reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 May 2022

300 milioane euro capital de lucru pentru agricultură, pescuit și industria agroalimentară

Buget orientativ alocat: 300 mil euro (50 mil euro-micro-5000 euro si 250mil euro-mari)

Proiect - Prevederile din prezentul document pot suferi modificări până la publicarea în varianta finală a procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat.

Obiectivul schemei îl reprezintă susținerea IMM-urilor în cadrul programului de relansare economică cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, prin acordarea de ajutoare temporare cu valoare limitată acelor IMM-uri care se confruntă cu un deficit sau chiar cu indisponibilitatea lichidităților

 OBIECTIV SPECIFIC

Grant pentru capital de lucru pentru sectoarele agricultură, piscicultură, acvacultură și industrie alimentară

IMM-urile cu domeniile de activitate eligibile din anexa nr. 2 și:

a) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, în unul dintre ultimele trei exerciții financiare înainte de depunerea cererii de finanțare pentru obținerea grantului, potrivit situațiilor financiare depuse conform legii;

b) dispun de coparticipare la constituirea capitalului de lucru în procent de minimum 15% din valoarea grantului la data utilizării grantului pentru capital de lucru, potrivit prevederilor legale în vigoare;

c) mențin sau, după caz, suplimentează numărul de salariați, față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor, cu excepția situațiilor în care contractele individuale de muncă sunt încheiate pentru sezonieri sau/și zilieri.

BENEFICIARI ELIGIBILI ȘI CRITERII DE ELIGIBILITATE

Cheltuielile eligibile în cadrul prezentei scheme sunt următoarele:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;

b) datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități, potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat și/sau cheltuieli privind arenda sau redevența pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;

d) cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente, cu excepția serviciilor de consultanță, studiilor și altor categorii de servicii indirecte;

e) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente;

f) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente necesare reluării activității;

g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului

CHELTUIELI ELIGIBILE

SUME NERAMBURSABILE

(1) Valoarea sprijinului din fonduri externe nerambursabile pentru capital de lucru se stabilește astfel:

a) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și13.500 euro, valoarea grantului este de 5.000 euro;

b) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro, valoarea grantului poate fi de până la 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma 120.000 euro. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro, valoarea maximă a ajutorului este de 120.000 euro.

(2) Valoarea granturilor pentru capital de lucru nu include cofinanțarea beneficiarilor de ajutor de stat la constituirea capitalului de lucru, în procent de minimum 15% din valoarea grantului solicitat.

VALOAREA MAXIMĂ A GRANTULUI

A - Agricultură, silvicultură și pescuit

01 - Agricultură, vânătoare și servicii anexe

011 - Cultivarea plantelor nepermanente

0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

0112 - Cultivarea orezului

0113 - Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor

0116 - Cultivarea plantelor pentru fibre textile

0119 - Cultivarea altor plante din culturi nepermanente

012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente

0121 - Cultivarea strugurilor

0124 - Cultivarea fructelor semintoase si samburoase

0125 - Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi

0126 - Cultivarea fructelor oleaginoase

0127 - Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor

0128 - Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic

0129 - Cultivarea altor plante permanente

013 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

0130 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

014 - Creșterea animalelor

0141 - Creșterea bovinelor de lapte

0142 - Creșterea altor bovine

0143 - Creșterea cailor si a altor cabaline

0145 - Creșterea ovinelor si caprinelor

0146 - Creșterea porcinelor

0147 - Creșterea pasarilor

0149 - Creșterea altor animale

015 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

0150 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

016 - Activități auxiliare agriculturii si activități după recoltare

0161 - Activități auxiliare pentru producția vegetala

0162 - Activități auxiliare pentru creșterea animalelor

0163 - Activități după recoltare

0164 - Pregatirea semințelor

03 - Pescuitul și acvacultura

031 - Pescuitul

0311 - Pescuitul maritim

0312 - Pescuitul in ape dulci

032 - Acvacultura

0321 - Acvacultura maritima

0322 - Acvacultura in ape dulce

10 - Industria alimentară

101 - Producția, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne

1011 - Prelucrarea si conservarea carnii

1012 - Prelucrarea si conservarea carnii de pasare

1013 - Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

102 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

1020 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

103 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

1031 - Prelucrarea si conservarea cartofilor

1032 - Fabricarea sucurilor de fructe si legume

1039 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor n.c.a.

104 - Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale

1041 - Fabricarea uleiurilor si grasimilor

1042 - Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare

105 - Fabricarea produselor lactate

1051 - Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

1052 - Fabricarea inghetatei

106 - Fabricarea produselor de morarit, a amidonului si produselor din amidon

1061 - Fabricarea produselor de morarit

1062 - Fabricarea amidonului si a produselor din amidon

107 - Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase

1071 - Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

1072 - Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie

1073 - Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare

108 - Fabricarea altor produse alimentare

1081 - Fabricarea zaharului

1082 - Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase

1083 - Prelucrarea ceaiului si cafelei

1084 - Fabricarea condimentelor si ingredientelor

1085 - Fabricarea de mancaruri preparate

1086 - Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice

1089 - Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.

109 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor

1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma

11 - Fabricarea băuturilor

110 - Fabricarea băuturilor

1106 - Fabricarea maltului

1107 - Producția de bauturi racoritoare nealcoolice; producția de ape minerale si alte ape imbuteliate

172 - Fabricarea articolelor din hârtie și carton

1721 - Fabricarea hârtiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie si carton

contact2

contact

Agricultura în zona montană, potențial de dezvoltare și limitări

„Dintotdeauna, zona montană a României, care cuprinde peste 30% din teritoriul național, a reprezentat un areal cu constrângeri naturale severe, cu tradiții multiseculare și forme de activitate economică și de viață umană, mai ales în domeniul de bază, cel agrozootehnic, marcate de specificitate profundă, neasimilabilă zonelor de câmpie şi zonelor colinare.“ În articolul de față continuăm discuția cu Mirela Candrea, consilier principal în cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane pe tema dezvoltării agriculturii din zona montană.

Apicultura și piscicultura, în expansiune

Agricultura montană din România este desfășurată în mare parte tradițional, în sistem extensiv, caracterizată prin ferme de mici dimensiuni și cu o producție redusă. Din acest motiv, pentru a fi performante, aceste ferme trebuie să fie orientate către calitate. Astăzi, agricultura montană este axată în principal pe creșterea extensivă a animalelor, în special bovine și ovine, pe culturile agricole permanente, cum sunt plantațiile de arbuști fructiferi, livezi, precum și pe culturile agricole anuale de cartof, rădăcinoase.

În anul 2021 efectivele de animale înregistrate în Zona montană PNDR (658 UAT) au fost: bovine – 535.182, ovine – 1.762.002, caprine – 173.605, suine – 183.334. În  Zona Montană extinsă (948 UAT) au fost înregistrate 704.459 – bovine, 2.837.672 – ovine, 304.751 – caprine, 335.302 – suine. În ultimii ani, în special datorită schimbărilor climatice, apicultura în zona montană cunoaște o dezvoltare accentuată. Trebuie, de asemenea, menționată și dezvoltarea din ultima decadă a pisciculturii axate pe creșterea păstrăvului în zona montană.

În ceea ce privește punctele forte ale zonei montane acestea sunt multiple, de la existența resurselor naturale aflate în stare bună de conservare, tradiție în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv, până la disponibilitatea unor materii prime agricole şi nonagricole de calitate. Astfel a crescut numărul de unități de procesare a materiilor prime agroalimentare din zona montană, producția de produse aă de produse agroalimentare înregistrate pe scheme de calitate a devenit mai variată.

De ce este dificil și care sunt factorii favorabili

Potrivit dnei Candrea, cele mai frecvente probleme pe care le întâmpină fermierii sunt accesul dificil la instrumentele de finanţare, reticența în ceea ce priveşte asocierea în cooperative, grupuri de producători care să asigure o producţie unitară, posibilități de creare a infrastructurii depozitare, de procesare și comercializare, precum şi reducerea cheltuielilor de exploatare. În plus, nu există o comunicare eficientă între actorii implicaţi în lanţul alimentar, iar producătorii au cunoștințe de marketing reduse și ca urmare promovarea produselor este deficitară.

Zona montană a României este un furnizor de materii prime alimentare de calitate, acest aspect putând fi bine valorificat pe termen lung, în primul rând datorită creșterii cererii de produse obținute din agricultură durabilă și care provin dintr-un teritoriu care conservă o largă biodiversitate. Accentuarea crizei alimentare la nivel mondial este un alt factor care contribuie la această valorificare pe termen lung. Existența tradiţiilor şi cunoştinţelor legate de producerea şi procesarea produselor montane, cumulate cu existența schemei de calitate europene „Produs montan“, reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru dezvoltarea afacerilor din domeniul agroalimentar în zona montană. Astfel, valorificarea superioară a acestor produse agroalimentare, a patrimoniului natural și cultural montan poate fi realizată prin dezvoltarea afacerilor din domeniul turismului rural montan.

De asemenea, trebuie menționate și afacerile cu caracter neagricol care pun în valoare resursele locale (lemn, piatră, lână etc.) și serviciile de care au nevoie comunitățile montane.

Ce afaceri se pot dezvolta aici

Ținând cont de resursele pe care zona montană le pune la dispoziția antreprenorilor, aici se poate înființa o varietate de afaceri. Astfel, se poate practica agricultura ecologică de orice tip, producția se poate valorifica prin intermediul Punctelor Gastronomice Locale, se pot înființa ferme zootehnice extensive (vaci din rase de carne, ovine, caprine bivolițe, porci din rase autohtone etc.), unități de sacrificare și prelucrare a cărnii, unități de colectare, spălare și prelucrare a lânii. O altă afacere o poate constitui creșterea vacilor de lapte cu vânzare directă a laptelui prin distribuitoare automate de lapte amplasate în apropierea piețelor locale, dar și dezvoltarea unor centre de colectare şi / sau prelucrare a laptelui. Apicultura și piscicultura sunt, așa cum am menționat mai sus, două ramuri aflate în expansiune. În sectorul vegetal se poate miza pe cultura cartofului, rădăcinoaselor, arbuștilor fructiferi și cânepii, dar și pe înființarea centrelor de colectare şi prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană. Un alt tip de afacere pretabilă pentru această regiune este înființarea unităților de procesare a biomasei (de exemplu fabricarea de peleți din biomasă, obținerea uleiurilor aromatice din plante etc.) sau dezvoltarea crescătoriilor de vânat şi complexurile de vânătoare. Alte domenii care se bucură deja de recunoaștere sunt cele ale artizanatului și meșteșugurilor, al turismului rural / agroturismul / ecoturism / ecvestru / cultural / gastronomic, dar și cel de prelucrarea superioară a lemnului (mobilier etc). (D.Z.)


  • Prioritățile pentru zona montană sunt reducerea depopulării și creșterea nivelului de trai prin sprijinirea înființării de activități agricole și neagricole, creșterea gradului de procesare a materiilor prime montane, punerea în valoare a produselor montane și crearea lanțurilor alimentare scurte, creșterea nivelului de educație a populației, conservarea biodiversității, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural.
  • Pe 16 decembrie 2021, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat prin consens o rezoluție prin care anul 2022 este proclamat „Anul Internațional al Dezvoltării Durabile a Munților“.

 

Producția de biomasă, alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic din România, cu beneficii pentru agricultură

Conform celui mai recent studiu realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București, producția de biomasă în România reprezintă o direcție de dezvoltare a unui sector din agricultură cu potențial profitabil mare, cu beneficii economice și de mediu semnificative. Studiul relevă că biomasa este singura resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în România pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național, și este totodată o șansă de redresare economică pentru dezvoltarea rurală, prin crearea de mii de locuri de muncă.

“Unul dintre obiectivele asumate prin mandatul meu în cadrul mecanismului de Președinție rotativă al Clubului Fermierilor Români este promovarea proiectelor sustenabile de dezvoltare a agriculturii românești, care să contribuie la transformarea acesteia într-un model de referință pentru agricultura europeană. Odată cu lansarea acestui studiu, dorim să aducem în discuție oportunitatea lansării unui Program Național de Eficiență energetică prin extinderea suprafețelor cultivate cu biomasă care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul Planului Național Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finanțare din domeniul agricol”, a declarat Laszlo Becsek, Președinte al Clubului Fermierilor Români.

În prezent, biomasa contribuie cu aproximativ 14% la consumul mondial de energie primară, motiv pentru care în Strategia Energetică a României pentru perioada 2016 – 2030 a fost luată în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice.

“Clubul Fermierilor Români susține, încurajează și promovează fermierii care sunt interesați să investească în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomasă. Opțiunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomasă poate face ca exploatația agricolă sau industria locală să fie mai competitivă, crescând profitabilitatea acesteia. Producția de biomasă aduce beneficii pentru fermierii români și are un impact pozitiv în afacerile din agricultură.”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

“În această perioadă, accesibilitatea prețului este considerată una dintre principalele provocări ale sistemului energetic. Producția de biomasă este o alternativă viabilă pentru resursele neregenerabile de energie și, după estimările specialiștilor, cererea pentru biomasă va crește în anii următori. În Europa există deja țări în care biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească să valorifice această oportunitate.”, a declarat Alexander DEGIANSKI, inginer agronom și consilier în domeniul agriculturii, deținător al unei culturi energetice de tip biomasă în județul Timiș.

Producția de biomasă în România în contextul strategiei de diversificare a mixului energetic

În anul 2021, structura surselor primare de energie utilizate în țara noastră pentru a produce energie electrică a fost constituită din surse convenționale (54,72%) și din surse regenerabile (45,28%).

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România dorește elaborarea unor măsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizată prin creșterea ponderii la producția energetică a surselor regenerabile de energie (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, energia oceanelor, biomasa și biocombustibilii).

În funcție de sursa de producere a materiei organice, dar și de scopul pentru care este folosită, biomasa poate fi obținută din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile după ce a fost folosit un produs din biomasă sau din deșeurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial.

Totodată, biomasa poate fi obținută din culturi utilizate special pentru acest scop și catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi energetice vizează specii forestiere cu o viteză mare de creștere (ex. plop, salcie, eucalipt), specii care produc multă biomasă agricolă (ex. trestia de zahăr, rapița, sfecla de zahăr, soia, etc.), dar și culturi perene.

Din punct de vedere al resursei naturale edafice, România are la dispoziție suprafețe importante de terenuri cu potențial pentru culturile energetice. Cu o suprafață subvenționată necultivată declarată (inclusiv spații protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea crește gradul securității energetice prin dedicarea acestor suprafețe pentru culturile specifice biomasei.

Conform studiului, în contextul în care aceste suprafețe s-ar cultiva cu plopi, doar în primul an de recoltă, aceste activități ar angrena mai mult de 1.500 de oameni din mediul rural în vederea realizării unei producții estimate de 483.603 tone.

Județele cele mai bogate ca potențial de resurse forestiere pentru a produce biomasă sunt Suceava, Harghita, Neamț și Bacău.

Despre studiul ”Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltare rurală și reziliența fermelor”

Studiul a fost elaborat de o echipă de specialiști din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și din cadrul Academiei de Științe Economice din București, în cadrul unui proiect al Clubului Fermierilor Români derulat în perioada 16 august – 13 decembrie 2021.

Obiectivul acestui studiu a fost să ofere autorităților din România responsabile pentru sectoarele de agricultură și mediu un material documentat din punct de vedere tehnic și economic, realizat de către profesori universitari și experți în domeniu, care să poată reprezenta un argument important privind identificarea unor linii de finanțare pentru următoarea perioadă a acestui produs agricol, având în vedere volatilitatea prețurilor actuale în domeniul gazelor naturale și energiei electrice.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților studiul integral și materialele de prezentare a proiectului.

Turbulențe în Agribusiness. Trenduri și Soluții

Recent, a fost organizat cel mai mare târg on-line de agricultură pe platforma virtualagro.ro. La eveniment au participat atât fermieri, experți, cât și oficiali români. Pe lângă standurile reprezentanților companiilor importante din agricultură, în cadrul târgului au fost abordate la „masă rotundă“ și subiecte despre fermele românești pregătite pentru debutul unei noi politici agrare la nivel european.

Cu ocazia dezbaterii au fost scoase în evidență și subiecte despre impactul amprentei de carbon în condițiile de mediu, biodiversitate și bunăstarea animalelor. Un alt subiect a fost managementul fermei, cheia rezistenței agri în contextul economic global, digitalizarea fermelor și provocările lui 2022, dar și ale anilor ce vin. Totodată, a fost analizată și cea mai actuală problemă a agriculturii românești, irigațiile și alte sisteme de hidratare a solului, stadiu actual și perspective de îmbunătățire.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a evidențiat câteva soluții la provocările pieței agricole și securității alimentare a României. „Dacă acum câțiva ani ne refeream doar la «turbulențe», astăzi situația este mult mai amplă, complexă și necesită mai multe abordări pentru că influența unor factori externi asupra agriculturii și a tuturor celorlalte ramuri care depind de agricultură s-a manifestat mult mai violent decât în anii precedenți. La ora actuală, un fermier nu își poate implementa cu exactitate un plan de business după care se va conduce pentru că, inevitabil, acesta depinde și de alți factori, cum ar fi gaze, climă, furnizori, situație geo-politică globală etc. Chiar dacă acești factori pot provoca o presiune pentru agricultură și industria alimentară, acest lucru poate fi ameliorat. Îmi doresc ca, până la sfârșitul mandatului meu, Ministerul Agriculturii să devină una dintre cele mai digitalizate instituții publice, să putem face politici agricole pe baza unor date colectate în timp real. Acest fapt prevede colectarea de la toți «actorii» în lanțul de agricultură a datelor cu privire la stocuri. Pentru că, evident, sunt situații în care trebuie să știm cum stăm, ce trebuie făcut, dacă se emit anumite decizii și factori fundamentali după care trebuie luate aceste decizii, să nu mai fie supuși necunoscutului. Noi facem analize prospective și pe diferite tipuri de scenarii, astfel încât să asigurăm stocurile de legătură pentru noua recoltă și să ne asigurăm că România va fi independentă în privința produselor agroalimentare, a declarat Adrian Chesnoiu.“

Fără panică…

Totodată, Adrian Chesnoiu a precizat că populația nu are de ce să se teamă de o criză alimentară deoarece România dispune de rezerve și stocuri. Chiar dacă apar speculații despre o eventuală secetă, oficialul crede că nu sunt încă motive reale să intrăm în panică. „Chiar dacă starea culturilor se află într-o stare de «stress» încă nu putem vorbi despre o secetă. Noi avem analizele despre starea culturii de vegetație și răsărire și pot afirma că în toate culturile de toamnă gradul de nerăsărire este de maximum 3%, adică încă nu putem vorbi despre o situație comparativă cu alți ani. În 2020, poate cel mai secetos an de după Revoluție, România a realizat o producție de 6,5 milioane de tone de grâu, în condițiile în care consumul nostru intern este de cca 4,3-4,5 milioane maximum“, a explicat ministrul.

La rândul său, Cezar Gheorghe, expert analist pe piața de cereale, a menționat: „Vreau să subliniez că nu e nevoie de panică, România are o oportunitate pe care trebuie să o fructifice pe polul de interes din punct de vedere strategic. Chiar dacă culturile de toamnă, nu au stagii de vegetație extraordinare în 2021, pot afirma că nici nu suntem atât de în urmă, luând în considerare ultimele prognoze. Ajungem în jurul valorii de cca 8,8-9 milioane de tone, pe o suprafață de cca 2 milioane 150 de mii de hectare luate în total la grâu. Unele zone vor compensa, alte zone, firește, nu au avut atât de multe precipitații. Desigur, cele care au beneficiat din belșug vor compensa zonele care nu au avut așa mare ambundență. Dacă e să privim cultura de rapiță, de exemplu, estimăm că va scădea de la aprox. 417 mii tone la aprox. un minim de 360 de hectare. Dar cu siguranță la rapiță vom reuși să aducem 1,1 milioane de tone comparativ cu anul trecut în care am avut 1,35 milioane de tone, deci și la rapiță stăm bine în acest moment.“

Totodată, în cadrul evenimentului au participat și alți specialiști precum Sorin Mois, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim-Irimescu, ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, Tánczos Barna ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ioan Popa, președinte Transavia și alți invitați care au prezentat soluții pe care atât fermierii, cât și cei din industria alimentară le vor putea aplica pentru anul 2022.

Liliana POSTICA

Agricultura, pilonul principal în dezvoltarea orașului Slobozia

Aflat la primul mandat, Dragoș Soare, primarul municipiului Slobozia, își dorește să implementeze tot mai multe proiecte care să vină în sprijinul fermierilor din zonă. De ce? Pentru că susține faptul că agricultura este cea mai importantă ramură în dezvoltarea întregii zone, implicit a orașului pe care îl conduce.

Reporter: Domnule primar, cum ați descrie, pe scurt, orașul pe care îl conduceți?

Dragoș Soare, primar Slobozia: Este orașul sufletului meu, în primul rând. Este orașul libertății, unde viața este frumoasă, dar care are nevoie de modernizare. Este un oraș cu oameni buni, ce poate deveni etalon în următorii 5-10 ani. Atunci când ne gândim la orașe din sudul țării, aș vrea să ne vină în minte, printre primele 3 exemple, și Slobozia. Acesta este obiectivul meu.

Rep.: Pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie să demarați tot felul de proiecte, să accesați fonduri guvernamentale și europene. Care sunt primii pași pe care îi faceți în acest sens și ce proiecte aveți în derulare?

D.S.: Sigur că da, trebuie să facem multe lucruri. Pornim de la dezvoltarea infrastructurii care va conduce la dezvoltarea economică, până la creșterea calității vieții, atât din punct de vedere educațional, cultural, cât și social. Ne dorim să atragem fonduri de peste 150 milioane euro în următorii 7 ani. Intenționăm să încercuim orașul cu o rețea de drumuri, deci să creăm o rețea de comunicare, ne dorim să dezvoltăm și noi zone imobiliare pentru că ne-am propus să atragem noi populații, dar ca acest lucru să fie posibil, trebuie să avem și ce oferi. În momentul de față, lacul Amara este exploatat doar pe partea care aparține primăriei Amara, doar acolo există hoteluri, de aceea vrem ca prin planul urbanistic să oferim posibilitatea ca și pe partea noastră să se poată construi, deci să se dezvolte zona. Trebuie să folosim fiecare avantaj competitiv pe care îl avem. Tot ceea ce facem are ca scop creșterea numărul locuitorilor din zonă, poate chiar dublarea populației orașului în următorii 15-20 ani.

Rep.: Slobozia va găzdui în luna iunie și un târg agricol. De ce ați ales să vă implicați în organizarea unui astfel de eveniment și cum credeți că va contribui la dezvoltarea orașului?

D.S.: Considerăm că în acest moment se impune organizarea unui astfel de târg la Slobozia deoarece nu este un simplu târg, ci are strictă legătură și cu industria agroalimentară. Slobozia nu este o zonă agricolă importantă, ci pot spune că este cea mai importantă. Suntem un fost centru agroalimentar, situat în centrul celei mai mari aglomerări urbane din România deoarece, pe o rază de cca 100 distanță, se află orașele București, Constanța, Buzău, Brăila, Ploiești, Galați. Orașul este și nod rutier, cu acces la importante căi de comunicații, așa că dispunem de toate argumentele să organizăm acest eveniment prin care vom aduce în același loc producătorii de materii prime, până la consumatorul final.

Rep.: Organizatorul principal al acestui eveniment este Asociația Producătorilor de Porumb din România, deci sunteți parteneri în acest proiect și veți pune la dispoziție spațiul de desfășurare. Contribuiți și în alt mod?

D.S.: Vom pune la dispoziție atât spațiul, cât și parte financiară deoarece ne interesează să așezăm pe harta importanței economice acest oraș care are un mare potențial de dezvoltare. Practic, prin organizarea acestui eveniment urmărim și aducerea de noi investitori în zonă. Spațiul de care dispunem este mai mult decât suficient pentru organizarea celui mai mare târg cu profil agroalimentar din România. De fapt, ne dorim ca într-un interval de timp destul de scurt, 2-3 ani, să devină cel mai important târg de profil din țară.

Rep.: Așteptările sunt mari, iar acest lucru se întâmplă poate și datorită faptului că în cele 3 zile de târg sunt așteptați și fermieri din alte județe?

D.S.: Fiind un oraș situat în centrul celei mai importante zone agricole ale țării, vor putea ajunge aici și fermieri din Dobrogea, Oltenia, din sudul Moldovei, iar acest lucru este foarte important pentru tot ceea ce urmează după eveniment.

Rep.: Observ că vă puneți mari speranțe odată cu organizarea acestui târg…

D.S.: Obiectivele noastre nu se opresc la cele trei zile de eveniment. Noi considerăm că acest târg va arăta potențialul pe care îl are zona și, implicit, interesul pe care îl are autoritatea locală pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar.

 Rep.: Cu siguranță îi invitați pe toți fermierii care vor participa la târg să viziteze și Muzeul Național al Agriculturii, nu întâmplător înființat aici.

D.S.: Cu siguranță, pentru că este singurul muzeu din țara noastră dedicat agriculturii și chiar au ce admira și pot afla multe lucruri importante din istoria segmentului în care își desfășoară activitatea. De fapt, chiar și în momentul în care vizitatorii vor intra în incinta târgului vor vedea o parte din istoria agriculturii și aici mă refer la acele unelte specifice cu o importanță aparte. 

Rep.: Ce demersuri faceți pentru sprijinirea fermierilor din Slobozia?

D.S.: Avem puteri limitate pentru că nu suntem o instituție care poate sprijini la nivel financiar fermierii, ci încercăm să stimulăm producția și procesarea. Dispunem de un parc industrial pe care vrem să-l extindem la 60 ha, unde vor avea acces procesatorii din județ, companiile locale sau naționale. Ne interesează să susținem producătorii locali pentru că așa vor veni mai mulți bani, va crește și numărul locurilor de muncă, precum și nivelul economic al zonei și apoi vorbim despre creșterea calității vieții.

Rep.: Se tot vorbește despre deficiența de pe piața muncii, mai ales în cazul anumitor specializări și meserii. Aveți în vedere și susținerea învățământului astfel încât cei implicați în domeniul agricol să aibă forță de muncă calificată?

D.S.: În prezent există 3 licee tehnologice, însă nu foarte bine cotate și nu foarte bine organizate în ceea ce înseamnă formarea de clase în raport cu cererea de pe piața muncii. De aceea am decis comasarea a două dintre ele și credem noi că se vor transforma într-o platformă educațională conectată la piața muncii. Vor fi clase de formare pentru mecanici agricoli, electricieni, patiseri și așa mai departe pentru că este nevoie de mult mai multe meserii în această zonă. Ne gândim și la implementarea învățământului dual, de aceea vom căuta parteneri, dar vom și investi masiv. Vom moderniza campusul pentru că ne dorim să oferim condiții foarte bune deoarece ne-am propus să atragem elevi care vin din mediul rural și să le oferim o alternativă pentru a rămâne în Slobozia, nu doar să vină și să învețe, iar apoi să plece în alte județe sau în afara țării.

Rep.: Cu alte cuvinte, agricultura este unul dintre pilonii principali în dezvoltarea orașului?

D.S.: Este pilonul principal! Cea mai mare contribuție la profitul județului provine de la un mare producător de ulei. Următoarele companii de pe locul doi și trei provin tot din acest sector, fie că vorbim despre producția vegetală ori alte activități conexe din agricultură. Deci, da, agricultura este pilonul principal pentru dezvoltarea zonei. 

Larissa DINU

SØREN JENSEN, ambasadorul Danemarcei: „Suntem fascinați de munte, de satele istorice, de mâncare și de vinurile românești“

Cum se face agricultură în Danemarca, de ce are succes conceptul de „smart village“, care sunt asemănările dintre lumea satului danez și lumea satului românesc, cum putem vinde România ca destinație turistică prin tradiții, bucate, vinuri și peisaje sunt doar câteva dintre răspunsurile pe care ni le-a dat ambasadorul Danemarcei la București, Søren Jensen. Deschis, modest, diplomat, greu de scos din zona de confort (lucru explicat și de CV-ul său), ambasadorul danez are în biroul său un ștergar cu motive românești primit de la fostul premier Viorica Dăncilă.

Rep.: Danemarca are investiții în România, inclusiv în agricultură. Ce ne puteți spune despre companiile daneze care activează în România?

Søren Jensen: Cred că sunt în jur de 600 de companii daneze în România active, nu toate cu investiții, dar multe dintre acestea au investiții pe termen lung. În sectorul agricol, una dintre cele mai mari companii produce carne de porc; este vorba despre o companie prezentă în România de mai bine de 15 ani, cu investiții de aproximativ 140 de milioane de euro. Și vă pot spune că nu scoate banii afară din țară, ci reinvestește profitul în facilități de producție, dar și pentru a crea cele mai înalte standarde sanitare posibile. Compania este, de altfel, un model în rândul celorlalți producători de carne de porc, dar mai avem companii și în alte domenii, cum ar fi producția de carne de pui, de brânză și altele.

Rep.: Danemarca deține una dintre cele mai mari cote de piață în privința produselor organice. Cred că toți avem nevoie de astfel de produse. Cât la sută din teren este destinat agriculturii organice în 2021 și ce previziuni aveți pentru viitor?

Søren Jensen: Danemarca folosește 12% din terenuri pentru agricultură organică, aproximativ 10% din ferme alegând să facă agricultură organică. Este ambiția Guvernului de a dubla ponderea fermelor care produc organic până în 2030. Ce-i drept, și apetitul consumatorilor pentru fructe și legume organice a crescut, danezii fiind campioni mondiali la consumul de produse organice.

Rep.: Ce îi motivează să cumpere hrană organică?

Søren Jensen: Cred că este vorba în principal de sănătate. Oamenii vor să consume hrană mai sănătoasă și, de-a lungul timpului, ne-am informat despre efectele negative ale utilizării excesive a pesticidelor atât în ceea ce privește ceea ce ajunge în mâncare, cât și în apa pe care o bem apoi. În Danemarca am avut mereu posibilitatea de a bea apă direct de la robinet, iar acest lucru ar putea fi în pericol în anumite zone din cauza utilizării excesive a produselor chimice în agricultură. Pe de altă parte, vorbim de sustenabilitate văzută și în contextul schimbărilor climatice, o problemă majoră, de aceea și oamenii se îndreaptă în această direcție. Iar în al treilea rând, cred eu, produsele organice au și un gust mai bun. Se poate face diferența între gustul cărnii de porc, de pui sau de vită care au fost crescute și hrănite în mod organic și restul cărnii. De asemenea, și gustul fructelor și legumelor organice este mai bun.

Rep.: Danemarca are și sate frumoase, fiind recunoscută și pentru viața rurală și pentru conceptul de „smart village“. Ce ne puteți spune despre stilul de viață, tradiții și lumea satului danez?

Søren Jensen: Cred că ce am văzut în Danemarca, la fel ca și în multe alte țări, este o tendință a oamenilor de a se muta de la țară la orașe. Oamenii au renunțat la viața la țară pentru a veni către orașe și putem spune că a fost vorba de un trend global, specific în tot vestul. Am văzut așadar și în Danemarca acest lucru în urmă cu 100-200 de ani. În prezent asistăm cumva la o inversare a acestui raport, oamenii renunțând la orașele aglomerate și poluate, cum sunt București și chiar Copenhaga, pentru a se muta în zone rurale, unde au aer curat și o viață mai liniștită. Iar avantajul este că nu se mută înapoi în sate primitive, ci în zone unde au toate facilitățile și pot lucra de acasă datorită tehnologiei și a interconectivității. Cred că acesta este un element-cheie al conceptului de „smart village“ deoarece poți avea condițiile de la oraș la sat. Avem și un concept de sate sustenabile, unde totul este natural. De exemplu, nu se tunde iarba, ci se lasă să crească în mod natural.

Rep.: Aveți deja trei ani în România, ați avut timp să vizitați și sate românești? Chiar văd că aveți aici un ștergar cu motive tradiționale românești, ceea ce este o surpriză pentru mine să văd așa ceva în biroul dvs., și pe care l-ați primit de la fostul premier Viorica Dăncilă.

Søren Jensen: Da, chiar îmi place să vizitez România și satele românești. România este o țară frumoasă și îmi place și bucătăria românească. Îmi plac și vinurile românești. Am vizitat și Muzeul Satului, locuiesc în apropiere și mi-am făcut o idee despre tradițiile românești. Sincer, sunt multe puncte comune între satele românești și cele daneze. Până la urmă, viața satului a fost concentrată în jurul producției și a agriculturii. Cred că există mult potențial în dezvoltarea satului românesc și este păcat că multor sate le lipsesc lucruri simple precum apa, chestiuni ce țin de igienă, Internet. Și aici este un domeniu în care companiile daneze ar putea ajuta foarte mult; România obține mulți bani pentru dezvoltarea zonei rurale de la Uniunea Europeană și este loc de a merge înainte și în acest domeniu.

Rep.: Deci vă plac satele, bucătăria și vinurile românești, care sunt în strânsă legătură cu agricultura. Dacă ați invita un prieten din Danemarca în România, care ar fi principalele trei motive care l-ar convinge?

Søren Jensen: Ei bine, pentru danezi întotdeauna există dorința de a vedea țări care au munți, Danemarca fiind o țară destul de plată. Suntem mereu fascinați să vedem țări cu munte, iar România are munți frumoși. Unul dintre locurile pe care le pot explica cel mai ușor este Transfăgărășan. Iar toamna este spectaculoasă datorită culorilor pe care le au copacii. De asemenea, mai încurajez oamenii să vadă și Delta Dunării, un loc minunat, unic în Europa. Coasta poate mai mult sau mai puțin, pentru că avem și în Danemarca, așa că nu suntem fascinați de această zonă, dar cu siguranță suntem fascinați de munte, de satele istorice – cum sunt cele din Transilvania, Bucovina, cele din sud. Este o mare varietate și sunt destul de diferite între ele. De asemenea, le mai spun să vină să se bucure de mâncare bună și de vin bun. Danemarca este unul dintre cei mai mari importatori de vin per capita din lume, ceea ce înseamnă că suntem obișnuiți cu vinul de calitate și cu prețul mic pentru că importăm vinuri care au preț scăzut. Oamenii sunt surprinși pentru că nu știu prea multe despre vinurile românești, deoarece România nu prea exportă vin. Chiar am vizitat câteva crame și mereu am recomandat să se aducă oamenii în aceste locuri pentru a degusta vinuri, pentru atmosferă și pentru a cunoaște alți oameni.

Simona Nicole DAVID

Agricultura din Italia. Paradisul aromelor de la Montagnana

Montagnana este o veche așezare din apropiere de Padova, cu fortificații medievale, un loc de un pitoresc tipic italian din nord-estul țării. La câțiva kilometri de o impunătoare cetate locuită de sute de ani, asemănătoare Sighișoarei, intrăm într-un uriaș complex de sere, întins pe 4 hectare. Aici se produc în fiecare an peste un milion de plante aromatice. O mică parte, livrate în ghivece, le regăsim și în marile magazine din România. Este o afacere de familie începută în anii ’90.

Federico Bonato, proprietarul serelor din Montagnana, ne spune că totul a fost gândit la cele mai înalte standarde tehnologice. Se cultivă aici peste 150 de specii de plante aromatice, provenite din toate colțurile lumii. Fiecărei specii i se asigură temperatura și umiditatea din locurile de origine. „Exportăm în toată Europa, dar o mare parte a producţiei este destinată nordului Italiei. Produsele noastre ajung şi în estul Europei, chiar şi în România. Producem toate aceste plante în nord-estul Italiei, într-o zonă asemănătoare climatic României. Poate că aici, totuşi, iarna nu este mai blândă… Multe plante aromatice din regiunea mediteraneană rezistă bine şi în condiţiile climatice din estul Europei, este o piaţă care ne interesează… Avem plante viguroase care rezistă şi în condiţii mai reci.“

La serele din Montagnana se experimentează, în fiecare an, introducerea unor noi specii de plante, multe provenite din Asia sau din America de Sud. „În fiecare an încercăm să introducem noi specii care să satisfacă nevoile şi dorinţele pieţei. În ceea ce facem respectăm natura şi, bineînțeles, ne respectăm clienţii. Suntem o societate certificată, avem norme clare pe care trebuie să le urmăm. Din punct de vedere logistic, avem mijloacele noastre de transport, chiar şi camioane de mare tonaj cu care distribuim marfa. Suntem o societate de familie, lucrăm noi şi câţiva colaboratori“, ne spune Federico.

În această uriașă varietate de plante cele mai atrăgătoare sunt, de fiecare dată, noutăţile, numai că multe dintre ele nu sunt chiar noutăți… „În realiate, nimic nu este nou, sunt plante care au fost folosite în trecut şi au fost date uitării. Noi am reuşit să le reintroducem în circuit şi să readucem în actualitate aromele de pe vremuri. Ne îmbogăţim oferta tot timpul. Avem, în ultimii ani, în vedere şi migraţia accentuată din Europa, dar și de la nivel global. Acest lucru înseamnă şi noi gusturi, noi mentalităţi culinare, noi culturi și, pentru afacerea noastră, înseamnă și noi specii de plante aromatice. Mă gândesc, de pildă, la coriandrul thailandez pe care localnicii îl folosesc aşa cum noi folosim pătrunjelul sau cum se foloseşte în România leuşteanul. Şi, apropo de asta, am introdus şi noi leuşteanul în cultură tocmai la cererea românilor din Italia. Avem plante interesante, aș aminti lemnul dulce, iarba piperată sau piperul de apă, cum i se mai spune, care poate substitui cu succes piperul obișnuit. Este o plantă care iubeşte umiditatea şi căldura. Lemnul dulce, în schimb, se poate cultiva şi în solurile pietroase, este mai puţin pretenţios la căldură şi umezeală. Noi oferim clienților o informare completă asupra produselor şi încercăm să ne reîntoarcem, pe cât posibil, la aromele pierdute.“

Federico ne mărturiseşte că secretul reuşitei este să ţină pasul cu piaţa care este în continuă schimbare, să anticipeze ce îşi doresc cumpărătorii.

În această împărăţie a plantelor cu iz deosebit găsim de toate, de la cimbrul cu iz de lămâie la capere, busuioc genovez sau grecesc, mentă fructată sau mirodenii din Orient, o lume a aromelor adunată pe câteva hectare.

Vasile BRAIC

Divizia europeană a BASF Agricultural Solutions are o nouă conducere

Gustavo Palerosi Carneiro (45 de ani) a fost numit Senior Vice President al diviziei europene BASF Agricultural Solutions, cu sediul în Limburgerhof, Germania, se arată într-un comunicat de presă. Anterior, acesta a ocupat funcția de Senior Vice President al diviziei Global Strategic Marketing Agricultural Solutions. În același timp, Livio Tedeschi (50 de ani), predecesorul său, va prelua funcția de președinte al diviziei BASF Agricultural Solutions.

“Evoluțiile recente din Europa au pus în evidență rolul esențial deținut de agricultură și de fermieri. Mai mult decât oricând, consider că este de datoria noastră să îi sprijinim cu soluții agricole durabile, pentru a continua consolidarea producției și securității alimentare, nu doar în Europa, ci la nivel global”, spune Palerosi Carneiro. “Obiectivul meu, în noua funcție de lider al diviziei agricole europene a BASF, este să oferim soluții pentru provocările actuale. În același timp, ne dorim să contribuim la realizarea strategiei Farm to Fork și să modelăm, în mod activ, transformarea către un sistem agroalimentar mai durabil”.

Gustavo Palerosi Carneiro s-a născut în Piracicaba, Brazilia, în 1976. A studiat Administrarea Afacerilor în Brazilia și Finanțe în Canada și deține un MBA la Universitatea din Sao Paulo, Brazilia. Palerosi Carneiro a lucrat pentru BASF încă din 1999, în diferite poziții și divizii din Europa, America Latină și Asia. A condus afacerile agricole ale BASF în regiunea Asia Pacific și, cel mai recent, divizia Global Strategic Marketing.

Syngenta a sprijinit plantarea a 8.000 de puieți forestieri la Stațiunea Didactică și de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească

Importanța arborilor, arbuștilor și a perdelelor forestiere este vitală, la fel ca și acțiunile de plantare a acestora, acțiuni ce contribuie la eforturile globale de împădurire, la refacerea ecosistemelor deteriorate și atenuarea efectelor schimbărilor climatice. O veste bună a venit chiar de Ziua Internațională a Pădurilor, moment sărbătorit prin plantarea de arbori și arbuști, precum și de realizarea unor perdele forestiere. Acțiunea a fost sprijinită de Syngenta România, una dintre principalele companii globale prezente local, furnizoare de inputuri agricole. 

Astfel, Asociația Plantăm fapte bune în România și studenții Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București au marcat Ziua Internațională a Pădurilor, sărbătorită la 21 martie, cu o inițiativă de împădurire, pe o suprafață de 1,7 hectare la Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească.

Poza4

Potrivit unui comunicat transmis de Syngenta România, „8.000 de puieți forestieri reprezentând mai multe specii de arbori și arbuști vor acoperi o suprafață de aproximativ 1,7 hectare, acțiune ce are ca scop creșterea gradului de conștientizare a importanței perdelelor forestiere în agricultură.”

Totodată, în cadrul proiectului, va fi plantată o perdea forestieră în zona fermei și o suprafață de 1 hectar pe un teren cu un sol depreciat.

"Activitățile de împădurire pe care le organizăm la Stațiunea Didactică și de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, alături de Plantăm fapte bune în România, cu sprijinul Syngenta România prezintă atât o componentă silvică (plantarea a 8.000 de puieți forestieri din 16 specii: stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar roșu, mesteacăn, tei, frasin comun, ulm, paltin, arțar tătărăsc, salcâm, sălcioară, măceș, păducel, salbă moale, sânger și porumbar, sub forma unei perdele de protecție), cât și una educativă, prin implicarea studenților noștri în toate etapele acestui demers, de la proiectare la execuție", a declarat Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu (USAMV București, Facultatea de Agricultură, Specializarea Silvicultură).

Perdele forestiere 

În agricultură, perdelele forestiere pot atenua efectele schimbărilor climatice și pot contribui la creșterea calității solurilor. În 2018, compania Syngenta, împreună cu Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, au pus bazele centrului Interra® Farm cu scopul pregătirii și instruirii viitoarei generații de fermieri în domeniul practicilor agriculturii sustenabile. La acțiune au participat studenți ai Facultății de Horticultură din București, pentru care experiența practică are un impact semnificativ, prin planificarea unei astfel de activități, obiectivele pe care le urmărește crearea unei perdele forestiere și impactul asupra comunității.

”Activitățile ecologice sunt un obiectiv al misiunii noastre, fiind o modalitate excelentă de a cultiva responsabilitatea socială și de a crea ecosisteme durabile ca suport al educației și al valorilor științifice pentru generațiile actuale și viitoare.”, spune decanul Facultății de Horticultură, Adrian Asănică.  

Acțiunea de împădurire va fi precedată de o prezentare a importanței perdelelor forestiere în agricultură, pe care Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu o va susține pentru studenții participanți.

Peste 2 milioane de puieți plantați

Din 2011, asociația Plantăm fapte bune în România a contribuit la plantarea și îngrijirea a peste 2.000.000 de puieți care împăduresc astăzi 524 de hectare din 42 localități (35 de județe) ale țării. Dacă până în pandemie, 44.000 de voluntari au participat la aceste acțiuni, în ultimii doi ani munca acestora a fost înlocuită cu zilieri și echipamente mecanizate. Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) este o instituţie de învăţământ superior şi de cercetare acreditată, pol de excelenţă al învăţământului universitar de specialitate, transformată constant pe parcursul celor 170 de ani de existenţă. USAMV are 7 facultăți și peste 11.000 de studenţi, fiind definită ca “o universitate pentru viaţă şi agricultură, prin educaţie şi cercetare de înaltă calitate”. Universitatea are în vedere patru direcţii strategice de dezvoltare în contextul actual: învăţământ de calitate (cu accent pe abilităţile practice urmărite de angajatori), cercetare avansată, internaţionalizare şi parteneriat cu mediul de afaceri.

Poza9

Clubul Fermierilor: „România este o țară puternică agricol, care are capacitatea de a asigura securitatea alimentară a cetățenilor săi”

Clubul Fermierilor Români are o înțelegere foarte bună a puterii și resurselor agriculturii românești și consideră că nu există niciun risc privind securitatea alimentară națională. România este o țară puternică agricol, din acest motiv nu trebuie dat curs speculațiilor privind riscul de securitate alimentară, se arată într-un comunicat de presă transmis de Clubul Fermierilor Români (CFRO). 

Clubul Fermierilor Români elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale, realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole.

Clubul Fermierilor Români trimite către autoritățile române analize săptămânale privind piața cerealelor la nivel național, regional și global, evidențiind impactul pentru România.

Clubul nu a făcut și nu va face estimări și scenarii de evoluție privind prețul la raft al produselor agroalimentare, ne referim in particular la speculațiile din ultimele zile privind o presupusă criză a uleiului de floarea-soarelui și evoluția prețului acestui produs.

În ceea ce privește situația stocurilor și tendințele privind prețul la semințele de floarea-soarelui și a uleiului procesat, Clubul Fermierilor Români precizează că mecanismele de piață stabilesc prețurile, iar contextul geopolitic poate genera speculații, dar acestea nu au niciun temei să se manifeste în prezent în România.

Guvernul României cunoaște și monitorizează situația stocurilor de cereale si produse agroalimentare la nivel național, are la dispoziție mecanisme de intervenție pentru a aplica strategia cea mai potrivită în funcție de evoluția situației în care România se regăsește la nivel regional și internațional.

Ca urmare a informațiilor vehiculate în spațiul public privind evoluția prețului la raft la uleiul de floarea-soarelui, Clubul Fermierilor Români face următoarele precizări în legătură cu declarațiile despre acest subiect și modul în care au fost interpretate datele referitoare la tendințele din piața de cereale, în mod particular cea a semințelor de floarea-soarelui, în contextul generat de războiul din Ucraina.

  • România este cel mai mare producător de semințe de floarea-soarelui la nivel european și are capacitatea de a-și asigura singură consumul intern și necesarul de procesare.
  • România este un rezervor de materie primă pentru Uniunea Europeană, este net exportator. Criza regională este un moment potrivit de analiză pentru a găsi modalitățile necesare de a procesa mai mult în țară, astfel încât să generăm valoare adăugată pentru țara noastră.
  • Conjunctura regională, care a creat o perturbare în aprovizionarea din bazinul Mării Negre, generează efecte care afectează toată Europa, nu doar România.
  • România are fabrici de procesare și capacități de producție pentru a susține producția de ulei din materia primă proprie necesară consumului intern și nu depinde de importul de ulei de floarea-soarelui pentru a asigura acest consum național.

Clubul Fermierilor Români susține cu responsabilitate că țara noastră are toate resursele agroalimentare, că dispune de o capacitate strategică europeană în domeniul agricol, iar contextul regional actual atât de dificil nu trebuie să fie folosit pentru a genera speculații privind presupuse riscuri la adresa siguranței și securității alimentare a cetățenilor României.

Divizia AGRO a grupului CIECH intră pe piața din România. Cât vrea să investească și ce cifră de afaceri vizează

Grupul CIECH și-a anunțat extinderea afacerii de agrobusiness în România prin înființarea CIECH Agro România. Noua companie va avea sediul în București și va deservi clienții din domeniul agricol din România, începând chiar din luna martie 2022. Investițiile în constituirea activității locale sunt estimate la 6,5 milioane euro în următorii 3 ani.

O echipă mixtă româno-poloneză formată din 20 de persoane va asigura derularea activității CIECH Agro România. Membrii echipei vor fi implicați în construirea unei rețele de distribuție a produselor fitosanitare din portofoliul companiei pe piața românească, în rândul principalilor comercianți cu ridicata și în distribuția numerică în unitățile de comerț cu amănuntul, precum și în asigurarea consultanței agrotehnice de către reprezentanții CIECH.

Înființarea CIECH Agro România este un nou pas în dezvoltarea activității agrobusiness a CIECH în România și survine în urma unei îndelungate activități de export de produse fitosanitare pe piața locală. Scopul acesteia va fi construirea unei rețele largi de distribuție și furnizarea către fermierii români a unor produse care asigură o protecție eficace a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT („Better Glyphosate Technology”), care reprezintă un răspuns la provocările legate de agricultura durabilă și Pactul Ecologic European.

„Clienții din România așteaptă produse de înaltă calitate, prețuri ajustate la economia producției de recolte și servicii de logistică fiabile. CIECH îndeplinește toate aceste criterii și, având în vedere experiența favorabilă și perspectivele optimiste în legătură cu dezvoltarea agriculturii în această țară, decizia de a înființa CIECH Agro România a fost o cale de dezvoltare firească pentru noi. Principalul obiectiv de afaceri al companiei va fi să extindă și mai mult activitatea agroindustrială a Grupului CIECH și să ofere fermierilor români produse care să asigure o protecție eficientă a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT, precum și o gamă largă de programe de protecție pentru porumb”, a declarat Wojciech Babski, CEO BU Agro CIECH.

Câte produse au în portofoliu

Portofoliul CIECH Agro România include 15 produse din oferta CIECH Sarzyna și a Proplan (un furnizor spaniol de produse fitosanitare, deținut de Grupul CIECH) și urmează să fie diversificat în viitor. Acest lucru va permite companiei să ofere erbicide și fungicide pentru protecția recoltelor esențiale din România, cum sunt cele de porumb și alte culturi de cereale.

Potrivit oficialilor companiei, produsele vor fi importate din Polonia și Spania, cifra de afaceri estimată în România fiind de aproximativ 4 milioane de euro.

Piața locală a produselor fitosanitare se dezvoltă într-un ritm alert, depășind în ultimii ani valoarea de 600 milioane de euro și, astfel, dublându-se în dimensiuni într-un interval de 10 ani. În anii următori, piața de produse fitosanitare din România este estimată să crească între 4% și 6%, în pofida dificultăților asociate cu Pactul Ecologic European. 

Glifosatul, plasa de siguranță a agriculturii conservative

Agricultura conservativă este prezentată, în mod obișnuit, ca o combinație inteligentă între eliminarea lucrărilor solului, acoperirea permanentă a acesteia și stabilirea rotațiilor adecvate. Uităm sistematic să subliniem că acest lucru este adesea posibil doar cu ajutorul erbicidelor totale care permit fermierului să scape de buruieni fără ajutorul aratului sau prășitului. Evoluția a constat în apariția unor molecule precum paraquat, 2-4 D, apoi glifosat, ceea ce a permis dezvoltarea simplificării lucrărilor solului și a semănatului direct.

De la începutul agriculturii, lucrarea solului a fost folosită, în principal, pentru fertilizarea culturilor prin oxigenarea materiei organice, arătura făcând posibilă îngroparea vegetației. În ultimele decenii, adâncimea și viteza arăturii au crescut foarte mult, odată cu dezvoltarea masivă a mecanizării.

Fertilizarea minerală în sine foarte eficientă și selecția soiurilor/hibrizilor potrivite s-au dezvoltat în paralel. Consecința este un salt gigantic al productivității care a permis corporațiilor industriale să încredințeze pentru prima dată producția agricolă fermierilor. În acest sistem, conceptul de sol hrănitor a cedat treptat locul solului „susținător“, pregătit, protejat și îmbogățit pentru a da o recoltă. Acest sistem a dat rezultate foarte bune până astăzi, permițând statelor slăbite și înfometate din anii 1940 să devină unii dintre principalii exportatori de produse agricole din lume. Contextul s-a schimbat însă odată cu apariția problemelor de mediu induse de folosirea necorespunzătoare a solului și care reflectă degradarea acesteia: eroziune, reducerea cantității de materie organică, pierderea elementelor fertilizante, reducerea activității biologice etc. Devenind din ce în ce mai puțin vii și fertile, solurile agricole nu mai pot face față fără structurări mecanice grosiere, fertilizare alogene organică sau minerală sau chiar irigații.

Glifosatul face posibilă suprimarea eficientă a vegetației nedorite fără a atinge solul, adică rapid, ușor de implementat, foarte economic și cu un consum de energie extrem de redus. De asemenea, are un avantaj agronomic semnificativ, și anume prășitul în același timp păstrând mulciul intact, fără a permite germinația, spre deosebire de distrugerea mecanică a buruienilor. Acest lucru explică, fără îndoială, popularitatea și utilizarea sa de către fermieri, precum și de către grădinarii amatori, de cei care întrețin podurile și drumurile sau chiar de către militari. Desigur, acest produs „miracol“ ridică probleme complexe. Prima întrebare ridicată este popularitatea glifosatului, ceea ce îl face cea mai bine vândută și utilizată moleculă de erbicid din lume, cu mult dincolo de cercul agriculturii de conservare. Rezultă că produsul este folosit de toată lumea, nu întotdeauna în condițiile potrivite, în dozele potrivite, nu întotdeauna din motivele corecte și, în consecință, îl găsim prezent în multe analize de calitate a apei.

Al doilea fenomen este o consecință a primului și devine mai îngrijorător la nivel agronomic: natura ocolește un obstacol cu atât mai ușor dacă acesta este repetat și răspândit. Utilizarea sistematică a glifosatului duce inevitabil la fenomene de rezistență. Aceste rezistențe nu sunt legate de glifosatul în sine, ci de modul și intensitatea de utilizare a acestuia. De exemplu, în Franța există mai multă rezistență a populațiilor de raigras și coada vulpii la sulfoniluree. Primul caz francez de buruiană rezistentă la glifosat a fost o populație de buruieni în podgorie, cultură în care acest produs este utilizat pe scară largă. Mai mult, aceste fenomene de rezistență apar mult mai rapid atunci când produsul este utilizat singur deoarece utilizarea mai multor ingrediente active face posibilă eliminarea încrucișată a indivizilor rezistenți (o plantă rezistentă la glifosat are șanse mici de a fi mai rezistentă la un alt ingredient activ). Astfel, australienii au fost nevoiți să reintroducă paraquat-ul în combinație cu glifosatul pentru a obține ceea ce ei numesc o „băutura dublă“. Același fenomen se observă în America de Nord și de Sud, unde soia și porumbul modificate genetic RR (Round-Up Ready) sunt utilizate pe scară largă și induc un număr mare de treceri pre-emergență și postemergență.

Al treilea și ultimul punct este desemnare a glifosatului ca simbol al agriculturii intensive, care distruge mediul și dăunează sănătății umane.

Această stigmatizare este, fără îndoială, de trei feluri: utilizarea internațională masivă a produsului, legătura sa evidentă cu OMG-urile cultivate astăzi și, în sfârșit, implicarea de lungă durată a companiei Monsanto în operațiuni militare cu guvernul Statelor Unite de la războiul din Vietnam la pulverizarea concentrată de glifosat pe plantațiile de coca din America Latină.

Scopul glifosatului este de a suprima organismele vegetale: molecula este un analog de aminoacid căruia i se grefează o grupă chimică diferită: glicină-fosfonat, a cărui contracție dă numele moleculei. Acest compus perturbă sinteza anumitor aminoacizi esențiali și compuși vegetali, ducând la moartea plantei care a absorbit erbicidul.

Deoarece glifosatul este slab absorbit în stare pură i se adaugă aditivi meniți să faciliteze absorbția acestuia (surfactant, surfactanți etc.). Deoarece glifosatul acționează în mod specific într-o cale biochimică a plantelor, a fost mult timp considerat inofensiv pentru animale și mediu. Cu toate acestea, datorită popularității și a legăturii sale puternice cu problema OMG-urilor, o multitudine de studii științifice au fost efectuate în întreaga lume și pun în perspectivă siguranța ingredientului activ.

În primul rând, glifosatul, care nu este foarte mobil, tinde să se concentreze în soluri care îl primesc în mod regulat. Această concentrație are ca efect perturbarea absorbției anumitor elemente minerale de către culturi, precum manganul, fierul, calciul sau magneziul. Această lipsă de absorbție ar putea fi cauzată de mai multe mecanisme conform lui D. Huber de la Universitatea din Purdue: ar bloca fizic o parte din oligoelementele disponibile în mediul rădăcină printr-un fenomen de chelare.

În al doilea rând, ar dăuna populațiilor de microorganisme din rizosferă care facilitează absorbția mineralelor. În final, aceste fenomene ar fi amplificate pe o cultură RR care reemite în sol prin rădăcini glifosatul pe care l-a absorbit și pe care nu îl poate metaboliza (digera). Acest cercetător merge mai departe și crede că nu glifosatul este responsabil de moartea plantelor, molecula ar suprima doar sistemul imunitar al acestora din urmă care ar fi apoi victima ciupercilor și bacteriilor patogene. Semănatul direct, concentrând materia organică la suprafață, ar putea amplifica fenomenul prin concentrarea glifosatului în apropierea rizosferei. Acest tip de rezultat a fost confirmat și de profesorul Romheld, de la Universitatea din Stuttgart, care a arătat impactul negativ al glifosatului asupra creșterii rădăcinilor culturilor RR în prezența glifosatului, rapid și în doze mici în comparație cu alte erbicide.

Începând cu reforma PAC-ului din 1992, fermierii francezi au căutat și cultivarea solului redusă pentru a comprima costurile de producție. Totuși, spre deosebire de sistemele de pionierat din America de Sud, Europa de Est sau Australia, agricultura europeană a evoluat într-un context social, de reglementare și de mediu mult mai restrictiv, forțând-o să meargă mai departe de trusa „semănat direct + OMG + glifosat“ și conducând în special să crească schimburile cu actorii din agricultura ecologică, ei înșiși în căutarea unor soluții agronomice și tehnice. Sistemele de agricultură de conservare (sau chiar agroecologică, pe sol viu, ecologic intensiv etc.), ale căror principii le-am redefini drept agricultură bazată pe organizarea naturală a solului (nelucrat și mereu acoperit), urmăresc producerea unui maxim de biomasă vegetală în mod permanent pentru a-i crește fertilitatea fizică, chimică și biologică. În acest context, glifosatul sau alte materiale active existente sau viitoare fac posibilă exercitarea controlului asupra acestei biomase fără a atinge solul. Pe baza principiului conform căruia, controlul resturilor vegetale este legat de controlul plantelor existente în sistem (sufocare, competiție, alelopatie, mulcire, fertilizare localizată, rotație etc.), erbicidele sunt un mijloc de împingere a sistemelor foarte departe fără a prelua controlul riscului excesiv.

Acest lucru întărește ideea că utilizatorii trebuie să se protejeze în mod imperativ, să ia măsurile necesare pentru a preveni „plutirea“ moleculelor în atmosferă și în apă și, în sfârșit, că este esențială implementarea unor soluții tehnice și agronomice pentru a reduce utilizarea la maximum a pesticidelor.

Odată cu „bolul de praf“ american din anii 1930, apoi cu problemele serioase de eroziune din Brazilia în anii 1970, fermierii și oamenii de știință descoperă că eliminarea lucrărilor solului poate reduce sau chiar elimina problemele de degradare a solului. Continuând această operațiune de „nelucrare“ în mod continuu, ei realizează că solurile își găsesc o organizare comparabilă cu cea a unei lunci, ceea ce face posibilă producerea ca într-un sistem convențional sau chiar mai mult, cu costuri de producție foarte reduse în mecanizare și în forța de muncă. Într-un fel, tot ce trebuie să faci este să prășești solul, să semeni o cultură, să o protejezi și să o fertilizezi pentru a produce recolte bune: agricultura americană a trecut de la lucrarea mecanică a solului la cea chimică. Odată cu introducerea rezistenței la glifosat în culturi, sistemul devine și mai simplu și mai profitabil, dacă nu și sustenabil în timp.

În concluzie, trebuie recunoscut că datorită glifosatului fermierii și tehnicienii de pionierat dezvoltă sisteme agroecologice performante, eficiente și inovatoare, bazate pe soluri vii. Și, cu cât dezvoltăm și validăm mai mult soluții alternative, cu atât va deveni mai puțin necesar.


Pentru a urmări dezvoltarea agriculturii conservative, fără a-și asuma riscuri nechibzuite, strategia constă în găsirea de noi pârghii de acțiune, chiar dacă înseamnă restrângerea utilizărilor produsului fără a-l interzice. Glifosatul a fost pilonul de bază al semanatului direct, devenind plasa de siguranță a agriculturii conservative.


Daniel BOTĂNOIU

Criza forței de muncă din agricultură. Un fermier din Bucovina și-a adus muncitori din Indonezia

Mihai Tivodar, din Câmpulung Moldovenesc, este un om ambițios și, ca orice bucovinean, când se apucă de treabă vrea să o facă cât mai bine. Are o mică fermă de pui de care se ocupă de aproape 10 ani.

„Afacerea are trei componente. Primul segment este vânzarea de pui vii către populație, apoi creșterea și abatorizarea, pe de altă parte. Am investit și într-un punct de abatorizare, de capacitate mai mică decât cele industriale. Al treilea segment este al creșterii și vânzării curcanilor; am un partener în Austria cu care lucrez. Am plecat de la zero, am împrumutat 20 de mii de lei de la mama și așa am pornit. Am făcut totul cu forțe proprii, fără rate la bănci, fără bani europeni.“ Mihai spune că, înaintea beneficiilor financiare, și-a pus, întotdeauna, clienții. „Trebuie să faci muncă de calitate ca să-ți păstrezi clienții, orice compromis te costă pe piață... Ai un client nemulțumit, îți pleacă alți zece. Suntem foarte atenți și cum ne creștem puii pentru sacrificare, vrem ca oamenii să mănânce sănătos. Producem noi hrana pentru păsări, nu folosim antibiotice și, dacă este cazul, întrebuințăm medicamente din plante.“

Din Jakarta la Câmpulung

Lucrurile au mers bine, mărturisește Mihai, până în momentul în care nu a mai avut cu cine să lucreze. „Am muncit eu cu soția, dar cu greu am putut să facem față. Soția mea este din Indonezia, am cunoscut-o grație tehnologiei moderne, pe Internet, ne-am întâlnit, ne-am plăcut, ne-am căsătorit. Acum avem și un băiat de șapte ani și, mai în joacă, mai în serios, ajută și el la hrănirea puilor...Când mi-am dat seama că nu mai găsesc oameni cu care să lucrez, am discutat cu soția și ne-am gândit să aducem din Indonezia.“

Cristina este o femeie curajoasă. După ce l-a cunoscut pe Mihai și s-au căsătorit, a trecut de la cariera în modeling din Jakarta la creșterea puilor și curcanilor în Câmpulung Moldovenesc. „Mi-a fost greu la început, recunosc. Sunt aici de zece ani și în primul an din cauza frigului am făcut tot felul de alergii. Nu eram obișnuită cu iarna și cu gerul, m-am obișnuit treptat și acum chiar mă simt ca acasă, aici în Bucovina, nu mai sufăr când vine frigul. La început eu și cu soțul meu ne ocupam cu toate la fermă. Pentru mine a fost greu până am învățat. Acum am adus  femei din Indonezia să ne ajute. Le-am dat cazare și masă și un salariu mult mai bun decât ar fi câștigat acolo. Sunt harnice, lucrează foarte bine.“

Feny este una dintre indoneziencele care lucrează la fermă. „Mă simt fericită că am venit aici, este o altă lume, am învățat multe într-un an de când lucrez. Nu știam nimic despre creșterea puilor, dar am învățat repede, nu mi se pare foarte greu. De când sunt aici am reușit să strâng bani, acasă, în Jawa, n-aș fi reușit.“

Criza se va accentua...

Mihai Tivodar crede că actuala criză a forței de muncă care a lovit și agricultura României se va accentua în următorii ani și este convins că mulți fermieri îi vor urma exemplul.

„Am ajuns să nu mai avem oameni serioși cu care să putem lucra. Dacă autoritățile nu se vor implica și nu vor găsi soluții eficiente, singura variantă rămâne forța de muncă de afară, din Orient, în special. Fetele care lucrează la mine sunt mulțumite, le dau în jur de 400 de dolari pe lună, echivalentul salariului minim pe economie din acest an. În Indonezia un venit mediu ar fi în jur de 100-150 de dolari. Aici au asigurate toate condițiile și pot să-și economisească banii pe care-i primesc. Probabil că, pe termen lung, nu aceasta ar fi soluția, să importăm și să exportăm, la rândul nostru, forță de muncă. Cei care guvernează ar trebui să se gândească mai profund la acest lucru. Oamenii buni pleacă din țară pentru că sunt dezamăgiți de ceea ce li se oferă. Odată cu pandemia și creșterile uriașe de prețuri nici nu văd lucrurile prea bine în următoarea perioadă. Cred că abia la toamnă se va vedea mai bine efectul scumpirilor din ultimele luni.“

Chiar dacă nu pare prea optimist, în condițiile economice actuale, Mihai și-a făcut, ca orice om întreprinzător, planuri de viitor. Vrea să-și dezvolte capacitatea de abatorizare și să înceapă să investească în agroturism și gastronomia locală pentru că Bucovina este o permanentă atracție turistică. Cristina speră că, dacă proiectele lor vor prinde viață, își va putea întâmpina oaspeții și cu delicatese de la ea de acasă, din Indonezia.

Vasile Braic

Turbulențe în Agribusiness – Trenduri și soluții la provocările din agricultură

Agribusiness-ul a suferit schimbări semnificative în ultimii ani, integrarea noilor soluții ca urmare a progreselor tehnologice fiind absolut necesară pentru a face față provocărilor cu care se confruntă fermierii.

Cerințele alimentare de bază sunt din ce în ce mai greu de asigurat din cauza schimbărilor climatice care au condus la agravarea secetei, inundațiilor, înghețului și a altor evenimente extreme.

În acest context, pentru al treilea an consecutiv, la Agribusiness 4.0, oficiali români cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agricol și reprezentanți ai companiilor relevante din agricultură, se reunesc în data de 24 martie, la cel mai mare târg virtual de agricultură.

Printre speakerii evenimentului se regăsesc Adrian Chesnoiu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Achim Irimescu, Ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană.

Andreea Stroe, una dintre cele mai experimentate realizatoare și prezentatoare de televiziune, cu o vastă expertiză în domeniu, va dezbate soluțiile cele mai eficiente pentru diminuarea efectelor acestor vremuri fără precedent asupra industriei agricole.

Beneficiile Agribusiness 4.0

Evenimentul se desfășoară pe platforma digitală VirtualAgro și permite companiilor să aibă standuri virtuale în care să își prezinte portofoliul de produse, să propună soluții inovatoare și să intre în contact direct prin chat și webcam cu fermierii interesați.

Interacțiunile live pun în timp real la dispoziția celor 800 de fermieri așteptați la eveniment, funcționalități și activități organizate în cadrul unui târg agricol.

Sesiunile acoperă subiecte de actualitate din industria agricolă și includ workshop-uri și mese rotunde susținute de profesioniști în domeniu, care ajută la dezvoltarea și încheierea de noi parteneriate cu toți marii jucători implicați în domeniul agricol: sectorul de afaceri, instituții publice, dar și fermieri.

Participanții la Agribusiness 4.0 au avantajul de a interacționa cu un public numeros, de pe orice device, de oriunde, indiferent de distanță și fără limitare de timp, într-un mediu securizat din punctul de vedere al colectării informațiilor de înregistrare.

Pentru vizitatori înscrierea este gratuită, iar pentru expozanți costul este mic în comparație cu varianta clasică a unui târg de agricultură.

Pentru mai multe informații accesați site-ul: https://virtualagro.ro

 

Pachetele de sponsorizare sunt disponibile la adresa: gabriela.stoica@godmother.ro

LAPAR, FORŢA FERMIERILOR

Se vorbeşte de mulţi ani despre cooperare, asociere, se creionează proiecte, programe – le mai zice şi strategice pentru a le da o notă de mai  mare consistenţă şi implicare în viaţa socială - se încropesc acte normative, în speranţa de a se aduce un plus în organizarea agricultorilor şi eficientizarea activităţii lor.

M-am întrebat de multe ori, care ar putea fi cea mai eficientă formă de organizare şi câte astfel de structuri ar fi necesare pentru o bună coordonare a domeniului?! Poate că  bine ar fi organizarea pe produs, pe domenii şi subdomenii, pe zone agricole, sau zone specializate în cultivarea diverselor specii de plante agricole…, structuri care, în bună măsură, sunt constituite.

Oricum ar fi, pentru o bună şi eficientă reprezentare a agricultorilor la toate nivelurile, acestea, oricât ar fi de multe la nivel naţional, ar trebui să se afle sub o singură coordonare.

Cu mai mulţi ani în urmă a luat naştere LIGA ASOCIAŢIILOR PRODUCĂTORILOR AGRICOLI DIN ROMÂNIA – LAPAR, o organizaţie care prin însăşi denumirea sa, ar trebui să aibă în componenţă, ca membrii, toate asociaţiile din ţară al căror obiect de activitate cuprinde tot ceea ce însemnă producţie agricolă, animalieră, iar ca membri asociaţi poate structuri asociative din industria alimentară, beneficiari ai diverselor produse agricole, chiar cooperative din domeniu etc.

LAPAR trebuie să fie cu adevărat FORŢA FERMIERILOR, ceea ce de fapt s-a şi încercat a fi cu ceva vreme în urmă, numai că o atmosferă fals creată de diversionişti parcă rupţi de interesele celor reprezentaţi de această structură, au încercat să-i ştirbească din rol şi autoritate, bine definite şi conturate, menţinute vii atâţia ani.

LAPAR trebuie să revină la ceea ce a fost, ba mai mult de atât, pentru că aceasta nu înseamnă un om, sau un grup din fruntea sa, ci sutele de asociaţii şi miile de agricultori ale căror interese trebuie reprezentate şi susţinute în mod organizat, pertinent, cu argumente. Or aceasta nu o poate face decât liderii acestora, aleşi de cei care se vor reprezentaţi, dintre cei mai buni specialişti, membrii la rândul lor ai acestei structuri.

Aşadar, LAPAR trebuie să-şi continuie activitatea, cu cel puţin aceeaşi forţă cu care a făcut-o şi o face încă. Pentru că a fost, este şi trebuie să rămână o FORŢĂ.  Dar pentru asta în frunte trebuie să-i fie lideri buni cunoscători ai domeniului, cu capacitate de sinteză, reprezentare, prezentare şi susţinere a problemelor reale ale agriculturii şi agricultorilor.

 

Ion BANU 

CLUBUL FERMIERILOR PRINTRE... FERMIERI

Niciodată nu a fost de mai bun augur relaționarea autorităților cu fermierii decât întâlnirile directe cu aceștia. Organizațiile profesionale au constituit mai întotdeauna un liant între cele două părți, astfel putându-de construi programe și strategii cu un real suport socio-economic și tehnic.

Clubul Fermierilor Români este una dintre organizațiile profesionale care, pe lângă implicarea directă în creionarea unor strategii privind prioritățile agriculturii românești, facilitează și transferul de informații între părți. 

Conferința Regională Centru, care a avut loc pe 16 februarie în județul Covasna, în prezența Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu, a oficialilor responsabili pentru dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agriculturii și mediului la nivel local, la care a participat prin video conferință și Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos,  constituie un exemplu.  Temele abordate au vizat de această dată aspecte privind schimbările majore din agricultura românească sub impactul reformei PAC și transpunerea acesteia la nivel național, sub forma Planului Național Strategic.

După opinia participanșilor la eveniment, conferința și-a atins obiectivele de informare, analiză și dezbatere a celor mai importante teme pe agenda negocierilor la nivel național și regional privind agricultura, transmițând mesaje clare privind poziția Clubului în legătură cu deciziile strategice care urmează a fi adoptate prin reforma PAC, riscurile și oportunitățile privind creșterea competitivității în agricultură în contextul unui buget european diminuat și al creșterii extraordinare a ambițiilor de mediu ale UE, așa cum sunt ele precizate în Pactul Ecologic European.

Evenimentul a reunit peste 80 de fermieri antreprenori performanți care își desfășoară activitatea în județele Covasna, Harghita, Mureș, Brașov și Sibiu și a avut ca invitați conducerea  Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Fondului de Garantare a Creditului Rural, Federației Naționale ”Cartoful” din România, Asociației Crescătorilor de Vaci ”Bălțata Românească”, reprezentanți ai asociațiilor crescătorilor de ovine din România, conducerea Green Energy Cluster.

Cu ocazia participării la eveniment, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu, și-a reafirmat misiunea de a repune agricultura României, un sector vital al economiei românești, pe harta priorităților statale și a subliniat necesitatea ca fermierii români să fie mai bine reprezentați în arhitectura statală, astfel încât rolul acestora să fie unul determinant, așa cum a fost de-a lungul istoriei. În opinia ministrului, dialogul cu fermierii este extrem de important, iar programele și politicile publice trebuie construite împreună cu ei, astfel încât acestea să fie cât mai aproape de realitate. Din acest motiv, în perioada următoare, se va produce o schimbare de abordare în relațiile dintre ministerul agriculturii, respectiv instituțiile subordonate acestuia și fermierii din România, a explicat ministrul.

Adrian-Ionuț Chesnoiu a adus în discuție deficiențele majore în ceea ce privește marile unități de procesare din țara noastră și soluțiile de depozitare a legumelor, în special a cartofului, dar și factorii de risc cu impact asupra agriculturii, precum criza sanitară, condițiile climatice, criza energetică sau problema îngrășămintelor.

În final, Ministrul Chesnoiu a îndemnat fermierii să rămână uniți și împreună [cu autoritățile – n. red.] pentru a trece prin acest an cu multe provocări, afirmând că dorește să fie ministrul tuturor fermierilor, mici sau mari, atât al celor din sectorul vegetal, cât și al celor din zootehnie și că, prin prisma funcției pe care o deține, își dorește să fie vocea care să reprezinte interesele fermierilor în fața autorităților centrale și de la Bruxelles.

Unul dintre obiectivele principale ale Clubului Fermierilor Români este acela de a facilita în permanență dialogul dintre reprezentanții autorităților centrale și din principalele regiuni agricole ale țării cu fermierii, iar Conferința Regională organizată la Covasna se înscrie în demersul nostru. Prin aceste acțiuni dorim să abordăm temele de interes major pentru fermieri, să construim împreună proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea politicilor și programelor din agricultură specifice fiecărei zone. Interesul pentru aceste dezbateri este crescut, atât din partea fermierilor, cât și din partea oficialilor, și vom continua seria acestor întâlniri pentru a crea contextul unor discuții argumentate, care să permită identificarea celor mai potrivite soluții pentru dezvoltarea afacerilor agricole performante din țara noastră”, a declarat Laszlo Becsek, Președinte al Clubului Fermierilor Români.

Servicii de consultanță și consiliere cu valoare adaugată pentru fermierii din România

În cadrul Conferinței Regionale Centru, Clubul Fermierilor Români a prezentat bilanțul activităților din anul 2021 și planul de acțiune pentru anul 2022. Clubul Fermierilor Români promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluția digitală a agriculturii), dezvoltarea de valoare adaugată peste activitatea agricolă prezentă și atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naționale de infrastructură agricolă.

Totodată, pentru a veni în sprijinul fermierilor din România, Clubul oferă servicii de consultanță și consiliere pentru valorificarea eficientă a producției, securizarea afacerilor fermierilor prin managementul riscului – asigurări agricole și pentru gestiunea eficientă a achizițiilor și mentenanței utilajelor agricole.

Programele noastre sunt concepute pentru acei fermieri care au curajul de a investi în performanță și în creșterea competitivității, indiferent de dimensiunea fermei. Acei fermieri care înțeleg că multi-performanța economică, de mediu și socială reprezintă un factor determinant pentru dezvoltarea agriculturii românești. Competiția este europeană, globală, iar fermierii din România trebuie să fie cât mai agili și adaptați, să găsească soluții alături de autoritățile competente: ministerul, care este responsabil cu trasarea politicilor, respectiv agențiile, care sunt responsabile cu implementarea și finanțarea pe care statul o asigură.”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

O componentă majoră în activitatea Clubului o reprezintă proiectele de formare, care vizează, pe de o parte, atragerea tinerilor în agricultură și pregătirea viitoarelor generații de lideri prin programul ”Tineri Lideri pentru Agricultură”, iar pe de altă parte, formarea și creșterea competențelor antreprenoriale în acest domeniu prin programul de perfecționare managerială ”Antreprenor în Agricultura 4.0”.

Clubul Fermierilor Români este acționar în Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare din mai 2020, cand a devenit astfel, prima organizație din România implicată direct în gestionarea riscurilor și asigurarea culturilor agricole, utilajelor, animalelor și bunurilor din ferme, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor.

Lider în intermedierea asigurărilor agricole din țară, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare este partenerul fermierilor pe care îi sprijină și le acordă consultanță în gestionarea riscurilor în afacerea lor: analiză și evaluare riscuri, negociere individualizată cu companiile de asigurare, asistență în caz de daună și monitorizarea dosarelor de daună pentru recuperarea rapidă a banilor, consiliere și consultanță tehnică gratuită pentru depunerea dosarelor la AFIR pentru Submăsura 17.1.

Fermierii interesați de serviciile privind asigurările agricole pot intra în legătură cu echipa Brokerului, coordonată de Georgiana Rusu, director executiv al CFRO Broker de Asigurare, pe e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Din iunie 2020, Clubul oferă fermierilor români, în premieră, servicii specializate de consultanță pentru comerțul cu cereale, care au ca scop creșterea performanței afacerilor fermierilor și oferă atât informații customizate, cât și analize detaliate despre evoluția pieței de cereale la nivel local, regional și internațional.

Valorificarea superioară a producției agricole reprezintă o prioritate asumată de Club prin Proiectul CONCORDE, lansat în iunie 2021, prin care se urmărește stabilirea unui sistem de încredere și de bune practici în comerțul cu cereale, care să permită consolidarea relațiilor contractuale în piața de agribusiness. Anul trecut, Clubul a devenit membru GAFTA, The Grain and Feed Trade Association, ca o garanție pentru implementarea și dezvoltarea Proiectului Concorde. Este pentru prima dată în România când o asociație de fermieri devine membru GAFTA.

Fermierii interesați se pot implica în Proiectul CONCORDE prin completarea formularului de înscriere disponibil pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/articol/proiect-concorde-pentru-bune-practici-in-comertul-cu-cereale. Pentru informații suplimentare, fermierii pot intra în legătură cu Cezar Iulian Gheorghe, consultant Club și expert analist comerțul cu cereale, pe e-mail la adresa:  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În decembrie 2021, în premieră pentru o asociație de fermieri, Clubul Fermierilor Români a lansat servicii de consultanță și consiliere privind utilajele agricole, cu scopul de a asigura reprezentarea fermierilor în relația cu producătorii și distribuitorii de utilaje agricole, cu autoritățile locale și centrale, pentru identificarea unor soluții aplicate la problemele cu care se confruntă fermierii.

Mai multe informații: https://cfro.ro/articol/clubul-fermierilor-romani-lanseaza-servicii-de-consultanta-utilaje-agricole. Fermierii interesați pot intra în legătură cu Radu Călin Meșină, Manager Program Consultanță Utilaje Agricole, pe e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Provocări și perspective: Energia regenerabilă și susținerea sectorului de cartofi

Cu ocazia Conferinței de la Covasna, au fost aduse în discuție o serie de teme și provocări actuale din domeniul agriculturii, precum și propuneri și perspective de dezvoltare pentru sectoare cheie precum energia regenerabilă sau sectorul de cartofi.

Conform studiului ”Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltare rurală și reziliența fermelor” realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București în perioada august – decembrie 2021, biomasa reprezintă o resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în țara noastră pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național.

De asemenea, a fost prezentat Planul Național Strategic al sectorului de cartofi, elaborat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Federația Națională ”Cartoful” din România. Planul cuprinde propuneri de politici publice cu finanțare europeană și națională, care să susțină pe termen scurt și mediu dezvoltarea sectorului cartofului pentru sămânță, cartofului de industrializare și a celui pentru consum, concomitent cu creșterea numărului de depozite individuale.

Un alt subiect de interes adresat în timpul conferinței a vizat soluțiile pentru agricultura din zonele cu alte tipuri de constrângeri naturale.

Clubul Fermierilor Români propune includerea în cadrul eco-schemei “Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” a unei Sub-diviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă din Dobrogea (jud. Tulcea, Constanța), Centrul și Sudul Moldovei (jud. Galați, Bacău, Iași, Vaslui) și Oltenia (jud. Dolj, Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații.

Mai multe informații despre Conferința Regională Centru organizată de Clubul Fermierilor Români pe data de 10 februarie 2022 la Covasna sunt disponibile pe pagina web dedicată evenimentului: https://cfro.ro/articole/evenimente-2022

Înregistrarea video a conferinței poate fi accesată pe pagina de Facebook a Clubului: https://www.facebook.com/ClubulFermierilorRomani/videos/373812447412629

 

 

Este lucerna o cultură cheie pentru agricultura ecologică?

 Agricultura ecologică încurajează conservarea echilibrelor ecologice regionale, creșterea fertilității solului, menținerea calității apei, păstrarea biodiversității și utilizarea responsabilă a resurselor naturale.

Uniunea Europeană își propune prin Pactul Verde European să aloce agriculturii ecologice 25% din terenuri până în 2030. Conform datelor Eurostat, în 2019 8,5 % din suprafața agricolă totală a UE era cultivată în sistem ecologic. În România, suprafața cultivată în sistem ecologic a fost de cca 400.000 ha; 2.9% din suprafața totală utilizată a țării noastre.

Pentru fermierii mici și mijlocii, agricultura ecologică reprezintă o soluție prin care pot obține un profit mai mare din activitatea agricolă.

Orice fermă care își dorește să devină ecologică trebuie să treacă printr-un proces cunoscut sub numele de conversie. În această perioadă ferma trebuie să utilizeze metode de producție ecologică, dar produsul rezultat nu poate fi comercializat ca produs ecologic. Durata perioadei de conversie depinde de tipul de produs organic obținut. Pentru culturile anuale și zonele de pășunat pentru animale rumegătoare, perioada de conversie este de 2 ani. Perioada de conversie poate fi dificilă pentru fermieri datorită faptului că cerințele speciale ce trebuie îndeplinite duc adesea la randamente de producție mai scăzute. În această perioadă este interzisă utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri și derivatele acestora), a fertilizanților și pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor și regulatorilor de creștere.

Dintre culturile agricole abordate de fermieri în perioada de conversie, cultura lucernei s-a demonstrat a fi cea mai eficientă. Acest lucru se datorează flexibilității acestei culturi și beneficiilor pe care lucerna le aduce solului și mediului înconjurător.

Avantajele cultivării lucernei în perioada de conversie,  și în cultura ecologică:

  • Sistemul radicular profund este foarte benefic pentru sol, contribuind la fixarea solului și la crearea unui mediu excelent pentru dezvoltarea microorganismelor în zona din jurul rădăcinii (rizosfera);
  • Sistemul foliar acoperă bine solul, împiedicând efectul de eroziune cauzat de ploi;
  • Perenitatea ridicată ajută la reducerea cultivării solului pe o perioadă de 3-6 ani;
  • Consum redus de pesticide comparativ cu alte culturi;
  • Rol important în rotația culturilor prin suprimarea buruienilor anuale;
  • Abilitatea de a fixa azotul atmosferic reduce necesitatea utilizării îngrășămintelor chimice pe bază de azot și îmbogățesc solul în azot biologic;
  • Valoare nutritivă ridicată a furajului obținut;
  • Are capacitatea de a extrage nitrații din sol proveniți din fertilizările chimice, gunoi de grajd, deversări industriale și alte surse de poluare;
  • Ajută la găzduirea unui număr mare de specii de insecte polifage și totodată a populațiilor de prădători, asigurând biodiversitate;
  • Limitează propagarea în aer a particulelor de praf provenite din activitățile agricole sau provocate de vânt;
  • Utilizează cantități importante de CO2 din atmosferă, prin fotosinteză.

Datorită acestor atuuri, cultura lucernei a fost adoptată de mulți cultivatori din România și Uniunea Europeană pentru perioada de conversie de la agricultură convențională la agricultura ecologică. Cultivarea lucernei s-a dovedit oportună, nu numai în perioada de conversie ci și după trecerea la sistemul de agricultură ecologică.

 

Marius Rata,

SC PatruAgro SRL.

Se poate? Agricultura urbană, în tandem cu cea rurală

Urban Cultor este proiectul inițiat de o echipă de profesioniști pasionați de agricultura urbană, permacultură și economie circulară și are ca scop crearea de comunități care au simțul sustenabilității. „Ne dorim să creăm o comunitate de «urban cultori» care să facă orașele mai verzi și mai responsabile“, spune Cristina Briziou, responsabil comunicare și formare a proiectului.

Compostarea in situ are amprenta carbon aproape zero

Reporter: Când a început acest proiect și cum s-a dezvoltat?

Cristina Briziou: Urban Cultor a luat naștere în perioada pandemiei din 2020, din dorința de a crea o entitate activă în domeniul ecologiei, economiei sociale și dezvoltării durabile în regiunea României și Europei de Est, prin implicarea în proiecte deja existente sau prin dezvoltarea de noi proiecte în domeniul agriculturii și compostării urbane. Urban Cultor realizează proiecte de amenajare a peisajelor comestibile și a grădinilor urbane în spații cât mai diverse, spre exemplu pe balcon, pe acoperișurile clădirilor, la sol în straturi înălțate. De asemenea, avem o activitate unică în România, aceea de sensibilizare și informare publică și în școli pe tema biodeșeurilor și a compostării comunitare in situ. Practic, în locul în care sunt produse aceste biodeșeuri avem ca scop reducerea amprentei de carbon și transformarea prin compostare a deșeurilor din orașe în resurse.

Rep.: Cum implementați efectiv motto-ul dvs. „Luptăm împotriva schimbărilor climatice, a risipei alimentare și susținem producția locală?

C.B.: Prin proiectele noastre de compostare de proximitate, dorim reducerea amprentei de carbon prin eliminarea din procesul de colectare și transport în afara orașelor a biodeșeurilor. Compostarea in situ are amprenta carbon aproape zero. În plus față de producția de recipiente pentru compostare, organizăm acțiuni de formare, educare și sensibilizare în școli și în comunități pentru a reduce risipa alimentară și pentru a motiva cât mai multe persoane să composteze. Agricultura urbană are o mare contribuție la obiectivele de dezvoltare durabilă prezentate de către UE în Agenda pentru 2030, printre care reducerea risipei alimentare, susținerea fermierilor locali, lupta împotriva încălzirii climatice.

Rep.: Care sunt proiectele cele mai mari care vă reprezintă?

C.B.: Proiectul cu cel mai mare impact este „Colțul de compost din curtea școlii“– URBACT. În colaborare cu Primăria Sectorului 3 am instalat trei zone de compostare urbană în trei instituții de învățământ din București și am susținut două module de formare în licee cu profil de chimie, protecția mediului sau managementul deșeurilor. Proiectul nostru de suflet pe tema compostării urbane este cel implementat în 2021 în sectorul 2, lângă Parc Cinema Floreasca. Acesta a fost finanțat de Climate Kic și Ashoka România. Datorită acestui proiect, în prezent în Floreasca 30 de familii contribuie la compostarea biodeșeurilor și, în șapte luni, am recoltat deja compost care a fost distribuit celor care au participat la obținerea lui.

Scopul nu este doar producția, ci sensibilizarea comunității

Rep.: Care este definiția agriculturii urbane?

C.B.: Prin agricultură urbană se înțelege practica cultivării, prelucrării și distribuției alimentelor în zona urbană și în satele mici din jurul acesteia (periurban). Aceasta include agricultura, grădinăritul (horticultura), creșterea animalelor, apicultura urbană, acvacultura, agrosilvicultura. În țările în care este practicată a dovedit că are un rol important în viața socială și culturală, precum și în economia orașului.

Rep.: Ce presupune grădinăritul urban și în ce măsură se practică în țara noastră?

C.B.: Grădinăritul urban presupune amenajarea unui spațiu în interiorul orașelor dedicat producerii de legume și fructe pentru consum local. Scopul nu este numai producția în sine, cât și sensibilizarea comunității cu privire la grădinăritul fără substanțe chimice, respectul față de sol și biodiversitate, o hrană locală, respectând sezonalitatea plantelor. O comunitate care să gestioneze acest spațiu și sprijinul din partea autorităților locale sunt elementele esențiale în reușita unui proiect de acest gen. Din păcate, grădinile urbane de acum 30 de ani au dispărut puțin câte puțin. În București se practica și pășunatul animalelor. Stupii, de exemplu, nu sunt acceptați în oraș. Dar, ușor-ușor, comunități restrânse se formează în jurul acestei activități și încep să apară din nou, timid, grădini în jurul blocurilor. Ideal ar fi ca administrația locală să pună la dispoziția cetățenilor un spațiu în care pot amenaja parcele pentru grădinărit pe care să le întrețină, așa cum se întâmplă în țările din vestul Europei.

În România, majoritatea bunicilor și chiar persoane cu vârsta între 30 și 40 de ani au petrecut foarte mult timp la țară și au grădinărit. Acest reflex nu dispare după mutarea la oraș și, de îndată ce se ivește ocazia, acești oameni își aduc contribuția. Putem spune că, în comparație cu alte țări, avem încă proaspăt acest gust pentru legumele „ca la țară“ și plăcerea de a pune „mâna la treabă“.


„Compostarea este un proces natural de descompunere a deșeurilor organice prin microorganisme, ciuperci și nevertebrate mici în prezența apei și a oxigenului. Deșeurile de bucătărie și grădină sunt transformate în humus care este foarte benefic pentru terenurile agricole și grădini.“


„Considerăm că orașele pot completa producția fermelor din zonele rurale prin producție realizată în interiorul lor, mai ales cu legume și plante aromatice care nu rezistă bine la transport. Spre exemplu, mărar, pătrunjel, salate, mentă. Toate acestea se pretează foarte bine culturii în grădini urbane. În plus, putem extinde acest tip de producție pe acoperișurile clădirilor.“– Cristina Briziou.


(D.Z.)

Subvenționarea prețului motorinei utilizate în agricultură continuă și în anul 2022

În Ședința Guvernului din data de 2 februarie 2022 a fost aprobată Hotărârea pentru completarea HG nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Potrivit acestui act normativ, subvenția unitară la motorină în anul 2022 va fi de 1,630 lei/litru.

Suma alocată pentru plăți în anul 2022 este de 309 milioane lei, asigurând astfel achitarea ajutorului de stat determinat la plată și neachitat în anul 2021 de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și plățile aferente anului 2022.

 „Finanțarea adecvată și implementarea programelor de sprijin reprezintă două dintre prioritățile mandatului meu și vom face tot ce trebuie astfel încât să putem plăti fermierii la timp, să nu existe restanțe, să reluăm acea activitate precisă de plată a subvenţiilor şi a ajutoarelor de stat cu care deja i-am obișnuit, pentru ca agricultorii să aibă stabilitate şi predictibilitate în activitatea lor”, a declarat ministrul Adrian CHESNOIU.

De această schema de ajutor de stat pot beneficia următoarele categorii:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizații de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistrați în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantațiilor viticole, alte evidențe funciare, Registrul național al exploatațiilor, după caz, care exploatează terenuri agricole şi/sau care dețin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislației în vigoare, în scopul obținerii producției agricole;

b) organizațiile de îmbunătățiri funciare şi federațiile de organizații de îmbunătățiri funciare înscrise în Registrul național al organizațiilor de îmbunătățiri funciare şi Agenția Națională a Îmbunătățirilor Funciare;

c) organismele/organizațiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universitățile, institutele şi stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare.

Totodată, de schema de ajutor de stat pot beneficia și persoanele fizice, numai dacă prezintă un angajament care va preciza că în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil pentru finanțare, aceștia vor prezenta certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului care atestă calitatea de persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.

ADAMA răstoarnă miturile agricole

Dacă până în 2020 ideea că „ceva poate opri activitatea pe tot globul” era un mit, după 2020, știm că nu mai este. „În 2021 am învățat că există viață și după pandemie. În ciuda tuturor restricțiilor care au afectat lanțul de producție și aprovizionare, ADAMA a reușit mereu să ofere soluții și produse la timp către partenerii săi. Pandemia ne-a inspirat și astfel am început să luăm toate miturile agricole și ne-am propus să le răsturnăm. Să demonstrăm că ADAMA răstoarnă mituri alături de fermierii români.” a declarat Gabriela Vila, Director General ADAMA România & Republica Moldova.

ADAMA este o companie care ascultă și înțelege nevoile fermierilor, Listen > Learn > Deliver nu este doar un slogan, ci o misiune zilnică, asumată de fiecare angajat indiferent de departamentul în care lucrează.

Cu expertiza tehnică și un portofoliu extins de produse adaptate nevoilor acestora, ADAMA este pregătită să facă față tuturor situațiilor neprevăzute pe care anul 2022 le poate aduce și să asigure bunul mers al activității într-o industrie deja plină de provocări.

Fermierii știu că ADAMA răstoarnă miturile agricole, primul dintre ele fiind cel mai celebru în agri-business: „Agricultura pare, câteodată, a fi un joc la loterie, în afara controlului fermierului”. Iar răsturnarea mitului vine chiar din calitatea produselor și din experiența folosirii lor de către fermierii din România: „Fermierii știu că produsele ADAMA le securizează producția și le cresc profitabilitatea culturilor”.

Stripe art PR Concept ADAMA2

Primele mituri agricole au fost deja răsturnate și publicate în Noul Catalog de produse ADAMA 2022 (https://www.adama.com/romania/ro/news/catalog-produse-2022)

ADAMA răstoarnă miturile agricole este un concept umbrelă flexibil și creativ ce va fi vizibil pe toate canalele de comunicare și care își propune să prezinte tandemul problemă-soluție într-un mod atipic, simplu, și totuși total nou pentru agri-business; este menit să atragă atenția fermierilor, a distribuitorilor și a partenerilor și nu în ultimul rând să îi convingă.

Obiectivul ADAMA este unul de creștere sustenabilă, împreună cu partenerii săi. „Rămânem dedicați misiunii noastre, aceea de a avea o contribuție semnificativă în pregătirea noilor generații din agricultură, cu focus în zona de digitalizare, organizând pe mai departe seminarii și întâlniri în câmp, încurajând fermierii să se apropie și mai mult de noile tehnologii moderne” susține Adrian Cosor, Director de Marketing ADAMA România & Republica Moldova.

Fermierii nu doresc doar produse performante, ci și pachetul complet de servicii. Asta înseamnă că vor să știe unde aplică, când aplică sau cât aplică dintr-un anumit produs. Iar pentru aceasta ADAMA face în fiecare an testări ale produselor în diferite condiții, în doze și mix-uri diferite, toate pentru a răspunde cât mai bine necesităților fermierilor. Echipa de reprezentanți tehnici ADAMA este pregătită și în contact permanent cu ei pentru a extrage maximul din culturile lor. „Scopul nostru este ca fermierul să poată folosi produsele noastre în cel mai eficient mod, să-l ajutăm să aibă producții mai bune, să-și reducă costurile sau, uneori, doar - să fim lângă el pentru a-i răspunde la întrebări” a adăugat Adrian Cosor, Director de Marketing ADAMA România & Republica Moldova.

ADAMA răstoarnă miturile agricole este un concept creat si dezvoltat de RAINBOWIDEA – global marketing solutions integrator (www.rainbowidea.ro)

Echipele implicate în crearea și declinarea conceptului:

Echipa ADAMA România & Republica Moldova: Adrian Cosor - Director de Marketing, Mircea Bustea – Marketing Specialist, Suzana Popescu – Communication Specialist, Bogdan Mihail Moise – Product Manager

Echipa Rainbowidea: Magda Pâslaru – General Manager, Vlad Pâslaru – Creative & Strategy Director, Cristian Ciureanu – DTP

***

ADAMA Agricultural Solutions deține unul dintre cele mai mari și mai complexe portofolii de produse din lume, facilități de cercetare și dezvoltare de ultimă generație, fabricare și formulare proprie.  Având peste 8.000 de angajați în întreaga lume și vânzări de peste 4 miliarde de dolari ADAMA este lider global în industria protecției plantelor. Pentru mai multe informații vizitați www.adama.com.

Persoană de contact: ADRIAN COSOR

Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.