Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 3 Dec 2021

Ce promovează de la Fermă la Furculiță? Agricultura ecologică, lupta împotriva risipei și bunăstarea animalelor

Două principii ghidează acțiunea Comisiei Europene în domeniul alimentar. Încearcă să răspundă în primul rând principiului durabilității, prin dezvoltarea agriculturii ecologice, lupta împotriva risipei și bunăstarea animalelor. De asemenea, respectă o cerință de siguranță alimentară, prin reducerea utilizării pesticidelor și a ambalajelor, accesibilitatea produselor și informații mai bune pentru consumatori.

Primul obiectiv al Comisiei este de a încuraja dezvoltarea agriculturii ecologice pentru a realiza „un mediu alimentar sănătos și durabil“ în toate statele membre. Întrucât se depun eforturi diferite pentru a realiza acest lucru, Comisia planifică accesul la fondurile de coeziune și, în special, la Fondul european de dezvoltare regională agricolă (FEADR), pentru a sprijini țările care necesită asistență tehnică. Comisia consideră că trecerea la agricultura ecologică trebuie să aibă loc în cadrul unei noi politici agricole comune (PAC).

Propunerea pentru această nouă PAC trebuie să permită fermierilor să își îmbunătățească performanțele de mediu și climatice, în special datorită „îmbunătățirii standardelor de mediu obligatorii“, „noilor măsuri voluntare“ sau investiții în favoarea „tehnologiilor și practicilor ecologice și digitale“. În cele din urmă, Comisia își propune să dezvolte agricultura ecologică astfel încât să reprezinte 25% din terenurile agricole cultivate până în 2030, comparativ cu 7,5% în prezent.

Cealaltă modalitate prin care Comisia asigură o agricultură durabilă este îmbunătățirea bunăstării animalelor, pe care o consideră „un răspuns evident la dorințele cetățenilor“. Prin urmare, pentru a asigura o mai bună conformitate cu aceasta, Comisia are în vedere introducerea etichetării produselor referitoare la bunăstarea animalelor, în scopul sensibilizării,  Comisia justifică faptul că o îmbunătățire a bunăstării animalelor nu numai că face posibilă „reducerea necesității de medicamente“, ci și creșterea „calității produselor alimentare“, ducând în cele din urmă la „conservarea biodiversității“.

În cele din urmă, Comisia și-a stabilit obiectivul de reducere a risipei alimentare pe cap de locuitor până la jumătate, până în 2030, și va propune obiective „obligatorii din punct de vedere juridic“ pentru aceasta până în 2023. Aceste obiective care vor fi atinse vor lăsa totuși statele membre libere să stabilească mijloacele care urmează să fie puse în aplicare și să le respecte în teritoriile lor.

Al doilea obiectiv care reiese din programul Comisiei este protejarea sănătății consumatorilor în ceea ce privește alimentele. Aceasta înseamnă reducerea utilizării substanțelor chimice și a pesticidelor. Prin urmare, Comisia intenționează să reducă utilizarea pesticidelor periculoase cu „50% până în 2030“ pentru a le înlocui cu alternative organice. Recunoaște, de fapt, „că agricultura europeană fără pesticide nu este un obiectiv realist, inclusiv în agricultura ecologică”.

Acestea din urmă sunt chiar instrumente „esențiale“ pentru atingerea obiectivelor europene „în ceea ce privește siguranța alimentară și cea a alimentelor“. Mai degrabă, abordarea executivului UE ar fi reducerea la minimum a impactului acestora asupra sănătății umane prin reducerea dependenței de pesticidele în favoarea unor alternative precum „utilizarea crescută a pesticidelor cu risc scăzut, non-chimice“.

Comisia intenționează să își revizuiască textele legislative pentru a se asigura că materialele utilizate în ambalarea alimentelor nu conțin substanțe chimice periculoase. Acest lucru ar „îmbunătăți siguranța alimentară și sănătatea publică“. În cazul pericolului dovedit, Comisia propune înlocuirea acestui ambalaj cu alternative „inovatoare și durabile“, cu materiale „reutilizabile și reciclabile“.

În același timp, propune mai multe măsuri pentru a face produsele din agricultura ecologică mai accesibile pentru cetățeni. Mai multe stimulente fiscale ar trebui, potrivit Comisiei, „să încurajeze consumatorii să opteze pentru diete durabile și sănătoase“. Aceste măsuri includ o propunere de aplicare a unor cote de TVA specifice pentru anumite produse, cum ar fi fructele și legumele ecologice. Propunerea este în curs de negociere în cadrul Consiliului UE, dar dacă este adoptată, aceasta ar trebui să ofere mai multă flexibilitate statelor în stabilirea cotelor de TVA, ceea ce le-ar permite în special să aplice „cote zero“ pentru produse precum fructele și legumele.

O astfel de măsură ar avea ca rezultat o reducere a prețului plătit de consumator. Companiile vor trebui să urmeze un cod de conduită privind practicile pe care să le adopte pentru a face produsele lor organice mai accesibile. Cu toate acestea, Comisia nu uită producătorii. Acesta consideră că scăderea prețurilor ar fi benefică pentru ei deoarece ar duce apoi la o creștere a cererii de produse din agricultura ecologică, o creștere care ar avea apoi repercusiuni asupra producției și care ar reduce costurile. Această reducere a costurilor ar face astfel posibilă compensarea celor generate de schimbarea practicii agricole.

În cele din urmă, pentru a informa consumatorii și a sensibiliza consumatorii cu privire la dietele sănătoase, Comisia subliniază necesitatea de a le oferi informații cât mai clare și complete cu privire la ceea ce consumă. Prin urmare, planifică să creeze „etichetare nutrițională armonizată obligatorie pe partea din față a ambalajului“, insistând asupra indicării originii alimentelor atunci când este posibil.

Comisia consideră că obiceiurile alimentare actuale nu sunt sănătoase și nu sunt suficient de echilibrate. Pentru a inversa tendința de creștere a ratelor de supraponderalitate și obezitate din UE până în 2030 și pentru a reduce numărul de decese cauzate de dietele nesănătoase, Comisia consideră într-adevăr că transmiterea „informațiilor clare care facilitează alegerea în favoarea dietelor sănătoase și durabile“ pot avea un impact benefic asupra „sănătății și calității vieții consumatorilor“, determinând consumatorii să facă „alegeri alimentare informate“.

Ultimul element al propunerii Comisiei: stabilirea unui program de cercetare menit să îmbunătățească cooperarea dintre oamenii de știință și politicieni, pentru a lucra la politici publice mai ecologice. Comisia Europeană intenționează să aloce 10 milioane de euro acestui proiect ca parte a programului Orizont Europa, programul său de sprijin pentru cercetare pentru perioada 2021-2027, care urmează Orizont 2020.


„De la fermă la furculiță“: obiective ambițioase.

Prin această strategie, Comisia Europeană își propune să „facă din sistemul alimentar al UE un motor de durabilitate“. Acestea sunt cuvintele comisarului pentru sănătate și siguranță alimentară Stella Kyriakides. Comisia își propune să disemineze modelul, deja adoptat de unii fermieri, al agriculturii organice și durabile, nu numai în Europa, ci și la nivel global. Pentru aceasta obiectivul este „reducerea amprentei ecologice și climatice a sistemului său alimentar“, garantând în același timp securitatea alimentară a cetățenilor săi.


Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Cum va arăta noua strategie Agro-Ecologică a Uniunii Europene? GREEN DEAL – PACT şi IMPACT

Cuprinzând majoritatea sectoarelor de activitate, Acordul pentru Tranziție Ecologică, cunoscut drept Green Deal, va avea un impact deosebit în următoarele domenii: energie, producție industrială și agricultură. Comisia Europeană se angajează să îndeplinească niște obiective ambițioase: reducerea aproape totală a emisiilor de carbon și a poluării, dezvoltarea unei economii circulare bazate pe reciclare și sustenabilitate și reducerea cu până la jumătate a substanțelor fitosanitare din agricultură. Însă, această tranziție vine cu niște costuri care nu sunt deloc neglijabile.

Cine va suporta aceste costuri? Cum vor fi afectați fermierii și ce scheme de suport vor exista? De ce resurse au nevoie agricultorii pentru a reuși în acest proces de ecologizare?

Pentru a înțelege mai bine toate aceste aspecte, Asociația Presei Agricole din România (APAR) a organizat, la jumătatea lunii mai, conferința internațională „GREEN DEAL – PACT şi IMPACT“.

Redăm în cele ce urmează perspectivele a doi decidenți și a doi reprezentanți ai fermierilor cu privire la acest subiect important.

„Europa şi-a propus un obiectiv foarte ambiţios:  lidersheap-ul în această iniţiativă globală de a deveni primul continent neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050. Agricultura şi silvicultura au o particularitate foarte importantă în acest proces, şi anume că sunt singurele sectoare care pot capta şi înmagazina dioxidul de carbon în sol, în biomasă. Vorbim în prezent în Uniunea Europeană de un potenţial net de stocare a carbonului de circa 300 de milioane de tone de dioxid de carbon anual. Uniunea Europeană, când a aprobat cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, s-a angajat ca 30% din bugetul european să fie dedicat cheltuielilor pentru combaterea schimbărilor climatice şi protecţia mediului; iar cel puţin 40% din fondurile PAC vor fi alocate pentru cheltuieli verzi. Noutatea absolută a Politicii Agricole Comune pentru următoarea perioadă, eco-schemele, reprezintă o compensare peste plăţile directe a acelor fermieri care adoptă practici agricole ce contribuie la protecţia mediului şi la combaterea schimbărilor climatice. Procentul nu este încă agreat; Consiliul European a propus 20%, iar Parlamentul 30% şi nu s-a ajuns încă la un numitor comun. Bugetul alocat României pentru perioada 2021-2027 este de 21,7 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde euro se duc către Agricultură, iar 6,9 miliarde către dezvoltarea rurală.“ – Mihail Dumitru, director general adjunct, direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene (DG-AGRI).

„Mă tem că relocarea celor 30% din fondurile PAC, în conformitate cu principiile Green Deal, se va face în cadrul PAC. Deci, nu sunt bani suplimentari, sunt bani care vor fi luaţi de la alţi fermieri care nu se vor putea angrena în cadrul eco-schemelor. Altfel spus, în plan real vom avea un buget redus al sectorului agricol din UE, chiar dacă punem la socoteală şi cele 7,5 miliarde de euro cuprinse în instrumentul Next Generation. Cu acest buget redus ar trebui să rămânem competitivi pe piață și să luptăm cu importurile extra-europene. Acest lucru nu mi se pare realist.

„Mă tem că relocarea celor 30% din fondurile PAC, în conformitate cu principiile Green Deal, se va face în cadrul PAC. Deci, nu sunt bani suplimentari, sunt bani care vor fi luaţi de la alţi fermieri care nu se vor putea angrena în cadrul eco-schemelor. Altfel spus, în plan real vom avea un buget redus al sectorului agricol din UE, chiar dacă punem la socoteală şi cele 7,5 miliarde de euro cuprinse în instrumentul Next Generation. Cu acest buget redus ar trebui să rămânem competitivi pe piață și să luptăm cu importurile extra-europene. Acest lucru nu mi se pare realist.

Prin urmare, am solicitat Comisiei Europene să vină cu evaluarea impactului, cum ar afecta aceste decizii securitatea noastră alimentară, competitivitatea şi veniturile din agricultură.

Suntem destul de îngrijoraţi că nu avem alternative. De exemplu, în ceea ce priveşte produsele de protecţia plantelor, pur şi simplu nu vedem iniţiative la nivelul UE de a înlocui aceste produse, care probabil nu vor fi reautorizate. Acest lucru este de neacceptat pentru că fermierii au nevoie de soluţii.

Nu ne împotrivim sustenabilității, dar nici nu ne putem aștepta să eliminăm toate soluțiile și fermierii să facă în mod magic ceva ce nu au reușit să facă până acum.“ – Pekka Pesonen, secretar general COPA-COGECA (cea mai mare organizație a fermierilor și cooperativelor agricole din UE.

„Acest Plan Național Strategic trebuie să se plieze pe Pactul Ecologic European, care are obiective ambițioase și vine ca o necesitate la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Ca medic veterinar și profesor de toxicologie înțeleg foarte clar care sunt consecințele unei agriculturi mai puțin responsabile, care utilizează foarte multe îngrășăminte, pesticide, medicamente în creșterea animalelor, dar trebuie să cântărim și care vor fi consecințele asupra fermierilor pe termen lung. Aici trebuie ca alături de decidenții europeni să găsim o soluție.

În această perioadă suntem obligați să gândim, împreună cu fermierii, cum vor arăta acele eco-scheme care vor fi obligatorii pentru Statele Membre, dar vor fi opționale pentru fermier. Dacă fermierii nu le accesează, atunci riscul de a pierde sume mari de bani este foarte mare. Așteptăm decizia privind cuantumul acestor eco-scheme. Noi, la nivel de miniștrilor, am decis 20%, din Parlament a venit propunerea de 30%; probabil se va ajunge la 25% prin trialog; însă ceea ce conteză este ca ele să fie acceptate de fermieri.

Eu, în această perioadă, am o preocupare deosebită față de Planul Național de Redresare și Reziliență și nu înțeleg împotrivirea Comisiei Europene legată de programul nostru privind reabilitarea infrastructurii de gestionare a apei. România este într-o zonă a Europei care este predispusă deșertificării și trebuie să facem ceva. Credem că soluția este această strategie pe care noi ne-am asumat-o, prin care vrem să utilizăm apa cât mai responsabil, să utilizăm apă cât mai puțină și energie din surse regenerabile.“ – Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România.

„Avem o agricultură polarizată în jurul a două modele: unul de subzistență și altul performant și mai avem o mare problemă legată de fragmentarea terenurilor între foarte mulți fermieri trecuți de 60 de ani. Suntem sub media europeană privind tinerii fermieri și ne aflăm într-o zonă de procent infim în ceea ce privește managerii de fermă tineri. Toate acestea remodelează agricultura europeană și cea românească, iar Green Deal are un impact extraordinar asupra acestui proces de remodelare. Un lucru important este că această tranziție nu se poate face fără integrarea tehnologiilor 4.0 pentru a avea o agricultură mai prietenoasă cu mediu, dar care să mențină și performanța.

Prin urmare avem nevoie de investiții, de acces la tehnologii inovative care să le înlocuiască pe cele folosite până în prezent și avem nevoie de formare de capital uman capabil să facă față provocărilor și să asigure succesiunea.

De aceea am dezvoltat două programe: unul intră deja în al treilea an – Tineri Lideri pentru Agricultură, care are ca țintă 1.000 de tineri, copii de fermieri, care să fie pregătiți prin acest proiect și care să reprezinte masa critică a schimbării din agricultura românească.

Al doilea se numește „Program de pregătire a operatorilor din agricultură 4.0“, un program de pregătire a managerilor de fermă privind noul PAC; avem în lucru ghiduri focusate pe FEADR și pe fondul pentru tranziție justă, dar mai ales pe  eco-scheme care reprezintă ceea va face diferența pe piață.“ – Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români (CFRo)

Daniel Plăiașu

Considerații privind agricultura ecologică

Agricultura ecologică (în unele țări cunoscută ca agricultură organică sau biologică) devine din ce în ce mai mult o alternativă viabilă pentru cei mai curajoși și întreprinzători fermieri care aplică metodele specifice acestui tip de agricultură pe suprafețe mari, unii dintre ei chiar în toată ferma, deși încă există problema volumului mai mare de muncă și a prețurilor care să compenseze producția mai redusă. Totuși, se poate observa și în rândul consumatorilor, deși destul de timid, o tendință crescândă spre produse ecologice, mai sănătoase, fără pesticide reziduale și obținute cu grijă față de mediu. Cererea românilor  pentru produsele ecologice este în creștere, aceștia fiind tot mai interesați de un stil de viață sănătos și există o piață de desfacere din ce în ce mai mare pentru aceste alimente, care aduc producătorilor venituri pe măsura eforturilor lor și a importanței acestor produse pentru omenire.

Agricultura ecologică are un potențial fantastic, deși în România terenurile agricole cultivate în acest sistem reprezintă doar 2% din suprafața arabilă, față de o medie europeană de cca 8% sau de peste 23% în Austria și are o ascensiune rapidă: numărul de operatori certificați în agricultura ecologică s-a triplat în ultimul deceniu, în timp ce suprafața din agricultura ecologică aproape că s-a dublat. Organismele de inspecție și certificare (OIC) sunt aprobate de Ministerul Agriculturii și acreditate de RENAR. Acestea urmăresc aplicarea tehnologiilor ecologice și certifică produsele ecologice, care pot fi ușor identificate după sigla UE sau după sigla națională.

Trecerea de la agricultura convențională la cea ecologică implică o serie de provocări, uneori greu de surmontat. Stabilirea celor mai potrivite tehnologii de cultură, alegerea mașinilor pentru pregătirea solului și întreținerea culturilor, adaptarea rotației culturilor și analiza oportunităților pieței sunt doar unele dintre ele. Cu siguranță, o cercetare de specialitate ar putea fi un ajutor real pentru cei interesați să facă această schimbare.

Ferma trebuie să fie viabilă, să aibă capital de lucru și o sursă sigură și durabilă de îngrășăminte organice sau un număr de animale corelat cu suprafața cultivată în sistem eco care să asigure îngrășămintele organice în cantitățile și la standardele necesare. Gunoiul trebuie lăsat la fermentat pentru ca cea mai mare parte a semințelor de buruieni să piardă capacitatea de a germina odată împrăștiat pe sol.

Rotația culturilor trebuie să includă culturi diverse și în special leguminoase, culturi fixatoare de azot, iar solul să conțină nutrienții necesari și să nu ne confruntăm cu buruieni problemă.

Pregătirea

Înainte de a trece la agricultura ecologică trebuie făcute anumite pregătiri. Se recomandă să se facă o lucrare de afânare adâncă a solului și distrugerea hardpanului cu un subsolier, lucrare fără răsturnarea brazdei, care favorizează conservarea apei în sol și păstrarea unei stări cvasi-naturale a solului fără a deranja viețuitoarele din sol și fără a aduce la suprafață semințe de buruieni încorporate cu ocazia arăturii. Această operațiune trebuie repetată ori de câte ori este nevoie, mai des dacă solul este argilos și reține apa la suprafață (băltire).

Apoi trebuie distruse buruienile perene, chiar prin măsuri luate cu mai mult timp înainte. În această fază, fiind înainte de trecerea la agricultura ecologică, se poate face și o distrugere chimică cu erbicide totale, sistemice sau, de preferat, prin lucrări mecanice succesive, prin mai multe lucrări superficiale care să favorizeze răsărirea și apoi distrugerea buruienilor, când acestea sunt într-o fază incipientă de vegetație.

Se poate folosi succesiv un combinator de dezmiriștit, la 3-5 cm, sau alternativ cu o tocătoare rotativă pentru resturi vegetale (tamburi cu cuțite).

Dacă se preconizează să se înființeze o cultură de primăvară, se recomandă o cultură de protecție a solului peste iarnă, de regulă una care îngheață, care se distruge foarte ușor în primăvară. Aceasta asigură un îngrășământ natural și un strat de mulci care se păstrează la suprafața solului și îl protejează împotriva eroziunii eoliene și hidrice, ajută la stabilizarea pe sol a zăpezii în timpul iernii, evitând spulberarea sau troienirea, crește portanța solului, permițând intrarea pe sol primăvara cu câteva zile mai devreme și previne scurgerea apei pe terenurile în pantă și evaporarea apei din sol.

Tranziția

Tranziția la agricultura organică durează câțiva ani, ea începând cu ferma de animale, care trebuie să lucreze deja în sistem bio (conform prevederilor Regulamentelor UE nr. 834/2007 și 889/2008).

Procedura implică semnarea unui contract cu un organism de certificare care să monitorizeze situația din ferma și înregistrarea anuală la Ministerul Agriculturii, la Direcția pentru agricultura ecologică.

Recoltele obținute în primele 12 luni sunt considerate produse convenționale, iar cele obținute în următoarele 12 luni, produse de tranziție. Culturile care se seamănă după mai mult de 24 de luni pot fi considerate produse ecologice, ca și produsele animaliere din sistemul bio, dacă corespund standardelor agriculturii ecologice.

Solul

În agricultura organică, fertilitatea solului este un factor central pentru succes.

Menținerea și creșterea fertilității solului trebuie să fie preocuparea prioritară a fermierului. În agricultura convențională nutrienții de care au nevoie culturile sunt administrați prin îngrășăminte, pe când în agricultura ecologică trebuie schimbate practicile agricole pentru a crește fertilitatea solului prin metode bio. Iată câteva soluții pentru creșterea fertilității solului:

  • Încorporarea unor cantități mari de masă vegetală sau de reziduuri de la recoltat;
  • Îngrășăminte verzi, în special culturi cu aport de azot (lucernă, mazăre, soia etc.);
  • Fertilizare crescută cu gunoi de grajd și compost;
  • „Furajarea“ multianuală a terenului cu un amestec de leguminoase și ierburi;
  • Culturi intercalate;
  • Acoperirea permanentă a terenului cu culturi de protecție;
  • Cultivarea superficială a solului și reducerea intensității de lucrare a solului.

Acestea au un rol foarte important, redând solului vitalitatea și asigurând reluarea întregii activități biologice naturale, prin acțiunea vietăților din sol (râme, insecte etc.) și prin stoparea aducerii la suprafața solului a semințelor de buruieni din sol care au fost încorporate cu ocazia arăturii. Populația de râme și alte viețuitoare reprezintă un bun indicator a ceea ce se întâmplă în sol. Efectul râmelor asupra solului este foarte vizibil cu ochiul liber, găurile și excrementele râmelor arătând vitalitatea solului;

  • Folosirea de utilaje ușoare pentru recoltat și transport și reducerea tasării solului printr-un control eficient al trecerilor pe sol și prin utilizarea mașinilor cu roți late și cu presiune redusă în pneuri, cu roți duble sau cu șenile. Foarte eficientă este folosirea unor remorci de transfer cu roți late de la combină la utilajul de transport de la capătul tarlalei.
  • Evitarea intrării pe sol când acesta este umed;
  • Adăugarea de materiale alcaline (amendamente, calciu) o dată la 3-4 ani, pentru a stabiliza valorile pH-ului.

Rotația culturilor

Este important să se înțeleagă corelarea rotației culturilor. Aceasta trebuie concepută astfel încât azotul disponibil să fie utilizat de cultura respectivă. O ușoară supraproducție de azot este importantă pentru creșterea conținutului de humus din sol (pentru creșterea conținutului de humus cu 1% sunt necesare 1.200 kg de azot/ha).

Principiile unei bune rotații a culturilor

  • Procentajul de leguminoase trebuie să fie între 20-25%
  • Procentajul de păioase trebuie să fie de maximum 50-60%
  • Procentajul unor culturi rădăcinoase, maximum 5-25%

Alternare între:

a) Plante cu rădăcini adânci și rădăcini superficiale

b) Plante colectoare de azot cu plante consumatoare de azot

c) Culturi de toamnă și culturi de primăvară

d) Rădăcinoase și cereale

e) Culturi de protecție cu culturi intercalate

Scopurile unei bune rotații a culturilor:

  • Păstrarea fertilității solului
  • Maximizarea colectării de azot
  • Controlul buruienilor (de exemplu, trifoiul controlează ciulinii)
  • Prevenirea bolilor și dăunătorilor
  • Mobilizarea nutrienților
  • Plante care acoperă solul toată perioada anului (culturi de protecție).

Buruienile

Cea mai mare provocare sunt buruienile, care trebuie distruse prin mai multe lucrări mecanice și prin evitarea lucrărilor de pregătire a terenului cu întoarcerea brazdei, care aduc în stratul de sol de la suprafață o mare cantitate de semințe de buruieni. Acestea trebuie distruse într-o fază incipientă de vegetație, când au două-trei frunze și rădăcinile nu sunt adânci și fixate bine în sol.

Lucrări de întreținere

Înainte de însămânțare trebuie făcută o trecere cu un combinator pentru distrugerea buruienilor răsărite, iar imediat după răsărirea culturii de bază se urmărește momentul optim pentru a intra cu utilaje care să distrugă buruienile. Se poate folosi o mașină cu degete elastice (pieptene sau rotative), cultivatoare de prășit sau sape rotative, în funcție de cultura și de epoca în care se face intervenția. Pentru prășitul de precizie se poate folosi un cultivator cu sistem cu laser pentru ghidare după rândul de plante, iar în cazul în care cultura de bază are o răsărire mai târzie se poate folosi între rândurile de plante o cultură intermediară cu germinație mai rapidă, cu scopul de a ghida cultivatorul pe rând. Un astfel de cultivator cu sistem propriu de ghidare este Chop Star cu Row Guard de la Einboeck, care poate face întreținerea culturilor cu distanța între rânduri de la 20 la 150 cm.

Grapa cu degete elastice din figura de mai sus reprezintă o alternativă la controlul chimic al buruienilor, cu 6 rânduri de degete elastice de 6-8 mm, pentru prelucrare la 2-5 cm, realizând aerarea solului, spargerea crustei, reducerea evaporării apei și restabilirea echilibrului hidric, distrugerea buruienilor în primele faze de vegetație (abia răsărite, cu rădăcini la mică adâncime). Sunt dotate cu roți de sprijin și reglare a adâncimii de lucru, au reglare centralizată mecanică sau hidraulică a înclinării degetelor elastice, iar distanța între linii este de 2,5 cm. Mașinile de la 1,5 la 15 m sunt purtate, iar cele de 18-24 m sunt tractate. Toate corespund legislației europene privind transportul pe drumurile publice, încadrându-se într-o lățime de maximum 3 m.

O altă mașină interesantă este Einboeck Aerostar Rotation, similară cu o sapa rotativă, dar cu rotoare cu degete din arc. Aceasta combină avantajele grapei cu degete elastice (pieptene) cu cele ale unei prășitoare cu discuri, realizând o bună combatere a buruienilor, piesele rotitoare smulg buruienile din rădăcină, ajută înfrățirea și sfărâmă crustele tari de la suprafața solului.

Reglarea hidraulică a presiunii permite realizarea unei presiuni de la zero, foarte utilă în cazul culturilor sensibile, până la o presiune suficientă pentru smulgerea buruienilor sau spargerea crustei superficiale după o ploaie puternică. Poate funcționa și în cazul unor cantități mari de reziduuri sau pe sol dificil și asigură un tratament total pe întreaga lățime de lucru datorită organelor de lucru montate înclinat. Se poate folosi cu rezultate bune atât la cereale păioase cât și la plante prășitoare.

Protecție de încredere pentru culturile în rânduri (Prășitoarea Einboeck Chop Star cu sistem Row Guard cu cameră cu laser).

Cultivatorul de prășit cu ghidare automată poate prelucra spațiul dintre rânduri, preluând o abatere de cca. 50 cm. În funcție de distanța între rândurile de plante, secțiile de prășit pot avea unul sau mai multe organe de lucru.

Sistemul de ghidare cu camera Row Guard poziționează cultivatorul cu exactitate între rândurile de plante, ușurând munca operatorului și reducând erorile umane care se pot datora oboselii sau neatenției operatorului. Acesta trebuie doar să se concentreze la urmărirea corectă a rândurilor de plante, iar ghidarea este asigurată de sistemul row guard de ghidare de precizie. Toate reglajele sunt realizate prin intermediul unui terminal montat în cabina tractorului. Camera urmărește rândurile culturii (sau o cultură specială de ghidare, în cazul celor care răsar mai greu), imaginile sunt interpretate de calculatorul din cabină, iar cultivatorul este centrat pe rând cu ajutorul unui cadru hidraulic cu deplasare laterală.

Lucrările după recoltat

Lucrările efectuate după recoltat afectează următoarea recoltă. Dezmiriștirea este crucială pentru:

  • Prevenirea evaporarii apei din sol
  • Combaterea îmburuienării
  • Descompunerea resturilor vegetale
  • Favorizarea răsăririi samulastrei și a buruienilor

Prima trecere

Imediat după recoltat este importantă o trecere cu un cultivator pentru dezmiriștit, care trebuie să fie reglat la o adâncime de 4-5 cm pentru a sparge crusta și a reduce evaporarea apei și pentru a favoriza germinarea semințelor de buruieni sau din pierderile de la cultura precedentă. De asemenea, cu organele de lucru tip daltă cu aripioare se face prelucrarea superficială a solului pe toată suprafața și tăierea rădăcinilor, combătând eficient creșterea buruienilor.

Evitarea compactării solului este de asemenea foarte importantă pentru reducerea rezervei de buruieni și pentru conservarea apei în sol.

A doua trecere

La cea de a doua trecere cu un utilaj de dezmiriștit adâncimea de lucru trebuie mărită la 10 cm. Se poate folosi tot combinatorul de la prima trecere sau o grapă cu discuri scurtă. Această trecere este crucială pentru crearea condițiilor în vederea descompunerii resturilor vegetale și a distrugerii semințelor germinate și a plantelor abia răsărite. Este important să fie prelucrat doar orizontul de sol uscat deoarece solul umed acoperă porii din sol care ajută la circulația apei. Pentru a îmbunătăți structura solului este important să se semene o cultură de protecție în această trecere. Aceasta va asigura o pătură protectoare la suprafața solului și o bancă de nutrienți pe care cultura de bază de anul viitor îi poate folosi.

Aceste soluții tehnologice pentru agricultura ecologică sunt testate în mai multe ferme din Europa și chiar din România și reprezintă variante de urmat, orice îmbunătățire fiind bine-venită.

Dr. ing. FLORIAN NEACȘU

Viitorul agriculturii ecologice în Uniunea Europeană

La sfârșitul lunii martie s-a desfăşurat seminarul web cu tema „Viitorul agriculturii ecologice; Planul de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice până în 2030“, organizat de Ag-Press.eu, la care au participat mai mulţi jurnalişti europeni înscrişi în reţea, ca urmare a prezentării de către Comisia Europeană a Planului de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice.

Planul de acțiune reprezintă o inițiativă anunțată în strategiile Comisiei Europene; De la fermă la consumator și Strategia privind biodiversitatea, prezentate în contextul Pactului verde european, pentru a permite tranziția către sisteme alimentare sustenabile și pentru a aborda cauzele principale ale declinului biodiversității.

Scopul Planului este de a stimula producția și consumul de produse ecologice, urmând ca până în 2030 să se atingă un procent de 25% din terenurile agricole utilizate pentru agricultura ecologică, precum și de a dezvolta în mod semnificativ acvacultura ecologică.

În deschiderea seminarului web Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură, a afirmat că: „Sectorul agriculturii ecologice este recunoscut pentru utilizarea sustenabilă a resurselor, ceea ce îi conferă un rol central în realizarea obiectivelor Pactului Verde European. Dezvoltarea va fi sprijinită de politica agricolă comună și de activitățile comune de cercetare și de inovare, precum și de cooperarea strânsă cu actorii esențiali de la nivelul UE și de la nivel național și local.“

În acest context experți din cadrul Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală au susţinut prezentări și au răspuns întrebărilor participanților. Elena Panichi a avut ca temă „Produsele ecologice: O nouă perspectivă asupra sustenabilităţii în UE“, iar Henri Delanghe „Produsele ecologice: perspectivele până în 2030“.

Din prezentări a reieșit faptul că Planul de acțiune este conceput pentru a oferi sectorului agriculturii ecologice instrumente adecvate pentru a se ajunge, la nivel european, ca 25% din totalul terenurilor agricole să fie destinate acestui tip de agricultură, față de 8,5%, cât era la sfârșitul anului 2019. Astfel, planul cuprinde 23 de măsuri structurate în jurul a 3 axe: stimularea consumului, sporirea producției și îmbunătățirea sustenabilității sectorului agriculturii ecologice.

În prezent, între statele membre există diferențe semnificative în ceea ce privește ponderea terenurilor agricole utilizate pentru agricultura ecologică, care variază de la 0,5% la peste 25%. Potrivit datelor Eurostat în România, agricultura ecologică reprezintă doar 2,9% din suprafaţa agricolă, a patra cea mai mică din UE-27, după Malta (0,5%), Irlanda (1,6%) și Bulgaria (2,3%). Astfel, CE încurajează statele membre să elaboreze planuri naționale de acțiune privind agricultura ecologică, pentru a spori ponderea acesteia la nivel naţional.

Planul de acţiune european propune mai multe măsuri menite să stimuleze cererea de produse ecologice, cum ar fi: informarea şi comunicarea cu privire la producţia ecologică, promovarea consumului, stimularea utilizării produselor ecologice în cantinele publice, precum și de distribuire a lor în cadrul programelor UE pentru şcoli sau recompensarea angajaţilor din sectorul privat cu „bonuri bio“ care să fie utilizate pentru a achiziţiona alimente ecologice.

Alte măsuri vor viza prevenirea fraudelor, sporirea încrederii consumatorilor şi îmbunătăţirea trasabilităţii produselor ecologice.

Actuala și viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) vor continua să sprijine dezvoltarea agriculturii ecologice în UE prin stimularea conversiei și consolidarea întregului lanț valoric. De exemplu, măsurile din cadrul programelor de dezvoltare rurală oferă și vor oferi sprijin fermierilor care doresc să se convertească la agricultura ecologică și să mențină acest tip de agricultură. Viitoarea PAC va include programe ecologice care vor fi susţinute de un buget de 38-58 de miliarde euro, pentru perioada 2023-2027.

Pentru a sensibiliza publicul cu privire la producţia ecologică, Comisia va organiza anual o Zi a produselor ecologice la nivelul UE și va acorda premii în cadrul lanțului alimentar ecologic care să recunoască excelența în toate etapele de la fermă la consumator.

În ceea ce privește sustenabilitatea agriculturii ecologice, măsurile se vor axa pe îmbunătățirea bunăstării animalelor, pe asigurarea disponibilității semințelor ecologice, pe reducerea amprentei de carbon a sectorului și pe reducerea la minimum a utilizării materialelor plastice, a apei și a energiei.

De asemenea, Comisia va încuraja dezvoltarea rețelelor de turism ecologic prin intermediul „biodistrictelor“ care sunt zone în care fermierii, cetățenii, operatorii turistici, asociațiile și autoritățile publice colaborează în vederea gestionării sustenabile a resurselor locale, pe baza principiilor și practicilor ecologice.

Totodată, se intenționează creșterea ponderii activităților de cercetare și inovare astfel încât să se dedice cel puțin 30% din bugetul aferent, domeniului agriculturii, silviculturii și zonelor rurale pentru teme specifice sectorului agriculturii ecologice sau relevante pentru aceasta.

Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate printr-o monitorizare anuală împreună cu reprezentanți ai Parlamentului European, ai statelor membre și ai părților interesate, prin rapoarte bianuale privind progresele înregistrate și printr-o evaluare la jumătatea perioadei.


E-platform Ag-Press.eu este un instrument destinat jurnaliștilor europeni interesați de găsirea celor mai recente și actualizate informații din partea instituțiilor UE referitoare la agricultură și dezvoltare rurală. Aceasta este gestionată de echipa Press & Media din cadrul DG AGRI.


A consemnat Teofilia Banu

Ferma Scufița din Homița

Antim și Laura Nechifor, doi tineri horticultori, au părăsit Bucureștiul după 7 ani de stat aici. În anul 2019 s-au mutat în satul Homița, comuna Cristești din județul Iași, unde fac agricultură bio pe un teren al bunicilor, cultivând o multitudine de legume crescute natural, fără chimicale.

Agricultură ecologică regenerativă

„După aproape 7 ani de stat în București, am hotărât că vrem să trăim într-un loc sănătos și să producem legume naturale. Bunicii mei erau din  Homița, un sat înconjurat de pădure, și s-a dovedit a fi locul cel mai potrivit pentru a ne stabili. Fiind amândoi ingineri horticoli, în timpul facultăţii am descoperit agricultura ecologică regenerativă şi, după finalizarea studiilor, ne-am ocupat cu consultanţă, implementare şi mentenanţă de grădini şi ferme ecologice în Capitală şi în jurul acesteia. Am ales să practicăm acest tip de agricultură deoarece, pe lângă creşterea plantelor în sistem ecologic, fără substanţe chimice de sinteză, acest sistem pune accentul pe regenerarea şi conservarea solului, a apei şi a biodiversităţii, şi prin sechestrarea de CO2 în sol, prin anumite practici specifice, cum ar fi o lucrare minimă a solului, folosirea îngrăşămintelor verzi, creşterea unui număr mare de specii într-un mod biointensiv, îmbogăţirea microbiologică a solului, folosirea de compost, de biopreparate şi alte practici. Așadar, am avut încă de la începutul facultăţii dorinţa de a ne muta la sat şi a trăi într-un mediu mai curat şi de a contribui la refacerea şi menţinerea acestui mediu, iar naşterea fetiţei noastre ne-a dat curajul de care aveam nevoie pentru a face această schimbare“, ne spune Antim.

Investiție de 10.000 euro

Pentru familia Nechifor, anul 2020 a fost practic primul an de producţie; ei cultivă tot felul de legume, însă la mare căutare au fost cele 54 de soiuri de tomate, în toate culorile și de toate formele. „În momentul de faţă este o afacere de familie, în fermă lucrez eu şi soţia mea şi am beneficiat de un mare ajutor din partea părinţilor noştri. Am pornit afacerea din fonduri proprii, suma investită a fost în primul an de 10.000 euro. Ne dorim să accesăm anul acesta și fonduri europene, iar în momentul de faţă aşteptăm publicarea ghidurilor pentru solicitanţi şi sperăm să fie bine făcute şi structurate pentru că ne-ar ajuta enorm în dezvoltarea fermei noastre. Anul trecut am cultivat o suprafaţă de aproximativ 3.500 de mp de legume în câmp şi încă 240 de mp de spaţiu protejat, adică de solar. Solarul l-am achiziţionat de la o firmă din Bulgaria deoarece acolo am găsit cea mai bună ofertă, plus că au venit ei cu o echipă şi ni l-au montat. Noi cultivăm foarte divers, am avut un număr foarte mare de specii de legume, de la anumite vărzoase asiatice, până la legumele pe care le consumăm noi în mod normal (varză, conopidă, broccoli, gulii, tomate, ardei, vinete, castraveţi etc.). Din fiecare specie am ales să cultivăm un număr mare de varietăţi, de exemplu la roşii am cultivat anul trecut 54 de soiuri diferite, soiuri pe care le-am luat de la colecţionarii din ţară; sunt vechi, adunate de peste tot din lume, soiuri de toate formele, mărimile şi culorile, varietăţi necunoscute pentru o mare parte dintre clienţii noştri, dar ne-am bucurat de o deschidere foarte mare din partea acestora. Este important atât pentru biodiversitate să avem un număr cât mai mare de specii şi soiuri, cât şi pentru alimentaţia noastră deoarece consumul de legume cât mai diverse şi colorate diferit prezintă numeroase beneficii: de exemplu, o tomată galbenă are nişte substanţe în plus faţă de o tomată roşie, de aceea este important să avem o paletă cât mai largă de legume în alimentaţia noastră“, specifică horticultorul ieșean.

Îngrășământ natural din macerate de plante

Îngrășământul folosit pentru cultivarea legumelor ecologice este din macerate de plante, ceea ce le asigură o savoare de neuitat, iar acest fapt face și ca cererea să fie pe măsură. „La început anului 2020, fiind pandemie, ne-am limitat la a distribui legumele din acea perioadă în Paşcani, acesta fiind cel mai apropiat oraş de ferma noastră, şi undeva la sfârşitul lunii mai am intrat pe piaţa din Iaşi, prin participarea la evenimentul Piaţa verde de weekend, iar din luna august am început să facem livrări la domiciliu în Iaşi şi ne-am bucurat de un răspuns foarte bun de la oamenii de aici. Aceasta a fost practic cea mai mare bucurie de anul trecut, feedback-ul din partea clienţilor a fost foarte pozitiv, ei ne-au încurajat să continuăm“, adaugă legumicultorul.

Invitație la fermă...

Seriozitatea şi transparenţa sunt cuvintele cheie care îi caracterizează pe cei doi tineri din Homița. „Noi suntem foarte transparenţi în privinţa practicilor pe care le folosim în cultivarea produselor, considerăm că orice consumator are dreptul să fie informat şi să ştie exact de unde vin legumele pe care le consumă şi cum au fost ele produse. Un lucru care, din păcate nu prea se întâmplă în cazul supermarketului sau chiar și a pieţelor decât dacă ajungi să ai o legătură mai apropiată cu producătorul. Vrem să avem o relaţie apropiată, chiar să formăm o comunitate mică între noi şi clienţii noştri, iar aceştia să ne poată vizita ferma, să vadă efectiv cum producem legumele şi ce produse folosim în acest sens, în aşa fel încât să aibă garanţia că ceea ce pun în farfurie şi ceea ce consumă copiii lor este cu adevărat un produs curat. Deci noi nu agreăm ideea de compromis, dacă avem într-un an să zicem o problemă fitosanitară la o anumită legumă, preferăm să desfiinţăm cultura şi să punem altceva în loc, în niciun caz nu apelăm la metode de compromis; noi facem răsadurile în turbă certificată pe care o inoculăm cu ciuperci benefice, folosim macerate făcute de noi din plante care cresc în pădurea din jurul nostru, folosim îngrăşământ natural din gunoi de grajd şi alte produse care sunt acreditate pentru a fi folosite în agricultura ecologică“, punctează Antim Nechifor.


„Considerăm că merită să începi un business în agricultura ecologică în România și o familie poate să îşi asigure un trai decent prin genul acesta de activitate. Am fost mulţumiţi de cum a mers anul trecut, dar anul acesta am investit destul de mult ca să mărim suprafaţa pentru că, din fericire, anul trecut cererea a fost mai mare decât oferta noastră. În prezent, instalăm încă trei solarii. Practic, creștem spaţiul protejat de la 240 mp la 1.000 mp; în câmp suprafața o creştem undeva la aproximativ un hectar, aşa că 2021 o să fie un an în care încercăm să ne amortizăm noua investiţie.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Cercetarea, inovarea și digitalizarea, obiective importante ale agriculturii ecologice

Cercetarea, inovarea și digitalizarea pot fi mai bine direcționate spre domeniul produselor ecologice. Acest lucru a fost scos în evidență recent, când Asociația și Consorțiul de clustere INTER-BIO împreună cu USH Pro Business au organizat, la Brașov, seminarul „Provocările din agricultura ecologică“, o nouă întâlnire dedicată operatorilor din sector. Evenimentul a fost găzduit de Cooperativa agricolă Bio Carpathia din Braşov și s-a desfășurat în format hibrid.

Dezbaterea a punctat subiecte legate de importanța standardizării în agricultura ecologică, necesitatea colaborării între operatori, importanța cercetării, a transferului de cunoștințe și de tehnologii, precum și aplicarea de soluții de digitalizare, conectare a proceselor, dar și algoritmi de AI pentru predicția evenimentelor specifice domeniului. Potrivit reprezentanților USH Pro Business, concluziile dezbaterii au evidențiat provocările imediate din domeniul agriculturii ecologice, accelerate și de criza epidemiologică. Presiunea cade deopotrivă pe fermieri, procesatori, comercianți în efortul fiecăruia sau conjugat de a oferi produse de calitate, la standarde naționale sau internaționale solicitate. Presante sunt acum obiectivele operatorilor legate de digitalizarea proceselor. Acestea implică pregătirea personalului calificat pentru tehnologii avansate, în vederea implementării noilor soluții la nivel de fermă. Lista nevoilor imediate, identificate, este lungă și cuprinde: identificarea și implementarea de soluții inteligente pentru reducerea consumului de energie în ferme și unități de procesare, reducerea amprentei de carbon/produs alimentar, găsirea unor soluţii inovative pentru prelungirea termenului de valabilitate a produselor bio, monitorizarea inteligentă a culturilor și a efectivelor de animale în sistem ecologic și, nu în ultimul rând, transferul tehnologic în domeniul producţiei şi procesării bio a alimentelor.

Standardizarea, importantă

agricultura 4.0

Totodată, un reper important în alinierea la cerințele pieței este standardizarea. Este necesară celor care lucrează în domeniu, pentru că aduce informația corectă la nivelul părților interesate. Reprezentantul ASRO a expus rolul referențial al standardelor naționale și internaționale pentru operatorii bio, de ghidare a operatorilor, autorităților, consumatorilor în identificarea acelor produse agroalimentare ecologice de calitate. Mai mult, a insistat pe implicarea standardizării în cercetare, în elaborarea ghidurilor, a liniilor directoare și chiar a suporturilor tehnice ce stau la baza elaborării legislației specifice. „Avem în vedere susținerea tuturor celor implicați pe filierele de produse ecologice să investească în CDI și în digitalizare. Suntem parte din centrele regionale de digitalizare și inovare și suntem pregătiți să-i sprijinim. Și de această dată, start-up-urile și firmele partenere ale Universității Spiru Haret au prezentat soluții digitale care au fost apreciate“, a declarat Costin Lianu, director general USH Pro Business, președintele Asociației INTER-BIO.

„Ne bucurăm că am putut găzdui un astfel de eveniment împreună cu Universitatea Spiru Haret și Asociația Inter-Bio, unde aceasta este membru fondator. Avem multiple colaborări atât în domeniul CDI cât și în zona organizării și susținerii filierelor de produse. Asociația noastră este un promotor activ al produselor ecologice atât în regiune, cât și la nivel național“, a declarat Aurel Blaj, președintele Cooperativei agricole Bio Carpathia, cu sediul în Brașov.

Bogdan Panțuru

Agricultura ecologică nu-i pentru oricine

Să lucrezi în agricultura ecologică este o provocare, așa răspund majoritatea celor angrenați în sistem. Unul dintre ei este Lucian Dragomir, un țăran responsabil, după cum spune despre sine. Lucrează în agricultura ecologică și livrează legume cu gust în județul Brașov. Nu a făcut dintotdeauna acest lucru, ba chiar a lucrat și în multinaționale, însă atunci când a fost sfătuit să mănânce cât mai mult organic, a decis să-și producă singur mâncare. De aici și până la a avea o afacere în agricultura ecologică au mai fost doar câțiva pași.

Legumicultură din necesitate

„Am început să cultiv legume mai întâi în curtea casei din Sânpetru; am făcut niște solarii strâmbe, așa cum m-am priceput. Am văzut că legumele nu mai au gust și, nefiind din branșă, am început să citesc, să întreb și am ajuns să am legături și în alte țări cu alți pasionați de legumicultură. Așa că în 2013 am înființat firma, am început să lucrez și terenul din Vad, unde am avut un solar improvizat, care oricum s-a prăbușit în următorii 2 ani, și mai multe culturi în câmp“, a punctat Lucian.

În acest moment ferma este certificată ecologic de 2 ani, iar dezvoltarea ei a venit de la un an la altul. Treptat s-a dezvoltat și clientela, deci și firma. Agricultorul a apelat inclusiv la credite bancare, iar investiția se ridică în acest moment la peste 50.000 de euro. În spații protejate lucrează 800 m², diferența până la jumătate de hectar reprezentând culturi în câmp. A lucrat o suprafață mai mare, de cca 1 ha, dar a redus pentru că nu găsește forță de muncă. Mai în glumă, mai în serios, spune că lucrează doar cu stânga și cu dreapta. A dat anunțuri pe toate platformele cunoscute, chiar și în ziare și tot nu găsește oameni. La un moment dat a angajat o fată din sat, care însă a plecat după câteva luni în Germania, pentru a lucra tot în agricultură, însă pe un salariu mult mai mare, pe care el nu și-ar fi permis să-l ofere.

Varietate de tomate

Tomatele ocupă un loc important în cadrul fermei, motiv pentru care Lucian le acordă o atenție deosebită. De exemplu, în acest an a plantat printre tomate diverse alte plante aromatice, două soiuri asiatice, țelină și chiar praz. A făcut acest lucru pentru a potența gustul tomatelor, dar și pentru că au rol de paznic împotriva dăunătorilor. Alege an de an doar soiuri heirlomm, iar în acest an are 23 de soiuri cu diferite forme și culori.

„Încep însămânțarea în 3-5 ianuarie, în 60 de zile răsadul ajunge la maturitatea când poate fi plantat și atunci îl plantez după o metodă rusească. Ce presupune această metodă? Plantarea răsadului într-un unghi de 45 grade și astfel se mărește suprafața radiculară a tomatei cu peste 60%, iar la o singură plantă pot să am între 3 și 6 coloane de rod. Eu zic că este metoda ideală de a mări cantitatea de tomate recoltate pe un singur fir. Acest sistem permite și un ciclu mai lung de culegere; eu încep pe 15 iunie și uneori ajung până spre 1 decembrie. În faza de răsad stropesc de 3 ori cu decoct de coada calului, la plantare din nou, apoi aplic un tratament foliar cu Zeolit, singurul input pe care îl cumpăr, și săptămânal fac o hrănire cu un compost de gunoi de grajd de la păsări și urzici. Execut defolieri o dată la 2 săptămâni și irigatul are loc prin picurare. Prefer acest sistem în primul rând pentru că se realizează o economie de apă, apoi pentru că permite o fertilizare de înaltă precizie, și nu în ultimul rând, pentru că prezintă riscul de ardere a plantei dacă irig în miezul zilei; se știe că apa căzută pe plante poate provoca arsuri grave“ a menționat Lucian.

Anul trecut a avut o producție de 7 tone de tomate pe 600 mp. Nu a avut boli în solarii pentru că în agricultura ecologică cel mai bine este să previi, după cum ne spune. Își produce singur răsadurile, doar cu sămânță ecologică, iar la tomate, pe perioada de rod, alege cele mai sănătoase tomate, extrage semințele, le usucă și apoi le dezinfectează într-o soluție de cenușă și usturoi.

„La început aveam probleme pentru că oamenii voiau roșiile livrate pe categorii, dar s-au obișnuit cu mixurile și eu zic că este minunat să ai într-o salată 12 culori de tomate cu texturi și gusturi diferite. Toate lucrările de înființare și întreținere le execut manual, am externalizat doar lucrările de pregătire a terenului“, a specificat acesta.

Soiuri de salate plantate la cerințele șefilor bucătari

Lucian are și un loc de joacă în fermă, unde face diferite experimente. De exemplu, în acest an a încercat o cultură conglomerată a mai multor categorii de legume – un rând de usturoi, menit murăturilor pe care le va pune în toamnă, apoi morcovi mov, ardei iute, ceapă de apă, din nou morcov mov și usturoi, ceapă de apă, intercalată cu țelină de tijă și trei sortimente de varză kale. „Spun că este un experiment pentru că o bună parte din plante nu se pretează a fi puse una lângă cealaltă, cum ar fi ceapa cu usturoiul, ceapa cu varză iar nu merge, dar intercalând ardei iuți și morcov se anihilează toate deranjurile care s-ar putea produce“, menționează fermierul.

În cadrul fermei găsim și ceapă, usturoi, varză, dovlecei, castraveți, măcriș și diverse soiuri de salată. La salată alege în primă fază soiuri rezistente la ger, iar pentru salata de vară alege alte soiuri. Întrebat care sunt costurile semințelor ecologice, fermierul a specificat faptul că uneori prețul poate fi și de 10 ori mai mare față de cel plătit pentru semințele convenționale, iar aceste costuri nu reies din prețul de vânzare a produselor.

„La salată plantez soiuri rezistente la temperaturi scăzute. De exemplu, în acest an cultura a fost însămânțată în 26 februarie, iar între timp a mai avut parte de cel puțin 20 de nopți cu temperaturi negative, dar plantele s-au comportat foarte bine. Am diverse soiuri, unele plantate la cerințele bucătarilor cu care lucrez. Salata o comercializez în mixuri, la gramaj, nu per bucată“, a spus Lucian.

Livrări la domiciliu

ECOLOGIC

Produsele obținute în fermă sunt livrate către persoane fizice din Brașov pe baza unui abonament, ce reprezintă o sumă pe care o stabilește fiecare beneficiar. Astfel că există familii cu abonament de 500 lei, iar altele și de 4.000 lei. Abonamentele se plătesc în avans pentru anul următor și beneficiarii primesc apoi produse în funcție de sezon pe baza unui contract fiscalizat, totul fiind bine pus la punct. De asemenea, legume ajung și în sistemul Horeca, 10-12 restaurante din Brașov având în meniu preparate care au la bază produse din ferma lui Lucian. Livrează o dată pe săptămână pe timpul primăverii, iar vara și toamna de două ori pe săptămână. Legumele ajung doar în județul Brașov, pentru că: „Eu nu depășesc limitele județului; ce culeg seara, livrez a doua zi. Sunt 55 km până în Brașov și vreau ca marfa să ajungă cât mai proaspătă la beneficiari. În această perioadă de pandemie vânzările au scăzut cu 15%, doar 4 restaurante au avut sistem de livrări și doar acolo am putut distribui legume. Însă eu voi rămâne alături de ei, așa cum au fost și ei alături de mine“, a mai spus el.

Ce înseamnă un an bun în agricultura ecologică? Un an în care ieși pe profit, chiar și cu un leu, spune legumicultorul, care a mai precizat faptul că nu stabilește prețul legumelor în funcție de cum merge piața, ci aplică un calcul ca la o fabrică de cuie – cât îl costă să scoată produsul, plus o marjă de 30% care să-i sigure continuitatea firmei.

Provocările din domeniu

Chiar dacă nu este agricultor de meserie, Lucian este mai bine ancorat în realitățile din teren decât mulți alți producători. A conștientizat faptul că este nevoie de asociere pentru a fi o voce în sector. Așa că alături de alți producători a înființat o cooperativă pentru a putea livra o gamă mai mare și mai variată de produse.

„În România, agricultura ecologică nu este la un nivel ridicat, deși avem cel mai mare potențial din Europa. Poate și pentru că nu avem un sprijin special pentru acest sector, nu avem un cadru legislativ bine definit. Microferma ar trebui definită în România. Produsul valoros, curat nu se poate face decât într-o fermă de dimensiuni reduse, chiar și Comisia Europeană recunoaște acest lucru, deci ar trebui să fie și la noi microferma prioritatea 0. Și noi, agricultorii, trebuie să facem mai multe. De exemplu, nevoia de asociere a venit în urma nevoii de a aduce în piață produse procesate, manufacturate, așa cum se întâmplă de exemplu în Franța. Astfel de produse ar aduce plus valoare nu doar fermierului ci și zonei, turismului și tuturor factorilor implicați“, a punctat agricultorul.

Pentru a nu risipi legumele și fructele care nu pot fi comercializate, acesta le pune „La borcan“, după cum se numește și firma. Bulion, suc de roșii, trei feluri de zacuscă, murături, dulceață, toate sunt livrate în același sistem. Numărul și felul borcanelor variază de la an la an, în funcție de producții, iar în această primăvară stocurile s-au epuizat mult mai repede ca urmare a pandemiei, atunci când toată lumea era preocupată să facă provizii.

Nici planurile de viitor pe care le are țăranul responsabil nu sunt de ici de colo. Plănuiește să publice o carte despre agricultura ecologică care va cuprinde tehnologii pentru gama de legume pe care o cultivă, dar și un calcul economic în care vrea să demonstreze cum să ai rulaj de 20.000 euro într-o microfermă de 2.000 mp, precum și alte recomandări pentru microferme. A accesat programul de credit IMM Invest, a trecut de primele faze și așteaptă răspunsuri pentru că își dorește să ridice un solar de 500 mp, cu titlu experimental, bazat pe energie verde, care să includă și un sistem live streaming, care să permită clienților să vadă ce se întâmplă în solar zi de zi, de la înființarea culturii și până la desființare.

Determinat să facă lucrurile bine, Lucian spune că 12 ore de muncă pe zi sunt prea puține pentru că își dorește să obțină produse de calitate și nu vizează neapărat cantitatea.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Pactul ecologic European și viitorul economiei UE

Comisia Europeană a prezentat la finele lunii decembrie Pactul ecologic european, o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE, prin transformarea provocărilor legate de climă și de mediu în oportunități în toate domeniile de politică și prin garantarea unei tranziții care să fie echitabilă pentru toți și favorabilă incluziunii tuturor.

Pactul ecologic european oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Astfel, potrivit unui document al Consiliului Europei, acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

De subliniat că pactul ecologic european acoperă toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, clădirile și sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor și produselor chimice. Pentru a consacra în legislație ambiția politică de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic, Comisia va prezenta, în termen de 100 de zile, primul „act legislativ european privind clima“. Pentru a atinge obiectivele în materie de climă și mediu, Comisia va prezenta, de asemenea, Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, noul Plan de acțiune privind strategia industrială și economia circulară, Strategia „de la fermă la consumator“ pentru o alimentație durabilă și propuneri pentru o Europă lipsită de poluare. Vor începe neîntârziat lucrările în vederea majorării obiectivelor Europei în materie de emisii pentru 2030, stabilind o traiectorie realistă de îndeplinire a obiectivului pentru 2050.

Investiții mari

Îndeplinirea obiectivelor Pactului ecologic european va necesita investiții semnificative. Se estimează că atingerea obiectivelor actuale pentru 2030 privind clima și energia va necesita investiții anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde euro, reprezentând aproximativ 1,5 % din PIB-ul din 2018. Aceste investiții vor necesita mobilizarea sectorului public și a celui privat. Comisia va prezenta, la începutul anului 2020, Planul de investiții pentru o Europă durabilă, menit să răspundă nevoilor de investiții. Cel puțin 25 % din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie alocat acțiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiții, în calitate de bancă a Europei în domeniul climei, va oferi un sprijin suplimentar. Pentru ca sectorul privat să contribuie la finanțarea tranziției către o economie verde, Comisia va prezenta, în 2020, o strategie de finanțare verde. Lupta împotriva schimbărilor climatice și a degradării mediului este un efort comun, dar nu toate regiunile și statele membre pornesc din același punct. Mecanismul de tranziție echitabilă va sprijini regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. Acest mecanism îi va sprijini pe cetățenii cei mai vulnerabili pe parcursul tranziției, oferindu-le acces la programe de recalificare și la oportunități de angajare în noi sectoare economice, după cum se arată în documentul CE.

Primii pași...

„În martie 2020, Comisia va lansa un Pact climatic, menit să facă auzită vocea cetățenilor și să le confere un rol în conceperea noilor acțiuni, în schimbul de informații, în lansarea de activități la nivel local și în promovarea soluțiilor care pot fi reproduse și în alte locuri. Provocările globale pe care le reprezintă schimbările climatice și degradarea mediului necesită un răspuns la nivel mondial. UE va continua să își promoveze obiectivele și standardele în materie de mediu în cadrul convențiilor ONU privind biodiversitatea și schimbările climatice și să își consolideze diplomația ecologică. G7, G20, convențiile internaționale și relațiile bilaterale vor oferi ocazia de a convinge și alte state să își intensifice eforturile. UE își va utiliza, de asemenea, politica comercială pentru a asigura durabilitatea și va încheia parteneriate cu țările învecinate din Balcani și Africa pentru a le ajuta în procesele de tranziție. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul European să aprobe viziunea sa ambițioasă în ceea ce privește viitorul economiei europene și al mediului și să contribuie la realizarea acesteia. Comisia va prezenta măsurile anunțate în foaia de parcurs a Pactului ecologic european“, se mai arată în document.

  • Uniunea Europeană a obținut deja rezultate solide în ceea ce privește reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de seră, menținând totodată creșterea economică. În 2018 emisiile au fost cu 23% mai mici decât în 1990, PIB-ul Uniunii crescând cu 61% în aceeași perioadă.
  • O majoritate covârșitoare a europenilor consideră că protecția mediului este importantă (95%). Aproape 8 din 10 europeni (77%) afirmă că protecția mediului poate dinamiza creșterea economică.

Președinta CE, Ursula von der Leyen: „Pactul ecologic european este noua noastră strategie de creștere, o creștere care oferă mai mult decât consumă. Acest pact arată cum să ne transformăm modul de viață și de muncă, de producție și de consum, astfel încât să trăim mai sănătos și să dezvoltăm capacitățile de inovare ale întreprinderilor noastre.“
Vicepreședintele executiv CE, Frans Timmermans: „Ne aflăm într-o situație de urgență climatică și de mediu. Pactul ecologic european este o ocazie de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea cetățenilor, prin transformarea modelului nostru economic. Planul nostru stabilește ce avem de făcut pentru a reduce emisiile, a restabili sănătatea mediului, a proteja fauna și flora sălbatică, a crea noi oportunități economice și a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor.“

Ion BOGDAN

Ministerul Agriculturii a alocat noi sume pentru plata beneficiarilor

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, în data de 13.11.2019, a alocat suma de 143.343.048 lei cu următoarele destinații:

- 95.854.316 lei pentru plata măsurilor delegate de AFIR către APIA din cadrul PNDR 2014-2020, Campania 2019, respectiv:

  • 36.823.555 lei – agromediu și climă
  • 6.916.807 lei –  agricultură ecologică
  • 52.113.954 lei – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale,

sumele alocate reprezentând avansul în procent de 85% din valoarea totală a drepturilor de plată a beneficiarilor;

- 40.943.395 lei pentru implementarea Programului pentru școli ce constă în distribuția în cadrul unităților școlare de fructe, legume, lapte si produse lactate;

- 6.211.120 lei reprezentând prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol;

- 276.967 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi;

- 57.250 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc.

Facem precizarea că plata către beneficiari va fi efectuată de APIA și DAJ-uri în perioada imediat următoare.

Sursa: madr.ro

Fermă bio care livrează sănătate „La Borcan“

„La Borcan“ sunt produsele crescute cu grijă în grădina lui Lucian Dragomir, un braşovean de 45 de ani. Din 2018 Lucian are și certificat de confirmare a conversiei spre agricultura ecologică, așa că folosește doar semințe certificate ecologic, pe o suprafaţă de cca 8.900 mp, în satul Vad, comuna Șercaia, județul Brașov.

Din necesitatea de a trăi sănătos

În anul 2013 Lucian a desţelenit toată grădina de acasă; ulterior a făcut un contract de comodat cu familia soţiei pentru o proprietate bătrânească din satul Vad, comuna Şercaia, o suprafaţă de 2.000 mp cultivaţi, din care 150 mp în solar. Toate acestea doar pentru a produce şi mânca legume sănătoase, ne spune acesta. „În urmă cu zece ani am fost diagnosticat cu un sindrom rar, care printre multe alte cauze îşi datorează apariţia în sistemul meu prin alimentaţie cu produse procesate şi excesiv chimizate. Aşa că am început să-mi produc propria mâncare şi am început cu legumele. Am pornit afacerea fără niciun leu, dar am fost ajutat de o mai veche cunoștință care a și fost asociat preț de şapte luni, când în urma unei analize riguroase i-am prezentat situația care cerea o investiție medie și rapidă, moment în care acesta a cerut să se retragă, întrebându-mă: „Tu cât ai de gând să stai cu negru sub unghii?“. Această întrebare m-a ambiționat să vreau să reușesc în acest domeniu! Ulterior, mi-am desţelenit o parte din gazonul grădinii şi în anii următori mi-am încropit câteva solarii. Uşor, uşor am început să mă specializez în procesarea legumelor și fructelor, în preparate tradiționale specifice zonei, la borcan“, adaugă braşoveanul.

Doar seminţe Heirloom

Toate seminţele sunt Heirloom, adică nu sunt hibrizi modificaţi genetic în laborator. Seminţele sunt dezinfectate înainte de plantare în zeamă de cenuşă şi usturoi la temperatura de 70°C, iar pământul folosit la răsaduri conţine pământ de ţelină, biohumus producţie proprie, îngrăşământ din găinaţ de pasăre, turbă, nisip şi perlit, mai adaugă întreprinzătorul. „Răsadurile sunt udate cu atomizorul, iar la interval de două săptămâni aplicăm îngrăşământ foliar în macerat de urzică, alternativ cu macerat de alge marine. Contra insectelor dăunătoare răsadurilor realizăm infuzii de ardei iute şi usturoi. Contra bolilor specifice acţionăm cu diluţii de zer şi săpun de casă. Astfel, îngrăşămintele din întreprinderea noastră sunt 100% organice, iar în marea lor majoritate sunt de natură vegetală, realizate din compost obţinut din resturile vegetale ce se adună de-a lungul ciclurilor de producţie precedente“, specifică cultivatorul.

Coşul bisăptămânal de legume

Pe lângă culturile de tomate, ardeioase, ceapă, salate, fasole, rădăcinoase, dovlecei și castraveți, începând cu anul 2014 Lucian a diversificat producţia adăugând busuioc, ţelină tijă, coriandru, salată verde şi astfel a prins primii clienţi persoane juridice, diferite lanţuri de restaurante. Astfel că un an mai târziu a dublat suprafaţa de cultură în spaţii protejate cu multe noutăţi în cultură: dovlecei chinezeşti, pepeni, fasole verde şi boabe, plante aromatice. De asemenea, a experimentat cu mare succes coşul bisăptămânal de legume proaspete. Astfel, a ajuns să dubleze numărul de clienţi, atât persoane fizice cât şi juridice, iar anul 2016 a venit cu 1 hectar ca suprafaţă de cultură. Întreaga investiţie ajunge la circa 50.000 de euro, investiţie care nu era posibilă fără accesarea unor credite, mai adaugă braşoveanul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cultură ecologică de aronia la Corneşti

Pentru Melania Cozea, din satul Cătunu, comuna Corneşti, judeţul Dâmboviţa, cultivarea plantelor de aronia pe o suprafaţă de 3 ha, este o afacere rentabilă, în care a investit timp, bani și multă pasiune. În prezent, întreaga producţie este destinată procesării de diverse sucuri concentrate, răcoritoare şi siropuri. Aceasta nu se rezumă la atât, de aceea pe viitor vrea să facă o mică fabrică de gem, fructe uscate şi vin.

De la plantaţie de soc şi lavandă la cea de aronia

Melania a început să cultive plante medicinale şi arbuşti fructiferi în anul 2014, pe un teren luat în arendă. Iniţial a înfiinţat o cultură de lavandă şi soc. Apoi, continuând studiul despre fructe cu conţinut puternic de antioxidanţi (cum este şi socul), a aflat despre aronia, ne spune aceasta. „În anul 2015 am înfiinţat cultura de aronia pe o suprafaţă de 3 ha. Ulterior, fiind deja convinşi că pasul nostru în domeniul agriculturii nu este o greşeală, am achiziţionat şi terenurile. Dintre avantajele culturii de aronia pe care le-am identificat la acel moment erau: aronia este o cultură nouă în România, fructele au un conţinut puternic de antioxidanţi, fiind şi o cultură uşor de întreţinut. La acea vreme fiind „nespecialişti“, era important pentru noi să putem întreţine o astfel de cultură, cu atât mai mult cu cât decizia ca plantaţia să fie ecologică o luasem deja.“

În ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, familia Cozea a avut două proiecte depuse dar, din păcate, nu a primit finanţare, mai adaugă tânăra. „Primul a fost respins, iar al doilea a fost reuşit, dar s-au terminat sumele alocate. Ca urmare, toată investiţia a fost efectuată din fonduri proprii şi împrumuturi bancare prin leasing.“

...lupta cu buruienile este continuă

cultura aronia 1

Pentru simplul fapt că aronia nu este o plantă care necesită un teren special, alegerea acestuia au făcut-o mai mult în funcţie de disponibilitate, specifică Melania. „Important este să nu stagneze apa, pe sol o perioadă mare de timp. Avem chiar un teren dificil, destul de argilos. Cu toate acestea, plantaţia de aronia s-a dezvoltat frumos. Mai dificil este faptul că, fiind o cultură ecologică, lupta cu buruienile este continuă, începând cu luna aprilie şi până la sfârşit de septembrie. De altfel, curăţarea plantaţiei de buruieni este cea mai mare consumătoare de timp, urmată apoi de partea de recoltare“, a ţinut să specifice Melania Cozea.

Soiul Nero, certificat ecologic

Plantaţia de aronia a familiei Cozea se întinde pe o suprafaţă de 3 ha, iar soiul pe care l-au ales a fost Nero. Plantele au fost aduse din Polonia, fiind certificate ecologic. „Deoarece terenul era înscris deja în agricultura ecologică, am optat pentru achiziţia soiului Nero direct din Polonia deoarece la noi în ţară nu am găsit material săditor certificat ecologic. Producţia anuală în această perioadă de început de dezvoltare este între 6-12 tone. Ne aşteptăm ca în câţiva ani, pe măsură ce plantele se dezvoltă, să avem cca 6-8 tone pe hectar. De altfel, ca tratamente fitosanitare folosim numai pe cele permise în agricultura ecologică. Dintre cele utilizate până acum menţionez: zeolit, dolomită, humus de râmă, paie, purin de urzică, ceai de frunze de soc şi ceai de vetrice. Cele mai mari probleme la cultura de aronia sunt determinate de faptul că, la menţinerea plantaţiei nu folosim erbicide şi insecticide. Fiind o cultură ecologică, în lupta împotriva buruienilor singurele „arme“ pe care le avem sunt mâinile. Între rândurile de aronia folosim freza sau cositoarea, dar între plante pe rând putem curăţa numai manual. De asemenea, în anii dificili din punct de vedere meteorologic apar invazii de omizi sau alte insecte. Pentru acestea încercăm tot felul de preparate tradiţionale, cum ar fi purinul de urzică, maceratul de frunză de soc şi de vetrice“, a menţionat antreprenoarea.

cultura aronia 2

În viitor o mică fabrică de gem, fructe uscate şi vin

Vânzarea fructelor proaspete este mai puţin uzuală deoarece aronia este un fruct care se pretează mai mult la procesare, de acea identificarea din timp a unor posibili parteneri pentru comercializare este mai mult decât necesară, mai spune dâmboviţeanca. „Se utilizează la fabricarea sucurilor, a gemurilor şi siropurilor. Noi facem atât sucuri concentrate, cât şi sucuri răcoritoare şi siropuri. Toate din aronia. De aceea, în viitor am vrea să facem o mică fabrică de gem şi de fructe uscate şi chiar de vin. Ne pregătim pentru amenajarea spaţiilor, apoi urmează pregătirea avizelor şi a autorizaţiilor. Sperăm că în vara anului 2020 să avem o gamă extinsă de produse pe bază de aronia. Recomandarea pentru viitorii producători ar fi să identifice încă de la început un eventual partener pentru comercializare sau, să se alăture unei asociaţii existente. De exemplu, noi suntem în Asociaţia Proecologic Sistem. În cadrul asociaţiei se pot identifica mai uşor eventualii procesatori care ar fi interesaţi de achiziţia de fructe. În plus, prin asociaţie comercializăm produsele în supermarketul Carrefour şi, în plus, participăm şi la diverse târguri şi expoziţii de profil“, a încheiat Melania Cozea.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pentru o agricultură mai puțin chimizată

Producțiile agricole au ajuns în ultimii ani la niveluri record de 10.000-12.000 kg/ha la cereale păioase, 20.000-22.000 kg/ha la porumb etc., însă cu inputuri destul de mari care, pe lângă costuri ridicate, sunt mai puțin prietenoase cu mediul și mai puțin solicitate de consumatori.

Orientarea corectă ar fi către o agricultură durabilă, cu producții medii pe țară ridicate, de 5-6 t/ha la cereale păioase și 8-10 t/ha la porumb, însă obținute cu mai puține chimicale. Avem în vedere reducerea consumului de îngrășăminte chimice, de erbicide și insectofun­gicide, de biostimulatori etc. Nu ne referim la o agricultură ECO, ci doar la reducerea chimicalelor.

Principala proprietate a solului productiv este fertilitatea. Solul fertil este acela care are conținut ridicat de humus. Humusul se obține din descompunerea aerobă a materiei organice.

Prin urmare, să asigurăm solului suficientă materie organică. Sursa sigură și ieftină de materie organică o constituie resturile vegetale. Cu fiecare recoltă se extrage din sol echivalentul a 10 t materie organică. Aceasta trebuie completată pentru a menține în echilibru procesele de formare și mineralizare a humusului.

Din resturile vegetale se asigură cam jumătate (4,5-5 t), iar restul trebuie adăugat din alte surse. O soluție ar fi acțiunea de „înverzire“ care poate asigura 5-6 t/ha masă organică. Este indicată menținerea suprafețelor de teren „permanent verde“ atât pentru protecția solului, pentru evitarea levigării nitraților, cât și pentru asigurarea masei organice.

Experiențe îndelungate au demonstrat necesitatea ca imediat după recoltarea culturilor de vară să se execute lucrarea de dezmiriștit care amestecă resturile vegetale tocate de combină cu stratul superficial al solului, formând un fel de mulci în care sunt condiții pentru germinarea și răsărirea semințelor de buruieni și de samulastră.

În verile mai ploioase am realizat chiar 50-60 kg/m2 masă verde care trebuie tocată înainte de a forma semințe și prin arătură încorporată în sol, până la 12-15 cm adâncime, pentru a asigura descompunerea aerobă, cu formare de humus.

Humusul încorporează 90% din azot și 30-65% din fosfor și prin mineralizare eliberează săruri de N, P, K, Ca, Mg ș.a. pentru plante. Solul cu 3-4% humus furnizează 20-30 kg/ha azot în anii secetoși și 80-100 kg/ha în anii ploioși. Existând în sol humus, acesta împreună cu argila formează complexul coloidal argilo-humic care constituie liantul pentru unirea particulelor din sol în agregate structurale stabile.

Solul cu structură are porozitate și permeabilitate favorabile aprovizionării și conservării apei în sol, crește­rii nestingherite a rădăcinilor și o activitate microbiologică intensă.

Existența materiei organice favorizează înmulțirea râmelor, acel plug biologic, care trec prin corpul lor anual 300-400 t/ha sol cu materie organică pe care le îmbogățesc în aminoacizi și lianți biologici favorabili structurării solului.

În sol bine structurat și cu regim aero­hidric favorabil are loc o intensă activitate a bacteriilor fixatoare de azot și cele nitrificatoare asigurând azotul necesar pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.

Asolamentul este necesar să cuprindă o diversitate de culturi care au consum diferit de substanțe nutritive, de la niveluri diferite din sol, unele plante cu rădăcini care solubilizează substanțele greu solubile din sol, care lasă cantități diferite de resturi vegetale, care au boli, dăunători și infestare de buruieni specifice.

Rotind aceste culturi nu vom epuiza solul și vom reduce atacurile respective. Este de dorit ca asolamentul să cuprindă plante leguminoase anuale, dar și solă săritoare cu graminee și leguminoase perene care împreună să ocupe cca 20% din suprafață.

Plantele leguminoase trăiesc în simbioză cu bacteriile din genul Rhizobium care furnizează 60-300 kg N/ha/an. Totodată, având rădăcini pivotante adânci, aduc la suprafață calciul, atât de necesar formării agregatelor structurale stabile. Asolamentul poate reduce cu 40-50% necesarul de pesticide, cu 30-50% necesarul de azot și cu 26-40% necesarul de fosfor și potasiu.

Aplicând sistemul de lucrări minime și semănatul direct se asigură o bună conservare a însușirilor solului, se reduce necesarul de combustibil și o mai bună gestionare a apei și materiei organice din sol.

Prin urmare, cu elementele nutritive furnizate prin mineralizarea humusului, cu azotul rezultat din activitatea bacteriană, se asigură o bună parte din nutrienții necesari care se pot completa prin fertilizări foliare cu îngrășăminte naturale de tipul celor obținute din alge. În mod excepțional se mai pot aplica ceva îngrășăminte cu diluare treptată.

În ceea ce privește consumul de pesticide se va avea în vedere că în cadrul asolamentului fiecare cultură determină înmulțirea propriilor paraziți, crescând riscul dacă ea apare în rotație înainte de restabilirea echilibrului biologic. Ca atare, prin rotație se reduce gradul de agenți fitopatogeni, de dăunători și de buruieni.

Astfel, îmburuienarea la grâu a fost: 130 kg/ha s.u. în rotația porumb – grâu, 36,6 kg în rotația porumb – soia – grâu și 26,6 kg s.u./ha în rotația de 4 ani sfeclă – porumb – soia – grâu.

La porumb: 136 buruieni/m2 în monocultură; 88 buruieni/m2 în rotația grâu-porumb și 45 buruieni/m2 în rotația soia – grâu – porumb.

Atac de fuzarioză la grâu: 27,2% în monocultură; 20,8% în rotația porumb – grâu și 13,5% în rotația floarea-soarelui – grâu – sfeclă – porumb.

Mana la floarea-soarelui: 37,5% în monocultură și 4,9% în rotația de 6 ani.

În acțiunea de reducere a gradului de îmburuienare, a agenților fitopatogeni și a dăunătorilor sub pragul economic de dăunare, un rol important îl are aplicarea măsurilor de combatere integrată în care produsele chimice să se folosească numai în ultimă instanță, iar dintre acestea să se aplice cele care au impactul cel mai redus asupra mediului.

În solele cu grad ridicat de îmburuienare se poate aplica erbicidarea plantelor prășitoare doar pe rând, folosind 1/3 din erbicid iar intervalul dintre rânduri se prășește. Soiurile și hibrizii de ultimă generație au potențial genetic de producție destul de ridicat. Preocuparea amelioratorilor trebuie îndreptată spre creșterea rezistenței la boli și dăunători pentru a fi necesare cât mai puține pesticide.

Cu astfel de măsuri se poate reduce necesarul de chimicale, se pot obține producții mai curate și mai prietenoase cu mediul.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Agricultură ecologică cu Rom-Agrobiofertil NP – îngrășământ biologic pe bază de culturi bacteriene

Chimizarea intensivă a agriculturii practicată în ultimii 30 de ani a dus, pe lângă efectele benefice ale sporurilor de producţie, la multe efecte nedorite din cauza poluării întregului „lanţ biologic“ – aer, sol, ape, plante, animale, oameni, fiind o adevărată bombă cu ceas care ameninţă întreaga planetă.

Rom-Agrobiofertil NP, îngrăşământ 100% ecologic

Pentru reducerea impactului acestei chimizări, pentru promovarea unei agriculturi ecologice durabile, specialiştii de la Romvac au creat un îngrăşământ 100% ecologic, utilizând bacterii benefice existente în microflora solului. Din multitudinea acestora, pentru obţinerea produsului Rom-Agrobiofertil NP au fost selectate: Azospirillum lipoferum, Azotobacter chroococcum şi Bacillus megaterium.

3 bacterii, mai multe beneficii

Azospirillum lipoferum metabolizează o largă varietate de materiale organice existente în sol (celuloză, hemiceluloză, lignină, xiloză), pe baza cărora se multiplică și colonizează rădăcinile plantelor, fixând în mod asociativ azotul.

Azotobacter chroococcum fixează azotul atmosferic pe baza resurselor energetice existente în sol, metabolizează fosfații, asimilează și valorifică exudatele radiculare, contracarând microorganismele patogene din sol.

Ambele bacterii furnizează azot, factori de creștere și fitohormoni, având acțiune biostimulatoare asupra tuturor plantelor de cultură. Efectul stimulator nu este doar o consecință a fixării azotului, ci și a sintezei de compuși antibacterieni, antifungici și stimulatori de creștere (auxine, gibereline, citochinine, siderofori și fitohormoni).

Bacillus megaterium descompune detritusul, transformă fosfații insolubili din sol în forme solubile, ușor asimilabile de către plante, furnizează fosfor, acizi organici și enzime, având acțiune biostimulatoare asupra plantelor.

Obținerea de culturi BIO

Prin acțiunea sinergică a celor trei componente bacteriene asupra descompunerii fosfaților și azotaților anorganici din sol, administrarea repetată a produsului contribuie la însănătoșirea solului prin curățarea acestuia de îngrășămintele chimice și obținerea unor culturi BIO.

Produs testat de INCDA Fundulea şi ICDLF Vidra

În vederea autorizării, au fost efectuate cercetări de către ICPA Bucureşti, demonstrând eficacitatea produsului Rom-Agrobiofertil NP, prin testări în teren, în staţiunile de cercetare INCDA Fundulea şi ICDLF Vidra, timp de doi ani (2016 şi 2017), pe mai multe specii de cereale şi legume, cu rezultate foarte bune.

Produsul se prezintă sub forma unui set cu trei componente lichide, care se amestecă în proporţie de 1 litru de produs la 30-40 litri de apă în rezervorul aparatului de pulverizat şi se administrează pe suprafaţa solului.

Pentru obţinerea unor sporuri de producţie, se recomandă minimum două administrări pentru fiecare lot de cultură, doza fiind de 15 litri/ha (câte 5 litri din fiecare componentă), la o administrare.

Rom-Agrobiofertil NP - Numai avantaje!

Avantaje economice:

  • costuri cu 40-50% mai mici decât ale îngrăşămintelor chimice pentru aceeaşi suprafaţă de teren;
  • costuri mai mici pentru transport şi administrare (pulverizare) pe sol;
  • aplicabil la toate tipurile de sol/culturi.

Avantaje ecologice:

  • este un produs 100% ecologic;
  • fără efecte adverse asupra lanţului trofic;
  • aplicarea repetată duce la însănătoşirea solului prin descompunerea fosfaţilor şi azotaţilor anorganici rămaşi în sol după fertilizarea chimică.

Avantaje biologice:

  • bacteriile produc fitohormoni, favorabili plantelor de cultură: auxine, gibereline, cytokinine etc.;
  • transformă resturile vegetale şi substanţele minerale din sol în forme organice, uşor asimilabile de către plante;
  • metaboliții bacterieni au efect antifungic;
  • produsul se poate administra tuturor plantelor de interes agricol (cereale, legume), cât și pomilor fructiferi, viţei-de-vie, plantelor aromatice sau ornamentale;
  • producţia la hectar este mai mare comparativ cu loturile martor;
  • produsul nu conţine substanţe toxice şi nici remanente.

Dr. Petre SEVCIUC, Romvac Company SA

Clusterul Bio Concept Valea Prahovei duce agricultura ecologică pe piețele externe, cu ajutor elvețian

Înființat în februarie 2018, clusterul Bio Concept Valea Prahovei s-a dezvoltat în interiorul proiectului „Servicii integrate de export pentru IMM-urile din România“, finanțat de Guvernul Federal Elvețian în proporție de 85%, proiect derulat, la rândul său, în cadrul Programului de Cooperare Elevețiano-Român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse. Scopul proiectului este sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii din sectoarele agriculturii ecologice și cel al mobilei (Prahova și Bacău, respectiv, regiunile Sud-Muntenia și Nord-Est) de a pătrunde pe piețele străine, în special în țări din exteriorul UE (Federația Rusă, Elveția, Emiratele Arabe Unite etc.)

Membrii fondatori ai clusterului sunt 17 întreprinderi, producători și asociații din agricultura ecologică (producție de miere ecologică, lavandă, bio-cătină, fructe și produse din fructe sau legume etc.), Universitatea „Spiru Haret“ București, USH Pro Business, Universitatea Petrol-Gaze Ploiești, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare București, Camera de Comeț și Industrie Prahova, Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova, două entități catalizator și clusterul Danube Engineering Hub Ploiești. Despre ce este și ce face Bio Concept Valea Prahovei am discutat cu dr. Costin Lianu, directorul general al USH Pro Business și conferențiar la Universitatea „Spiru Haret“ București, care are rol de facilitator în carul clusterului.

– Valea Prahovei are, să zicem, notorietate turistică. Nimeni nu s-ar fi gândit că, în acest spațiu, poate fi vorba și despre agricultură, fie ea și ecologică. De ce ați ales această zonă, ce este și ce face clusterul?

– Acest clauster a fost creat, dezvoltat și consolidat în perioada în care a fost și este activ Programul de Cooperare Elevețiano-Român de susținere e exporturilor. Înainte au mai existat încercări de dezvoltare a formelor colaborative în domeniul agriculturii ecologice și a turismului pe Valea Prahovei. Așa s-a format, de exemplu, Proecologic Sistem, o asociație a producătorilor în regim de certificare ecologică, iar clusterul s-a dezvoltat practic pe tulpina acestui grup, care joacă rol de actor principal și de entitate de management a Bio Concept. Însă, în același timp, Universitatea „Spiru Haret“ din București, prin USH Pro Business, a inițiat toată această mișcare. De ce Valea Prahovei? Ni s-a părut nouă ideea cea mai frumoasă de a ne lega identitatea de o indicație geografică foarte atractivă și nevalorificată prea mult, din păcate, sub aspectul agriculturii ecologice. De pildă, în zonă se produc 200 de tone de plante certificate ecologic, destinate exportului. Pe de altă parte, cei mai mulți dintre membrii clusterului sunt din localitățile de pe Valea Prahovei (Câmpina, Breaza, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal). Zona este intens turistică, mai ales pentru populația Bucureștiului, iar ținta celor din agricultura bio este turismul ecologic, fiindcă spre acest tip probabil ne vom îndrepta și noi. Avem o structură în cluster care tocmai de acest lucru se ocupă, ca membrii grupului să fie mai prezenți pe piața locală, cu precădere în zona hotelieră și rețeaua de restaurante.

– Clusterul a împlinit un an de la înființare. Ne puteți rezuma activitatea grupului în acest răstimp?

– A fost un an foarte bogat, am avut activități multe. Am organizat simpozioane, conferințe și evenimente la Măneciu, Ploiești și București, unde componenta universitară a jucat un rol esențial în transferul de cunoștințe. Am pregătit evenimente dedicate piețelor internaționale, am participat în Irlanda la un program intitulat „Produs românesc pe piața irlandeză“, am promovat produsele clusterului prin USH Pro Business, în Elveția, membrii clusterului și-au prezentat produsele la Târgul Internațional de la Dubai, alții dintre ei vor fi prezenți la un târg consacrat din Nürnberg – Germania. De fapt, scopul principal acesta este, exportul de produse realizate de membrii clusterului pe piețele externe. Însă pe noi – mă refer la mediul universitar – ne interesează și aspectul de cercetare-dezvoltare-inovare. Încercăm să implicăm universitățile în zona de agricultura de precizie, cu utilizarea robotizării, a tehnologiilor blockchain și dorim să-i aducem pe micii fermieri mai aproape de zona de cercetare aplicată.

– Cu ce ecouri au fost participările la târgurile internaționale? S-au stabilit contacte și contracte între membrii clusterului și firmele din țările unde ei și-au prezentat produsele?

– Să nu ne așteptăm la rezultate peste noapte. Găsirea unui partener pe piața externă necesită timp. Firmele au văzut că un brand colectiv îi ajută în vânzări. Când partenerilor le vorbești despre un grup de firme are un alt impact decât atunci când un producător sau doi tratează pentru cantități reduse de marfă. Bun, unii au contacte în diverse faze, și-au testat produsele, le-au și omologat pe aceste piețe și sunt comenzi de probă, dar nu putem vorbi încă despre un export susținut. Învățăm să facem export! Pe de altă parte, nu pot să nu amintesc, iar acesta este meritul președintelui Proecologic Sistem, Ion Petre, câteva dintre produsele clusterului și ale asociației au fost introduse în lanțul de magazine ale retailer-lui european Carrefour.

– Spuneați de forța grupului. Aveți în vedere un brand comun în cadrul clusterului sau fiecare producător își păstrează identitatea mai mult sau mai puțin consacrată?

– Fiecare membru își păstrează identitatea. În calitate de experți în domeniu, nu recomandăm deocamdată utilizarea unui brand al clusterului, ci fiecare producător e bine să-și utilizeze marca proprie. E adevărat, Bio Concept este un brand regional umbrelă, care ajută la o desfacere comună a produselor, sporește vizibilitatea, dar e bine care fiecare firmă sau mic producător să-și păstreze creația. Există și o altă variantă mai strânsă de colaborare, în care brandul umbrelă se poate transforma în marcă, dar acest lucru presupune creșterea încrederii între membri, iar consolidarea acestui tip de relații necesită timp.

– Clusterul va fi limitat în timp de programul elvețian sau va exista și după ce proiectul se va fi încheiat?

– E cert că va merge mai departe. Clusterul nu s-a creat ca să se închidă odată cu programul elvețian, ci ca să-și continue activitatea. Pe termen mediu, încercăm să susținem inovarea la nivel de cluster și promovarea identității la evenimentele internaționale, vrem să fim activi în promovarea exporturilor, iar pe plan intern dorim să dezvoltăm și să inovăm sistemul ecologic, în pas cu ceea ce se întâmplă în plan european. Pe termen lung, ne gândim și la posibilitatea dezvoltării unei rețele proprii de comercializare sub brandul acesta și de a participa activ la proiecte de cercetare de anvergură. În concluzie, viața acestui cluster nu depinde de programul elvețian; va exista în timp, dar nu știu să spun cât.

Maria Bogdan

  • Publicat în Social

APIA a demarat Campania de plăți în avans pentru fermierii care au depus Cereri Unice de Plată în anul 2018

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că marți, 16.10.2018, ora 00:01, a demarat Campania de plăți în avans pentru fermierii care au depus Cereri Unice de Plată în anul 2018.

Pentru prima zi au fost calculați un număr de 102.077 fermieri cu suma totală de 28.671.777 euro.

Menționăm că în conformitate cu prevederile Deciziei nr.6293 de punere în aplicare a Comisiei din 01.10.2018 de autorizare a României să aplice derogări, în ceea ce privește anul de cerere 2018, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul  (UE) nr.1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, între 16 octombrie și 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăţilor directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

De asemenea, conform art.6 alin. (1) din H.G. nr.783/2018 privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine (56.100.100 euro) “Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe prevăzute la art.1, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de reglementările europene în vigoare la data efectuării plăţilor în avans.”

Plafoanele alocate României pentru anul de cerere 2018 și cuantumurile per hectar ale plăților directe se regăsesc în tabelul din Anexă.

Menționăm că plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

-4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plăţile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

-4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plăţile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

ANEXA

Denumire scheme APIA

Plafon
Campania 2018
(euro)

Cuantum
Campania 2018*
(euro/ha)

Cuantum
avans 2018
(euro/ha)

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS)

989.564.000

102,5697

71,7987

Plată redistributivă

99.436.000

primul interval:1-5 ha inclusiv - 5,0000
al doilea interval: peste 5 și până la
30 ha inclusiv) - 50,3626

interval 1 -  3,5
interval 2 – 35,2538

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu

561.846.000

58,2361

40,7652

Plata pentru tinerii fermieri

18.728.000

25,8405

18,0883

  • Măsura 10 Agromediu și climă PNDR 2014-2020

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/ha 

P2 - Practici agricole tradiţionale:

  • P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/ha 
  • P2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha

P3 - Pajişti importante pentru păsări:

  • P3.1 Crex crex:
    • P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/ha 
    • P3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha 
  • P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:
    • P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha 
    • P3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/ha 

P4 - Culturi verzi = 128 €/ha 

P5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha 

P6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):

  • P 6.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 410 €/ha 
  • P 6.2 -  Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 331 €/ha 

P7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/ha 

P9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

  • sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica =  200 €/ha 
  • sub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică 
    • varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/ha 
    • varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/ha 

P10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole  = 92 €/ha 

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

  • sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)
    • varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/ha 
    • varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/ha 
  • sub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)
    • varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/ha 
    • varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha 
    • varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică

  • P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/ha 
  • P2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/ha 
  • P3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/ha 
  • P4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/ha 
  • P5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/ha 

P6 – Pajişti permanente

  • Sub-pachetul 6.1 = 143 €/ha 
  • Sub-pachetul 6.2 =  39 €/ha 

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică

  • P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/ha 
  • P2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/ha 
  • P3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/ha 
  • P4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/ha 
  • P5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/ha 
  • P6 - Pajişti permanente
    • Sub-pachetul 6.1 = 129 €/ha 
    • Sub-pachetul 6.2 = 73 €/ha 

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

  • M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/ha
  • M13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/ha

M 13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha

Invitație la produse gustoase și sănătoase: Ferma Geonatura

Familia Simion din comuna Ardeoani, județul Bacău, a avut curaj să producă produse naturale, fără chimicale, gustoase și sănătoase. Cu toate că nu beneficiază de fonduri europene, se descurcă fără niciun ajutor exterior. Grădina roditoare cu de toate a acestora se află la 50 km de orașul Bacău și în fiecare an pune pe mesele băcăuanilor zacuscă de vinete cu legume, zacuscă de ciuperci cu legume, pastă de ardei, bulion din roșii, dar și diferite dulcețuri și siropuri.

Agricultura ecologică, biodinamică și permacultura – într-o singură grădină!

Ferma s-a născut în anul 2012 din dorința de a produce hrană ecologică pentru sănătatea familiei și, totodată, de a evita îmbolnăvirea acesteia și a mediului înconjurător. De la bun început, ferma și-a constituit o importantă rezervă de semințe din soiuri vechi și tradiționale cu ajutorul Băncii de Gene de la Suceava. Începând cu anul 2016, Paula Dragomir, inginer consultant în agricultura ecologică și agroecologie în Franța și Olanda, s-a alăturat echipei: „Deocamdată nu suntem certificați ecologic, dar toate tehnicile noastre de cultură sunt inspirate din agricultura alternativă: agricultura ecologică, agricultura biodinamică și permacultura. Astfel, pe o suprafață cultivată de trei hectare producem aproximativ tot ce este nevoie pentru familia noastră: de la cereale (porumb, grâu, orz, ovăz, floarea-soarelui), pomi fructiferi (meri, peri, gutui, cireși, vișini, piersici, caiși, pruni, kiwi, goji, dar și aronia, coacăze, afine, căpșuni, mure, zmeură) până la legume (roșii din mai multe soiuri, ardei kapia, ardei gras, gogoșari, vinete, salată, varză, morcovi, țelină, ridichi roșii și negre, cartofi, castraveți, ceapă, usturoi, pătrunjel etc.). Prin urmare, activitatea noastră constă atât în producția de legume-fructe, cât și de conserve produse cu legumele și fructele noastre.“

ferma geonatura 3

Până la roadele bogate din grădină, aceștia au întâmpinat și probleme, dar cu toate acestea gândul lor este să producă în continuare acea hrană atât de sănătoasă: „Au fost probleme cu vânzarea până am început să ne facem cunoscuți. În cele din urmă am găsit diverse modalități de vânzare, mai ales prin intermediul grupurilor de socializare. Pe de altă parte, am căutat ajutoare... și de aceea am încercat să lucrăm și cu alți oameni, dar am remarcat că aceștia nu prea vor să muncească și nici nu se pricep prea bine, așa că mai bine încercăm să ne descurcăm singuri. În principiu ne dorim să continuăm să producem hrană sănătoasă pentru familia noastră, să fim cât mai independenți și să vindem surplusul clienților care înțeleg ce înseamnă legumele și fructele netratate... și bune pentru sănătatea lor.“

Beatrice Alexandra MODIGA

TEHNOLOGIILE BIO -un nou viitor pentru toți în agricultura ecologică și convențională

Vineri, 30 martie, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, Iași a avut loc seminarul „Tehnologiile bio- un nou viitor pentru toți în agricultura bio și convențională“, cu scopul de a aduce în discuție un proiect inovator de integrare și colaborare în cercetarea agricolă românească,  prin intermediul a două companii private, Sirio Organic și Ms Biotech.

Companiile private și instituțiile universitare... un pas înainte spre inovație

Companiile private pot fi astăzi o mare sursă de inspirație pentru cercetători, fiind ferestrele deschise către lumea reală și problemele care trebuie abordate, în domeniul inovațiilor, în agricultură: „Astăzi, mai mult decât oricând, lumea agriculturii are nevoie tot mai mult de inovații, de idei noi pentru a atinge obiectivele fundamentale ale acesteia: creșterea producției agricole și protejarea în același timp a solului - cea mai importantă rezervă și resursă vitală la nivel planetar. Integrarea corectă a acestui aspect între diverse instituții universitare și companii private este, în opinia mea un punct crucial. Aici la Iași, datorită colaborării fructuoase cu conf. univ. dr. Vasile Stoleru, de la catedra de legumicultură, planificăm de ani de zile un sistem de facilitare a acestui tip de colaborare și astfel am creat împreună o rețea internațională densă, de companii care activează în domeniul inovațiilor în agricultură și institute naționale și internaționale de cercetare și dezvoltare, cu scopul de a forma o rețea închegată și vastă, capabilă să transfere informații și cunoștințe din mediul universitar în realitatea aplicată a lucrărilor agricole. Adevărul este că, astăzi mai mult ca niciodată, lumea cercetării este izolată în sistemul ei de operare și este din ce în ce mai departe de nevoile reale ale fermierilor. În acest sens, Iașul este primul nod al acestei mari rețele, unde am creat un laborator de predare, în care studenții pe tot parcursul anului vor avea ocazia să se întâlnească și să asculte experți, atât din lumea muncii, cât și a cercetării. Eu… vin din lumea cercetării! Am lucrat la laboratoarele Universității din Cordoba - Spania, în Statele Unite la Universitatea Purdue și la Universitatea din Molise – Italia, iar din experiența acumulată am înțeles că, dacă vrem să creăm o formă reală de colaborare între mediul universitar și lumea privată, trebuie să existe mai întâi inspirație și idei, în caz contrar nu poate exista o colaborare profitabilă. Partea financiară vine mai târziu…mai întâi ideile…

Utilizarea microorganismelor în agricultură

„În timpul seminarului am discutat despre utilizarea microorganismelor în agricultură. O temă deosebit de inovatoare în contextul agriculturii moderne. Probabil vorbim despre cea mai mare revoluție din domeniul științei agricole, după revoluția în mecanizarea agriculturii. Practic, în acest moment este posibil să se utilizeze biopreparate bazate pe spori vii de microorganisme, care să fie aplicate direct culturilor, pentru a reduce utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor. De fapt, una dintre cele mai importante probleme la nivel mondial a fost utilizarea nediscriminatorie și criminală în același timp a inputurilor în agricultură. Acest lucru a redus drastic biodiversitatea, distrugând viața în sol și determinând ceea ce este astăzi una dintre cele mai importante tematici în ceea ce privește curățarea solului. Tot la acest seminar am prezentat o noua definiție a solului - privit ca și organism viu, o definiție care înțelege și menționează capacitatea intrinsecă și completă pe care solul o are, respectiv de a se transforma în hrană pentru plante. Definirea unui sol viu înseamnă perceperea vieții în cadrul acestuia și potențialul său imens de a se transforma în hrana ideală pentru planta pe care o găzduiește. Numai dacă înțelegem solul ca organism viu, la fel ca și planta, ne putem gândi la tehnologii capabile să îl protejeze și să îl păstreze. Astăzi, suntem la fito biom sau înțelegem solul ca un organism vital și comunicant, în care microorganismele creează rețele reale capabile să promoveze dezvoltarea plantei. Luați în considerare întregul habitat, pornind de la studiul schimbului de elemente vii, atât în interiorul plantei, dar înainte de toate în sol. Aceasta, zic eu că va fi abordarea, care va caracteriza agricultura viitorului. În laboratoarele noastre din Italia, în MsBiotech S.p.A. situat în Larino, Italia, selectăm și înmulțim microorganismele utile, atât pentru combaterea multor boli ale plantelor, cât și pentru a controla multe insecte nocive și pentru a îmbunătăți totodată starea de sănătate a plantelor. Avem posibilitatea de a produce spori de Micorrizza, Trichoderma, Pochonia Clamiodispora, Bacillus Subtilis, Bauveria Baussiana... și multe altele. De la microorganism la produs, de la cercetare la aplicarea pe sol, aceasta este caracteristica companiei noastre.

Am speranța că mentalitatea agricultorilor se va schimba în timp, că vor începe să respecte în mod concret solul, și acest lucru se poate face începând cu aplicarea acestei tehnologii. Utilizarea microorganismelor benefice reduce utilizarea pesticidelor și îmbunătățește sănătatea solului. Sunt sigur că această inițiativă cu USAMV Iași, în a crea un laborator didactic ne va permite, începând cu tinerii agronomi, să aducem această nouă mentalitate la diferitele fermele agricole din România. „Teaching lab“, care reprezintă astăzi embrionul unui proiect mai mare, respectiv realizarea unui „Centru de Cercetare pentru Agricultura Sustenabilă“  reprezintă o rețea mondială de laboratoare de învățământ, care împreună creează un spațiu virtual, în care contribuția cercetării devine esențială: găsirea de soluții care vizează cercetarea tehnologică și etică, merg mână în mână spre același scop, pentru a produce inovații“, a precizat Vincenzo Michele Sellitto, Ph.D., Marketing Manager, MsBiotech S.p.A. Roma (Italia).

Aplicații practice ale produselor pe bază de microorganisme

Ovidiu Secu, de la Sirio Organic este cel care definește și promovează soluțiile practice pentru încurajarea și dezvoltarea agriculturii ecologice în România: „Astăzi am vorbit de tehnologiile bio în viitor. Din ce cauză? Pentru că tehnologiile bio răspund la probleme pe care agricultura convențională nu le mai poate rezolva, respectiv tratamentele chimice nu mai fac față. De altfel, acestea sunt mult mai eficiente și sunt non-toxice. Produsele noastre sunt începând de la hrănire, protecție și biostimulare, acestea fiind mult mai eficiente, decât orice produs chimic la ora actuală.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Produse sănătoase prin agricultură ecologică

Acum la îndemâna tuturor cu produsul ROM-AGROBIOFERTIL NP

  • îngrășământ biologic pe bază de culturi bacteriene

Chimizarea intensivă a agriculturii practicată în ultimii 30 de ani a dus, pe lângă efectele benefice ale sporurilor de producţie, la multe efecte nedorite din cauza poluării întregului „lanţ biologic“ – aer, sol, ape, plante, animale, oameni, fiind o adevărată bombă cu ceas care ameninţă întreaga planetă.

Rom-Agrobiofertil NP, îngrăşământ 100% ecologic

Pentru reducerea impactului acestei chimizări, pentru promovarea unei agriculturi ecologice durabile, specialiştii de la Romvac au creat un îngrăşământ 100% ecologic utilizând bacterii benefice existente în microflora solului. Din multitudinea acestora, pentru obţinerea produsului Rom-Agrobiofertil NP au fost selectate: Azospirillum lipoferum, Azotobacter chroococcum şi Bacillus megaterium.

3 bacterii, mai multe beneficii

Azospirillum lipoferum metabolizează o largă varietate de materiale organice existente în sol (celuloză, hemiceluloză, lignină, xiloză), pe baza cărora se multiplică și colonizează rădăcinile plantelor, fixând în mod asociativ azotul.

Azotobacter chroococcum fixează azotul atmosferic pe baza resurselor energetice existente în sol, metabolizează fosfații, asimilează și valorifică exudatele radiculare, contracarând microorganismele patogene din sol.

Ambele bacterii furnizează azot, factori de creștere și fitohormoni, având acțiune biostimulatoare asupra tuturor plantelor de cultură. Efectul stimulator nu este doar o consecință a fixării azotului, ci și a sintezei de compuși antibacterieni, antifungici și stimulatori de creștere (auxine, gibereline, citochinine, siderofori și fitohormoni).

Bacillus megaterium descompune detritusul, transformă fosfații insolubili din sol în forme solubile, ușor asimilabile de către plante, furnizează fosfor, acizi organici și enzime, având acțiune biostimulatoare asupra plantelor.

Obținerea de culturi BIO

Prin acțiunea sinergică a celor trei componente bacteriene asupra descompunerii fosfaților și azotaților anorganici din sol, administrarea repetată a produsului contribuie la însănătoșirea solului prin curățarea acestuia de îngrășămintele chimice și obținerea unor culturi BIO.

Produs testat de INCDA Fundulea şi ICDLF Vidra

În vederea autorizării au fost efectuate cercetări de către ICPA Bucureşti, demonstrând eficacitatea produsului Rom-Agrobiofertil NP, prin testări în teren, în staţiunile de cercetare INCDA Fundulea şi ICDLF Vidra, timp de doi ani (2016 şi 2017), pe mai multe specii de cereale şi legume, cu rezultate foarte bune.

Produsul se prezintă sub forma unui set cu trei componente lichide, care se amestecă în proporţie de 1 litru de produs la 30-40 litri de apă în rezervorul aparatului de pulverizat şi se administrează pe suprafaţa solului.

Pentru obţinerea unor sporuri de producţie, se recomandă minimum două administrări pentru fiecare lot de cultură, doza fiind de 15 litri/ha (câte 5 litri din fiecare componentă), la o administrare.

Avantaje economice:

  • costuri cu 40-50% mai mici decât ale îngrăşămintelor chimice pentru aceeaşi suprafaţă de teren;
  • costuri mai mici pentru transport şi administrare (pulverizare) pe sol;
  • aplicabil la toate tipurile de sol / culturi.

Avantaje ecologice:

  • este un produs 100% ecologic;
  • fără efecte adverse asupra lanţului trofic;
  • aplicarea repetată duce la însănătoşirea solului prin descompunerea fosfaţilor şi azotaţilor anorganici rămaşi în sol după fertilizarea chimică.

Avantaje biologice:

  • bacteriile produc fitohormoni, favorabili plantelor de cultură: auxine, gibereline, cytokinine etc.;
  • transformă resturile vegetale şi substanţele minerale din sol în forme organice, uşor asimilabile de către plante;
  • metaboliții bacterieni au efect antifungic;
  • produsul se poate administra tuturor plantelor de interes agricol (cereale, legume), precum și pomilor fructiferi, viţei-de-vie, plantelor aromatice sau ornamentale;
  • producţia la hectar este mai mare comparativ cu loturile martor;
  • produsul nu conţine substanţe toxice şi nici remanente.

Dr. Petre SEVCIUC, Dr. Nicolae LEVANDOVSCHI

Romvac Company SA

Legumicultura eco se practică pe suprafeţe mici

La mijlocul lunii septembrie, legumicultorii suceveni şi din judeţele învecinate s-au întâlnit cu specialişti în legumicultură din ţară, reprezentanţi ai Comisiei de Agricultură, Silvicultură şi Servicii Conexe din Camera Deputaţilor, Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, Prefecturii şi cu fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, în ferma legumicolă administrată de Vasile (foto) şi Marius Mătrăşoaie în satul Bursuceni, în cadrul celei de-a II-a ediţii a Zilei Legumiculturii Sucevene.

Cei prezenţi au discutat în teren despre tehnologii şi multe alte probleme specifice fiecărei culturi prin analiza a peste 100 soiuri de tomate, 46 soiuri de ardei iuţi, şapte soiuri de ceapă, 32 soiuri de vinete, peste 30 de soiuri de ardei gras, 11 sortimente de capia, sfeclă galbenă, 5 soiuri de sfeclă roşie, 32 soiuri de cartofi nemţeşti, franţuzeşti şi româneşti şi cartoful mov unguresc, morcovi portocalii, galbeni, albi, mov şi roşii, cinci soiuri de pătrunjel, plus numeroase plante aromatice. Printre noutăţile prezen­tate s-au numărat şi noile soiuri, aclimatizate în judeţ, de tomate, vinete şi ardei provenite de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău şi varza produsă la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Agricultură Bacău.

Manopera ridică preţul produselor eco

Asul din mâneca agricultorilor este certificatul eco, dar mulţi legumicultori care practică o astfel de agricultură nu se simt protejaţi. În studiul de caz s-a precizat că sunt comercianţi care obţin docu­mente privind trasabilitatea produselor eco, dar pe care le amestecă cu cele obţinute convenţional şi le vând ca produse eco. Efectul: sucevenii nu pun preţ pe produsele agricole obţinute în sistem ecologic, care presupun un volum mult mai mare de muncă şi un preţ mai mare. Au fost date ca exemplu în influenţa preţului folosirea erbicidelor versus plivit şi minimum şase praşile manuale pentru îndepărtarea buruienilor în sistemul eco şi dezinfectarea solului cu var şi cenuşă de ciucălăi în sistem eco şi cu substanţe chimice în agricultura convenţională. Randamentul producţiei este, în medie, cu 20% mai mic decât cel din agricultura obişnuită, iar dacă adăugăm şi costurile cu forţa de muncă mult mai mari, nu sunt mulţi cetăţeni dispuşi să suporte costurile legumelor şi fructelor eco. Şi rotaţia culturilor ridică preţul produselor eco, culturile leguminoase în sistem ecologic fiind performante doar în rotaţii cu culturi trifoliene, fiind necesară şi introducerea culturilor de cânepă care curăţă câmpul de buruieni şi lasă o situaţie favorabilă în sol pentru multe culturi.

Din ferma de la Bursuceni produsele eco pleacă la câteva pensiuni din judeţ, în baza unor contracte, se vând la două tarabe pe care familia Mătrăşoaie le-a închiriat în Piaţa din Suceava şi sunt culese direct din fermă de cei care doresc astfel de produse. În judeţul Suceava legumicultura eco se practică pe suprafeţe mici din două motive: lipsa unei asocieri a fermelor legumicole eco care să asigure o producţie mare pentru export sau pentru marile lanţuri de magazine şi, în al doilea rând, judeţul din nordul ţării nu este o zonă legu­micolă consacrată, „dar în urma schimbărilor climatice, va ajunge în câţiva ani la fel de cunoscută cum sunt câteva localităţi din sudul ţării“, cum s-a precizat la întâlnirea de la Suceava.

Puncte de valorificare la poarta fermelor

Majoritatea celor care vor produse eco le cumpără direct din ferme sau pe bază de comandă, şi nu din pieţe pentru că nu au încredere în comercianţi. Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, a venit şi cu o soluţie pentru a intra în posesia produselor eco direct de la fermieri.

„Eu recomand de foarte mult timp – şi am văzut prin multe ţări prin care am umblat, inclusiv în Australia – deschiderea punctelor de valorificare la poarta fermelor. Din păcate, acest mod de valorificare a produselor obţinute în fermă nu are o reglementare la nivel naţional, având în vedere o anumită ruptură între anumite instituţii, inclusiv ANSVSA. Dar, a vinde produsele la poarta fermei, după un anumit program, este un mod de a veni direct în contact producători-comercianţi sau consumatori finali. Printr-un astfel de lanţ speculanţii şi importatorii care aduc tot felul de produse ajunse la limita expirării sau de calitate inferioară nu ar mai putea păcăli oamenii. Aşa cum se întâmplă în multe ţări, consumatorii sunt educaţi să facă diferenţa între produse şi, dacă produsele din fermele din zonă devin cunoscute şi căutate, comercianţii vor veni să cumpere direct de la poarta fermei produse garantate, pe care pot să le culeagă chiar de pe ogor“, a precizat Valeriu Tabără.

Biostimulatorii dezvoltă şi protejează planta

Deşi numărul producătorilor ecologici şi al suprafeţelor cultivate este în creştere, cea mai mare parte din producţie se exportă, România fiind printre primii 20 de exportatori ecologici la nivel mondial.

„Sunt două componente în legumicultura eco: în primul rând sămânţa şi apoi întreţinerea culturilor fără ierbicidare şi fără a infecta cu pesticide şi insecticide. Cel mai mult ajută gunoiul de grajd, care trebuie să fie putred. Pentru întreţinerea culturilor folosesc numai produse ecologice. Ca insecticid, cel mai bun este ceaiul din tutun cubanez şi cel din pelin amar, iar erbicidul cel mai bun în culturile eco este sapa. Pentru dezvoltarea şi protecţia plantelor am folosit biostimulatori care contribuie la formarea unor plante cu rădăcini puternice, cu viaţă lungă. Am putut menţine foliajul plantei neatins de dăunători până la momentul actual. Dăunătorii au atins plantele martor, asta dovedind că sunt stimulatori foarte buni pentru protecţia plantelor la dăunători şi la stresul hidric şi termic. Albinele nu mor, viaţa subterană nu dispare, iar gradul de poluare este zero, poţi să stropeşti şi apoi să mănânci legume“, a spus Vasile Mătrăşoaie.

Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, a precizat că şi gunoiul de grajd, îngrăşământ organic într-o anumită cantitate, pentru anumite plante, în special rădăcinoase, poate fi un poluant cu nitriţi, dacă nu se respectă tehnologiile, cantităţile etc.

Din cauza costurilor de producţie mari, varza eco se obţine pe spaţii mici

Dr. ing. Silvica Ambăruş (foto), director la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, a apreciat încercările legumicultorului Vasile Mătrăşoaie de a obţine varză în sistem ecologic, chiar dacă rezultatele nu sunt atât de spectaculoase ca în cultura convenţională. „Eu nu pot să dau o recomandare pentru varză în agricultură ecologică, pentru că eu nu am putut să o obţin. Domnul Mătrăşoaie a obţinut-o, merită un premiu“, a spus dr. ing. Silvica Ambăruş.

La rândul său, Vasile Mătrăşoaie a precizat că obţinerea verzei în sistem eco se poate face pe terenuri mici, iar costurile sunt mari. A fost dată ca exemplu înlocuirea aracetului pentru aderenţa pe frunză a „ceaiului“ din plante folosit ca insecticid la stropire, cu un amestec de miere de albine şi zahăr. În plus, varza eco trebuie udată prin aspersare şi nu la rădăcină, procedeu care implică o repetare a tratamentelor de combatere a dăunătorilor la intervale scurte de timp. Din peste 10 soiuri de varză pentru care a încercat să obţină producţie eco, cel mai bine s-a comportat soiul Silviana, produs de Staţiunea Legumicolă Bacău, un soi foarte căutat, care se plantează la sfârşitul lunii iulie, iar după 15 octombrie poate fi recoltat, fiind adaptat la variaţiile mari de temperatură dintre zi şi noapte din lunile de toamnă.

„Este păcat că un soi nou, românesc, Silviana, rodul a 11 ani de muncă de cercetare a unei întregi echipe de specialişti, o varză de toamnă cu predilecţie pentru murat, cu frunza subţire şi foarte bună pentru sarmale, nu pătrunde pe terenurile româneşti şi preferăm hibrizii străini“, a spus dr. ing. Silvica Ambăruş, precizând că unitatea de cercetare din Bacău trimite gratuit în ţară mostre de seminţe pentru a vedea cum se adaptează în diferite zone şi la diferite tipuri de soluri.

GALERIE FOTO


Silviu BUCULEI

Timișoara va găzdui cel mai cunoscut curs de agricultură ecologică din România

Fermierii din vestul țării vor putea învăța agricultură ecologică de la specialiști dedicaţi şi cu o vasta experienţă, în cadrul unui eveniment unic de acest gen. În perioada 21-24 octombrie, agenția de training Creative Business Management vine la Timișoara cu un program unic de curs în urma căruia fermierii vor putea obține o diplomă acreditată Ministerul Educaţiei pentru “Operator în ferme ecologice mixte”, cod COR  314205.

Programul este structurat pe patru zile, timp în care trei dintre specialiștii în agricultură ecologică își vor împărtăși secretele profesionale cu cei care aleg să facă parte din grupele organizate în Timișoara. Sunt așteptați fermieri cu activitate în domeniul cultivării plantelor și creșterii animalelor care vor să afle cum pot produce în sistem ecologic și care doresc să își înscrie parcelele de teren la APIA pentru obţinerea subvențiilor. Cursul de agricultură ecologică este primul de acest gen și cel mai longeviv, având o tradiție de peste 4 ani. Mai mult de 1000 de fermieri au absovit cursurile de agricultură ecologică ale Creative Business Management, mulți dintre aceștia fiind chiar din Timișoara sau zona de vest a tării.

Am decis să organizăm acest training în Timișoara la solicitarea fermierilor din zonă. Peste 50 de fermieri de aici au participat în ultimul an la sesiunile noastre din București și ne-au recomandat ca furnizor de încredere în acest domeniu. Avantajul unui curs local este că fermierii nu mai sunt nevoiți să susțină costurile de deplasare și cazare în alt oraș, așa cum se întâmpla în cazul sesiunilor din Capitală”, spune Beatrice Pandea, coordonatorul trainingurilor de agricultură ecologică.

Structura cursului este una dinamică, adaptată nevoilor de informaţie ale fermierilor şi cuprinde 3 module teoretice. Lectorul Maria Toader, profesor in cadrul UASMV, predă principiile cultivării plantelor în sistem ecologic, reţete de fertilizatori şi metode de recoltare în cardul modulului vegetal.

Dr. Ing. Aurelia Grecu oferă detaliile legate de condiţiile de certificare ale unei ferme ecologice în cadrul modulului de certificări. Acesta include informaţii despre completarea angajamentelor şi cererilor unice de plată pe măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pentru PNDR 2014-2020 (Măsura 10 – agro-mediu şi climă, respectiv Măsura 11 – agricultură ecologică). Noţiunile învăţate îi vor ajuta pe fermieri în completarea adeverinţelor APIA necesare depunerii dosarelor pentru obţinerea subvenţiilor.

În cadrul modulului de creştere a animalelor în sistem ecologic, trainerul Viorica Boboc, expert cu vastă experienţăîn domeniu, prezintă toate speciile importante de animale cu tipologiile şi nevoile lor de creştere în sistem ecologic.

Obiectivul cursului este să echipeze fermierii cu noţiunile esenţiale din domeniul agriculturii ecologice, dar şi să încurajeze schimbul de experienţă între aceştia şi împărtăşirea de soluţii la problemele întălnite în activitate. Prima ediţie a cursului de Agricultură ecologică din Timişoara va avea loc în perioada 21-24 octombrie 2017, iar înscrierile au început. Doritorii îşi pot rezerva locul la telefon 0743.183.353, pe email la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau pe pagina cursului.

Abonează-te la acest feed RSS