitate agricolă crescută, dar și adaptarea la schimbările climatice și atenuarea lor. Aproximativ 140.000 de fermieri au adoptat o serie de practici CSA, în timp ce sănătatea solului a fost îmbunătățită pe aproape 28.000 de hectare.


- Proiectul Maharashtram dezvoltat în India este unul dintre cele mai ample proiecte implementate de Banca Mondială, cu o valoare de 420 milioane dolari. Începând din iunie 2020, 309.800 de beneficiari ai proiectului au adoptat practici agricole inteligente din punct de vedere climatic, iar 56.602 hectare de teren au beneficiat de tehnologii moderne de irigații și drenaj.


- Se estimează că la nivel mondial există 500 de milioane de mici fermieri. Banca Mondială consideră o prioritate ajutorarea micilor fermieri deoarece aceștia pot contribui la atingerea obiectivelor Climate Smart Agriculture prin reducerea defrișărilor, a emisiilor de metan și a poluării solului.


- O evaluare preliminară sugerează că pandemia Covid-19 ar putea genera o creștere între 83 și 132 de milioane de oameni care se vor adăuga la numărul total de subnutriți din lume în 2020, în funcție de scenariul de creștere economică, se arată în rapoartele FAO.


- Potrivit FAO, țările cu venituri mici se bazează mai mult pe alimente de bază și mai puțin pe fructe și legume și alimente de origine animală decât țările cu venituri mari. Numai în Asia și la nivel global în țările cu venituri medii-superioare există suficiente fructe și legume disponibile pentru consumul uman pentru a putea îndeplini recomandarea FAO / OMS de a consuma minimum 400 g / persoană / zi.


- Omenirea și-a propus ca până în 2030 foametea să fie eradicată. Din nefericire, în momentul de față atingerea acestui obiectiv pare imposibilă. Mai mult decât atât, dacă se păstrează ritmul actual numărul oamenilor afectați de foamete va depăși 840 de millioane până în 2030.


Daniel ZMARANDA

Securitatea alimentară rămâne o problemă importantă a secolului XXI, pentru combaterea risipei alimentare fiind nevoie de educație, în primul rând.

Deși se tot discută, se analizează cifre, se realizează alte statistici și se organizează dezbateri aprinse și mese rotunde – mai rare, din cauză de COVID-19 acum, măsurile întârzie să fie luate. Iar timpul trece. Resursele se duc și ele.

Există și o veste bună însă! Soluțiile pot fi găsite chiar de noi, trebuie să vrem. Și vrem pentru că orice risipă înseamnă mai puțini bani la bugetul gospodăriei. Banii aruncați la gunoi, pot fi economisiți pentru vacanța de vis (când s-o putea!), un gadget de ultimă generație, accesorii vestimentare sau ceva pentru copii, casă…

Ideea unor elevi…

De altfel, conștienți că risipa alimentară poate fi rezolvată cu cap, câțiva elevi de clasa a XI-a și a XII-a din Galați au construit cămara inteligentă. Sună interesant, nu-i așa? Ce este această cămară inteligentă? Ei bine, acest „device“ este un dispozitiv care realizează un management eficient al alimentelor pentru a preveni risipa de mâncare. Dovadă că elevii din Galați au avut o idee excelentă este chiar premiul obținut! Proiectul le-a adus elevilor români locul 6 mondial și locul 3 în Europa la Olimpiada Internațională de Robotică în urmă cu trei ani, în 2017.

Cei trei liceeni – Vener Andrei, Robert Enache și Alexandra Buruiană – au dezvoltat un robot cu ajutorul căruia oricine dorește își poate organiza cămara cu alimente. Dispozitivul recunoaște diverse date pe care le obține scanând un cod QR: numele produsului, data de expirare și temperatura la care trebuie păstrat.

Foarte interesant este faptul că acest prototip nu doar așează alimentele pe rafturi în funcție de informațiile pe care le deține, dar poate chiar să recomande rețete culinare, oferind astfel prioritate produselor ce urmează să expire mai rapid.

„Proiectul nostru stochează eficient mâncarea în cămară și toată ideea este să fie așezate în funcție de datele de pe etichete, în funcție de data de expirare“, explică inventatorii prototipului.

Elevii au ales să realizeze un astfel de proiect din simț civic și respect pentru resursele tot mai diminuate ale planetei. De altfel, la capitolul hrană aruncată la gunoi, statisticile sunt îngrijorătoare.

Echipa de liceeni Robert Enache Vener Andrei Alexandra Buruiana Sursa foto Captura Youtube Startup Cafe

„Noi am ales să răspundem la problema mondială a risipei de alimente, deoarece în ziua de astăzi este una dintre cele mai mari probleme la nivel global. La nivelul Uniunii Europene, se pierd 88 de milioane de tone de alimente. În România, cu ceea ce aruncăm noi într-un an de zile am putea să hrănim o mică comunitate timp de 20 de ani“, a explicat adolescenta Alexandra Buruiană.

Să respectăm alimentele

Tonele de mâncare aruncate la gunoi confirmă faptul că nu respectăm alimentele. Cumpărăm pentru a ne satisfice o poftă pe moment, le aruncăm în frigider sau în cămară și apoi uităm de ele. Comandăm mâncare gata preparată sau ronțăim diverse snacks-uri. Dacă am conștientiza cât putem economisi doar gătind eficient și nu am arunca mâncarea, am avea doar de câștigat.

„Ideea este că în România nu respectăm alimentele. Paradoxul este că aruncăm foarte mult din bugetul familiei… Nu știm să gătim, ne apucăm să gătim cât pentru tot blocul și la restaurant când comandăm, alegem porțiile cele mai mari fără a ține cont de faptul că este importanta calitatea mâncării, nu cantitatea“, a declarant Chef Cezar Munteanu, recent, în cadrul unui eveniment despre risipa alimentară, organizat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Chef Cezar Munteanu Lumea Satului

Potrivit lui Munteanu, una dintre componentele stopării risipei alimentare este chiar societatea civilă, căci fiecare dintre noi poate contribui la reducerea cantității de alimente aruncate la gunoi. „Sunt foarte bune campaniile: „Nu mai consumați foarte multă grăsime, nu mai consumați sare și zahăr în exces!“ Dar haideți să vedem și campanii media, în parteneriat cu Guvernul României, în care să se spună „Nu mai risipiți alimentele! Respectați alimentele!“ O astfel de campanie ar putea fi susținută fără probleme de societatea civilă“, a detaliat Chef Cezar Munteanu.

Soluția pe care o vede Chef Munteanu este educația în școli și în licee.

„Este nevoie de educație în școli, în licee și o spun din punctul de vedere al celui care a umblat timp de nouă ani și a lucrat cu peste o sută de mii de copii într-unul din cele mai frumoase programe de educație pentru alimentație sănătoasă“, a mai spus Cezar Munteanu.

Pe lângă educația în unitățile de învățământ, există și bunăvoința fiecăruia dintre noi. Putem să realizăm rețete culinare folosind resturile alimentare rămase de la masa anterioară. De pildă, ce a rămas de la cină poate fi utilizat inteligent într-un preparat pentru prânzul de a doua zi. Un exemplu foarte simplu este pâinea veche. În loc să o aruncăm, putem să o tăiem cubulețe sau orice altă formă dorim și să o dăm la cuptor 10 minute. În loc să ajungă la gunoi, se poate transforma în crutoane delicioase pentru o supă din legume. Iar supa se poate prepara din legume care au rămas câteva zile în frigider și nu mai sunt suficient de apetisante pentru a fi consumate crude. Soluții sunt, trebuie doar să vrem!

Simona-Nicole David

În perioada “Postului de Crăciun”, populația care respectă această tradiție creștină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit și panificație, soia, fasole, mazăre, sortimente pe bază de legume, fructe, produse de patiserie și zaharoase, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, diferite sortimente de băuturi, și alte sortimente alimentare cu origine vegetală, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obișnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente. care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca pe parcursul lanțului alimentar unele produse să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor, respectiv prin: 

  • contaminanți chimici - care includ substanțe chimice provenite din mediu, (contaminare întâmplătoare) aportul suplimentar de compuși chimici proveniți din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată) reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri;
  • contaminare biologică - bacterii, fungii, viruși sau paraziți;
  • intenția ilicită de falsificare a alimentelor prin:
    • substituirea totală sau parțială a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime;
    • înlocuirea unor componente valoroase cu unele mai ieftine;
    • adaosul de substanțe naturale sau sintetice în vederea mascării unor defecte;
    • utilizarea de ingrediente și aditivi alimentari neadmiși sau în doze mai mari decât cele recomandate;
    • punerea pe piață a unui produs de imitație în locul produsului original.

Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea și siguranța produselor alimentare să poată fi realizată și controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Având în vedere atribuțiile și responsabilitățile operatorilor economici cu activitate în domeniul alimentar, a prevederile legislației privind siguranța lanțului alimentar, precum și riscul pe care îl prezintă, pentru sănătatea publică, prelucrarea și punerea în consum a unor sortimente de alimente specifice Postului de Crăciun, serviciile sanitare veterinare cu atribuții de supraveghere și control privind respectarea legislației în domeniul alimentar, atenționează administratorii din domeniu, că au următoarele obligații: 

  • să dețină documentul de autorizare / înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranța alimentelor, eliberat de D.S.V.S.A. județeană;
  • să respecte condițiile generale de igienă, referitoare la aspectele structurale şi la facilitățile privind dotarea după specificul obiectivului;
  • să dovedească prin documente calitatea și salubritatea materiilor prime, precum și faptul că au fost achiziționate din unități autorizate / înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor și respectă programul de autocontrol prin afuirea de probe la laboratorul de specialitate, acreditat,
  • să asigure condiții de depozitare a produselor alimentare, în special a celor care necesită condiții deosebite de temperatură și să monitorizeze funcționarea permanent a spațiilor respective;
  • prepararea și expunerea spre comercializare a alimentelor trebuie să fie făcută astfel încât să se evite orice risc de contaminare și depreciere a acestora;
  • alimentele trebuie să fie ambalate sau preambalate, corespunzător, iar după caz etichetate și să se asigure încadrarea acestora în termenele de valabilitate;
  • să se folosească echipamente de protecție sanitară a personalului angajat, precum şi să existe documente care să ateste starea de sănătate a personalului angajat;
  • să se efectueze periodic acțiunile de dezinfecție, dezinsecție și deratizare;
  • să se gestioneze corect deșeurile și subprodusele rezultate, precum și neutralizarea rapidă a acestora astfel încât să nu constituie o sursă de contaminare,

În aceiași măsură pentru prevenirea apariției unui disconfort alimentar, sau toxiinfecții alimentare, sunt responsabilizați, în contextul normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor și consumatorii de alimente specifice acestei perioade cu respectarea unor recomandări care se referă la:

  • achiziționarea alimentelor specifice postului numai din spatii sau unități înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea și salubritatea acestora, evitând comerțul ”stradal ”sau a diferitelor produse preparate sau conservate la domiciliul unor comercianți, neautorizați);
  • citirea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă și termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor în frigider, în spații uscate la temperaturi optime, după caz;
  • păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi, veselă, etc);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor și verdețurilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor menajere;
  • să apeleze la personalul de specialitate, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei și a siguranței lanțului alimentar.

Protejarea populației este asigurată permanent de personalul de specialitate din cadrul D. S. V. S. A. județene, prin monitorizarea și efectuarea de acțiuni de control tematice, cu referire la respectarea normelor de funcționare și igienă în unitățile furnizoare de materii prime, în unități de procesare a produselor alimentare de origine non animală, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar, precum și prin analize la laboratoare acreditate, din probe recoltate din materii prime și produse finite, pentru examene microbiologice, fizico-chimice, determinarea aditivilor, a contaminanților, pesticide, rezidii de metale grele, micotoxine, medicamente, organisme modificate genetic, radioactivitate, etc.

Dr. Penţea Ioan Viorel -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Campania de informare, educare și corectare a percepției consumatorului „Să înțelegem mai bine alimentele”, organizată în premieră națională de RO.aliment, facilitează întâlnirea dintre experții în calitate/testare și consumatorii români în grădina Mall Palas Iași, pe 19 și 20 iulie.

Cu această ocazie, revista RO.aliment invită locuitorii Iașiului, jurnaliștii ce acoperă această zonă sau domeniul sănătății, dar și specialiștii în nutriție, stil de viață echilibrat și cercetare să participe la workshopul în care ne-am propus să spunem adevărul despre miturile referitoare la alimente.

„Prin această inițiativă, vrem să îi ajutăm pe consumatori să înțeleagă că un stil de viață sănătos se traduce într-o alimentație echilibrată, cu restricții impuse doar de anumite patologii identificate de medicul specialist. Dacă vrem să contribuim la sănătatea familiei noastre, în coșul de cumpărături trebuie să avem și proteine - de origine animală sau de origine vegetală, și fibre și carbohidrați. Toate sunt necesare, pentru un tonus ridicat și pentru a avea energie pe tot parcursul zilei. De aceea lansăm invitația către consumatori, jurnaliști și producători deopotrivă, cu scopul de a avea un dialog deschis atât de necesar societății românești”, a declarat Claudia Bocean, General Manager RO.aliment.

Dialogul va avea loc pe 19 iulie, facilitat de workshopul „Demontăm știrile false despre alimente”, unde vom aborda unele dintre cel mai des întâlnite fake news, pe care le vom demitiza cu argumente științifice, datorită parteneriatelor încheiate cu mediul profesional, academic și de cercetare. Totodată, pe parcursul celor două zile, vizitatorii pot degusta și cumpăra produsele celor mai responsabili jucători din industria alimentară, cărora le pot adresa direct întrebări despre conținutul produselor lor și beneficiile ingredientelor asupra sănătății întregii familii.

În calitate de reprezentanți ai presei de specialitate, considerăm necesară o informare corectă a consumatorilor, în sensul de a-i educa să identifice știrile false, și totodată a jurnaliștilor, pentru a-i ajuta să transmită într-un mod echidistant știrile referitoare la industria alimentară.

Pe lângă zona de standuri și întâlnirea cu specialiștii, campania „Să înțelegem mai bine alimentele” va aduce în grădina Mall Palas Iași și un show culinar, o zonă dedicată copiilor, cu activități specifice, dar și tombole și concursuri, despre care vă vom prezenta mai multe informații în curând.

Despre campanie

Campania „Să înțelegem mai bine alimentele” a debutat pe 7 iunie 2019, în Mall Promenada București, cu un workshop ce a facilitat întâlnirea specialiștilor din cercetare, cu reprezentanții producătorilor din industria alimentară și consumatorii finali. Cu sprijinul organizațiilor profesionale (APRIL, ARC, ASMP, ROMALIMENTA, APAR, FNDA, ROMPAN), a IBA București și a partenerilor CRIS-TIM, Comtim, Aldis, Five Continents, Tano Prod, Napolact, Ocean Fish și Eco Extract, ducem caravana și la Iași (19 - 20 iulie), revenim la București (9-10 august), apoi Constanța (31 august - 1 septembrie) și Cluj (septembrie). Pentru a afla programul complet, urmăriți știrile RO.aliment.

Despre RO.aliment

Înființată în urmă cu patru ani, revista de specialitate RO.aliment se adresează specialiștilor din industria agro-alimentară, dorind să realizeze conexiuni între cererea și oferta din țara noastră. Prin cele patru ediții tipărite anual, publicația prezintă cele mai noi informații tehnice în domeniu, realizează studii de impact, de schimbare a gusturilor consumatorilor și analizează tendințele ce vor marca industria în următoarea perioadă. Concomitent, revista RO.aliment organizează patru evenimente în fiecare an: seminarul Nutriție. Nutrienți. Sănătate, expo-conferința „Produsul Românesc”, Ingredients Show și seminarul Etichetare. Siguranță. Etică. Pentru mai multe informații, accesați website-ul RO.aliment: https://www.roaliment.ro/

Mai mult ca oricând, anul acesta legătura dintre temele europene și produsul românesc este un subiect actual. Și nu doar pentru că, pentru jumătate de an, România a deținut președinția Consiliului Europei, ci mai ales că în acest an, 2019, se configurează viitoarea formă a pieței alimentare europene. Acum au loc dezbaterile pentru trasarea viitorului PAC 2021-2027. Tot acum se pregătesc măsurile impuse de o serie de regulamente ce privesc ambalajele, siguranța alimentară, ingredientele, legislație care, deși votată acum, își va produce efectele din 2020-2021. Diferența de timp dintre adoptare și aplicare are rolul de a permite adaptarea firmelor la noile cerințe.

Acestea au fost principalele teme de discuții în cadrul expoconferinței „Produsul Românesc“, cel mai apreciat eveniment dedicat preparatelor veritabile românești. O întâlnire anuală a procesatorilor și a producătorilor de produse agroalimentare din România. Scopul acesteia este de a clarifica ideile greșite despre conținutul alimentelor cât și consolidarea imaginii producătorilor de alimente, oferind publicului acces la informații reale, verificate, singurele care pot sta la baza unor alegeri corecte. „Am simțit că a venit momentul să demarăm o acțiune cu impact național pentru a încuraja consumul inteligent și echilibrat de alimente și pentru a demonta știrile false despre acestea. Este momentul să punem punctul pe i în sensul unei mai bune înțelegeri a felului în care sunt produse alimentele pe care ei le găsesc la raft, oferind răspunsuri avizate la întrebări precum «Ce conțin alimentele?», «Care sunt efectele negative asupra sănătății în cazul consumului produsului x»?“, a declarat Claudia Bocean, general manager RO.aliment, inițiatorul campaniei. În cadrul expoconferinței Produsul Românesc a fost organizat și concursul Ora de bun gust, creat din dorința de a premia excelența în materie de gusturi și preparate veritabile românești. Fiecare produs a fost încadrat în categorii specifice precum produse lactate, preparate din carne, dulciuri și produse de patiserie. Printre trofeele oferite în cadrul evenimentului au fost acordate și premii speciale din partea unui juriu specialist pentru produsele care au îndeplinit cerințele privind inovația și sănătatea.

Să înțelegem mai bine alimentele

Campania „Să înțelegem mai bine alimentele“ durează pe o perioadă de 6 luni și a debutat pe 7 iunie în Mall Promenada, unde timp de două zile au fost organizate zone de sampling și vânzare produse, workshopuri și „școala pentru presă“, zonă special amenajată pentru copii și demonstrații. Activități similare vor avea loc și în Constanța, Cluj și Iași. Printre companiile care susțin campania „Să înțelegem mai bine alimentele“ se numără CRIS-TIM, Aldis, Comtim, Zuzu Divin, Eco Extract, Five Continents, Perutnina, Ital Prod, Meșteșugari de Gusturi, Mirdatod, Olympus, Tano Prod, Zimbria și Napolact, împreună cu asociațiile profesionale Asociația Română a Cărnii (ARC), Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), ROMALIMENTA, Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), Asociația Specialiștilor din Morărit – Panificație din România (ASMP), Federația Națională a Degustătorilor Autorizați (FNDA)și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA).

Ruxandra HĂBEANU

În mod tradițional la masa de Paşti majoritatea populaţiei consumă carne de miel sau de ied, ouă, brânzeturi, cozonac, legume și verdețuri de sezon și alte alimente specifice după zona geografică și obiceiuri locale.

Pentru prevenirea apariţiei unui disconfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare în perioada Sărbătorilor de Paşti, când în mod tradiţional, consumul acestor alimente de origine animală şi vegetală creşte în mod considerabil, populaţia consumatoare  trebuie să cunoască următoarele:

Carnea de miel, potrivit nutriţioniştilor, este importantă în alimentaţie, deoarece reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului, în carnea de miel se găsesc acizi graşi Omega 3, aliaţi în prevenirea maladiilor cardiovasculare.

Carnea de miel este o sursă esenţială de zinc, întăreşte imunitatea, grăbeşte vindecarea rănilor, intervine în metabolismul celular şi în sinteza ADN-ului şi ARN ului.  Este bogată în vitaminele B3 şi B12, conţine şi carnitină, un aminoacid esenţial, rar întâlnit în alte tipuri de carne, care are rolul de a stimula metabolismul, îmbunătăţeşte activitatea splinei şi a rinichilor, înlătură starea generală de slăbiciune.

Se recomandă aprovizionarea cu carne de miel în mod obligatoriu numai dacă are avizul medicului veterinar, mielul să aibă greutatea cuprinsă între 14 şi 16 kilograme, deoarece carnea mieilor mai cruzi ca vârstă, conţine mult colagen este indigestă şi poate produce disconfort alimentar.

Carnea de miel trebuie consumată cu moderaţie, deoarece  consumată în exces, poate cauza riscul de pancreatită acută, riscul de gută (inflamaţia articulaţiilor). sau creşterea nivelului de acid uric, de asemenea nu este recomandată persoanelor care au un nivel ridicat de colesterol în sânge.           .

Carnea şi organele de miel sau ied, sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor veterinare înainte de sacrificare  precum şi după sacrificare iar în urma rezultatelor nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Pentru perioada Sărbătorilor de Paşti, pe lângă carnea de miel, un aliment solicitat de consumatori în cantităţi mai mari îl reprezintă oul, în special oul de găină, având în vedere că: 

  • oul reprezintă o sursă perfect echilibrată de proteină şi grăsimi uşor digestibile, fiind o sursă importantă de energie şi de nutrienţi.
  • oul este unul dintre cele mai hrănitoare alimente, datorită valorii nutritive şi biologice ridicate. Un ou cu masa de 50 g are o valoare energetică de 90-100 calorii, echivalentă, ca valoare nutritivă, cu aproximativ 150 ml lapte, 40 g carne sau 20 g brânză uscată.

Pentru consum, cel mai mult se folosesc ouăle de găină, în cantităţi mai mici se consumă ouă de raţă, gâscă, curcă, prepeliţă.

Pentru asigurarea trasabilităţii, ouăle destinate comercializării vor fi marcate obligatoriu cu codul producătorului, format din iniţiale care reprezintă ţara, judeţul, un număr de ordine în cadrul judeţului, data ouatului (ziua şi luna) şi o cifră în faţa codului ţării care va indica metoda de creştere, astfel:

  • cifra 0 – pentru ouă de găină care se cresc ecologic.
  • cifra 1 – pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
  • cifra 2 – pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
  • cifra 3 – pentru ouă de găină care se cresc în baterii (cuşti, îmbunătăţite)

Data valabilităţii minime trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat.

Producătorii, comercianţii şi consumatorii de ouă, trebuie să respecte următoarele:

  • valorificarea ouălor de consum numai în spaţii şi unităţi autorizate şi supuse controlului sanitar veterinar, marcate, însoţite de document de conformitate, care să ateste salubritatea acestora şi sistemul de creştere a găinilor.,
  • se interzice depozitarea și expunerea în vederea comercializării a ouălor în aceleaşi locuri cu alte produse alimentare nepreambalate sau în spaţii necorespunzătoare care pot duce la alterarea sau contaminarea acestora.
  • este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită şi a ouălor de raţă;
  • păstrarea ouălor se face în frigider sau încăperi cu temperatura de 4 până la 14 °C.

Produsele lactate care se comercializează în această perioadă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  • să fie obţinute din lapte crud în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienă.
  • producătorul să deţină:
  • document de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă şi sau, vânzare cu amănuntul, eliberat de D.S.V.S.A judeţeană,
  • actul de identitate;
  • atestatul de producător şi carnetul de comercializare a produselor agricole;
  • carnet de sănătate personală;
  • fişa de sănătate a animalelor vizată de medicul veterinar din localitate;
  • produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului /culorii, mirosului, gustului ori consistenţei;
  • să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, valabilitatea, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ sticla pentru lapte, cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi.
  • Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi autorizate, sub controlul personalului de specialitate.

Populaţia trebuie să se protejeze prin:

  • Achiziţionarea cărnii de miel, ouă, brânzeturi, produse vegetale, numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul „stradal“.
  • Verificarea cu atenţie a mărcii de sănătate (ştampila) pentru carne, a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, cu respectarea informaţilor despre producător, componente, a modului de păstrarea, preparare corectă şi valabilitatea lor.
  • Păstrarea alimentelor în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius.
  • Asigurarea condiţiilor de protecţie a alimentelor destinate consumului uman faţă de insecte sau animale.
  • Spălarea legumelor și a fructelor înainte de a fi consumate.
  • Să apeleze la numărul de telefon al unităţilor sanitare veterinare din teritoriu, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei şi a siguranţei alimentelor.

Personalul de specialitate din cadrul D.S.V.S.A. judeţene, efectuează controale şi asigură asistenţă de specialitate în toată perioada premergătoare Sărbătorilor de Paşti, prioritar, la obiectivele considerate cu risc alimentar ridicat (unităţi de sacrificare, pieţe agroalimentare, carmangerii, depozite alimentare, hiper şi supermarketuri, restaurante, pensiuni turistice, locuri de agrement.

În derularea acestor acţiuni serviciile sanitare veterinare vor colabora cu alte instituţii judeţene D.A,J. D.S.P, I.P.J. C.P.C. şi cu autorităţile locale cu scopul de a asigura populaţiei produse alimentare de calitate, salubre şi pentru a le proteja sănătatea.

Dr. Penţea Ioan Viorel, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Un important dosar legislativ preluat și gestionat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), pe perioada deținerii de către țara noastră a Președinției Consiliului Uniunii Europene, este propunerea de Regulament privind Legea Generală a Alimentelor.

În data de 11 februarie, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu referitor la propunerea Comisiei Europene, depusă în aprilie anul trecut, de modificare a Regulamentului privind legislația alimentară generală.

Este o reușită a echipei de experți ai ANSVSA, care a purtat negocieri susținute pe parcursul a trei întâlniri trialog Parlament, Consiliu și Comisie și a opt întâlniri tehnice, care au avut loc începând cu data de 1 ianuarie, când România a preluat Președinția Consiliului Uniunii Europene în domeniile veterinar și siguranța alimentelor.

Propunerea urmărește inițiativa cetățenilor europeni și creșterea transparenței evaluării riscurilor la nivelul UE în lanțul alimentar, consolidarea fiabilității, obiectivității și independenței Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și revizuirea guvernanței acestei instituții, pentru a asigura sustenabilitatea sa pe termen lung. Propunerea răspunde, de asemenea, controlului de sănătate al Legii Generale a Alimentelor, încheiat în ianuarie 2018.

Este o materializare a dezideratului UE de a orienta viitoarele strategii în domeniul siguranței alimentelor către perfectarea modului de soluționare al problematicilor cheie la nivelul spațiului comunitar, cum ar fi: gestionarea situațiilor de criză, utilizarea de instrumente de evaluare a riscului în luarea deciziei și comunicarea riscului.

Se urmărește înființare unei baze de date europene comune a studiilor comandate pentru substanțierea dosarelor de autorizare depuse de companii.

Proiectele de norme care să asigure transparența și independența procedurii UE de evaluare a riscurilor pentru siguranța alimentară au fost convenite provizoriu cu Președinția Română.

Procedural, acest acord urmează să fie confirmat în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți  și apoi înaintat Parlamentului European spre aprobare, iar în final va fi retransmis Consiliului, pentru adoptarea finală.

Noile norme vor intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Sursa: ANSVSA

În ultimele zile ale lunii octombrie, Parlamentul European a aprobat mandatul său de negociere pentru o nouă reglementare a UE care să elimine practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente.

Undă verde...

Echipa de negociere a Parlamentului a primit undă verde pentru a începe negocierile cu președinția austriacă a Consiliului cu privire la formularea finală a noii directive. Aceasta ar trebui să protejeze fermierii și producătorii din domeniul agricol și zootehnic împotriva practicilor comerciale neloiale ale cumpărătorilor. Lista neagră a practicilor comerciale neloiale (UTP) include:

– plățile efectuate mai târziu de 30 de zile pentru produsele agricole și alimentare perisabile și mai târziu de 60 de zile pentru produsele neperisabile, începând cu ultima zi a lunii în care a fost primită factura sau cu ziua de livrare convenită;

– anularea unilaterală a unei comenzi de produse perisabile cu o perioadă mai scurtă de 60 de zile de la data convenită a livrării.

Nu abuzurilor

De asemenea, deputații europeni au convenit și asupra faptului că alte practici ar trebui să fie în afara legii. Spre exemplu, atunci când un cumpărător refuză să semneze un contract scris cu furnizorul, acesta din urmă are dreptul să îl solicite sau să i se furnizeze condiții de furnizare suficient de detaliate.

Pe de altă parte, este strict interzis ca un cumpărător să împărtășească sau să abuzeze de informații confidențiale referitoare la contractul de furnizare.

Vânzările sub prețul de achiziție sunt interzise, cu excepția cazului în care asupra acestei situații s-a convenit în prealabil.

Termenii unui contract de furnizare nu trebuie să provină niciodată din dependența economică a furnizorului de cumpărător, spun eurodeputații. De asemenea, ei insistă că, dacă nu s-a convenit în prealabil, cumpărătorul nu ar trebui să vândă produse sub prețul de achiziție și apoi să ceară furnizorului să acopere diferența.

„Acum sau niciodată“

Pentru a ușura aplicarea reglementării, deputații europeni au hotărât ca producătorii să poată depune plângeri acolo unde sunt stabiliți, chiar dacă UTP s-au produs în altă parte a UE. Autoritățile naționale de aplicare a legii vor proceda la soluționarea plângerilor și, în urma unei investigații, vor impune sancțiuni.

Paolo De Castro, raportor și șef al echipei de negociere a Parlamentului European, a declarat: „A fost o situație de genul acum sau niciodată. M-am bucurat că, în ciuda presiunii venite în ultimele săptămâni de la lobby-ul supermarketurilor, care doreau să ucidă aceste prevederi, Parlamentul ne-a dat undă verde pentru a finaliza lucrările privind noile reguli pentru a elimina practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente, de care fermierii noștri au nevoie atât de disperată.“

„Acum trebuie să începem discuțiile trialogului imediat și să le finalizăm până la Crăciun. Aceasta este singura noastră fereastră de oportunitate de a face acest lucru înainte de alegerile pentru PE și, trebuie să o spunem deschis, este o mare provocare“, a mai adăugat De Castro.

Alexandru GRIGORIEV

Valorificarea şi consumul unor produse alimentare în unităţile de învăţământ se efectuează prin „Programul laptele şi cornul“ sau prin cantine cu funcţionare permanentă sau sezonieră, volumul acestor activităţi crescând odată cu începerea anului şcolar.

Funcţionarea cantinelor şi comercializarea unor produse alimentare de origine animală şi vegetală, în incinta unităţiilor de învăţământ, este permisă în condiţiile respectării măsurilor generale de igienă prevăzute în Regulamentul C.E. nr. 852/2004 şi Ordinul A.N.S.V.S.A. nr. 111/2008, privind condiţiile de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pentru activitatea de vânzare cu amănuntul a acestor produse.         

În acest context, un rol important îl are şi însuşirea cunoştinţelor de educaţie alimentară a elevilor, sau a altor consumatori de alimente care se aprovizionează din astfel de obiective.

Valorificarea  şi consumul unor produse alimentare în unităţile de învăţământ, prin „Programul laptele şi cornul“ sau în unităţi de alimentaţie publică (cantine) în condiţii de securitate alimentară şi fără periclitarea sănătăţii elevilor, impune autorităţilor judeţene, conducerii unităţilor de învăţământ şi, nu în ultimul rând, administratorilor acestor obiective, ca responsabilitate şi obligaţii următoarele:

La unităţile de învăţământ care sunt incluse în Programul „laptele şi cornul“:

  • Contractarea pentru producerea şi distribuirea produselor alimentare numai cu unităţi de profil autorizate/înregistrate la D.S.V.S.A. judeţeană, în condiţiile legii.
  • Verificarea acestor unităţi, de către autorităţile competente, a condiţiilor de funcţionare tehnologică şi de igienă, prin controale şi evaluări periodice, prin afluirea de probe la laboratoare acreditate, pentru examene de calitate şi salubritate a produselor alimentare care se distribuie prin acest program.
  • Unitatea şcolară să deţină un spaţiu frigorific, exclusiv pentru depozitarea acestor produse, care să fie transportate şi distribuite în cursul aceleiaşi zile.
  • Manipularea alimentelor să se facă de către personal stabilit în acest sens, cu respectarea normelor de igienă specifice.
  • Fructele destinate elevilor, pentru consum, să fie bine spălate la sursă cu jet de apă curentă verificată și analizată de specialiștii din domeniu.
  • Să se elimine de la consum produsele cu ambalaj deteriorat sau cu termen de valabilitate expirat, sau alimente care nu sunt recomandate pentru anumite categorii de elevi.
  • Să se efectueze curăţenia şi igienizarea periodică a spaţiilor unde se manipulează şi depozitează alimentele, precum şi să se asigure protecţia împotriva insectelor.
  • Prelucrarea şi însuşirea cunoştinţelor de educaţie alimentară a elevilor.

La cantinele şcolare sau cu alt regim administrativ de funcţionare:

  • Să deţină documentul de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui A.N.S.V.S.A nr.111/2008, eliberat de D.S.V.S.A. judeţeană.
  • Să respecte condiţiile generale de igienă, referitoare la aspectele structurale şi la facilităţile privind dotarea după specificul obiectivului.
  • Să existe sursă de apă potabilă, care să fie utilizată atât la procesarea alimentelor cât şi la menţinerea stării de igienă.
  • Să se folosească echipamente de protecţie sanitară a personalului angajat, precum şi să existe documente care să ateste starea de sănătate a personalului angajat.
  • Să dovedească prin documente calitatea şi salubritatea materiilor prime, precum şi faptul că au fost achiziţionate din unităţi autorizate/înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi respectă programul de autocontrol prin afluirea de probe la laboratorul de specialitate, acreditat,
  • Să asigure condiţii de depozitare a produselor alimentare, în special a celor care necesită condiţii deosebite de temperatură, congelare sau refrigerare (carne, peşte, produse lactate, ouă etc.) şi să monitorizeze funcţionarea permanentă a spaţiilor frigorifice.
  • Să utilizeze ustensile de lucru care pot fi uşor curăţate şi igienizate (blaturi de plastic, cuţite de inox, tăvi de inox etc.).
  • Să asigure încadrarea alimentelor în termenele de valabilitate.
  • Prepararea şi expunerea spre comercializare a alimentelor trebuie să fie făcută astfel încât să se evite orice risc de contaminare şi depreciere a acestora.
  • Servirea alimentelor trebuie să se realizeze numai în recipienţi igienizaţi corespunzător, sau în recipienţi de unică folosinţă.
  • Să se efectueze periodic acţiunile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare.
  • Gestionarea corectă a deşeurilor şi subproduselor rezultate, precum şi neutralizarea rapidă a acestora astfel încât să nu constituie o sursă de contaminare.

Chioşcurile prin care se comercializeaza produse alimentare în incinta unităţiilor de învăţământ:

  • Să fie înregistrate sanitar veterinar la D.S.V.S.A. judeţeană.
  • Agentul economic respectiv să deţină aprobarea conducerii unităţii, de amplasare a obiectivului pentru a comercializa produse alimentare atestate şi omologate de autorităţile oficiale responsabile cu acest drept.
  • Chioşcurile să fie confecţionate din materiale uşor de curăţat şi dezinfectat.
  • Să fie dotate cu: apă potabilă, frigider, rafturi pentru depozitarea alimentelor, echipament de lucru şi carnet de sănătate pentru personalul angajat.
  • Se pot comercializa alimente ambalate, dulciuri, produse de panificaţie, patiserie, sendviciuri, calde sau reci, fructe şi băuturi răcoritoare. Nu recomandăm comercializarea unor produse de tip Hamburger, Hot-dog, Cheesburger şi alte sortimente similare, care necesită condiţii specifice de preparare, depozitare şi valorificare şi care sunt uşor perisabile.
  • Alimentele care se comercializeaza să fie etichetate, cu informaţii vizibile privind unitatea producătoare, data fabricaţiei, elementele componente, de preferat, menţionate în procente, cu referire specială la conţinutul în sare, zahăr, grăsimi, aditivi, etc. şi data valabilităţii.
  • Să fie însoţite de documente care să ateste provenienţa şi indicii de calitate.
  • Să se elimine de la comercializare produsele cu ambalaj deteriorat sau cu termen de valabilitate expirat, sau alimente care nu sunt recomandate pentru anumite categorii de consumatori.
  • Să se efectueze curăţenia şi igienizarea periodică a spaţiilor unde se manipulează şi depozitează alimentele, precum şi să se asigure protecţia împotriva insectelor.

Se recomandă ca reprezentanţii unităţilor şcolare să informeze  personalul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor din zona arondată, despre situaţiile deosebite constatate pentru a se putea interveni cu profesionalism şi pentru a evita afectarea sănătăţii elevilor.

  Dr. Penţea Ioan Viorel - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti