reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Oct 2019

E-platform Ag-Press.eu şi revista Lumea Satului

E-platform Ag-Press.eu este un instrument destinat jurnaliștilor europeni interesați de găsirea celor mai recente și actualizate informații din partea instituțiilor UE referitoare la agricultură și dezvoltare rurală. Aceasta este gestionată de echipa Press & Media din cadrul DG AGRI, care adaugă și actualizează informații zilnic și le trimite tuturor membrilor.

2018 este un an hotărâtor pentru viitorul Politicii Agricole Comune la nivelul Uniunii Europene. De aceea ne-am propus ca printr-o serie de articole să vă fim alături în dorinţa dumneavoastră de informare şi să vă prezentăm aspecte din activitatea instituțiilor UE referitoare la agricultură și dezvoltare rurală. Încă de anul trecut E-platform Ag-Press.eu ne-a sprijinit în acest demers prin invitația făcută la un seminar organizat la Bruxelles şi prin accesul la informaţii actualizate.

Politica Agricolă Comună, comerțul cu produse agroalimentare și promovarea

În anul 2017 seria de evenimente Ag-Press a fost deschisă de un nou tip de activitate pentru membrii reţelei: seminarii de o zi privind temele legate de PAC, cu lectori din cadrul DG AGRI și cu serviciul purtătorilor de cuvânt.

Primul seminar a avut loc în 18 mai 2017 şi a avut ca temă „Politica Agricolă Comună, comerțul cu produse agroalimentare și promovarea“. Invitaţii la acest seminar au fost jurnalişti din presa agricolă din diverse ţări ale Uniunii Europene înscrişi în E-platform Ag-Press.eu.

Seminarul a avut o tematică de mare impact pentru viitorul agriculturii şi comerţului cu produse agroalimentare, provenite din Uniunea Europeană, la nivel global.

Lene Naesager, director interimar al DG „Calitate, Cercetare și Inovare, Comunicare“ din cadrul DG AGRI.B a abordat tema Diplomație economică – misiuni la nivel înalt în cadrul politicii de promovare, prilej cu care a prezentat acţiunile concertate ale Comisiei de promovare a produselor agroalimentare în afara UE, precum şi cooperarea cu organizaţii economice internaţionale în comerţul cu produse agroalimentare. Astfel, comisarul Phil Hogan a fost, în 2016 şi 2017, în fruntea unor misiuni la nivel înalt, în ţări terţe: Columbia şi Mexic (7-12 februarie 2016); China şi Japonia (16-22 aprilie 2016); Vietnam şi Indonezia (2-9 noiembrie 2016); Canada (30 aprilie – 3 mai 2017), iar obiectivul de creștere a valorii exporturilor de produse agroalimentare în aceste ţări a fost atins.

Francis Fay, șef de unitate AGRI.B3, a abordat o tematică privind Comerțul agroalimentar, indicațiile geografice și de calitate (GIs) precizând că oportunitățile pentru export s-au înmulțit datorită acordurilor bilaterale privind indicațiile geografice pentru produsele de calitate din UE. Există 1.531 de astfel de produse cu indicaţie geografică protejată recu­noscute prin acorduri bilaterale comerciale între UE şi ţări terţe.

Consumatorii din întreaga lume au încredere în sistemul de clasificare a indicațiilor geografice – aceasta înseamnă că au încredere în originea și în calitatea produselor și sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru ele și astfel să asigure un profit mai mare pentru fermier.

John Clarke, director al Direcţiei Relații bilaterale internaționale din cadrul DG AGRI, a prezentat tema Aspecte comerciale ale PAC – o introducere. Au fost menționate provocările care există la nivel european privind comerţul cu produse agroalimentare. Astfel, s-a subliniat că cetățenii UE sunt din ce în ce mai critici față de tranzacțiile comerciale în raport cu globalizarea, apoi faptul că acordurile mixte necesită ratificarea de către statele membre (ex. „drama CETA“). S-au mai făcut referiri la existenţa unor standarde privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, influența Brexitului asupra comerţului UE şi necesitatea negocierii relaţiilor bilaterale, precum şi influenţa politicilor globale de mediu asupra comerţului.

Willi Schulz-Greve, șef de unitate AGRI.A1, a susţinut o prezentare cu tema „Probleme globale și relații cu ACP – Comerțul agroalimentar – punct de vedere economic“.

Din prezentare s-a desprins ideea că monitorizarea și analizarea comerțului agroalimentar la nivelul UE conduce la: furnizarea de statistici privind comerțul cu principalii parteneri; utilizarea unei clasificări adecvate a produselor; monitorizarea evoluțiilor lunare ale exporturilor şi importurilor; analiza evoluțiilor anuale ale comerţului.

Daniel Rosario, purtător de cuvânt al Comisiei Europene – Comunicare, Agricultură și Comerț, şi-a prezentat preocupările şi a asigurat jurnaliştii prezenţi că pot primi informaţii despre acțiunile instituţiilor europene privind comerțul cu produse agroalimentare și promovarea, ori de câte ori le vor solicita.

Seminarul a inclus şi o vizită la studiourile audiovizuale ale Comisiei Europene, locul în care sunt organizate conferinţe de presă, interviuri, emisiuni TV şi radio, cei prezenţi fiind informaţi că pot beneficia de spaţiul şi dotările studiourilor pentru organizarea de evenimente media.

A fost o experienţă inedită şi îi îndemn pe toţi cei interesaţi să se înscrie în E-platform Ag-Press.eu

Teofilia Banu

Mulțumiri deosebite echipei DG AGRI Press & Media: Heike.Libbach, Cornelia Smet şi Ulrika Holmström.

Comisia Europeană alocă 179 de milioane de euro pentru promovarea produselor agricole în interiorul și în exteriorul UE

Producătorii europeni vor avea anul viitor un buget de 179 de milioane de euro pentru a promova produsele agricole în interiorul și în exteriorul UE, dar și pentru a continua să găsească noi piețe, se arată într-un comunicat publicat marți de Comisia Europeană.

Bugetul adoptat miercuri de Comisia Europeană va cofinanța campaniile promoționale care se adresează în special piețelor cu potențial ridicat de creștere, în particular China, Japonia, Asia de Sud-Est, Mexic, Columbia și Canada.

Această orientare este în linie cu campania lansată la începutul anului de Phil Hogan, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, menită să găsească noi piețe de desfacere și să sprijine consumul produselor din UE pe plan global.

În interiorul UE, campania se va concentra pe cofinanțarea programelor destinate să-i informeze pe consumatori în legătură cu diversele scheme și etichete de calitate în UE: organică, Indicație Geografică Protejată (PGI), Denumire de origine Protejată (PDO), Specialitate tradițională garantată (TSG). În plus, un buget special va fi alocat pentru promovarea consumului de fructe și legume pentru a-i încuraja pe cetățenii europeni să adopte obiceiuri alimentare sănătoase dar și pentru a-i sprijini pe producătorii europeni de fructe și legume.

Sursa: AGERPRES

Președintele Comisiei Europene anunță măsuri privind calitatea alimentelor în statele membre

Președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a afirmat că nu poate accepta ca alimente de calitate inferioară să fie vândute cetățenilor din Europa Centrală și de Est (CEE), transmit AP și Reuters.

Câteva studii au arătat că multe dintre produsele alimentare vândute de multinaționale în CEE conțin ingrediente mai ieftine, de calitate mai scăzută, în comparație cu versiunile identice vândute în Europa Occidentală.

Practica este deja ilegală, iar Comisia Europeană va adopta mai multe măsuri pentru a asigura calitatea alimentelor în Uniunea Europeană.

Jean-Claude Juncker a discutat problema luna trecută cu premierul slovac, Robert Fico.

"Nu-mi place ideea că ar exista un fel de categoria a doua în Europa. Vom face tot posibilul să încheiem acest mod discriminatoriu prin care se furnizează slovacilor produse alimentare și alte bunuri de o calitate mai scăzută", a afirmat Juncker, într-o conferință de presă comună.

Companiile alimentare și-au apărat practicile, susținând că piețele au gusturi diferite, iar ingredientele sunt specificate cu acuratețe. De asemenea, firmele susțin că, în Est, consumatorii sunt mai săraci decât în Vest. Alimentele sunt cu aproximativ 25% mai ieftine în Cehia decât în Germania.

Fico a afirmat că refuză în mod strict standardele duble la calitatea alimentelor și a apreciat că Juncker vede această problemă ca pe una europeană, nu doar regională.

AGERPRES

România, al nouălea producător de bere din UE

Anul trecut o cantitate de 39 de miliarde de litri de bere conținând alcool a fost produsă în Uniunea Europeană, cu 400 de milioane de litri mai mult decât în 2015, la care se adaugă 900 milioane de litri de bere fără alcool sau cu un conținut de alcool mai mic de 0,5%, iar România s-a situat pe locul nouă în topul celor mai importanți producători de bere din UE, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Cu o producție de 8,31 miliarde litri (21% din producția totală a UE), Germania a fost principalul producător în 2016, când una din cinci beri conținând alcool produsă în UE a venit din Germania. Urmează în ordine, Marea Britanie (5,14 miliarde litri), Polonia (4,04 miliarde litri), Spania (3,70 miliarde litri), Olanda (2,64 miliarde litri), Belgia (2,29 miliarde litri), Franța (1,88 miliarde litri), Cehia (1,86 miliarde litri) și România (1,76 miliarde litri).

În ceea ce privește marii exportatori de bere din UE, pe prima poziție este Olanda cu 1,9 miliarde litri de bere conținând alcool exportați în 2016, urmată de Germania (1,7 miliarde litri), Belgia (1,5 miliarde litri), Franța (700 milioane litri) și Marea Britanie (600 milioane litri).

SUA au fost principala destinație pentru exporturile de bere ale statelor UE către țările din afara blocului comunitar (1,1 miliarde litri de bere conținând alcool fiind exportați în 2016, sau 34% din exporturile totale extracomunitare de bere), urmate de China (525 milioane litri), Canada (202 milioane litri ), Coreea de Sud (117 milioane litri), Elveția (113 milioane litri) și Taiwan (101 milioane litri).

Când vine vorba de importurile de bere în UE, preferată este berea din Mexic cu 179,5 milioane litri sau aproape jumătate din toate importurile de bere din afara UE înregistrate în 2016, urmată de berea din Serbia (46,9 milioane litri), SUA (36,5 milioane litri), Belarus (20,6 milioane litri), China (16,4 milioane litri) și Rusia (11,6 milioane litri).

Sursa: AGERPRES

România, al șaselea producător de cereale din UE

Statele membre ale Uniunii Europene au produs în 2015 o cantitate de aproximativ 317 milioane de tone de cereale, iar Franța a fost responsabilă pentru aproape un sfert din cantitatea totală (23% sau 72,6 milioane tone), urmată de Germania (15%), Polonia (9%), Marea Britanie, Spania și România, cu o cantitate de 19,2 milioane tone sau 6% din producția totală a UE, arată datele publicate joi de Eurostat.

Aproape jumătate din producția totală de cereale a UE a fost compusă din grâu și porumb. Franța și Germania au fost responsabile pentru 44% din producția de grâu a UE, urmate de Marea Britanie, Polonia și România (7,9 milioane tone sau 5% din producția UE). Franța a fost, de asemenea, cel mai mare producător de porumb din UE, fiind responsabilă pentru 23,3% din producția totală, urmată de România (15,3%) și Italia (12%).

Doar opt state membre UE, printre care se numără și România, au produs orez în 2015. Aproape jumătate din producția totală de orez a UE a fost raportată în Italia, urmată de Spania cu 28,8%. Pe ultimul loc între aceste state este România, cu o producție de 49.800 de tone, adică mai puțin de 2% din producția totală a UE.

De asemenea, UE a fost în 2015 cel mai mare producător mondial de sfeclă de zahăr (cu aproape 102 milioane tone sau 48,5% din producția mondială) iar Franța (32,9%) și Germania (22,2%) au fost responsabile pentru mai mult de jumătate din producția UE. Alți importanți producători de sfeclă de zahăr au fost Polonia (9,2% din producția UE) și Marea Britanie (6,1%). Cu o producție de aproape un milion de tone de sfeclă de zahăr, România a fost responsabilă pentru mai puțin de 1% din producția UE. Cu toate acestea, România este țara cu cea mai mare creștere procentuală (20,3%) a volumului producției de sfeclă de zahăr între anii 2007 și 2015.

Sursa: AGERPRES

România riscă cea mai mare creştere a deficitului bugetar din UE

După ce în ultimii ani România a fost campioana creșterii economice în Uniunea Europeană, anul acesta riscăm să ajungem la polul opus, cu un deficit record. Cel puțin așa susțin reprezentanții Comisiei Europene care au prezentat Raportul de Țară pentru România pe 2017. Dar indiferent ce spun oficialii europeni sau statisticile, cert este că această creștere economică cu care s-au mândrit oficialii de la București și care a atras ”invidia” majorității țărilor din UE, nu s-a reflectat deloc în nivelul de trai al populației. Chiar și cu recentele creșteri de salariu (în sectorul de stat) românii, alături de bulgari rămân cel mai prost plătiți lucrători din Europa. În aceste condiții de ce ne-ar îngrijora deficitul record?

Țara paradoxurilor

Cu ocazia lansării Raportului Economic pentru România, Angela Cristea, șefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti a ținut să sublinieze că documentul consemnează o serie de paradoxuri legate de evoluţia economiei româneşti. ”România a înregistrat anul trecut cea mai mare creștere economică din Europa, de 4,9%. În același timp, raportul atrage atenția asupra riscului ca anul acesta să aibă cea mai mare creștere a deficitului public. Noi am primit asigurări de la Guvern că nu avem motive de îngrijorare, dar suntem ca părintele ăla care își face întotdeauna griji ca nu care cumva să se îmbolnăvească copilul. Mai bine să fim îngrijorați și să nu se întâmple nimic, că putem trage concluzia în raportul de anul viitor că ne-am făcut griji degeaba”, a spus Cristea. Totodată, reperezentantul CE a spus că paradoxurile economice crează noi paradoxuri sociale.

”Pe de o parte, constatăm scăderea sărăciei în România, dar creşterea inegalităţilor sociale şi este, cred, cea mai mare creştere din UE a inegalităţilor de venituri în România şi observăm că acesta nu este un fenomen punctual, ci o tendinţă încă din 2012. Am remarcat că este, de altfel, o tendinţă care nu este specifică numai României, ci observăm asta şi în alte state membre din UE şi considerăm că reflectă efectele globale ale crizei, complicate cu efectele globalizării. Potrivit previziunilor ale CE, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, față de 3,2% cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să urce la 3,9% din PIB. Totodată, Comisia Europeană a revizuit în urcare, la 4,4%, estimările referitoare la creșterea economiei românești în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018. Totodată, Raportului de Țară că ”bugetul pe 2017 adoptat de noul Guvern conține mai multe reduceri de taxe (în special eliminarea contribuțiilor sociale pentru pensii mici) la care se adaugă majorarea cheltuielilor pentru pensii și salarii în sectorul public. În consecință, deficitul guvernamental este preconizat să crească la 3,9% din PIB în 2018 din cauza efectelor majorării semnificative a pensiilor programată pentru luna iulie 2017”.

România susține continuarea plăților directe după 2020 și reducerea decalajelor între statele membre

România susține menținerea celor doi piloni ai Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020, continuarea plăților directe și a procesului privind reducerea decalajelor între statele membre, a declarat, marți, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, prezent la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit al UE de la Bruxelles, unde unul dintre subiectele aflate pe agenda discuțiilor vizează viitorul PAC.

"Un subiect foarte important care se discută azi (marți — n. r.), la reuniunea de la Bruxelles, este încotro ne îndreptăm cu Politica Agricolă Comună (PAC)? Noi ne dorim în continuare să se mențină o Politică Agricolă Comună puternică, să se mențină cei doi piloni, dar și să se continue procesul de reducere a decalajelor între satele membre ca sume și pe procesele de convergență a plăților directe. De asemenea, susținem continuarea plăților directe și noi soluții pentru atragerea tinerilor în agricultură. Nu în ultimul rând, dorim să menținem caracterul comunitar al PAC, să nu se naționalizeze, deoarece sunt anumite state puternice care și-ar dori acest lucru și atunci ar fi o discriminare", a subliniat Irimescu.

Potrivit sursei citate, în cadrul reuniunii Consiliului vor mai fi prezentate: un raport al grupului pentru piețele agricole, în contextul discuțiilor privind practicile comerciale neloiale, o analiză a concesiilor din acordul de liber schimb asupra produselor agricole, cum este CETA sau Mercosur, despre cercetare și inovare în agricultura UE, dar și o propunere la prima lectură privind modificarea regulamentului în vigoare pe agricultură ecologică.

Luni, 14 noiembrie 2016, în prima zi a reuniunii, discuțiile s-au axat pe pescuit și bunăstarea animalelor.

Sursa: AGERPRES

Cele mai mari subvenții APIA din UE - 2 miliarde de euro pentru fermierii români

Recent, Agenția pentru Intervenție în Agricultură (APIA), prin reprezentanții săi, a făcut o declarație în premieră: „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Uniunea Europeană“, şi anume Agenția acordă ajutoare UE pentru 96,63% din cererile formulate de fermieri, asta însemnând peste 1,9 miliarde euro. De fapt, este cea mai mare sumă acordată prin fonduri europene din întreaga UE, majoritatea subvențiilor mergând spre sectorul zootehnic. Parcă prea frumos ca să fie adevărat...

Declarațiile oficiale...

Acordarea unor fonduri atât de mari parcă vrea să contrazică anii de austeritate de la aderarea la Uniunea Europeană, când aproape în permanență România și Bulgaria se aflau la coada listei atunci când venea vorba de subvențiile europene. Astfel, suma totală autorizată la plată în acest an este de 1.901,33 milioane euro, din care plătită efectiv în conturile fermierilor este suma de 1.877,60 milioane euro, pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Naţional, cu următoarele sume: 1.393,18 milioane de euro din FEGA, 210,82 milioane de euro din FEADR, 273,60 milioane de euro de la buget. Potrivit APIA, cuantumurile pe cap de animal pentru sectoarele care primesc sprijin cuplat, pentru anul de cerere 2015, sunt pentru bivolițe de lapte – 209,8 euro, vaci de lapte – 826 euro, taurine de carne - 1.221 euro. „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Europa și suntem doar una dintre cele 27 de state care înregistrează întârzieri la plată. Nu este o scuză, este o constatare sintetică, rece. Întârzieri la plată se înregistrează în toate statele Uniunii Europene din cauza complexității schemelor de plată implementate prin Noua Politică Agricolă Comună. Așa cum vă spuneam, unii dintre fermieri sunt nemulțumiți de întârzierea plăților, dar trebuie să avem în vedere faptul că la ora asta Sprijinul Cuplat la bovinele de lapte este de 826 euro, iar la bovinele de carne, de patru ori mai mare față de cel notificat, de 1.221 de euro. Fermierii primesc sume consistente“, a declarat Nicolae Horumbă, director general al APIA.

...și cele neoficiale

Așadar, ne putem întreba, cum de s-a întâmplat „minunea“? Ne lămurește președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru: „Nu, România nu este țara cu cele mai mari subvenții din UE, ci este țara cu intensitatea de sprijin cea mai mare acordată unui număr foarte mic de fermieri. Sunt ajutoare mari, dar sunt împărțite la foarte puțini.“ L-am întrebat pe liderul Pro Agro pentru câte capete de animale ar fi trebuit acordate ajutoarele UE? „Au fost eligibile ajutoare pentru circa 100.000 de capete, când în mod normal aceiași bani trebuiau împărțiți pentru 4-500.000 de capete. Numai în aceste condiții putem vorbi de o Românie agricolă cu o zootehnie reprezentativă“, ne-a explicat Dumitru. Acesta atrage tentația asupra faptului că „planul de subvenții a fost fundamentat prost de la bun început, iar sprijinul cuplat așa cum a fost scris cu niște condiții de eligibilitate foarte restrictive s-a dovedit a fi cu adevărat falimentar. Și asta în condițiile în care noi avem nevoie de un sector zootehnic cât mai competitiv și de sume de bani pe care să le acordăm tuturor crescătorilor de animale. Din păcate pentru zootehnie, cred că s-au instituit mult prea multe condiții de eligibilitate fără ca cineva să ne ceară acest lucru și de aceea am ajuns în situația asta. Practic, cele 100.000 de bovine de rasă sunt în acest moment cartea de vizită a României pentru că doar pentru acestea primim sprijin. Practic, la nivelul UE nu suntem recunoscuți decât cu aceste animale, lucru inacceptabil. În aceste condiții România nu poate să emită pretenții pe piața laptelui sau pe piața cărnii de bovină. Și mă refer la piața din România; despre alte piețe, de export, nici nu are rost să vorbim. Aceasta este o problemă de fond și, dacă nu vom regândi fișa Măsurii modificând-o la Comisia Europeană, cred că nu facem altceva decât să ne îndepărtăm de la obiectivul nostru major, acela de a consolida ferma de familie. Altfel, vom crea exploatații foarte mari, iar mediul rural va fi unul depopulat, iar zootehnia va dispărea. În aceste condiții sarcina statului va fi foarte mare, nu pe probleme de agricultură, ci pe plata ajutoarelor sociale. Nu cred că acesta este obiectivul unui stat care dorește să se bazeze pe principii de competitivitate și economie de piață. De aceea aceste ajutoare pentru sectorul zootehnic mă nemulțumesc. Pentru că și cel care are 10 capete de bovine și cel care are 5 vinde într-un sistem organizat laptele la un preț derizoriu; corect ar fi fost și ca cel cu bovine mai puține să primească bani dacă condițiile de eligibilitate erau unele mult mai normale“, a declarat Emil Dumitru pentru AgroBusiness.

Și alte explicații

Deja este cunoscut faptul că foarte multe nemulțumiri ale fermierilor au plecat de la numărul mare de dosare respinse ca neconforme. Mai mult decât atât, la mijlocul lunii august câțiva fermieri au intrat în greva foamei în fața clădirii Guvernului. „Noi înțelegem că fermierii care fac greva foamei sunt nemulțumiți de faptul că plățile – ca să zic așa – se mișcă încet. Dar se mișcă încet și din motive care țin de modul în care fermierii își completează cererile de plată, de greșelile care se fac. Și asta necesită clarificări cu fermierii“, a comentat situația șeful APIA. „Un mare număr de erori din cererile fermierilor necesită clarificări cu aceștia, adică funcționarul APIA trebuie să notifice fermierii care au erori în cererea de plată, erori care necesită clarificarea cu fermierul.(...) Toate aceste erori din cererile fermierilor – erau 10.049 de erori în prelucrarea datelor și1.288 de cereri depuse de fermieri incomplete sau completate greșit – prelungesc procesul de administrare a cererii, termenele la care acești fermieri și-ar putea primi banii. Așa cum vă spuneam, este nevoie de o clarificare față în față cu fermierul în baza unor documente“, a explicat directorul general al APIA. Întrebarea care se pune, cel puțin în cazul cererilor completate greșit de fermieri, este cine le oferă consultanță pentru completarea cererilor. Teoretic, firmele de consultanță. Dar nu puțini sunt fermierii care spun că un ajutor minim ar trebui acordat chiar de APIA, pentru că știe cel mai bine despre ce este vorba. Numai că șeful APIA, Nicolae Horumbă, spune că „APIA este o agenție de plăți, nu un organism de consultanță agricolă. Pentru consultanță există firme specializate“. Mai mult, Horumbă recunoaște că „APIA este pusă într-o situație foarte ingrată pentru că din punctul de vedere al regulamentelor europene APIA este o agenție de plăți, nu este un organism de consultanță agricolă. Consultanța agricolă conform regulamentelor europene trebuie să fie organizată de fiecare stat membru într-un sistem separat, în afara agenției. Multe state au organizată consultanța agricolă în acest fel. Franța și Italia sunt două state care au un astfel de sistem, au centre de consultanță care și preiau cererile de plată ale fermierilor“, conchide directorul general APIA, Horumbă.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 10-12

România, somată de UE să adopte măsuri de gestionare a deșeurilor și de prevenire a generării de deșeuri

Comisia Europeană a trimis un aviz motivat României prin care îi cere să elaboreze planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor în conformitate cu obiectivele legislației UE privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

Potrivit CE, România a avut un plan de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2003-2013, dar acesta nu a fost revizuit, prelungit sau înlocuit pentru perioada următoare. De asemenea, România a rămas în urma în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri: încă din decembrie 2013, ar fi trebuit adoptate planuri privind reducerea deșeurilor generate la sursă prin tehnici ameliorate de fabricație sau prin eforturi de stimulare a cererii de produse mai ecologice, cu mai puține ambalaje. Prin urmare, Comisia trimite un aviz motivat. "Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la aceasta cauză", avertizează executivul comunitar.

Bruxelles-ul precizează că planurile de gestionare a deșeurilor și de prevenire a generării de deșeuri au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE. De asemenea, aceste planuri constituie o condiție prealabila pentru utilizarea fondurilor UE.

AGERPRES

Producția României de floarea soarelui și suprafața cultivată, primul loc în UE în 2015

România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui atât din punct de vedere al producției, cât și al suprafeței, cu o recoltă totală de 1,75 milioane de tone obținută de pe un milion de hectare, potrivit datelor provizorii publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).

Bulgaria a realizat o producție de 1,58 milioane tone de pe 783.000 de hectare, Ungaria — 1,52 milioane tone (625.000 ha), iar Franța — 1,22 milioane tone semințe de floarea soarelui (614.000 ha).

În ceea ce privește suprafața cultivată cu cartofi, România s-a situat, în anul 2015, pe locul trei după Polonia și Germania și pe locul cinci la producție (după Germania, Franța Polonia și Regatul Unit) din cauza unui randament inferior.

Anul trecut a obținut o producție de 2,77 milioane tone de pe 189.000 de hectare, fiind în scădere cu 21% față de 2014.

"Telemea de Ibănești" este al treilea produs românesc protejat și recunoscut la nivelul UE

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu a primit din partea comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru produsul "Telemea de Ibănești". Astfel, utilizarea acestei denumiri este rezervată pentru producătorii din aria geografică delimitată care îndeplinesc condițiile prevăzute în caietul de sarcini.

Acesta este cel de-al treilea produs românesc de calitate care a obținut protecția la nivelul Uniunii Europene, după ce, recent, și "Salam de Sibiu" a fost protejat la Bruxelles.

În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, orice operator care comercializează un produs conform cu caietul de sarcini aprobat, poate utiliza atât denumirea de origine protejată (DOP) cât și trimiterile și logourile UE și etichetele asociate.

Sursa madr.ro

Salamul de Sibiu devine protejat şi recunoscut la nivelul Uniunii Europene

Vineri, 19 februarie 2016, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 9 februarie 2016, în cadrul căruia „Salamul de Sibiu” (IGP) a fost înregistrat ca produs de Indicație Geografică Protejată.

Conform procedurilor de înregistrare a unei denumiri în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nicio declarație de opoziție. Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, produsul „Salam de Sibiu” (IGP) dobândește denumirea de indicație geografică protejată, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci termenul curge de la data de 19 februarie 2016.

Laptele românesc, aruncat la „canalul“ UE

Și a fost și 1 aprilie. Ziua celei mai serioase „păcăleli“: Uniunea Europeană a desfiinţat regimul cotelor de lapte. Ce înseamnă această măsură? Falimentarea afacerilor mici (și în unele cazuri și mijlocii) în „favoarea“ marilor fermieri, dar și a corporaţiilor multinaţionale din domeniu. Problema este că nu vor fi afectaţi doar „micii“ fermieri români, ci și cei din Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, problema cotelor de lapte nu este doar una regională, ci afectează întregul continent.

O cotă „lălăită“

Luna aprilie a debutat cu un protest de amploare chiar în capitala administrativă a UE – Bruxelles. „Micii fermieri europeni îşi văd ameninţate afacerile de marii procesatori multinaţionali din industria laptelui“, au titrat ziarele europene. Fermierii care au protestat la Bruxelles spun că efectul măsurii va însemna propriul lor faliment, în favoarea multinaţionalelor, care vor forţa scăderea accentuată a preţului lactatelor până la niveluri „insuportabile“. Mai mult decât atât, fermierii din UE, care au incendiat drapelele reprezentând simbolurile marilor producători mondiali de lactate, au cerut Parlamentului European să ia măsuri care să îi protejeze în faţa noii ameninţări – taxarea supraproducţiei de lapte. Că eliminarea cotei de lapte este una „cu cântec“ ne-o spune chiar istoria respectivei cote. Sistemul cotelor de lapte a fost introdus în 1984, inițial pentru o perioadă de cinci ani, însă termenul a fost prelungit până în 1992 și extins ulterior până în 2000. Opt ani mai târziu a fost revizuită din nou renunțarea la cote, iar ultimul termen limită a fost stabilit pentru 1 aprilie 2015. „Regimul cotelor a fost unul dintre instrumentele care au vizat eliminarea acestor surplusuri structurale. Totuși, în pofida cotelor, exporturile de produse lactate din UE au crescut în ultimii 5 ani cu 45% ca volum și cu 95% ca valoare“, se arată într-un document al Comisiei Europene. Ce presupunea acest sistem? Pentru fiecare stat membru a fost stabilită o cotă a producției de lapte cu un anumit conținut de grăsimi, pe care nu avea voie să o depășească. Pe de altă parte, niciun stat nu avea voie să transfere altui stat o parte din producție. Acum, aceste condiții nu mai există...

Ce (mai) cred fermierii

Fermierii din România cred că eliminarea cotei de lapte „e de rău“ pentru activitatea lor. Reporterii Lumea Satului au luat „la cald“ părerea câtorva fermieri în legătură cu eliminarea cotei în cauză.

Viorel Blidan (județul Hunedoara): „Ar mai fi ceva de spus? Noi ne simțim foarte ciudat cu această dispariție a cotelor de lapte. Pentru că nimeni nu poate face o previziune exactă cu ce va fi când aceste cote nu vor mai fi. Ce pot să vă spun e că prețul laptelui, o să mai scadă. Totuși, cred că nu va scădea foarte mult, dar chiar și așa pentru fermierii români nu va fi deloc de bine pentru că România nu a avut niciodată o supraproducție de lapte. Ce putem face acum este să ne controlăm mai bine producția. Și noi am avut 600 de vaci, acum am ajuns la 300 și numărul o să tot scadă. Dar asta e...“

Sorin Pop (județul Maramureș): „Pentru fermierii români, dispariția cotelor de lapte este o veste proastă. Cel mai mult ne va afecta prețul laptelui care va scădea mult. Așa că fermierii de la noi vor trebui să se adapteze pieței pentru că, dacă ai un preț mai mare, rămâi cu laptele nevândut. Înainte de scăderea cotelor la lapte, la noi prețul era de 1 leu / l. Ce o să fie de acum încolo, doar Dumnezeu știe...“

Arthur Mayer (județul Arad): „Această eliminare a cotei de lapte este foarte bună pentru marii producători . Pentru că, fiind mari, având chiar 1.000 de animale, au posibilitatea să investească în mai multe capete. În privința fermierilor mici și mijlocii, aceștia nu cred că vor dispărea, dar cu siguranță vor fi ineficienți în prima perioadă, până se dezmeticesc. Atunci vor încerca să-și eficientizeze producția. De exemplu, cum s-a întâmplat în Austria cu fermele de familie. Au renunțat la angajați, au încercat să-și automatizeze munca, dar să și facă bani din activități auxiliare. Și la noi, la fel.“

Andrei Mitre (județul Sibiu): „Ce se întâmplă nu e bine deloc pentru că prețul la lapte scade mult. Adică, dacă înainte prețul unui litru era de 1 leu, acum ajunge și la 50 de bani. O adevărată prăbușire, cred... Eu am 60 de vaci și chiar nu știu, în acest moment, ce să fac pentru a-mi menține afacerea.“

Ce este de făcut

Producția de lapte de la nivelul Uniunii Europene reprezintă 21% din producția mondială de lapte. Opt din cele 28 de state ale Uniunii acoperă 80% din total: Germania – 21%, Franța – 18%, Marea Britanie – 10%, Olanda – 8%, Italia – 8%, Polonia – 7%, Spania – 4%, Irlanda – 4%. Statisticile spun că Germania, Franța, Irlanda și Polonia vor ajunge să producă peste 10 miliarde de litri de lapte până în 2020. Cât lapte a produs România în anul fiscal 2012-2013? Puțin peste 800.000 de tone, față de Germania, care a avut o producție de aproape 30 de milioane de tone, sau Franța, cu 24 de milioane. În acest context, toți specialiștii din piața românească susțin că, până când statul nu va susține cu adevărat micii fermieri, singurul care mai poate susține industria românească a laptelui este consumatorul. De exemplu, în țări precum Germania, Franța, Marea Britanie, Slovenia, Polonia sau Ungaria o parte din costurile de producție sunt suportate de guverne, prin sub­venții mai mult sau mai puțin mascate.

Atenție! Noi reglementări de la APIA

Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), având în vedere eliminarea sistemului cotelor de lapte, au apărut noi reglementări legale privind livrarea laptelui de la producător către prim-cumpărătorul de lapte, din care spicuim:

- orice livrare de lapte pe teritoriul României se poate realiza doar în baza unui contract încheiat între părți;

- durata contractului trebuie să fie de minimum 6 luni;

- orice livrare de lapte în afara contractului se sancționează conform legii;

- începând cu 1 mai 2015, operatorii economici care achiziționează lapte de la producători trebuie să declare până pe data de 15 a fiecărei luni cantitatea de lapte achiziționată de la producători în luna precedentă;

- pentru a putea rezista pe piața laptelui și pentru a crește puterea de negociere a prețului laptelui cu prim-cumpărătorii producătorii trebuie să se constituie în organizații de producători.

Bogdan PANȚURU, Patricia POP

Uniunea Europeană dă „verde“ organismelor modificate genetic

Despre „relaţia“ dintre UE şi organismele modificate genetic (OMG) se poate spune că a fost una cu năbădăi. Ani de zile, ba au fost interzise în ţările UE, ba nu au fost, ba au fost, dar cu unele „excepţii“ şi tot aşa. Opozanţii OMG-urilor spuneau anul trecut că e doar o chestiune de timp până când plantele modificate genetic vor fi acceptate în toate ţările UE. Motivul „ascuns“? Acordul de liber schimb cu SUA ar falimenta agricultura europeană deoarece americanii folosesc la scară largă OMG-urile. Într-adevăr, recent Parlamentul European a votat pentru a acorda statelor membre posibilitatea de a cultiva organisme modificate genetic.

O decizie cu „cântec“

De fapt, într-o primă fază, în presa internaţională se scria cu subiect şi predicat că votul dat pentru a acorda statelor membre autoritatea de a cultiva organisme modificate genetic este „decizie istorică“ ce poate duce la răspândirea OMG în UE. Măsura a fost adoptată la începutul lunii cu 480 de voturi pentru, 159 împotrivă şi 58 de abţineri. Astfel, potrivit noii legi, dacă o cultură modificată genetic este considerată „sigură“ de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), statele membre pot decide dacă vor să cultive sau nu OMG-uri. Din 1998, „oficial“, doar o cultură de porumb bazată pe OMG este cultivată în UE. De acum, însă, s-a dat liber la alte şapte culturi OMG care pot începe să fie cultivate în solul european. Dar, ştirea de mai sus s-a dovedit a nu fi pe placul unora... Drept urmare, aproape imediat a fost modificată. Astfel, într-un nou comunicat al Parlamentului European se arată că „europarlamentarii au adoptat în sesiunea plenară de la Strasbourg o nouă legislaţie care permite statelor membre UE să restricţioneze sau să interzică deplin cultivarea recoltelor care conţin organisme modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor, chiar dacă acest lucru este permis la nivelul UE“. Experţii sunt de părere că era de aşteptat ca legea să fie votată întrucât mulţumeşte atât ţările care doresc să aprobe cultivarea OMG, cât şi ţările care vor să o interzică. Însă, grupurile pentru mediu au criticat noua legislaţie, întrucât acordă mai multă putere corporaţiilor care furnizează OMG şi astfel se pot contamina şi alte culturi prin polenizarea încrucişată.

Ce face România?

„Acest acord va oferi mai multă flexibilitate pentru statele membre care vor să restricţioneze cultivarea OMG pe teritoriul lor. Va reprezenta un punct de referinţă într-o dezbatere care este departe de a fi încheiată între poziţiile pro şi contra OMG“, a declarat raportorul belgian Frederique Ries, cel care a supervizat parcursul legislativ al iniţiativei în PE.

„(...) Este prematur să ne pronunţăm asupra efectelor noii Directive, cel puţin pentru acest an, deoarece anticipăm că realizarea acestor proceduri (adoptarea finală la nivelul Consiliului şi modificarea legislaţiei naţionale) va depăşi perioada însămânţării porumbului. Menţionăm că porumbul modificat genetic MON 810, rezistent la Sfredelitorul porumbului, este singura plantă modificată genetic autorizată pentru cultivare în Uniunea Europeană, iar în România suprafeţele cultivate anual cu porumb MON 810 sunt foarte mici, de până la 850 ha în ultimii 5 ani“, se arată într-un comunicat remis la redacţie de Ministerul Agriculturii la solicitarea reporterilor Lumea Satului. Totuşi, potrivit unui raport dat publicităţii de către Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii, marii giganţi americani fac deja teste în România cu plante modificate genetic cultivate pe zeci de hectare. Astfel, potrivit Departamentului de Stat al SUA, două corporaţii americane au avut acceptul Comisiei Europene de a testa în România mai mult de două soiuri de porumb modificat genetic, dar şi un soi de prune.

Bogdan Panţuru

 

UE a eliberat într-o săptămână licențe pentru exportul a 533.000 de tone de grâu

Uniunea Europeană a eliberat săptămâna aceasta licențe de export pentru 533.000 de tone de grâu, numărul total al licențelor emise pentru sezonul iulie 2014/iunie 2015 situându-se la 15,3 milioane de tone, sub nivelul de 15,9 milioane tone în perioada similară a anului trecut, arată datele oficiale publicate joi, transmite Reuters.

De asemenea, în cursul acestei săptămâni, UE a eliberat licențe pentru exportul a 179.000 de tone de orz, ceea ce duce totalul pentru acest sezon la 4,5 milioane tone, mai puțin comparativ cu 4,8 milioane tone anul trecut, precum și licențe pentru exportul a 119.000 tone de porumb, adică un total de 1,5 milioane tone pentru acest sezon comparativ cu 2,1 milioane tone anul trecut.

Joi seara, prețul grâului pe piața europeană era în creștere cu 0,5%, sau un euro, până la 193 de euro pe tonă, ca urmare a deprecierii monedei europene și a anunțului că Egiptul a cumpărat grâu din Franța.

Moneda euro a coborât, joi, la cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani, în raport cu dolarul, în condițiile în care piețele valutare au fost luate prin surprindere de decizia Băncii Naționale a Elveției, care a renunțat la pragul minim de 1,20 franci pentru un euro.

Deprecierea monedei euro, precum și competiția redusă din partea unor exportatori ca Rusia și Ucraina, a determinat firma de consultanță Strategie Grains să își îmbunătățească estimările privind exporturile UE de grâu moale în acest sezon cu 2,1 milioane tone, până la 29,3 milioane tone.

Sursa Agerpres

UE a rambursat României peste 10 miliarde de euro pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului

Uniunea Europeană a rambursat României din 2007 şi până în prezent peste 10 miliarde de euro, bani atraşi în economia românească, pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Fondurile europene alocate României pe actuala programare financiară sunt de circa 14,5 miliarde de euro pe cele trei programe.

În ceea ce priveşte banii rambursaţi pentru plata proiectelor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), exclusiv din fonduri europene, fără cofinanţarea de la bugetul de stat, suma se ridică la circa 4,46 miliarde de euro, reprezentând un procent de absorbţie de aproximativ 62%.

Pentru perioada 2007 - 2013, sumele alocate României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), doar din bugetul Uniunii Europene, au totalizat 8 miliarde de euro. 

Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat 81.311 de contracte de finanţare în valoare de circa 5,5 miliarde de euro, anul 2013 fiind ultimul an în care mai pot fi contracte proiecte pe actuala programare financiară. Raportat la valoarea totală a fondurilor disponibile prin PNDR doar pentru proiecte de investiţii, respectiv circa 6,7 miliarde de euro, procentul de contractare a fondurilor este de circa 82%. 

În ceea ce priveşte rambursările din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), de unde se fac plăţile pe suprafaţă, României i-au fost rambursate 4,575 miliarde de euro, respectiv aproape 80% din suma totală alocată pentru perioada 2007- 2013 de 6,227 miliarde de euro. La această dată, plăţile totale efectuate de APIA depăşesc 4,939 miliarde de euro, dar nici în această sumă şi nici în cea rambursată României nu au fost incluse plăţile din acest an, deoarece acestea vor debuta, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană (CE), la 16 octombrie, din bugetul naţional, iar ulterior, probabil la începutul anului 2014, va fi efectuată rambursarea din partea CE.
Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din FEGA este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.

De asemenea, pe cel de-al treilea program european din domeniu, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), au fost rambursate României în jur de 49,1 milioane de euro, aproximativ 25% din asistenţa UE alocată României prin Fondul European pentru Pescuit (FEP). România beneficiază pentru perioada 2007-2013 pe acest program de 230,7 milioane de euro de la UE pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării.
Plăţile prin POP au fost întrerupte, în ianuarie 2012, din cauza unor erori şi nereguli în procesul de selecţie a proiectelor depuse, dar şi a unor deficienţe în separarea funcţiilor şi atribuţiilor din cadrul Autorităţii de Management. Comisia Europeană a deblocat Programul Operaţional de Pescuit un an mai târziu, în mai 2013, când a rambursat României cele aproape 50 de milioane de euro pe care le-a suportat statul român.

Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, România prezintă în acest an un risc de dezangajare de 7-10 milioane de euro pe acest program din cauza întârzierilor înregistrate în derularea programului.

AGERPRES

Războiul zahărului din Europa

Uniunea Europeană are în plan liberalizarea sectorului zahărului, încă foarte protejat în Europa. Bătrânul Continent este unul din principalii consumatori de zahăr din lume, iar posibilitatea unei schimbări a regulilor a declanşat un război între industrii, agricultori şi ţările producătoare, care au interese ireconciliabile, notează joi ziarul El Mundo.

Timp de decenii, UE a fost acuzată de 'dumping'. Bruxelles-ul a protejat, din anii 60 ai secolului al XX-lea, sectorul sfeclei de zahăr cu preţuri mari garantate pentru agricultori şi cote care făceau mai atractivă producţia de zahăr. Aceasta a dus la un excedent fără precedent în Europa, producţia excedentă exportându-se, la preţuri mult sub cele ale pieţei internaţionale, graţie a ceea ce organizaţiile internaţionale şi alte ţări producătoare au calificat drept 'subvenţie încrucişată', susţinută de chiar consumatorul european care plătea un preţ de trei ori mai mare pentru zahăr. Principalele ţări prejudiciate erau statele în curs de dezvoltare a căror producţie depindea în primul rând de trestia de zahăr. 

După un denunţ prezentat de Thailanda, Australia şi Brazilia, în 2005, Organizaţia Mondială a Comerţului a condamnat UE pentru practicile sale din sectorul zahărului şi a cerut liberalizarea acestui sector. Bruxelles-ul a fost de acord să deschidă piaţa, dar în mai multe etape. În prima, care trebuia să se întindă până în 2015, s-a redus producţia de sfeclă de zahăr la jumătate şi a fost scăzut preţul minim garantat de cumpărare a sfeclei. În schimb, s-au oferit compensaţii agricultorilor şi industriei pentru a se adapta la viitoarea etapă de deschidere totală.

Europa vrea acum să prelungească această etapă până în 2020. Parlamentul European a votat deja pentru menţinerea cotelor şi se aşteaptă ca şi Comisia Europeană şi Consiliul să aprobe definitiv măsura în luna iunie. Susţinătorii cotelor insistă că, fără ajutoarele Uniunii, sectorul sfeclei de zahăr este condamnat la moarte, în mare parte a continentului. De cealaltă parte, detractorii spun că liberalizarea va permite o scădere a preţului intern şi va întări activităţile din alte sectoare corelate, precum rafinarea trestiei de zahăr, care a luat avânt în ultimii ani în Europa. 

Prima fază a reformei a transformat Europa într-unul din principalii importatori de zahăr. Cu mai mulţi actori în domeniu, industria este acum divizată între producători de sfeclă de zahăr, susţinători ai menţinerii cotelor şi producători de trestie de zahăr, care vor o deschidere a pieţei pentru a putea rafina zahărul în deplină libertate în Europa. S-a adăugat şi o industrie paralelă, cea a alimentelor preparate, care folosesc mari cantităţi de zahăr şi care susţine la rândul ei deschiderea frontierelor.

În acest adevărat război, cei care suferă cel mai mult din cauza indeciziei sectorului sunt agricultorii şi muncitorii. În Europa, prima fază a deschiderii a presupus pierderea a între 6.000 şi 10.000 de locuri de muncă până în decembrie 2011, în principal din cauza închiderii de fabrici, potrivit unui raport al Comisiei Europene. La rândul lor, agricultorii s-au orientat pur şi simplu către alte culturi.

Organizaţiile sindicale asigură că deschiderea Europei nu a îmbunătăţit condiţiile în alte puncte ale globului, deşi preţul la zahăr a crescut. 'În multe părţi ale lumii s-au creat locuri de muncă, însă nu decente', asigură un reprezentant al Uniunii Internaţionale a Muncitorilor din Alimentaţie (UITA), care dă drept exemplu ţările africane. 

În plus, reforma a fost dublată de încheierea de acorduri preferenţiale cu ţările în curs dezvoltare, precum aşa-numitul 'Everything but arms' (Totul mai puţin arme), acuzat că promovează exproprierile şi încălcarea drepturilor omului de către industria zahărului în ţări precum Cambodgia. Pentru prima oară însă din epoca colonialismului, piaţa zahărului nu mai este controlată de Europa. Brazilia este în prezent principalul producător şi exportator de zahăr din lume şi propriile companii, nu cele europene, sunt cele care stabilesc regulile. Apariţia bioetanolilor a complicat şi mai mult lucrurile. Biocombustibilii au schimbat modul de structurare a preţului la zahăr. Acum, cei care dispun de infrastructură pentru a fabrica "benzină verde" au asigurat un preţ bun, însă cei mici depind de intereselor celor mari.

Sursa: AGERPRES

Conferinţa naţională AMSEM. UE vrea să interzică utilizarea neonicotinoidelor

Asociaţia Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Seminţe şi Material Săditor din România (AMSEM), membră a Asociaţiei Europene a Seminţelor (ESA), a semnalat recent, în cadrul Conferinţei Naţionale cu tema Problematica actuală în domeniul seminţelor la nivel european şi naţional, că Uniunea Europeană (UE) intenţionează să interzică utilizarea neonicotinoidelor în agricultură, pentru că ar prezenta risc pentru mediu şi sănătate. Din rândul acestora fac parte cunoscutele substanţe active tiamethoxam, clotianidin şi imidacloprid, care se află la baza mai multor insecticide.

Pretextul acestui demers a pornit din Franţa, unde se spune că aproximativ jumătate din albinele existente au murit din cauza tratamentelor aplicate în special la seminţe. Interesant este că acest aspect nu a fost semnalat în niciun alt stat membru al UE şi nici în lume.

Conferinţa a fost organizată în cadrul Adunării generale a AMSEM, desfăşurată în luna februarie la Bucureşti. Pe lângă chestiunile legate de activitatea asociaţiei, invitaţi de seamă au vorbit despre legislaţia europeană a industriei de seminţe, proprietatea intelectuală asupra soiurilor, tratamentele acestora, comercializarea seminţelor, sănătatea plantelor şi altele.

Reuniunea anuală a membrilor

În prima parte a evenimentului a avut loc Reuniunea anuală a mem­brilor AMSEM. Cu această ocazie, Gheorghe Nedelcu (ITC Seeds) a fost reales, pentru al doilea mandat de trei ani, preşedinte al asociaţiei.

Conform noii organigrame, din Comitetul executiv mai fac parte Gheorghe Hedeşan – secretar general, Mihai Berca, Lucian Adam, George Aldescu şi Ioan Moraru – vicepreşedinţi (şefi de departamente).

„Misiunea AMSEM constă în a lucra pentru reglementarea corectă şi proporţională a industriei de seminţe, pentru protecţia eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală referitoare la plante şi seminţe, precum şi pentru libertatea de alegere a clienţilor – fermieri, producători, industrie, consumatori – de la furnizorii de seminţe, ca urmare a unor diverse tehnologii inovatoare şi metode de producţie“, a afirmat Nedelcu.

Domnia sa a prezentat Codul general de conduită al AMSEM şi Ghidul european antitrust al ESA.

Totodată, a fost anunţată înfiinţarea Departamentului Proprietate Intelectuală şi Ameliorare, al cărui preşedinte este prof. univ. Mihai Berca, ales de membri.

În continuare, au fost prezentate Raportul privind activitatea pe 2012 şi Planificarea activităţii pentru 2013.

„În 2011 şi 2012 s-au pus bazele unor modificări majore ale reglementărilor care guvernează sectorul, care se creionează la nivelul Uniunii Europene şi, ca atare, şi în România. Acest proces va continua şi se va finaliza treptat, probabil în acest an, în primă etapă la nivel european şi apoi transpunerea va fi la nivel naţional. Aceasta presupune mobilizarea operatorilor economici din sectorul semincer, precum şi a partenerilor noştri din toată Europa, pentru a ne apăra interesele“ – a spus Hedeşan.

Din cele prezentate s-a reţinut că asociaţia îşi asigură singură finanţarea, iar în urma rezultatelor obţinute AMSEM se află în plină dezvoltare, urmând să atragă noi membri şi să deschidă filiale suplimentare în ţară.

Calitatea tratamentelor la sămânţă, o prioritate la nivel european

În partea a doua, dedicată colaboratorilor, au fost făcute mai multe prezentări şi au avut loc discuţii aprinse pe seama interzicerii neonicotinoidelor.

Garlich von Essen, secretarul general ESA, s-a referit la activitatea acestei asociaţii, situaţia actuală europeană, stadiul noii legislaţii a înregistrării soiurilor, comercializarea seminţelor, sănătatea plantelor şi priorităţile pentru anul 2013.

Printre acestea, domnia sa a enumerat promovarea unui nou cadru de reglementare pentru seminţe şi, nu în ultimul rând, faptul că ESA consideră protecţia proprietăţii intelectuale un element-cheie pentru a stimula inovarea şi a asigura recuperarea investiţiei.

O altă prioritate importantă şi de mare actualitate se referă la implementarea Proiectului ESTA (Asigurarea Calităţii Tratamentului Seminţelor la nivel european). Este vorba despre tratamentul cu neonicotinoizi şi reducerea impactului acestora asupra albinelor. Proiectul a apărut ca urmare a Directivei 2010/21EC. Acest act normativ obligă ca tratamentul seminţelor cu insecticide să fie realizat numai în unităţi certificate şi cu personal calificat.

Tot despre ESTA a vorbit şi James Wallace (ESA, Marea Britanie). În opinia sa, folosirea unor cantităţi reduse de substanţă activă duce atât la reducerea costurilor per unitate de producţie, cât şi la diminuarea aproape totală a riscului asupra mediului şi sănătăţii.

Andrei Măruţescu (AIPROM), în expunerea sa intitulată Situaţia actuală a folosirii neonicotinoidelor, impactul interzicerii acestora la nivel european şi în România, a menţionat că tratamentul industrial al seminţelor exclude prezenţa prafului rezidual, pentru că seminţele sunt îmbrăcate în polimer. Deci nu se poate vorbi de toxicitate asupra mediului şi albinelor.

Proprietatea intelectuală, nerespectată

Un capitol aparte al Conferinţei AMSEM s-a referit la proprietatea intelectuală asupra soiurilor, la exercitarea drepturilor amelioratorilor pentru soiurile protejate şi la crearea sistemului de colectare a redevenţelor. Chiar dacă în România există legislaţie, participanţii au afirmat că se practică pirateria, deci concurenţa neloială.

Mihaela Ciora (ISTIS) a vorbit despre Legislaţia protecţiei soiurilor: organizarea protecţiei la ISTIS.

Domnia sa a precizat că, la ora actuală, în România există Legea nr. 255/1998, modificată în 2007, şi Regulamentul de aplicare. Pe baza acestor acte legislative, fermierii sunt obligaţi să plătească redevenţe pentru folosirea seminţei certificate, provenite din soiurile protejate prin brevete de soiuri.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Miniştrii UE vor dezbate sistemul plăţilor directe pentru agricultori în noua PAC

Miniştrii agriculturii din ţările Uniunii Europene dezbat luni la Bruxelles schema de plată fundamentală în ceea ce priveşte ajutoarele directe pentru agricultorii europeni în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), transmite EFE.

Un număr de ţări membre solicită mai multă flexibilitate în acordarea plăţilor directe, având în vedere că până acum se ţinea cont de referinţele istorice.

Un alt punct de discuţie îl constituie modul de determinare a suprafeţelor eligibile pentru primirea de ajutoare directe de la bugetul UE, astfel încât să existe norme clare pentru a se stabili ce teren se cultivă şi a se împiedica o 'distorsionare' a ajutoarelor.

Odată finalizat bugetul multianual al UE pentru perioada 2014-2020, rămâne de văzut cum se vor repartiza fondurile dedicate capitolului agricol.

Noua PAC trebuie să intre în vigoare în ianuarie 2014, însă având în vedere întârzierea în finalizarea bugetului comunitar multianual este posibil ca aplicarea noilor norme agricole să se amâne cu un an.

'Important este că ajutoarele vor sosi la agricultori la timp', cu noile sau cu vechile reguli, au semnalat sursele, potrivit cărora 'sunt pregătite ambele scenarii şi banii sunt disponibili'.

Miniştrii europeni ai agriculturii vor face luni şi un bilanţ al crizei declanşate de descoperirea în mai multe ţări europene a unor semipreparate conţinând carne de cal etichetată fraudulos drept carne de vită.

La nivel european s-a aprobat deja efectuarea unor teste ADN asupra mai multor produse pentru a se determina amploarea acestei fraude economice şi eventualele repercusiuni asupra sănătăţii consumatorilor europeni.

Sursa AGERPRES

UE adoptă o măsură antidumping asupra mandarinelor chineze în conservă

Importurile europene de mandarine la conservă provenind din China sunt supuse începând de vineri unei taxe speciale destinate protejării producătorilor din cadrul Uniunii Europene care se confruntă cu costuri de producţie mai ridicate decât cele ale omologilor lor chinezi, scrie France Presse.

Marţi, Consiliului Uniunii Europene, care reprezintă cele 27 de state membre, a adoptat o măsură antidumping ce vizează importurile anumitor citrice pregătite sau conservate importate din China, precum mandarinele sau clementinele. Taxa are o valoare cuprinsă între 361,4 şi 531,2 de euro pe tona netă de produs. Reglementarea a intrat în vigoare vineri, până la 31 decembrie.

Principalul reprezentant al filierei agricole europene, Copa-Cogeca, a salutat măsura, exprimându-şi însă regretul că aceasta nu este aplicată de o manieră retroactivă 'de la începutul sezonului de mandarine în conservă, mai exact din noiembrie-decembrie 2012'.

Importurile chineze 'nu sunt obligate să respecte regulile şi obligaţiile costisitoare, dar şi normele în materie de securitate a alimentelor aplicate în UE, ceea ce conduce la diferenţe importante în termeni de costuri de producţie şi de mână de lucru', a reamintit secretarul-general al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen.

Iar 'noi ne aflăm deja la finalul lui februarie şi această reglementare a fost aprobată relativ târziu în timpul sezonului. Dacă măsurile nu sunt introduse cu efect retroactiv pentru debutul sezonului comercial 2012-2013, reglementarea va avea un efect mult mai puţin important', a explicat el.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS