Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2021

Ziua sfeclei de zahăr la Baratca

La începutul lunii septembrie, Federația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, alături de grupul de firme Almos, a organizat Ziua sfeclei de zahăr, eveniment ce a avut loc în localitatea Baratca, județul Neamț. În cadrul evenimentului au fost prezentate perspectivele în cultivarea sfeclei de zahăr, hibrizi și tehnologii de erbicidare.

Anul acesta se aşteaptă o producţie de peste 40 tone/ha

„Avem organizată o platformă cu 31 de soiuri de sfeclă de zahăr, de la toate firmele care oferă inputuri pentru această cultură, respectiv de la Ses Vanderhave, KWS, Strube şi Maribo. Cred că suntem cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr din zona Agrana deoarece avem o suprafaţă de 850 ha cultivate cu sfeclă de zahăr. Datorită condiţiilor impuse de pandemie, acest eveniment trebuia să fie unul de amploare, dar restricţiile ne-au determinat să ne restrângem la un număr mai redus de participanţi. Eu cred că fermierii reprezentativi care cultivă sfeclă de zahăr în zona fabricii Agrana au avut astăzi ceva de învăţat din ceea ce noi am făcut pe acest lot demonstrativ. 2020 a fost un an foarte dificil din punctul de vedere al precipitaţiilor, iar dacă la celelalte culturi, precum grâu, orz, porumb, producţiile sunt diminuate semnificativ, eu sper că la sfecla de zahăr vom realiza o producţie de peste 40 tone/ha“, a precizat Alex Molodoi, director tehnic Almos.

Pierdere de 20%, la nivel cantitativ

La evenimentul din judeţul Neamţ a fost prezent şi Radu Petre, manager agricol la Agrana. Acesta este cel care se ocupă de tot ce ţine de sfeclă, de la contractarea ei, parteneriatul cu fermierii, până la momentul recoltării şi transportul către fabrică. „Faţă de anii trecuţi, 14.200 de ha cu sfeclă de zahăr urmează să fie recoltate. Comparativ cu aşteptările iniţiale din primăvară, scăderea este undeva la un 20%, în timp ce la toate celelalte culturi pierderile sunt masive. În ceea ce privește repartiția celor 14.200 ha, cea mai mare suprafaţă o are Iaşul, cu peste 5.000 ha, urmează Neamţul, cu circa 4.000 ha, şi judeţul Botoşani, cu circa 2.800 ha. Ca preţ, sfecla se plăteşte întotdeauna în legătură cu conţinutul ei în zahăr, anul acesta fiind unul secetos, iar pierderea de care am vorbit, cea de 20%, este la nivel cantitativ. Noi aşteptăm ca acest conținut de zahăr să fie undeva de peste 17,5%, asta înseamnă că, în mod normal, fermierii vor încasa în medie 29 de euro/tonă“, a precizat Radu Petre, manager agricol la Agrana.

Se doreşte obţinerea subvenţiei la timp

sfecla de zahar

Din partea Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România a răspuns prezent Mihai Dimitriu, directorul executiv. „Conform acordului interprofesional care se semnează de către industrie şi fermieri în fiecare an, toţi fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr din România fac parte din asociaţiile zonale şi, respectiv, din asociaţiile zonale ale Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Români. Noi ne luptăm pe două paliere, în principal, dar lucrul care este mai stringent şi de actualitate este obţinerea subvenţiei la timp şi luptăm pentru ca subvenţiile să nu întârzie pentru că fermierii au de plătit o mulţime de inputuri. De vreo câţiva ani de zile, de când s-a eliminat o mulţime de pesticide din agricultură, inclusiv neonicotinoidele, ne luptăm ca tratamentul seminţei să aibă parte de tratamente Cruiser deoarece în primăverile secetoase atacul dăunătorilor de sol se face puternic simţit. În al doilea rând, suntem într-un dialog permanent cu fabricile de zahăr în privinţa încheierii contractelor de sfeclă de zahăr care trebuie să avantajeze ambele părţi, atât industria cât şi fermierii. Ţinem legătura destul de des cu fabricile de zahăr prin fermieri, în aşa fel încât lucrurile să decurgă normal şi colaborarea să fie fructuoasă de ambele părţi. ca urmare a închiderii fabricii de zahăr din Oradea, astăzi avem în cele trei fabrici şi în asociaţie, respectiv Luduş, Bod şi Roman, în jur de 650 de fermieri“, a specificat Mihai Dimitriu, directorul executiv al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.

Beatrice Alexandra MODIGA

„Ziua sfeclei de zahăr“la Ţigănăşi

Federația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR), în parteneriat cu Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr (ACSZ) și Agrana România – Fabrica de Zahăr Roman, a organizat în ziua de 3 septembrie simpozionul regional Ziua sfeclei de zahăr. Evenimentul a avut ca obiective generale: prezentarea noilor hibrizi performanți de sfeclă de zahăr, a noilor produse şi tehnologii de aplicare ale firmelor furnizoare de inputuri.

­Erbicidul desmedifam va dispărea din listă de la anul...

În deschiderea evenimentului, Ioan Puiu, preşedinte a Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr (ACSZ) Roman, şi-a exprimat speranţa că pe viitor Ministerul Agriculturii va fi foarte activ în relaţia cu Bruxelles. „Sperăm că vom obţine un pachet care să ne permită să mergem mai departe. Agrana are un plan foarte ambiţios pentru anii care vin, (...) ne propun un contract multianual în care noi, fermierii, să avem garanţia că avem o piaţă de desfacere sigură, cu un preţ minim pe care ni-l garantează prin contract. Majoritatea fermelor mari au agreat acest plan, pe termen lung, dar rămâne să discutăm toată politica comercială în relaţie cu procesatorul. În ultimii ani ne confruntăm cu tot mai multe probleme legate de aceste schimbări climatice, de politica de mediu a Uniunii Europene, în afară de neonicotinoide avem probleme şi cu unele grupe de erbicide, mai ales cu desmedifamul care va dispărea din listă de la anul, deci principala grupă de erbicide cu care ţineam sub control un spectru larg de buruieni (...); va fi o provocare mare pentru noi, fermierii, dar şi pentru firmele furnizoare de inputuri. Şi, nu în ultimul rând, preţul redus al zahărului care continuă să rămână la sub 400 de euro pe tonă, un preţ care influenţează în final şi preţul sfeclei de zahăr pentru noi“, a precizat Ioan Puiu, preşedinte ACSZ Roman.

150 ha cu sfeclă de zahăr irrigate la Agricola 96 SA Țigănași

Gazda evenimentului a fost societatea Agricola 96 SA Țigănași, patronată de către Aurel Placinschi, un important producător de sfeclă de zahăr. Într-un clasament făcut de Agrana, acesta spune că în ultimii ani se află pe poziţiile fruntaşe, iar acest lucru se datorează faptului că testează hibrizi de sfeclă de zahăr de la toate firmele. „În ultimii ani cultivăm în jur de 150 de hectare de sfeclă de zahăr; s-ar putea cultiva o suprafaţă mai mare, dar am ajuns la concluzia că cel mai economic pentru noi este să cultivăm doar această suprafaţă. Sfecla de zahăr este o cultură deosebită faţă de celelalte pentru că necesită premergătoare; după aceasta trebuie să avem grijă ce cultură semănăm pentru a nu avea probleme. Pentru noi, 2019 este primul an în care am reușit să irigăm suprafața în totalitate; apreciem că vom avea o producţie de peste 90 tone/hectar“, a menţionat Aurel Placinschi, director Agricola 96 SA Țigănași.

Din partea conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a fost prezentă Elena Tatomir. „Cultura sfeclei de zahăr este o cultură care ocupă o suprafaţă mică, dar noi o considerăm foarte importantă pentru că este una dintre puţinele culturi care are procesarea asigurată, deci pentru fermieri acesta este un lucru extraordinar pentru că ceea ce produc se materializează în producţia de zahăr a României. Este o cultură care a fost, este şi va fi susţinută“, a ţinut să precizeze în deschiderea evenimentului Elena Tatomir, director general la MADR.

Cei peste 150 de fermieri din judeţele Moldovei, colaboratori fideli ai companiei Agrana, prezenţi la eveniment, au vizitat câmpul experimental, unde firmele furnizoare de seminţe şi-au etalat experienţele la cultura sfeclei.

Bukovina, Deseda şi Damian... viitorii hibrizi

Dintre hibrizii prezentaţi în cadrul câmpului experimental, Mihai Dimitriu, directorul executiv al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, ne-a prezentat hibridul Bukovina, un hibrid normal zaharat, cu rădăcina robustă, care se poate recolta de la mijlocul perioadei campaniei de recoltare până spre sfârşitul lunii noiembrie. Un altul a fost Deseda, care este un hibrid nou, convenţional. „Diferenţa o face faptul că anul acesta am furnizat sămânţă netratată pentru că aşa cer normele privind sfecla ecologică, dar poate fi accesat şi ca sămânţă comercială normală, tratată. Acesta este un hibrid spre zaharat, cu toleranţă destul de bună la Cercospora, ceea ce este destul în ideea că sfecla bio nu se tratează“, a adăugat Mihai Dimitriu.

Dănuţ Simionuc de la firma Strube a vorbit despre un set de şapte hibrizi în testare, patru dublu toleranţi şi trei triplu toleranţi. Dintre cei dublu toleranţi, cel mai vândut hibrid din România este Damian, care are o comportare mai mult decât decentă. „Este clasic pe piaţa României şi s-a cultivat în toate zonele unde clienţii seamănă sfeclă, mai puţin la Braşov. Rezultate au fost foarte bune, de asta îl menţinem încă în portofoliul nostru de hibrizi. Este foarte posibil ca fabrica să-l aleagă în urma rezultatelor obţinute în această toamnă şi anul viitor“, a ţinut să adauge Dănuţ Simionuc, reprezentantul firmei Strube.

Beatrice Alexandra MODIGA

Abonează-te la acest feed RSS