goodwill mai2022 top
update 17 May 2022

Alianța pentru Agricultură și Cooperare luptă pentru fermierii din Romania, siguranța alimentară europeană și ajustarea cerințelor Pactului Verde în contexul actual

În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost și continuă să fie sub un real asediu. Alinierea la noile condiții ale Politicii Agricole Comune și strategiile europene de implementare a Green Deal-ului au pus o presiune enormă pe fermierul român, dar și pe cel european. În calitate de reprezentant al României la Copa – Cogeca, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) este în permanent contact cu realitățile agriculturii europene, dar și cu impactul pe care îl au pachetele legislative emise de Comisie din dorința de a trece la o agricultură verde până în 2030.

Lupta pe care o ducem cu organismele europene continuă, mai ales când în joc este siguranța alimentară europeană și națională.

Criza provocată de COVID-19 ne-a pus în situația de a ne reorganiza și de a găsi soluții pentru a adapta practicile agricole.

O nouă criză se întrevede prin prisma conflictului ruso-ucrainean. Invazia Ucrainei riscă să perturbe piețele globale pentru produsele agricole și mărfurile necesare producției agricole, cum ar fi energia, îngrășămintele și cerealele-oleaginoasele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18 % din importurile UE provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 3 miliarde EUR sau aproximativ 30 % din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40%, aceste lucruri nu pot rămâne fără ecou la nivelul agricultorului român.

În fața acestor noi provocări Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu rămâne fără o reacție fermă. Cele  4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, având în vedere contextul actual dificil, au solicitat, prin prezența și activitățile desfășurate prin intermediul Copa-Cogeca, o serie de acțiuni și măsuri pentru adoptarea în regim de urgență a pașilor următori scopul evitării colapsului sectorului agro-alimentar autohton:

  • Derogarea de la prevederile Strategiei Farm to Fork cu privire la suprafețele necultivate pentru conservarea biodiversității (fără suprafețe pârloagă, orice suprafață agricolă este esențială acum!);
  • Derogare de la limitările privind reducerea la 50% a fertilizanților și pesticidelor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare recunoaște în continuare nevoia de o dezvoltare durabilă, adaptarea politicii agricole pentru prezent și viitor și este un adevărat susținător. PAC nu include însă numai protecția mediului și a climei, ci în primul rând un sector agricol eficient din punct de vedere economic și al securității agroalimentare.

Obiectivele PAC sunt foarte importante pentru fermierii și cooperativele agricole din România și se vor aproba doar prin implicarea directă și concertată a Copa-Cogeca și a autorităților din statele membre. Acum este nevoie de unitate și reprezentarea activă a sectorului agroalimentar românesc în toate forumurile existente la nivel european, de către toate organizațiile fondate și conduse de producători agroalimentari.

În actualul context de criză este mult mai importantă construcția, unitatea, prezența activă la nivelul tuturor forurilor, decât acțiuni divergente care tind să dezbine și să afecteze profund interesele fermierilor și cooperativelor.

Reprezentativitatea AAC este o certitudine și nu poate fi contestată. Aceasta se poate dovedi oricând cu actele constitutive, membrii fondatori, participarea acestora în organele de conducere și luarea deciziilor, aspecte validate de instanță și considerăm normal, ca orice entitate/persoană, înainte să conteste să se asigure că din actele constitutive ale așa-ziselor ,,organizații de fermieri’’ pe care le reprezintă reiese că sunt formate din producători, că aceștia au drept de decizie și se reprezintă într-un mod transparent prin organele de conducere.  

Alianța pentru Agricultură și Cooperare își manifestă în continuare deschiderea pentru colaborare în cadrul grupurilor de dialog civil naționale cu toate organizațiile producătorilor, pentru o prezență proactivă a sectorului agroalimentar la nivelul autorităților naționale și europene.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

 

GHID pentru cooperative agricole de succes

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., lansează un nou ghid de bune practici pentru funcționarea și eficientizarea activității cooperativelor agricole din sectorul vegetal.

Pentru a veni în sprijinul cooperativelor agricole în curs de înființare, cooperativelor aflate în primii ani de funcționare sau a cooperativelor care trebuie să își actualizeze actele constitutive, U.N.C.S.V. pune la dispoziție gratuit tuturor celor interesați:

  1. Model acte constitutive;
  2. Model cereri de aderare;
  3. Model fișă de post pentru directorul executiv;
  4. Model regulament de organizare și funcționare;
  5. Model contract cadru între cooperativă și fiecare membru în parte;
  6. Model registre speciale;
  7. Model adeverință membru acționar/asociat.

Urmare a bunelor practici centralizate din cele 40 de cooperative membre, împreună cu experții acestora, am elaborat și punem la dispoziție tuturor celor care vor să construiască și să mențină cooperative agricole a căror activitate să continue și să se dezvolte și peste 10-30-50-80 ani.

Cei interesați pot accesa și utiliza pachetul de instrumente în format editabil necesare pentru înființarea și funcționarea sustenabilă și durabilă a cooperativelor agricole de cultură mare, care pot fi ajustate și pentru celelalte sectoare.

Pachetul de documente poate fi descărcat de aici:

https://www.uncsv.ro/despre-cooperative/cum-sa-infiintezi-o-cooperativa-agricola-in-romania.html

https://www.uncsv.ro/despre-cooperative/cum-sa-administrezi-o-cooperativa-agricola-de-succes.html

UNCSV: Noul Ghid privind facilitățile fiscale pentru cooperative și membri

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), vine cu un nou ghid pentru accesarea facilităților fiscale pentru cooperative și membrii acestora urmare a intrării în vigoare a Ordinului 190/2021. Acestea sunt prevăzute la art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004,  modificată prin Legea nr. 21/2019 și Legea 265/2020.

Ne bucurăm că autoritățile au înțeles necesitatea consolidării cooperativelor agricole și realizării de investiții colective care să aducă valoare adăugată producției primare a membrilor cooperatori, implicit sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare a României.

Un prim mic pas pentru stimularea investițiilor colective prin intermediul cooperativelor este scutirea  cooperativelor agricole de la plata impozitului pentru clădirile și terenurile aflate în patrimoniu, utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori.

Cooperativele agricole care îndeplinesc condițiile, trebuie să depună la Primăriile pe raza cărora dețin clădiri și terenuri în patrimoniu în perioada 1.01-31.03 ale fiecărui an:

  • lista membrilor cooperatori înscriși în cooperativa agricolă;
  • declarația pe propria răspundere întocmită de către cooperativa agricolă, din care să reiasă denumirea și valoarea activităților de prestări servicii efectuate de cooperativa agricolă către membrii cooperatori;
  • lista clădirilor și terenurilor aflate în patrimoniu, utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori, pentru care solicită scutirea.

Pașii pentru accesarea facilităților fiscale pentru cooperative și membri îi găsiți aici: https://www.uncsv.ro (pdf)

Pentru că în această perioadă se lucrează la bugetele Primăriilor, este recomandat ca atât membri cât și cooperativele agricole să verifice dacă îndeplinesc criteriile pentru accesarea facilităților fiscale și să informeze U.A.T.-urile că intenționează să solicite acordarea acestora pentru bunurile deținute, astfel încât sumele respective să nu fie cuprinse în bugetul aferent anului 2022.        

U.N.C.S.V. își manifestă disponibilitatea de clarificare a eventualelor neînțelegeri și avem speranța într-o bună colaborare între membri cooperatori și autoritățile locale.

Sursa: Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V.

DIRECTIVA PRACTICILOR COMERCIALE NELOIALE - ultima ocazie reală a fermierilor din România să obțină o relație comercială corectă cu hypermarketurile

Alegem să dăm această dimensiune, de ultimă ocazie pentru un act de comerț echitabil, în condițiile actuale din două considerente: unul este că, dacă previziunea documentarului (anexat prezentei) se materializează, marile hypermarketuri vor fi scoase din piață, sau vor fi preluate de alți jucători care s-au impus deja pe alte piețe precum SUA și China, care schimbă radical regulile jocului, dar și din considerentul că dacă amenințarea cu infringement a României nu convinge legiuitorul român asupra necesității legiferării în favoarea fermierilor, nimic nu o va face în următorii ani.

În acest context, publicăm prezenta analiză în atenția deputaților și senatorilor din Parlamentul României - comisiile de agricultură, a reprezentanților marilor magazine din România, a comisarilor Consiliului Concurenței, dar mai ales a mediului asociativ din Agricultură și a membrilor acestora, analiză bazată pe materiale relevante la nivelul Uniunii Europene și al României, dar și pe interpretarea acestora.

Începem prin a arăta că, în conformitate cu un studiu relevant la nivel național, realizat de Insights PulseZ și publicat de Agerpres, în rândul generației Z (tinerii din România), se manifestă o preocupare semnificativ mai mare decât a altor segmente de vârstă cu privire la protejarea mediului, a risipei alimentare dar și a deciziei de cumpărare la raftul de produse alimentare. Astfel 61% dintre respondenți au declarat că este destul de important și foarte important ca un brand să fie sustenabil și doar pentru 3% din respondenți acest aspect nu contează deloc. Este o prezentare parțială, deși vedem și alte procente îmbucurătoare privind responsabilitatea civică a noii generații, însă această majoritate ne dă ocazia să arătăm că viitorul României va petrece mai mult timp citind etichetele, va alege și după alte criterii decât cel mai mic preț și, sperăm noi, va alege să nu cumpere marca proprie (private label) a magazinului, dacă ea va mai exista în viitorul apropiat. Referirea la marca proprie a magazinului este relevantă în contextul  derulării procedurilor parlamentare asupra propunerii legislative Plx 178/2021, unde am arătat că această practică face ca furnizorii să își canibalizeze brandul propriu atunci când livrează ambele produse, identice, dar etichetate diferit și la prețuri diferite. Credem noi că am arătat și una din motivațiile pentru care societatea are și ea nevoie de transparență, are nevoie de branduri responsabile, care nu aleg să distrugă mici afaceri în agricultură doar pentru un profit exportat în țara de proveniență a retailerului.

De asemenea, cu titlu de noutate și motiv al prezentei scrisori deschise, am constatat apariția în spațiul public (rulat pe televiziunile din Germania și Franța), a documentarului Arte TV difuzat în 12 Octombrie a.c., documentar care analizează pe parcursul a mai multor ani practicile comerciale neloiale ale marilor retaileri la nivel european, care pot fi catalogate ca scandaloase (chiar  șocante), de către  consumatorul care nu este implicat în acest tip de raport. Pentru cursivitate, am ales ca analiza să facă obiectul anexei la prezenta, cu mențiunea că realitățile expuse și demonstrate din prisma legiuitorului francez în ancheta finalizată cu amendă de către autoritatea cu rol de control din Franța, dar și cu informațiile cuprinse în înregistrări cu camera ascunsă, sunt relevante pentru oricare dintre țările Uniunii Europene, cu precădere în Sud-Estul Europei, unde dezvoltarea și nivelul de capitalizare al fermierilor îi face cu mult mai vulnerabili.

În tot acest context, raportându-ne la lucrările Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, unde susținerile mediului asociativ relevant din Agricultură sunt pe deplin confirmate de acest documentar, înțelegem să formulăm următoarele solicitări referitoare la conținutul Plx 178/2021, imperios necesar a fi conținute de actul de transpunere care se află în dezbatere și urmează a intra în vigoare.

Pe lângă pozițiile avute atât în scris cât și în dezbateri, este necesar să întărim necesitatea ca dispozițiile din actul normativ de transpunere al Directivei, cât și din Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, să prevadă, dacă este cazul, că anumite servicii prestate de cumpărător în favoarea furnizorului, precum servicii de marketing sau logistică, să fie prestate în baza unui contract separat contractului de furnizare. De asemenea, în cazul produselor ce compun coșul zilnic, cele menționate în Anexa la L321/2009, toate taxele și serviciile, risturnele și remizele să fie – complet interzise, cu unica excepție pentru servicii de logistică, în cazul în care tipul de organizare al hypermarketului presupune livrarea produselor la platformă. Așa cum reiese și din documentar, reprezentanți ai marilor magazine au recunoscut în unele contexte că aceste servicii sunt fictive, așa cum și noi am susținut în toți acești ani, reprezentând doar o modalitate de a scădea prețul produselor ulterior vânzării.

Actul de transpunere al Directivei trebuie să conțină posibilitatea producătorilor și a organizațiilor profesionale de a reclama prezența la raft a unor alimente identice, provenite din comerț intra sau extra comunitar, dar cu un preț semnificativ mai mic. Este una dintre practicile comerciale neloiale practicate de marii retaileri, de a achiziționa produse vândute la preț de dumping, care în cele mai multe cazuri sunt doar fraude alimentare, respectiv codul de producător aplicat pe ambalajul unui produs care nu îndeplinește nici standardele nici siguranța alimentară obligatorie în Uniunea Europeană.

De asemenea, ca și măsură complementară la capitolul sancțiuni susținem, urmând a justifica în fapt și în drept de o manieră suficientă în discuțiile pe Plx 178/2021 din Camera Deputaților, că este imperios necesar ca autoritatea cu rol de control să posteze pe siteul propriu atât sancțiunile emise în baza noii legi, cât și operatorii sancționați, dar mai ales motivul sancțiunii.

Modificarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare trebuie să prevadă pe de o parte abrogarea Legii modificatoare nr 28/2020, lege intens criticată pentru că a agravat semnificativ condiția producătorului agroalimentar primar, iar pe de altă parte interdicția facturării de taxe și servicii pentru produsele menționate în Anexă la Lege dar și includerea animalelor vii în această Anexă pentru aplicarea termenului de plată de 7 zile de la livrare. Proiectul de act normativ va fi depus de mediul asociativ în Camera Deputaților la data difuzării prezentei și considerăm că doar intrarea în vigoare simultană a celor două acte normative – Legea de transpunere a Directivei PCN și Legea de modificare a  Legii 321/2009 - poate fi considerată conduită responsabilă a membrilor comisiei.

Stimați domni deputați și senatori, documentarul difuzat de Arte TV nu face altceva decât să dovedească toate susținerile mediului asociativ cu privire la conduita marilor retaileri și, mai mult, aduce dovezi incontestabile acolo unde noi, îngrădiți de necesitatea de a proteja identitatea furnizorilor, poate nu am reușit să producem suficiente dovezi. Legiferați acum, stimați domni, în cunoștință de cauză, nu mai poate susține nimeni că există vreo urmă de bună credință în practicile marilor magazine, există doar o cursă isterică pentru profit în așa fel încât să existe fonduri pentru lupta cu marii jucători ce vor schimba în curând regulile jocului. O cursă care doar se intensifică spre absurd de ceva ani, acum, reușind să vedem întregul context, înțelegem că marii retaileri au nevoie de fonduri ridicol de mari și au nevoie de aceste fonduri urgent.

Stimați reprezentanți ai Consiliului Concurenței, instituția  pe care o reprezentați este desemnată, în Plx 178/2021 să ancheteze cazurile de practici comerciale neloiale în raportul comercial dintre furnizor și cumpărător și considerăm că sunteți singura instituție din România care are premise să îndeplinească acest rol. Chiar și așa, observând că în multe cazuri există tendința reprezentanților la discuții să susțină că această Lege trebuie să țină cont de libertatea contractuală a ambelor părți,  trebuie să aveți în vedere că oricine care a avut de a face profesional cu acest segment de piață cunoaște că nu există, în atâția ani, niciun exemplu de contract modificat la solicitarea furnizorului. În fapt aceste contracte sunt de adeziune în condițiile art. 1.175 din Codul Civil și nu previzionăm în mod realist că acest aspect se va schimba ca și consecință a actului național de transpunere. În aceste condiții, dar observând și modus operandi al marilor magazine la nivel european, cu mutări de activități și conturi în Elveția, pentru a evita jurisdicția europeană, cu abuzuri și încălcări de legi la ordinea zilei, cu juriști angajați doar să țină ilegalitățile ascunse de opinia publică, considerați în mod real că instituția pe care o reprezentați poate aduce o schimbare benefică furnizorilor din România? Considerați că și în acest context în care practicile comerciale neloiale s-au dovedit a fi săvârșite prin modalități, absolut în afara Legii, de o manieră care nu s-a mai întâlnit până acum, autoritățile din România vor putea să exercite un control efectiv?

Apreciem că este important să ne adresăm și membrilor societății, respectiv consumatorilor produselor furnizate de producători agroalimentari pe care îi reprezentăm. Stimați clienți, documentarul la care facem referire și al cărui transcript parțial îl regăsiți în anexa la această scrisoare face lumină în spatele raftului. Acolo unde asupra producătorilor de alimente se aplică metode și presiuni pe care niciodată un crescător de găini nu le-ar aplica pentru a primi mai repede un ou, nici un crescător de vaci nu le-ar practica pentru a primi mai repede laptele. Cu mențiunea că tertipurile din material nu sunt singurele, puteți observa că un furnizor este primit la negocieri într-o cameră mult subdimensionată, lăsat să aștepte acolo o oră sau mai mult, vara camera este încălzită suplimentar, iarna este răcită suplimentar, scaunul pe care se poate așeza are un picior sau mai multe slăbite, în așa fel încât în acest tip de așteptare să nu poată sta confortabil. După acest timp de așteptare negocierea constă strict în scăderea prețului de vânzare, fără vreun alt beneficiu pentru această scădere de preț. Cu toate acestea producătorul agroalimentar din România face eforturi extreme, inclusiv din fondurile proprii ale familiei pentru a nu scădea calitatea produsului oferit. Calitatea produsului pus pe piață este ultima redută în apărarea unui furnizor față de agresiunea cumpărătorului, pentru că știe că făcând acel compromis, dumneavoastră vă veți îndrepta spre un alt produs similar. Sunteți cel mai important argument și poate cel mai relevant pe care producătorii români îl pot aduce în fața marilor retaileri, decizia dumneavoastră de cumpărare este poate singura posibilitate reală ca producătorii români să aibă venituri decente din Agricultură și să poată să furnizeze alimente de o calitate net superioară celor aruncate de alți producători pe piața din Sud Estul Europei.

Dragi producători agroalimentari din România, membri în organizații profesionale, sau nu, vă invităm pe toți să urmăriți siteul Camerei Deputaților Comisia pentru Agricultură, vă rugăm să urmăriți înregistrările dezbaterilor, dar mai ales vă rugăm să comunicați fie electronic, fie direct în discuții, poziția dumneavoastră în raport cu dispozițiile Directivei PCN și a celor dezbătute. Veți observa că juriști ai marilor magazine susțin că este imposibil ca legiuitorul să stabilească un termen de plată de 7 zile de la livrarea produselor alimentare proaspete, pentru că în multe cazuri primesc facturile de la furnizori prin Poșta Română (?!?), deși noi știam că factura trebuie să însoțească marfa. Veți observa cum reprezentanții marilor magazine susțin că acestea (marile magazine) sunt parte din soluție, nu din problemă, astfel că vă rugăm să transmiteți tuturor celor din ședințe la câte probleme din producția adaptată pentru a respecta solicitările marelui retailer ați găsit soluții în "negocieri". Asta deși în codurile de conduită și de etică pe care le semnați, confirmând că marele retailer le respectă sunt menționate atâtea clauze ce ar trebui să suțină sustenabilitatea lanțului de aprovizionare, deși dumneavoastră de multe ori vindeți sub costul de producție din cauza presiunii și a practicilor comerciale neloiale.

Suntem obișnuiți ca astfel de mesaje să intre în zona puțin frecventabilă a presei, ba mai mult să fie de multe ori total ignorate, cunoaștem că un trust de presă nu va alege să expună adevărata față a celor mai potenți contributori la bugetul redacției prin contractele de reclamă. Ba mai mult, observăm că acest mod de "barter" non combat pentru contracte de publicitate, sponsorizări sau organizări de evenimente a atins și mediul Organizațiilor Non Guvernamentale din România, activând în acest domeniu nu putem să nu observăm cum cei mai mari poluatori susțin financiar prin contractele de publicitate chiar ONG-urile care declară că luptă pentru protecția mediului. Denunțăm astfel de metehne și le considerăm la fel de indezirabile precum repercusiunile practicate de sistem, sau de retail, atunci când unul dintre producătorii români alege să facă pasul în față și să își susțină drepturile. Practicanții unor astfel de coerciții aparțin unui trecut întunecat, vom susține mereu că practica Uniunii Europene, unde la lucrările comisiei pentru Agricultură se prezintă frecvent fermieri care spun răspicat și denunță birocrații sau reguli care îi stânjenesc activitatea, poziția sa generând modificări de legislație, fiind cea mai corectă formă de deschidere a administrației față de mediul antreprenorial. Poziția mediului asociativ din Agricultură este și va rămâne în sensul de combatere a acestor practici, de expunere a lor și de a solicita sancționare celor abuzează de o poziție la un operator privat potent financiar, sau o poziție din aparatul administrativ care îi permite săvârșirea de astfel de abuzuri.

Suntem convinși că transcriptul din Anexă este suficient, răspuns, inclusiv la întrebările retorice de mai sus.

ANALIZĂ A DOCUMENTARULUI

Practici Comerciale Neloiale - difuzat de Arte TV raportat la specificul pieței din România

Puteți urmări documentarul pe siteul ARTE cu traducere în limbile Germană, Spaniolă, Engleză, Poloneză și Italiană.

Prezenta analiză are rol de transcript ale unor aspecte relevate de anchetă jurnalistică, aspecte care vizează informații prețioase pentru a forma o  opinie limpede, documentată, tuturor actorilor implicați în dezbaterile legislative din Camera Deputaților atât pe marginea Plx178/2021, cât și pe marginea unui nou proiect de modificare a Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. De asemenea, pe lângă informațiile relevante din documentar am adăugat percepția mediului asociativ relevant din Agricultură, care constată că toate dintre practicile comerciale neloiale analizate și demonstrate în documentar se regăsesc sunt practicate în România, ba chiar la un nivel mai josnic.

Este evident că în relația furnizor - cumpărător pe lanțul de aprovizionare agricol și alimentar există grave abateri de la etica morală în afaceri, de la propriile sisteme de certificare și calitate pe care marii retaileri suțin că le respectă în achiziția produselor alimentare, dar mai ales abateri de la legislația în vigoare la nivelul Uniunii Europene și a fiecărui stat membru în parte.

Tehnicile de "negociere" reclamate de furnizori în toți acești ani cuprind atât acțiuni directe de scoatere din zona de confort a fiecărui individ care este chemat la negocieri prin tehnici care aduc aminte mai repede de practici ale organelor represive din era comunistă, încălzirea sau răcirea unei camere minuscule și lăsarea furnizorului să aștepte pe un scaun care nici nu conferă o poziție corectă nu fac decât să confirme că sectorul de retail este profund dezumanizat. Salariați cu rol de specialist juridic, care funcționează în baza unei legislații speciale ce impune o anumită conduită de probitate morală, au rol de facilitare a infracțiunilor economice în fapt, precum și de "acoperire a urmelor".

Observăm din material că principii precum "cheia este să îi rupem picioarele furnizorului și să începem negocierea când el este la pământ" sunt recunoscute și apreciate ca utile în zona de achiziții a unui mare retailer. De asemenea dat fiind că achizitorii sunt încurajați să folosească replici denigratoare în așa fel încât furnizorul să pară un incompetent, nu putem să nu ne întrebăm cum de un achizitor a cărui poziție nu presupune nici studii superioare, nici competențe deosebite se poate raporta la un producător care a reușit și reușește să conducă o afacere în agricutură ca la un incompetent, însă probabil nivelul de persuasiune a multinaționalei a afectat și minima logică, bunul simț fiind în mod evident iremediabil afectat.

Toate aceste tehnici și tertipuri nu au decât menirea să ducă prețul de vânzare în jos, fără vreun motiv real de scădere și pe seama exclusivă a furnizorului, chiar și când acesta ajunge sub costul de producție, forțând practic furnizorul să acorde cele mai mici salarii din industrie, ba mai mult, să practice munca la negru, în așa fel încât prin neplata taxelor pe muncă să susțină profitul marelui magazin. Așa cum se poate observa din material dar și din practica din România, un furnizor adesea nu poate ieși din contract, singura scăpare fiind propriul faliment.

Putem observa că, la nivelul marelui magazin, coerciția față de furnizorii care îndrăznesc să își solicite drepturile este extrem de clar stabilită, probabil de aceeași "redutabili" juriști, și se aplică etapizat, calculat, până la sacrificare totală economică a furnizorului. Deși din poziție de forță aceste practici calculate și perfecționate în timp nu rezistă totuși unui control al autorităților cu prerogative în anticoncurență, după 5 ani de anchetă primul brand de retail modern din istoria Franței, prezent și pe piața din România printre primii sosiți, a fost amendat în Februarie 2021 cu 1,75 de milioane de euro, amendă care nu a fost contestată.

Cu titlu de noutate pentru mediul asociativ din Agricultură, observăm că amploarea acestor retaileri și influența negativă asupra furnizorilor la nivel european este imposibil de contracarat. Pentru a concentra puterea, în mod vădit ilegal din punct de vedere anticoncurențial, au format Alianța Retailului, alianță formată din 4 grupuri care gestionează 67.500 de hypermarketuri la nivelul Uniunii Europene, mutând însă operațiunile și conturile în Elveția, ca orice alt grup infracțional care se respectă am spune noi, evitând legislația comunitară, precum și eventuale anchete asupra fondurilor încasate ca urmare a derulării practicilor comerciale neloiale și anticoncurențiale.

În Alianța Retailului se impun servicii contracost marilor jucători care doresc relevanță comercială la raft în întregul spațiu comunitar, pentru o întâlnire între executivii de rang înalt ai retailului și cei ai furnizorului, acesta din urmă trebuie să achite costuri imense. În schimbul unui preț de 2,16 milioane de euro pe an, furnizorul interesat primește, total inutil aflăm din documentar, date și informații dar și o presupusă coordonare între retaileri la nivelul diferitelor state membre, împărțirea pieței pe alte criterii decât cele concurențiale, putem deduce.

Unul dintre reprezentanții aparatului legislativ din Franța apreciază că la nivelul uniunii europene practicile comerciale neloiale generează un venit injust, în conturile Alianței Retailului de aproximativ 5 miliarde de euro pe an. Atragem atenția că această sumă nu reprezintă nici cifra de afaceri, nici profitul, doar incasări pe taxe și servicii, remize și risturne, de multe ori serviciile fiind fictive și cu siguranță fără nicio legătură directă și justă în raport cu actul de comerț, în dauna furnizorului și a consumatorului.

Se prezintă, cu date, inclusiv relația dintre marele retailer și propriul francizat, acele magazine de proximitate sub brandul marelui retailer. Făcând o trimitere către toți reprezentanții administrației locale, putem să îi rugăm să discearnă foarte clar pentru ce tip de afacere aleg să dea autorizație de construcție sau autorizație de funcționare și să nu valideze continuarea și extinderea unor astfel de capcane atât pentru antreprenorii interesați de franciză cât și pentru consumatori. Contractul tipic care este în vigoare în Franța, presupune o durată obligatorie de 99 de ani din care francizatul nu poate alege să iasă întrucât a fost nevoit să cesioneze 26% din părțile sociale către marele retailer, iar pentru a putea înceta colaborarea are nevoie de voturi care să reprezinte 76% din totalul propriei societăți comerciale. Magazinul francizat supus analizei prezintă unele cifre și niște practici comerciale care îl duc pe ceea ce ar trebui să se numească partenerul de afaceri al marelui retailer într-o zonă falimentară aproape similară furnizorilor. În cazul unor produse, marele magazin al marelui retailer practică prețuri mai mici decât prețul la care îi furnizează, din același depozit, exact același produs francizatului. Practic, francizatul ar câstiga o mai bună marjă dacă ar cumpăra ca și persoană fizică acele produse și dacă le-ar pune în magazinul francizat, evident, această posibilitate fiind interzisă și sever sancționată în contractul principal. O astfel de afacere are o cifră de 2,2 milioane de euro, dar un profit de 17.000 de euro într-un an, în condițiile în care francizatul își acordă un salariu de 2.800 de euro pe lună, iar celorlalți salariați salariul minim pe economie.

În mod evident, nu am suprins și transcris toate datele și cifrele prezentate în documentarul celor de la Arte, unele dintre ele fiind însă extrem de relevante pentru a dezvălui furnizorilor locali, legiuitorilor, dar și reprezentanților actorilor implicați, că acest sistem de retail, care a pătruns în România mai târziu decât în statele din Vestul Europei din simplul motiv că România a fost acceptată în Uniunea Europeană mult mai târziu, este un sistem profund ilegal, abuziv, dezumanizat la nivel de interacțiune al reprezentanților, profund dăunător atât mediului antreprenorial din Agricultură dar și consumatorului, un sistem care totuși își trăiește ultimii ani la nivel european, aspect care îl face mult mai feroce pe această cursă a îmbogățirii fără justă cauză.

Sperăm că prezenta scrisoare să vă convingă să urmăriți materialul documentar și să constatați că în relația furnizor - cumpărător, în înțelesul Directivei PCN, există un agresor dovedit, marele retailer dar și o victimă certă, respectiv producătorul agroalimentar.

Sursa:


    • Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”
    • Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR”
    • Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”
    • Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR”

S.O.S. Fermierii români au nevoie de suportul europarlamentarilor români pentru votul în Parlamentul European pe F2F

SCRISOARE DESCHISĂ A ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE către politicieni privind raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”

Către,

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL
Domnului Președinte Florin CÂȚU

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
Domnului Președinte Marcel CIOLACU,

ALIANȚA USR-PLUS
Domnului Președinte Dacian CIOLOȘ,

PARTIDUL PRO ROMÂNIA
Domnului Președinte Victor PONTA,

PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ
Domnului Președinte Cristian DIACONESCU,

PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA
Domnului Președinte Hunor KELEMEN,

GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Domnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,

CC: Europarlamentarii României

Stimați Domni Președinți,

Stimate Doamne/Domni Europarlamentari

Luni, 18.10.2021 în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”.

Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele  propuse politicianist la nivel european.

Considerăm că strategia nu este o oportunitate așa cum se susține/prezintă, ci o vedem ca o amenințare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere.

Strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau :

- studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificitățile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărâmițare a suprafețelor exploatate, gradul mic de asociere și cota de piață redusă a produselor autohtone;

- consultări reale nu disimulare și impunere a unor puncte de vedere transmise de la Bruxelles din partea unor persoane care nu cunosc realitățile și evoluțiile activității fermierilor, în mod practic.

Vă asigurăm că fermierii români și europeni, sunt responsabili, își doresc și fac tot ceea ce ține de capacitatea și capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind creare unui sector agroalimentar sustenabil și rezilient.  Fermierii români în parteneriat cu organizațiile profesionale și MADR lucrează la înființarea și operaționalizarea unui Sistem Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenței fermierilor în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin acțiuni și investiții în prevenția și combaterea acestora.

Prin această strategie se pune pe spatele și în sarcina fermierilor români și europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea țintelor urmărite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050. 

Este total incorect să punem în sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restricții, constrângeri, care impun efectuarea unor costuri și investiții pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate si prezentate in mod transparent. Tot acest context ne îndreptățește sa credem ceea ce v-am expus și să vă cerem să fiți de partea fermierilor romani si a tuturor romanilor, iar orice decizie trebuie bazată pe studii de impact economic, de mediu și social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu și lung.

Se vorbește de alternative, dar Care sunt acele alternative mai sigure, eficace și eficiente ?

Nu au fost identificate si prezentate aceste alternative.

Exemplu : Prin interzicerea unui tratament la semințe cu insectofungicide fără a avea alternative suntem într-o situație de 3 deficiente :

-Impactul negativ asupra mediul este mult mai mare tradus prin faptul ca se înlocuiește un tratament la semințe incorporate în sol, cu efectuarea a încă 2-3 tratamente în vegetație în perioada de coincidență a zborului tuturor polenizatorilor, plus sarcina birocratica de a face anunțuri de fiecare data când se efectuează tratamente ;

-Posibilele substanțe alternative nu au nici macat jumătate din eficacitatea în combaterea dăunătorilor

-Costurile sunt de câteva ori mai ridicate, deci eficiența este aproape inexistentă.

Consideram că mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a susține și încuraja fermierii trebuiau prezentate atașat strategiei F2F, ceea ce nu s-a întâmplat, fermierii fiind deja impactați negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au găsit instrumente financiare adecvate pentru susținere.

Majoritatea fermierilor români nu sunt capitalizați din mai multe considerente, începând cu diferențe între subvenția de 157 Euro/ha față de media europeană de cca. 243 euro/ha, acest lucru continuând prin neaprobarea la nivel european a convergenței totale până în 2026.

Costurile de finanțare a creditelor și accesul la finanțări înregistrează decalaje foarte mari intre fermierii europeni și cei romani care au costuri mult mai mari de finanțare.

Considerăm ca evaluarea integrală a impactului trebuia realizat înainte de prezentarea inițiativelor legislative, în prezent acest aspect este deja tardiv. Evaluarea impactului a fost realizată prin mai multe studii europene sau internaționale, toate prezentând un final dramatic pentru fermieri.

Studiile europene au fost întârziate, fiind ascunse de opinia publică, astfel încât continuăm să susținem respingerea raportul în forma prezentată.

Fermierii au fost și rămân în continuare responsabili de impactul sistemic economic, social și de mediu al activităților desfășurate de aceștia prin respectarea bunelor practici agricole, noi având primul interes de a menține un sol curat și sănătos, bine conservat pentru a fi transmis generațiilor viitoare.

Riscul că obiectivele strategiei conduc la relocalizarea unor părți din producția agricolă comunitară în regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scăzute, devine o certitudine în condițiile aprobării raportului în forma prezentată. Standardele europene de până acum conducând la obținerea unor alimente sănătoase și accesibile pentru populație. În schimb prin alternativa propusă prin strategia F2F necunoscutele sunt intratat de multe iar concluziile exprimate în public indică relocalizări certe de producții agricole în tari terțe, fără constrângeri unor interdicții în tehnologii care afecta în mod diferit producătorii agricoli și consumatorii europeni. România și fermierii săi vor fi cel mai grav afectați de F2F, mai ales prin prisma faptului că suntem în directa competiție și concurentă de producție, costuri și piețe cu țările riverane bazinului Marii Negre care nu sunt supuse acestor restricții.

Totodată sunt prezente și recunoscute standardele duble de calitate între statele membre, iar prin această strategie nu facem altceva decât să adâncim diferențele deja existente.

România din punct de vedere al producției medii la nivel național pe ha, la nivel național, a înregistrat creșteri în ultimii ani, dar rămâne mult sub media europeană, iar promovarea unor strategii de acest gen vor avea ca rezultat reîntoarcerea în trecut la producții medii de subzistență sau aliment.

Este total inechitabil ca Romania să își reducă consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, când media UE este 2,4 kg și să fie competitivă cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. și reduce consumul tot cu 50%.

Fermierul din alt stat membru va reuși sa aibe o producție decentă cu 3.5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta și spune același lucru de un fermier din Romania, cu 350 gr/ha s.a.

Același lucru este valabil si la fertilizanți.

De aceea raportul si strategia lovesc mult mai mult Romania, deși nu poluează atât de mult precum alte state.

Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei.

Deși Parlamentul European subliniază în raport că produsele agroalimentare din țările terțe trebuie să fie supuse acelorași cerințe, inclusiv o toleranță zero în ceea ce privește reziduurile de substanțe care nu îndeplinesc criteriile-limită sunt doar vorbe frumoase, dar concret nu exista și puțin probabil să apară în perioada următoare legislația și măsurile care sa fie aplicabile pentru statele terțe.

Cine va controla ? Cum va controla ?

Am solicitat repetitiv și insistent să fie realizate rapoarte si studii pentru toate masurile din cadrul strategiilor, pentru toate statele membre si sa fie analizate si luate in calcul înainte de a se discuta de aprobarea raportul, strategiei, etc.

Propunem o situație de  compromis la acest moment al votului, sa se susțină eliminarea țintelor cantitative unilaterale la nivel european si sa fie lăsate la latitudinea statelor membre in funcție de condițiile specifice ale fiecărui stat.  Susținem F2F, dar cu aplicare rezonabila si echitabila in toate statele membre. În acest moment, din informațiile pe care le avem, pentru minimizarea efectelor negative preconizate prin studiile de impact este votarea amendamentelor propuse de dna. Europarlamentar Mazaly AGUILAR  și dnii. Europarlamentari  Hazekamp și Dorfmann.

Stimați Domni Președinți ai Partidelor din România, vă rugăm să binevoiți a discuta cu toți europarlamentarii partidelor pe care le conduceți pentru a fi vigilenți în a susține amendamentele propuse mai sus, anexate la prezenta scrisoare și respinge amendamentele problemă.

Acțiunile sau inacțiunile dvs politice în astfel de momente importante pentru români și România vor face diferența între cei care doar vorbesc și cei care fac pentru țara noastră.

VĂ SOLICITĂM, IMPERATIV ȘI RESPONSABIL SĂ NU SUSȚINEȚI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS: CA4, CA18, CA25, CA27, CA28, CA33 !

Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 - țintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork și mai ales, cu introducerea lor în legislație, care le-ar face obligatorii.

Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafață la substanțe fito-sanitare și la îngrășăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua să producă eficient  și să-și protejeze culturile fermierii din țara noastră dacă vor fi obligați să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?

SURSA: ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

UNCSV: Participare business forum COGECA și schimb de experiență la Cooperative în Danemarca

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal (UNCSV), a participat alături de colegii din cooperativele și organizațiile membre ale Confederației Europene a Cooperativelor Agricole (COGECA), la Business Forum, privind construirea unor lanțuri alimentare reziliente și sustenabile în perioada 6-8 octombrie 2021.

Au fost prezenți fizic 48 de participanți și 53 online. Delegația României a fost alcătuită din dl. Gabriel STANCIU - Președinte Braicoop, dl. Claudiu HUSTI - Președinte Someș Codru și dl. Florentin BERCU - Director Executiv UNCSV.

În cadrul Business Forum au fost prezentate modele ale unor cooperative de succes precum DANISH CRAWN (Danemarca), LANTMANNEN (Suedia), COOPERCITRUS (Brazilia), SPOMLEK (Polonia), Sollio (Canada), Arla (Danemarca) și vizite de lucru la centrul de inovare AGRA FOOD PARK, Cooperativele Agricole DANISH AGRO, ARLA, DLF și ferma Lyngbygaard.

Dl. Nan Dirk analist senior Rabobank a precizat că până în 2050 cantitatea hranei produsă pe Terra trebuie să crească cu 50%, iar cea mai mare problemă va fi disponibilitatea terenurilor agricole. Strategiile propuse de UE schimbă dinamica producției și a investițiilor. Se impune o excelență în producție cu sustenabilitate și durabilitate economică, responsabilitate socială și comunicare mult mai eficientă decât până în prezent.

Modelele lanțurilor valorice se vor schimba de la abordarea unidisciplinară la cea multidisciplinară care poate fi realizată cel mai bine prin intermediul cooperativelor prin care să se integreze cele 3-4 ambiții actuale.

Cea mai mare provocare este să identificăm finanțări pentru realizarea investițiilor care să permită să se facă față acestor noi provocări.

Dl. John CLARKE – Director Internațional DG AGRI a subliniat că se lucrează la realizarea unui sistem de coordonare a aprovizionării cu produse agroalimentare a populației UE. Vrem să gestionăm mai bine dezechilibrele. Pandemia a dus la o cerere mai mare pentru lanțuri de aprovizionare mai scurte, care să stimuleze vânzările direct din ferme sau prin intermediul cooperativelor.

Dl. Karl Christian MOELLER – Analist Șef Strategie Cooperativa Agricolă DANISH CROWN, menționează că se axează pe o relație mai apropiată cu consumatorii și investesc în viitor pentru a crește eficiența fermierilor. DANISH CROWN se concentrează pe scoaterea cât mai multor noi produse finite, cu o implicare crescută a plantelor proteice. Durabilitatea va deveni pilonul principal, iar cooperativele asigură integrarea completă a lanțului, sustenabilitatea fermierilor și produselor agroalimentare de calitate.

Dl. Jan EHRENSVARD – Membru Board Cooperativa Agricolă LANTMANNEN, a spus că pandemia COVID-19 ne-a demonstrat că nu avem toate temele făcute și că pentru a trece peste criză, a fost necesară o colaborare corectă și strânsă între toți actorii de pe lanț. Este nevoie de crearea unor lanțuri de aprovizionare mai sigure.

Dl. Kristian Eriknauer – Director sustenabilitate ARLA: Cooperativele fac diferența și sunt mult mai responsabile din punct de vedere social. Membrii acestora prin natura lor de organizare și funcționare după principiile internaționale ale cooperativelor sunt cu câțiva pași înaintea fermierilor neasociați. Cu cât mai armonizată va fi gândirea noastră la nivel de UE, cu atât vom fi mai pregătiți să facem față noilor provocări.

Dl. Florentin BERCU – Director Executiv UNCSV: Singura șansă să putem îndepli exigențele expuse în strategiile propuse la nivel european este să avem acces liber la noile tehnici de amelioare moderne, în maximum 12 luni și să ne asigurăm că producătorii din UE nu vor fi victimele unor practici neloiale extinse cauzate de legislația europeană.

Dl. Ramon ARMENGOL – Președinte COGECA a concluzionat că sunt necesare mai multe garanții pentru securitatea alimentară a UE. Este foarte dificil ca producătorii din UE să fie competitivi cu producători din țări care folosesc masiv inteligența artificială, imaginile satelitare și mai ales tehnicile de amelioare moderne.

Sursa: uncsv.ro

Modificarea Legii vânzării terenurilor nu trebuie făcută contra fermierilor, sectorului agroalimentar și României

Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”   ., apreciază că proiectul de modificare și completare al Legii vânzării terenurilor intervine asupra unei legi organice, care a făcut obiectul unor consultări și dezbateri intense și care a fost deja trecută prin filtru Curții Constituționale a României cu privire la anumite aspecte reclamate de către actualii inițiatori, legea fiind promulgată de Președintele României și intrat în vigoare la 13.10.2020.

Considerăm total neadecvată și lipsită de fair play atitudinea Comisiei Juridice de Senat care a refuzat dezbaterea și a forțat trecerea tacită a proiectului în varianta inițiată, deși au fost transmise nenumărate solicitări din partea organizațiilor de fermieri, care au menționat că doresc dezbateri.

Obiectivul principal al Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, actualizată la zi, este să reducă și să combată specula cu terenuri și fenomenul de acaparare a terenurilor din România, fiind exemplul negativ cel mai elocvent din U.E, iar acest lucru trebuie adăugat la scopul legii. Se impune reglementarea corespunzătoare a pieței funciare în vederea menținerii stabilității economice pe plan local, regional și național în vederea atingerii obiectivelor de interes național pe termen mediu și lung.

Recomandăm de asemenea elaborarea unor noi instrumente de colectare a datelor privind structura regimului funciar în Romania, implementată cu sprijinul autorităților statului care țin de securitatea națională, cu date referitoare la utilizarea terenurilor, caracteristicile sociale ale proprietarului terenului sau arendașului, relația proprietarului cu terenurile aflate în posesia sa, etc.

Suntem singura țară din UE care nu are o situație statistică din care să reiasă concret ce suprafață de teren este deținută în proprietate și ce suprafață este exploatată de străini pe persoană fizică sau prin intermediul unor societăți comerciale, pe acțiuni, fonduri de investiții, etc.

Facem un apel la parlamentari să conștientizeze, susțină și asigure, că forma proiectului legislativ aprobat, menține condițiile privind domiciliul național, obligația achitării unui impozit de 80% pentru diferența de preț al terenurilor extravilane vândute mai devreme de 8 ani și să fie introduse articole noi care să statueze interzicerea dării în plată dacă nu se parcurge și respectă procedura din prezenta lege, introducerea unui plafon pentru persoanele fizice și juridice care vor să achiziționez teren, rămânând ca în arendă, să se poată exploata suprafețe nelimitat, de oricine.

Așteptăm cu speranță ca parlamentarii să se aplece asupra problemelor sectorului agroalimentar din țara noastră, să întreprindă toate demersurile legale pentru a dezbate acest proiect legislativ de mare importanță pentru România și să fim invitați la aceste discuții.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 3 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

Din păcate, cooperativele rămân „oaia neagră“ a agriculturii românești

Asociația Laboratorului de Solidaritate, partener în cadrul proiectului CooPerformance, împreună cu Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senat și Camera Deputaților, a organizat în data de 22 iunie la Senatul României o dezbatere cu tema „Cooperativele în dezvoltarea mediului rural în România – Politici și exemple de bună practică în context european“.

În cadrul evenimentului au fost prezenți atât reprezentanții cooperativelor din România, dar și din țările membre ale Uniunii Europene, precum Germania și Spania. Astfel, membrii cooperativilor din România și-au împărtășit experiențele, dar și obiectivele pentru anul 2021-2027 pentru eficientizarea activităților agricole din mediul rural.

Potrivit specialiștilor CooPerformance, ponderea ocupării forței de muncă în agricultura românească este ridicată față de membrele UE, în medie de 4%, iar lucrători pe cont propriu sunt 51,4% și lucrători familiali 40,7%. Totodată, productivitatea muncii în agricultura României este cu aproximativ 21% mai scăzută față de media țărilor UE. În același timp, cooperativele de tip asociativ în România coalizează 294 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, 1.700 obști și composesorate, diferite societăți agricole și CreditCoop cu 40 de bănci cooperatiste.

Ancuța Vameșu, președinte al Laboratorului de Solidaritate, a precizat: „Este foarte important de reținut rolul social și comunitar al cooperativelor. Am introdus și cooperativele de credit pentru că unul dintre principiile cooperatiste este cooperarea între acestea din diverse sectoare, credit și agricol.“

Fără progrese spectaculoase...

Deși în perioada 2015-2019 România nu a înregistrat progrese în sectorul cooperativelor, în 2020, cu sprijinul submăsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR acesta ajunge la un număr de 1.629 de cooperative. În 2018 cooperativele din România au înregistrat venituri de 259 mil euro, cu o medie per afacere de peste 25.000 euro. Membrii cooperativelor remarcă faptul că, în medie, o cooperativă pentru a funcționa optim necesită 2-3 ani. Lucian Trufin, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Senat, a subliniat: „Subvențiile prin APIA și fondurile europene prin AFIR alocate în agricultură au fost și sunt un sprijin pentru fermieri. Deși suntem printre primele state europene la producția de porumb și floarea-soarelui, percepția asupra cooperativelor nu s-a schimbat foarte mult. Astăzi, un fermier care dorește o creștere a fermei are nevoie de investiții majore și este necesar să gândească precum un economist sau jurist, iar soluția acestei probleme este rezolvată doar de fermierii mari și doar prin asociere. Statul trebuie să se implice nu doar în crearea unui cadru legislativ și oferirea facilităților fiscale, dar și în educație. Unul dintre obiectivele proiectului Cooperformance este  conștientizarea necesității introducerii în curricula școlară a unor elemente sau discipline cu referire la cooperativele agricole“.

Facilitățile fiscale de care se bucură membrii cooperativelor sunt scutirea de la plata pe impozit de profit în primii 5 ani, scutirea de la plata impozitorilor pe venituri, scutirea de la impozitul pentru clădiri și terenuri aflate în patrimoniu. Totodată, rolul cooperativelor pentru fermieri este încurajarea schimbului de idei privind noile practici, înțelegerea principiilor cooperativiste, educarea și informarea corectă a membrilor și a angajaților. Membrii cooperativelor susțin elaborarea și implementarea de reguli, proceduri și contracte corecte și transparente aplicate unitar fermierilor și prioritizarea cercetărilor, dar și inovarea analizelor de piață în cooperativele românești.

Obiective 2021-2027

De asemenea, Lucian Trufin a identificat motivele care împiedică fermierii români să aspire spre o asociere în cooperative: „Una dintre problemele principale este lipsa implicării statului în promovarea, înființarea și funcționarea cooperativelor agricole. De asemenea, lipsa informațiilor corecte cu privire la înființarea, funcționarea și beneficiile cooperativelor agricole și a exemplelor de bună practică. Un alt motiv pentru care fermierii nu doresc o asociere sunt experiențele negative cu privire la cooperare și, nu în cele din urmă, discrepanța între dimensiunile exploatațiilor și puterea lor economică“, a mai adăugat Lucian Trufin.

Pentru eficientizarea activităților cooperative în România, Cooperformance și UNCSV și-au propus câteva obiective pentru anul 2021-2027. Astfel, aceștia au realizat un Raport prin care evidențiază stadiul în care se află la ora actuală cooperativele din România. Totodată, aceștia accentuează faptul că o astfel de schimbare în creșterea sectorului cooperativist va consolida și dezvolta pe termen lung cooperativele din România. Se vor dezvolta brand-uri puternice rezistențe pe piață și astfel cota de piață va fi într-o creștere continuă, iar balanța comercială cu produsele agroalimentare va căpăta un echilibru ce va activa cu prosperitate. (tabel 1, 2) Florentin Bercu, director executiv UNCSV, a remarcat faptul că: „Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul tuturor membrilor pe termen mediu și lung“.

tabel 1

tabel 2

Prof. dr. Marina Aguilor Rubio de la Universitatea Almeria, reprezentant al cooperativelor agricole din Spania, a prezentat printr-un raport beneficiile de care se bucură Spania în urma integrării a 75% dintre fermieri în cooperative. Spania, în anul 2000-2019, a înregistrat o creștere economică de 42%, contribuția agriculturii la PIB fiind 2,2% cu o creștere a exportului de 72%.

De asemenea, prof. dr. Markus Hanisch de la Universitatea Humboldt – Germania a vorbit despre performanțele întreprinderilor cooperatiste, guvernanței și sustenabilității acestora.

În cadrul evenimentului au fost prezenți și unii dintre reprezentanții cooperativelor de succes din România, Bio Carpathia Brașov, Braicoop Brăila, Agricolă Gheorghe Doja, Bio Cătină București.

Liliana Postica

Copa și Cogeca anticipează recolte mai mari de cereale și de oleaginoase anul acesta

După anul 2020, care a fost un an complicat în toată Europa, Copa și Cogeca anticipează rezultate mai bune pentru recolta pe 2021. Pentru cereale, producția totală în UE-27 ar trebui să fie cu aproximativ 3,8% mai mare decât media trunchiată pe ultimii 5 ani, la aproximativ 292,45 milioane de tone, în timp ce producția europeană de oleaginoase ar putea atinge pragul de 30 de milioane de tone, cu 1,6% mai mult decât media trunchiată pe ultimii 5 ani.

În prima prognoză publicată astăzi, Copa și Cogeca anticipează că recolta UE-27 de cereale va crește cu 1,6% (292,45 milioane de tone) ca urmare a creșterii numărului de plantări (52,10 milioane de hectare +0,7%) și o prognoză mai bună pentru randament decât în 2020. În ceea ce privește grâul, începutul recoltei va fi amânat cu mai bine de o săptămână din cauza temperaturilor scăzute de primăvară și a umezelii excesive din săptămânile recente, ceea ce a încetinit dezvoltarea plantelor însămânțate. Recolta de grâu moale ar putea ajunge la 130 de milioane de tone (+7%) în timp ce pentru cerealele de primăvară se anticipează o producție redusă (-5,4% pentru orz, -4,9% pentru ovăz, -4% pentru secară și -0,8% pentru porumb) din cauza reducerii plantărilor cauzate de creșterea totală a suprafețelor acoperite cu grâu (+4,7%).

Jean-François Isambert, președintele Grupului de lucru „Cereale” a afirmat: „Această prognoză pozitivă pentru cereale ar trebui să permită reaprovizionarea stocurilor finale ale UE-27 pentru 2021/2022. Aceste cifre bune nu vor fi neapărat reflectate în rezultatele agricultorilor, întrucât ne confruntăm cu costuri crescute de producție.”

Prețul îngrășămintelor este mai ridicat în Europa decât în alte părți, deoarece piața comunitară de îngrășăminte este protejată de taxe vamale și măsuri antidumping care îi costă pe fermierii europeni 1,6 miliarde € pe an. Dacă s-ar adăuga la aceasta și un mecanism de ajustare la frontieră, prețul îngrășămintelor ar exploda, crescând și mai mult costul producției agricole în Europa, alimentele de import devenind în același timp mai competitive și mai atractive.

imagine1

Se anticipează că recolta de oleaginoase va crește cu 8,9% (30,12 milioane de tone), în ciuda unei scăderi de 1,3% a plantărilor, dar încă nu a fost confirmat un randament mai bun. Cultura de rapiță va ajunge, conform estimărilor, la 16,75 milioane de tone (+2,7%), în timp ce producția de floarea soarelui va crește semnificativ la peste 10 milioane de tone (+17,4%), iar soia la aproximativ 3 milioane de tone (+20,2%), conform estimărilor.

Pedro Gallardo, președintele Grupului de lucru „Oleaginoase și proteaginoase” a afirmat:

„Suprafața acoperită cu rapiță din UE-27 este de 5,33 milioane de hectare, semnificativ mai puțin (-7,6%) decât media trunchiată pe ultimii 5 ani (5,77 milioane de hectare). Agricultorii au nevoie de oleaginoase pentru a lungi rotația cerealelor, dar nu mai au suficiente instrumente eficiente pentru a proteja rapița de dăunători. În lipsa unui instrument eficient la îndemână, în special în contextul în care agricultorii deja folosesc niveluri scăzute de pesticide, este demonstrat științific faptul că va scădea randamentul culturilor, iar securitatea alimentară din viitor va fi amenințată.”

imagine2

Copa și Cogeca solicită accelerarea procedurilor pentru a aduce noi soluții tehnologice eficiente, precum noi produse de protecție a plantelor, soluții de biocontrol și soiuri mai performante pe piață și pentru găsirea unor alternative, înainte de a interzice instrumente cu un nivel dovedit de eficiență.

UNCSV: Cooperativele nefuncționale vor fi radiate!

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. informează cooperativele agricole din România că la data de 23.05.2021, s-a împlinit termenul de 6 luni în care cooperativele agricole existente aveau obligația de a-și actualiza actele constitutive în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare și prevederile art. IV al Legii nr. 265/2020 pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004.

U.N.C.S.V s-a implicat constant în îmbunătățirea cadrului legislativ care să creeze premisele eficientizării activității cooperativelor agricole din România.

Având în vedere că doar 48,9% din cooperativele înregistrate depun bilanț și doar 22,3% au cifra de afaceri mai mare ca 0, analizând activitatea cooperativelor agricole din România și rezultatele acestora, experți de renume european, au venit cu o serie de recomandări care să ducă la eficientizarea activității acestora și să poată pune serios umărul la echilibrarea balanței comerciale cu produse alimentare.

Cooperativele din România, pe lângă facilități fiscale și programe de sprijin, au nevoie și de verificări ale actelor constitutive, planului de afaceri și documentelor standard pentru funcționarea în regim optim.

Un prim pas în această direcție este actualizarea actelor constitutive și curățarea bazei de date, prin eliminarea cooperativelor care nu respectă obligațiile minime legale pentru o persoană juridică cu rol economico-social.

În acest sens O.N.R.C a început punerea în aplicare a prevederilor legale prevăzute în legea nr. 566/2004,  prin care informează cooperativele agricole care se află în această situație, să își pună la punct restanțele pe care le au pentru a nu ajunge în situația în care să se plângă că au fost radiate din baza de date cooperative agricole care ar fi dorit să își continue activitatea, însă nu o mai pot face.

Legea are caracter imperativ - trebuie respectată și pusă în aplicare de toată lumea.

Pe site-ul instituției www.onrc.ro , a fost afișat pe data de 1 Iulie, a.c., un anunț în acest sens.

În conformitate cu prevederile articolului mai sus menționat și a celor comunicate de O.N.R.C, expunem mai jos cele două situații în care, la cererea oricărui membru al cooperativei agricole, precum şi a Oficiului Național al Registrului Comerțului, instanța de judecată va putea pronunță dizolvarea cooperativei agricole, respectiv:

  • cooperativa agricolă nu şi-a depus situațiile financiare anuale şi, după caz, situațiile financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depășește 2 ani;
  • nu mai este o cooperativă agricolă activă, a încetat activitatea cooperativei agricole sau nu a fost reluată activitatea după perioada de inactivitate temporară, anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului, perioadă care nu poate depăşi 2 ani de la data înscrierii în registrul comerţului.

În ceea ce privește primul caz, vă comunicăm faptul că termenul de 2 ani se împlinește la data de 31 iulie 2022. Potrivit prevederilor art. 761 alin.(4) din același act normativ, O.N.R.C. va publica pe pagina sa de internet listele cu cooperativele agricole care nu și-au îndeplinit obligația depunerii situațiilor financiare anuale, cu 30 de zile înainte de împlinirea termenului mai sus menționat.

În ceea ce privește cel de-al doilea caz, menționăm faptul că prin Legea nr. 265/2020 pentru modificarea şi completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, intrată în vigoare la data de 23.11.2020, s-a reglementat posibilitatea înregistrării în registrul comerțului a întreruperii temporare a activității unei cooperative agricole pentru o perioadă care nu poate depăşi 2 ani de la data înscrierii în registrul comerțului, ori, având în vedere data intrării în vigoare a Legii nr. 265/2020, nu s-a împlinit termenul de 2 ani prevăzut de lege la care instituția noastră este obligată să publice listele cu cooperativele agricole care nu și-au îndeplinit obligația de reluare a activității.

Principalele modificări de avut în vedere la actualizarea actelor constitutive se pot citi accesând următorul site: https://www.uncsv.ro

Misiunea de bază a U.N.C.S.V. este încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperativele agricole românești eficiente, unde profitul cooperativei să fie reinvestit în mod transparent pentru interesul general al tuturor membrilor, aceștia participând activ și direct la luarea tuturor deciziilor.             

România, sectorul agroalimentar și fermierii, au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate!

U.N.C.S.V. s-a implicat activ în perfecționarea cadrului legislativ specific cooperativelor agricole și își manifestă disponibilitatea de a veni cu informații suplimentare pentru clarificarea tuturor aspectelor din activitatea cooperativelor, inclusiv în relațiile cu membrii acestora, putând împărtăși din experiența membrilor.  

COOPERATIVELE AGRICOLE DIN ROMÂNIA - STADIUL ACTUAL ȘI OBIECTIVE 2027

În cursul zilei de marți, 22 iunie a.c., a avut loc evenimentul ,,Cooperativele în dezvoltarea mediului rural în România – Politici și exemple de bună practică în context european’’, la sediul Senatului și în sistem de videoconferință. Dezbaterea a fost organizată de Laboratorul de Solidaritate în parteneriat cu Comisia pentru Agricultură, Industrie alimentară și Dezvoltare Rurală, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București și Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal din România (U.N.C.S.V.).

La eveniment, au participat experți din Germania, Spania, reprezentanți a 31 de cooperative agricole funcționale, parlamentari din Comisia de Agricultură de la Senat și Camera Deputaților, precum și reprezentanți ai direcțiilor agricole județene.

Subiectele de discuție au vizat dezvoltarea și sprijinirea cooperativelor agricole înființate pe principii sănătoase, cu orientare spre competitivitate și eficiență.

Evenimentul a început cu un cuvânt de bun venit, din partea coordonatorului Cooperformances, Ancuta VAMEȘU, fiind un profesionist cu experiență, cu un portofoliu semnificativ în sectorul civic și social, care desfășoară activități de cercetare, formare, consolidare, calificat în societatea civilă, organizații non-profit (ONG-uri), întreprinderi sociale, cooperative agricole și economie socială.

În cadrul acestui eveniment, senatorul Lucian TRUFIN a declarat că legiuitorul a creat cadrul legal, introducând în lege, stimulente atractive tocmai pentru ca fermierii să se asocieze, beneficiind de o serie importantă de facilități fiscale, atât membrii cooperativei agricole, cât şi cooperativa în sine, dacă respectă principiile cooperatiste.

Totodată, senatorul a subliniat că statul trebuie să se implice nu doar prin crearea unui cadru legislativ optim, acordând facilități fiscale, ci și prin educarea populației, în special din mediul rural, astfel: ,,Cooperația nu este numai despre producție – este și despre respect reciproc, șanse egale și sprijin real pentru fiecare membru de a se dezvolta la el acasă și în același timp să nu aibă grija zilei de mâine în ceea ce privește viitorul muncii sale!”

De asemenea, Raluca DUMITRESCU, reprezentantul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, consideră că ,,doar împreună putem construi și reuși!” și speră să fie găsite soluții la toate problemele cu care se confruntă cooperativele agricole din România, astfel încât asocierea să aducă rezultate profitabile fermierilor.

Viziunea M.A.D.R. privind eficientizarea activității cooperativelor agricole din România, a fost prezentată de Secretarul de Stat, Marius Mihai MICU, susținând că Ministerul promovează asocierea fermierilor în cooperative agricole active și le încurajează prin stimularea acestora, prin accesarea investițiilor prin PNS 2021-2027, pentru a adăuga valoarea producției primare a membrilor acționari: ,,Avem nevoie de o strategie pentru dezvoltarea și consolidarea cooperativelor agricole din România pentru a contribui vizibil la echilibrarea balanței comerciale cu produse alimentare și o vom realiza și implementa, împreună cu reprezentanții cooperativelor de succes și experți în domeniu.”

Prof. dr. Markus HANISCH, reprezentantul Institutului de Studii ale Cooperativelor din Berlin, a susținut o prezentare privind “Îndrumările pentru politici publice favorabile cooperativelor agricole din România”. Cele mai importante aspecte prezentate, analizând diferențele dintre cooperativele agricole din România și cele din UE, sunt următoarele:

  • Cea mai mare cooperativă agricolă din România, este de 100 de ori mai mică decât cea mai mică cooperativă din Germania, cu cifra de afaceri cuprinsă între 5000 și 8000 milioane EURO.
  • Numărul mediu al membrilor din cooperativele românești, este de 100 până la 1000 de ori mai mic decât numărul mediu al cooperativelor agricole din UE-27, fiind între 5000 și 9000 de membri.
  • Ponderea cooperativelor care realizează profit pe piață sau sunt profitabile este foarte mică.
  • Cooperativele din România au nevoie de programe de sprijinire a investițiilor, menite să încurajeze investițiile în furnizarea de infrastructuri de servicii rurale, cum ar fi aprovizionarea cu intrări, depozitare, servicii post-recoltare, servicii logistice și de marketing, necesare dezvoltării și profesionalizării fermierilor mici și mijlocii, în special.
  • În multe dintre țările membre ale UE, asociațiile profesionale de profil, urmăresc procesul de dezvoltare ale cooperativelor, cu verificări ale actelor constitutive, planului de afaceri și documente standard pentru funcționarea în optim;  

Prof. dr. Marina Aguilar RUBIO, a prezentat cadru legal și fiscal al cooperativelor agricole din Spania, cele mai importante aspecte transmise, fiind următoarele:

  • Cifra de afaceri medie a cooperativelor agricole din Spania, este de 8 milioane de Euro, în timp ce în Romania este de 1030 de Euro.
  • Sunt necesare stimulentele membrilor cooperatori, care fac cooperativismul modern atractiv, dar mai ales competitiv pe piață.
  • În Spania, cooperativele agricole sunt foarte serios luate în calcul, fiind prevăzute și în Constituție (Legea 27/1999 din 16 iulie 1999, art. 129.2). Mandatul cooperativelor, ordonează autorităților publice să promoveze prin legislație adecvată, societățile cooperatiste, motivează legiuitorul să ia în considerare necesitatea de a oferi un mod echivalent pentru a canaliza inițiativele colective ale cetățenilor care dezvoltă activități care generează bogăție și stabilizarea muncii, promovează cooperativismului ca o formulă care facilitează integrarea economică și profesională a Spaniei pe piață, face ca cerințele de rentabilitate și competitivitate din cele mai dezvoltate economii, să fie perfect compatibile cu evaluările care au format cooperativele de peste o sută cincizeci de ani;

Florentin BERCU, directorul executiv U.N.C.S.V., a prezentat un raport de țară privind starea cooperativelor și a politicilor privind sectorul agricol în România, concluzia prezentării fiind următoarea:  ,,Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul tuturor membrilor pe termen mediu și lung. Totodată este nevoie de stimularea cooperativelor agricole din România prin PNS 2021-2027, să se dezvolte și consolideze pentru a fi sustenabile, durabile pe termen lung și competitive în piață cu actorii similari din lume și multinaționalele de profil, pentru a putea pune umărul vizibil să dezvolte brand-uri puternice care să reziste pe piață, să creeze, mențină și crească cota de piață pentru principalele produse alimentare ”.

Evenimentul a fost încheiat de Președintele Uniunii de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, Mircea-Paul BĂLUȚĂ, făcând următoarele mențiuni:

  • ,,Avem cu toții de învățat din sistemul și legislația sistemului cooperatist din UE, noi fiind singurii care putem decide cum ne croim drumul și viitorul.
  • Noi, cei din UNCSV, suntem oamenii care vrem să ne batem pentru sistemul cooperatist din România, am venit întotdeauna cu soluții, am fost și vom rămâne parteneri de dialog și vrem să ne menținem în continuare pe aceiași lungime de undă.
  • Deși am pornit târziu față de țările din vestul Europei, acest lucru fiind văzut în legislație și rezultate, trebuie să credem în cooperative agricole, putând avea rezultate foarte bune, doar dacă punem cu toții umăr lângă umăr, la construirea unui drum durabil al cooperativelor din România.
  • Doar împreună putem reuși, moto-ul UNCSV fiind: ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR! ”

Sursa: uncsv.ro

7 milioane de ha arabil deținute de străini până în 2030

Dacă se aprobă în forma inițială a proiectul legislativ L 107/2021 pentru modificarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, riscăm să ajungem la 7 milioane de ha arabil, din 9.4 milioane de ha, deținute de străini.

Obiectivul principal al dezbaterii timp de 2 ani a proiectului Legislativ (Plx. 336/2018) pentru modificarea Legii nr. 17/2014, privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, a fost să prevină specula cu terenuri agricole și să reducă și să combată fenomenul de acaparare a terenurilor din România, fiind exemplul negativ cel mai elocvent din U.E.

Având în vedere că:

  • Legea 175 a fost publicată și intrat în vigoare pe 13 octombrie 2020;
  • Ordinul cu normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 17/2014, actualizat la zi a fost publicat și intrat în vigoare în 8 februarie 2021;
  • Proiectul legislativ L 107/2021 a fost înregistrat la Senat pe 9 martie 2021, la 30 de zile după intrarea în vigoare a normelor metodologice, fără a aștepta să treacă minimum 1 an pentru a vedea cum funcționează forma îmbunătățită;

Este prematur ca orice parte interesată să se pronunțe și să spună că Legea nr. 17/2014 actualizată la zi nu este bună, din moment ce nu am așteptat nici să fie încheiate primele tranzacții inițiate după apariția normelor metodologice din 8.02.2021, ale prezentei legi.

La elaborarea și aprobarea Legii nr. 175/2020, au fost analizate împreună cu organizațiile profesionale din sectorul agricol, preluate și aprobate condiții din alte state europene, precum Franța și Germania, motiv pentru care a și trecut la Curtea Constituțională.

Este foarte important pentru asigurarea securității alimentare și suveranității teritoriale a României, să rămână în vigoare obligația cumpărătorilor și/sau acționarilor persoanelor juridice care intenționează să achiziționeze teren extravilan agricol, de a avea domiciliul pe teritoriul național, cu minimum 5 ani înainte de tranzacție, preluată după modelul francez unde există această obligație pentru minimum 7 ani.

Totodată, în Germania, pentru a preveni specula cu terenuri agricole, preluate de către fondurile de investiții, s-a introdus obligația impozitării cu 80 % a diferenței de preț, dacă se vinde terenul mai devreme de 10 ani. În România, există în legea în vigoare, obligația impozitării cu 80 % a diferenței de preț, dacă se vinde terenul mai devreme de 8 ani, de la momentul achiziției, la momentul vânzării.

Aceste două elemente, sunt cele mai importante elemente de protecție, pentru a preveni specula cu terenuri agricole și exploatarea terenului în scopul pentru care a fost achiziționat. Dacă acestea vor fi eliminate din conținutul Legii nr. 17/2014, atunci vom rămâne fără nici un fel de protecție, nerespectând inclusiv principiul reciprocității.

Practic, toate consultările și schimbările de legislație cu privire la acest subiect au fost îndreptate împotriva terenului agricol pentru ceea ce este: resursa strategica de interes național, invocându-se în schimb limitarea dreptul de proprietate care este de fapt, doar de “exploatare “ al acest bun.

Proprietarul are un drept de exploatare cu respect pentru fertilitatea solului și pentru calitățile lui de producție, ori vânzarea terenurilor agricole la liber, reducând sancțiunile prevăzute în forma legislativă în vigoare, continuă procesul de fărămițare și încurajează înstrăinarea în favoarea unor investitori speculativi, în detrimentul celui autohton care lucrează terenul, respectând un cod de bune practici.

Facem un apel la parlamentari să conștientizeze, susțină și asigure, că forma proiectului legislativ L 107/2021 aprobată, menține condițiile privind domiciliul național, obligația achitării unui impozit de 80% pentru diferența de preț al terenurilor extravilane vândute mai devreme de 8 ani și să fie introduse articole noi care să statueze interzicerea dării în plată dacă nu se parcurge și respectă procedura din prezenta lege, introducerea unui plafon pentru persoanele fizice și juridice care vor să achiziționez teren, rămânând ca în arendă, să se poată exploata suprafețe nelimitat, de oricine.


Ionel ARION, Președinte Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”

Mircea Băluță, Președinte Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”  

România are nevoie de soluții care să asigure stabilitatea veniturilor agricultorilor

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană și europarlamentarilor români o adresă în care și-a manifestat aprecierea pentru progresul făcut în cadrul negocierilor pentru Politica Agricola Comuna (PAC) și îndemnul de a se insista, în cadrul discuțiilor din Trialog, pe soluții eficiente, livrate în timp util pentru fermierii europeni și cooperativele acestora.

PAC trebuie să continue să ofere sprijin de venit fermierilor pentru ca aceștia să-și poate continua activitatea și să furnizeze hrană la prețuri rezonabile către consumatori, după cum stipulează Art. 39 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În plus, trebuie să ofere suportul necesar pentru a ajuta fermierii să facă față schimbărilor climatice și să producă sustenabil (din punct de vedere ecologic, economic și social), prin promovarea progresului tehnic. În perioada de tranziție pe care o traversăm, decidenții politici ar trebui să se asigure că fermierii și cooperativele acestora vor rămâne sustenabile din perspectivă economică.   

Având în vedere că în România nu există un instrument integrat pentru managementul riscului în sectorul agricol, lucru resimțit foarte dur, în special prin prisma secetei pedologice severe din anul agricol 2019-2020,  Alianța pentru Agricultură și Cooperare și-a manifestat îngrijorarea privind impactul major al schimbărilor climatice și nevoia implementării unor măsuri urgente de gestionare a riscurilor.

Dezideratul Alianței pentru Agricultură și Cooperare este ca eurodeputații români să susțină amendamentele aduse definiției instrumentelor de gestionare a riscurilor, care ar trebui să fie suficient de flexibilă astfel încât statele membre, pe baza evaluării necesităților și a analizei SWOT,  să poată acorda sprijin fermierilor, permițând configurarea și contribuția financiară (inclusiv costul administrativ al înființării) pentru orice sistem public, privat sau public-privat, în concordanță cu legislația națională. Aceasta se referă la orice tip de instrumente de gestionare a riscurilor, inclusiv scheme de (re)asigurare și fonduri mutuale, care ar trebui să fie permise și suficient de flexibile pentru a se potrivi realității din fiecare țară.

Această solicitare vine în întâmpinarea nevoii producătorilor agricoli din România, pentru a putea beneficia cât mai rapid cu putință de o soluție integrată de management al riscului, specific condițiilor țării noastre.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare se implică activ la definirea se implementarea unui astfel de proiect de interes strategic național pentru sectorul agro-alimentar și România.

UNCSV: CREȘTE NUMĂRUL COOPERATIVELOR

Vineri, 23.04.2021 a avut loc ședința Adunării Generale a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., unde au fost primite 7 noi cooperative agricole în echipă, ajungând la 32.

Cooperativele agricole reunite în U.N.C.S.V. însumează peste 386 de persoane juridice și 118 fizice. Membri afiliați în cooperativele agricole din uniune, exploatează suprafețe între 1.5 ha și 1900 ha.

Cooperativele agricole autentice nu sunt o alternativă, ci singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor. Rolul cooperativelor este să ajute la optimizarea costurilor membrilor și să aducă valoare adăugată produselor prin investiții în comun. Cooperativele agricole performante trebuie să răspundă nevoilor majorității membrilor, scopului pentru care au fost create și să combine negocierea cu mutualizarea, standardizarea și optimizarea.

Cooperativele participante au făcut schimb de experiență, dezbătut problemele cu care se confruntă atât în desfășurarea și eficientizarea activității cooperativelor cât și a exploatațiilor unde își desfășoară activitatea, a proiectelor legislative care îi impactează, trasat direcția pe care o va urma uniunea și reactualizat obiectivele U.N.C.S.V..

Un element important în cadrul discuțiilor, a fost legat de îmbunătățirile care trebuiesc aduse pentru a avea soluții integrate, privind managementul riscului comercial și agroclimatic.

Misiunea de bază a U.N.C.S.V. este încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperative agricole consolidate, sustenabile și durabile, care să aibe capacitatea de a întări puterea de negociere a fermierilor în lanțul agroalimentar.

Sursa: uncsv.ro

UNCSV: Este obligatorie actualizarea actelor constitutive ale cooperativelor agricole din România până la 20 aprilie 2021

Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole moderne sunt alternative de echilibrare economico-socială, a puterii de negociere, veniturilor pe lanțul agro-alimentar și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește tuturor cooperativelor agricole din România că prin modificările și completările aduse la Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004, au obligația actualizării actelor constitutive conform prevederilor nou introduse și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului până la 20 aprilie 2021.

Pentru a nu aglomera birourile ORC aproape de termenul limită, recomandăm organizarea din timp, în condiții de siguranță a Adunărilor Generale, pregătirea propunerilor de modificare a actelor constitutive și depunerea acestora începând cu luna martie 2021. Alături de modificările actelor constitutive, este de nevoie de elaborarea, aprobarea și respectarea altor documente interne precum:

  • Regulamente interne urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri;
  • Contract cadru între cooperativă și membru, încheiat pe o perioadă de minimum 3 ani de zile;
  • Fișa de post director executiv cooperativa agricolă.

Pentru buna funcționare, dezvoltare și consolidare a formelor cooperatiste moderne, reiterăm necesitatea respectării principiilor cooperatiste stabilite de Alianța Internațională a Cooperativelor și tragem un semnal de alarmă prin care solicităm respectarea prevederilor art. 12 alin (2) care interzice societăților comerciale sau societăților pe acțiuni din România, să folosească sintagma cooperativă agricolă, coop sau cooperativa, în denumirea, brandurile, mărcile înregistrate ale societăților, în promovarea entităților care nu au statutul de cooperativă/societate cooperativă și forma de organizare corespunzătoare. Cei care sunt convinși de beneficiile asocierii în cooperative, sunt bineveniți să preia principiile cooperatiste, toate drepturile și obligațiile specifice cooperativelor și să acorde părți sociale partenerilor implicați în activitate.

Principalele modificări de avut în vedere la actualizarea actelor constitutive sunt:

  • Definirea cooperativei agricole active conform lit. g) a art. 9;
  • Completarea obligațiilor membrilor, art. 16 alin. (6), lit. f). cu respectarea regulamentelor interne și lit. g). să acopere integral eventualele prejudicii cauzate cooperativei agricole;
  • Menționarea expresă că angajații și prestatorii de servicii cu profesie liberală răspund solidar față de cooperativă, de modul în care își îndeplinesc atribuțiile și sunt responsabili pentru erorile personale comise, în conformitate cu art. 19 alin (2) și legislația în vigoare;
  • Precizarea obligativității încheierii între membrii și cooperativă a unui contract pe minimum 3 ani, conform alin. (3) al art. 19;
  • Completarea actelor constitutive cu modificarea regulamentelor interne, urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri conform art. 24 lit. c);
  • Introducerea obligațiilor prevăzute la art. 29 alin. 21 și 22 prin care un fermier poate fi membru într-o singură cooperativă pe același sector de activitate și pentru cooperativele cu o vechime mai mare de 2 ani, să aleagă în Consiliul de Administrație doar membri cooperatori deținători de părți sociale cu o experiență în cooperativă de minimum 2 ani;
  • Prevederea expresă că atât cooperativele agricole cât și membrii acestora nu se încadrează în categoria întreprinderilor afiliate conform art. IV alin. (2) din Legea nr. 265/2020;
  • Precizarea în actele constitutive că Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004 se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare.

România, sectorul agroalimentar și fermierii au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate!

U.N.C.S.V. s-a implicat activ în perfecționarea cadrului legislative specific cooperativelor agricole și își manifestă disponibilitatea de a veni cu informații suplimentare pentru clarificarea tuturor aspectelor din activitatea cooperativelor, inclusiv în relațiile cu membrii acestora, putând împărtăși din experiența membrilor.     

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare cu privire la acordarea despăgubirilor fermierilor calamitați de seceta severă din 2020

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Stimați membri ai Guvernului,

Despăgubirile pentru seceta pedologică severă care a afectat producătorii agricoli în anul 2020 se notifică și instituie ca schemă de ajutor de stat în conformitate cu Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, conform pct. (352) al capitolului 1.2.1.2 Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate de un fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat calamităților naturale.

Sunt inventariate și centralizate suprafețele afectate, se cunoaște numărul de beneficiari și impactul bugetar. Schema de ajutor de stat este în continuarea (similară) celei aprobate pentru culturile de toamnă.

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare GUVERNULUI, sunt:

I. PLATA DIN CREDITE BUGETARE

Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021, astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă.

În acest sens propunem ca:

Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel:

MADR, Cap 8301, gr.59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultura:  (mii lei ) 

Specificație:

2020 

2021

%

Credite Bugetare

930.000

1.093.000

117,53

Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie.

II. SCONTARE ÎN BAZA PROTOCOLULUI APIA/BĂNCI

Implementarea prin APIA și băncile comerciale a unui sistem de scontare de adeverințe eliberate fermierilor calamitați, pornind de la valoarea sprijinului pe ha acordat ca sprijin forfetar, care nu depășește 40% din cheltuielile efectuate, conform schemei de ajutor de stat notificate.

Considerăm că aceasta ar putea fi cea mai rapidă soluție prin care fermierii pot merge la bănci cu aceste adeverințe pe care le pot sconta și pot obține un credit pentru 85-90% din suma înscrisă în adeverință drept creanță, pentru a-și acoperi o parte din datorii și/sau achiziționa inputuri pentru însămânțarea și întreținerea culturilor agricole din acest an. Sumele înscrise pe adeverințe vor cuprinde inclusiv despăgubirile restante aferente culturilor de toamnă. Suma scontată va fi acordată pe o durată de maximum 12 luni, iar rambursarea integrală va fi prevăzută după data încasării de către fermieri a  ajutoarelor reprezentând despăgubiri pentru culturile calamitate.

Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că adeverințele pot să ajungă la fermieri până la mijlocul lunii martie.

III. COMPENSAREA SUMELOR REPREZENTÂND DESPĂGUBIRI ACORDATE FERMIERILOR CU SUMELE REPREZENTÂND CREANȚE BUGETARE (IMPOZIT PE VENIT/SALARII, CAS, CASS).

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare sunt de fapt, în posesia unor înscrisuri prin care li se atestă că sunt deținătorii unor creanțe (suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe ha = creanța), iar autoritățile statului pot recunoaște acest lucru printr-o OUG, urmând ca aceste sume să fie utilizate pentru plata/compensarea obligațiilor de plată către bugetul de stat (creanțe bugetare, impozit pe venit, CAS, CASS, etc).   

Apreciem că printr-un astfel de mecanism de compensare la nivelul bugetelor s-ar ușura sarcina fiscală și birocratică a fermierilor în relația cu autoritățile statului, putând fi implementată începând cu creanțele bugetare aferente lunii martie 2021.

IV. ACCESAREA UNOR CREDITE CAPITAL DE LUCRU CU GARANȚII DE STAT SIMILAR IMM INVEST

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanța = suprafață x cuantumul ajutorului de stat pe ha).

Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni.

Estimăm că fermierii pot avea sumele la dispoziție până la sfârșitul lunii martie 2021.

Aceste soluții sunt instrumente prin care suma de cca. 1.093.000 mii lei cheltuită/investită într-un termen scurt are perspectiva economică de a se întoarce, până la sfârșitul anului, în bugetul de stat, prin efectul de multiplicare, sub formă de impozite și taxe, precum și datorită impactului economico-social care ar contribui la salvarea activității celor 85.000 de fermieri afectați.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Finanțelor Publice, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii,  vă solicităm aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultura prin intermediul a cel puțin uneia din cele 4 soluții prezentate mai sus.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR -  Nicolae SITARU

Alianța pentru Agricultură și Cooperare protestează împotriva proiectului de lege privind bugetul consolidat

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

PROTESTĂM

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale Alianței

Stimați membri ai Guvernului,

Agricultura României în anul 2021 traversează o perioadă dificilă, generată de pandemia COVID – 19 și seceta pedologică extremă din anul 2020.

Urmare a publicării în dezbatere publică a proiectului de buget aferent anului 2021 pentru Agricultură, urmarea a numeroaselor întâlniri ale Alianței cu reprezentanții ministerului și ai guvernului, unde ne-ați asigurat de luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu, ne manifestăm profunda dezamăgire și protestăm pe această cale pentru:

  • nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură - pentru culturile de primăvară 2020 afectate de secetă;
  • desconsiderarea sectorului economic numit AGRICULTURĂ;
  • încurajarea falimentului sectorului zootehnic prin lipsa producției vegetale;
  • posibila închidere a activității exploatațiilor agricole care va duce la:
    • preluarea exploatațiilor de fonduri de investiții;
    • grad mai mare de sărăcie în rândul populației;
    • nivel ridicat al SOMAJ-ului;
    • creșterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale!

Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 35% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, hrana trebuie să reprezinte o prioritate, la fel de importantă.

În timp ce alte state membre subvenționează suplimentar și cer simplificare pentru acordarea banilor europeni, România își penalizează fermierii pentru că nu au acces la APA și la INFRASTRUCTURĂ PUBLICĂ nici după 30 de ani de la Revoluție. Considerați decizia de nealocare bugetară și pe cale de consecință, de neacoradare a acestor sume ca fiind în interesul economic al României?

Veniturile și salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, și ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii și profesioniștii își fac curaj să investească în Agricultura României încercând să asigure co-finațarea proiectelor ori fac credite furnizor pentru derularea activității, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist! Pe cale de consecință, unde este stimularea investițiilor și susținerea tinerilor fermieri?

CEREM RESPECTAREA și ÎNCURAJAREA ANTREPRENORILOR inclusiv în sectorul agricol!

AGRICULTURA ESTE UN SECTOR STRATEGIC, Fără Hrană, omul moare!

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.

Deși au fost precipitații în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an. Este foarte puțin probabil ca acesta să se refacă și să se ajungă către un an aproape de normal. Cunoaștem cu toții că, pentru ca fermierii afectați de seceta 2020 să intre pe profit, este nevoie de circa. 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic și ca recolte/venituri obținute.

Din motive neimputabile fermierilor, au ajuns să plătească penalități exagerate cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafață realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată OUG privind declararea stării de calamitate.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a purtat în permanență un dialog cu autoritățile și v-a solicitat prin nenumărate adrese oficiale și publice începând cu luna iulie 2020 următoarele:

  • aprobarea OUG privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă în conformitate cu gradul de dăunare;
  • aprobarea OUG privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică

Constatăm azi că Guvernul României nu a îndeplinit nimic din cele de mai sus.

S-a promis că fermierii vor depăși dificultățile generate de seceta pedologică prin promovarea unei OUG sau prin includerea în bugetul MADR pentru 2021 a sumelor necesare pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care au avut culturile de primăvară 2020 calamitate. Din parcurgerea proiectului de Buget al MADR aferent anului 2021, constatăm cu consternare că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv NU este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plății despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate.

Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă cca 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situațiile drastice menționate mai sus, ar asigura continuarea activității pe întreg lanțul agricola cu efecte pozitive pentru întreaga economie națională.

Suntem adepții dialogului și v-am demonstrat acest lucru, însă răbdarea membrilor noștri producători agricoli afectați de secetă, a ajuns într-un punct nevralgic iar situațiile catastrofale în care au ajuns din motive independente de ei, îi vor împinge către măsuri extreme, ducând inclusiv la proteste și blocarea drumurilor din zonele calamitate, ori alte situații care pot deveni incontrolabile.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii, vă rugăm, în ultimul ceas, să vă respectați promisiunile făcute Alianței, exprimate în întâlnirile cu fermierii și în mass-media.

Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă!

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

UNCSV: Cooperativele agricole, cea mai bună soluție

O delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a avut joi, 14 ianuarie 2021, o întâlnire de lucru cu Ministrul Agriculturii, Adrian OROS și  echipa tehnică cu responsabilități pe sectorul cooperativelor.

Au fost prezentate rezultatele obținute și prioritățile UNCSV, desfășurate prin activitatea de reprezentare a cooperativelor agricole în relațiile cu autoritățile.

S-au expus modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă.

UNSCV: "Salutăm deschiderea domnului ministru Adrian Oros și a echipei tehnice, de a continua promovarea cooperativelor agricole funcționale, durabile în timp".

S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole, este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieței și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural.

Aceste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora.

S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor.

UNCSV își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre.

UNCSV – sinteză:

  • 25 de Cooperative Agricole active în sectorul vegetal;
  • între 5 – 45 membri în Cooperative (436 de membri);
  • Peste 540 de adrese oficiale transmise, reprezentând amendamente, solicitări și inițiative legislative în 2 ani și 10 luni de activitate;
  • Dimensiune ha Cooperative membre U.N.C.S.V.:
  • 6 Cooperative între 600 – 1000 ha;
  • 13 Cooperative între 1000 – 10.000 ha;
  • 6 Cooperative mai mari de 10.000 ha.
  • Fermierii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la 2 ha la 1960
  • Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultura mare din România, membrii U.N.C.S.V. dețin 80 %;
  • Toate Cooperativele membre U.N.C.S.V., respectă obligațiile din Legea Cooperației Agricole și membrii vând între 50-100% din producție prin Cooperativă;

Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri în lume, iar UNCSV își propune să fie vârf de lance pentru Cooperativele Agricole din România.

Agricultura și fermierii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și, care în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!

Pentru orice aspecte legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole: email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

UNCSV: Clarificări referitoare la declarația privind beneficiarul real al cooperativelor agricole

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește membrilor cooperatori și cooperativelor agricole că entitățile înființate și funcționale în baza prevederilor Legii 566/2004, actualizată și Legea 1/2005, actualizată, fiind constituite din membri fondatori și acționari, persoane fizice și juridice, care se supun prevederilor acestora, sunt obligate să dețină părți sociale de maximum 20%.

În conformitate cu art. 8 lit. d) din Legea cooperației agricole, unul din principiile cooperatiste este cel al autonomiei și independenței cooperativei agricole, potrivit căruia cooperativele agricole sunt entități juridice autonome bazate pe autoajutorare și sunt controlate de către membrii lor, aceștia având până la maximum 20% din Capitalul social.

Această participație este mai mică de pragul de 25%, așa cum este prevăzut în Legea 129/2019, actualizată, art. 4, alin. 2., lit. a),  de unde rezultă că acestea nu se încadrează în respectiva prevedere și, ca urmare, nu trebuie să depună declarația privind beneficiarul real.

UNCSV consideră că nu este necesar să fie depusă această declarație, deoarece în Legea nr. 129/2019 la Art.4 (2) 1. sunt prevăzute următoarele: persoana sau persoanele fizice care dețin ori controlează în cele din urmă o persoană juridică prin exercitarea dreptului de proprietate, în mod direct sau indirect, asupra unui număr de acțiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul ori prin participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace, persoana juridică deținută sau controlată nefiind o persoană juridică înregistrată la registrul comerțului ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată și care este supusă unor cerințe de publicitate în acord cu cele reglementate de legislația Uniunii Europene ori cu standarde fixate la nivel internațional. Acest criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul deținerii a cel puțin 25% din acțiuni plus o acțiune sau participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25%;

În cazul persoanelor exceptate de la depunerea declarației beneficiarului real se încadrează și persoanele juridice care au asociați persoane fizice, conform alin. (11) art. 59 din Legea 129/2020.

În acest sens UNCSV a solicitat O.N.R.C. să emită o clarificare publică în teritoriu, privind obligația depunerii declarației privind beneficiarul real pentru cooperative agricole, având în vedere că termenul este 1.11.2020.

Preocupări și provocări ale cooperativelor agricole din România

Scopul Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. este eficientizarea activității cooperativelor  agricole ce activează în România, creatoare de valoare adăugată, perene, în concordanță cu principiile cooperatiste și distribuirea echitabilă a rezultatelor cooperativei în funcție de activitatea economică a fiecărui membru.  

Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele  agricole sunt alternative de echilibrare economico-socială și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

Cooperativele agricole vor avea un impact major în echilibrarea balanței comerciale, al creșterii valorii adăugate producției primare și consolidării rolului fermierilor în cadrul lanțului agricol și alimentar pentru a oferi prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru fermieri. Aceasta se poate asigura dacă membrii și cooperativele respectă legea, funcționează din punct de vedere comercial, sunt autonome, independente financiar și rentabile.

La data de 31.12.2018 în România figurau ca fiind înființate 1.507 cooperative agricole. Dintre acestea, numai 655 cooperative (43,46%) au depus bilanț pentru anul fiscal 2018 și 263 au înregistrat o cifră de afaceri mai mare decât 0 (17,45%), care au generat o cifră de afaceri de 1,358 miliarde lei (291.227.917 EURO) și venituri totale de 1,378 miliarde lei (295.563.929 EURO). Acestea au 1.014 angajați și 7.503 membri cooperatori. 262 cooperative au obținut profit în 2018 (40% din cele care au depus bilanț). Profitul brut total la nivel național a fost de 23.758.471 lei. Marja profitului (% din cifra de afaceri) este de 1,54%. Apreciem că este o etapă incipientă a consolidării cooperativelor, în care marja profitului este mică, deoarece profitul se formează la nivelul membrilor pentru acoperirea costurilor acestora. 

Realizând o analiză a indicatorilor financiari la nivelul cooperativelor agricole din România, observăm că gradul de capitalizare este de cca 5%. Aceste valori reflectă gradul scăzut de capitalizare al cooperativelor agricole, finanțarea activelor fiind realizată prin capital atras sau împrumutat pentru finanțarea activelor înaintea capitalului propriu. O creștere a volumului de activitate derulată prin cooperativele agricole, conduce la creșterea profiturilor obținute care ar putea fi reinvestit la rezerve, conducând astfel la creșterea capitalurilor proprii.  Un grad superior de capitalizare reflectă angajamentul pe termen lung al membrilor cooperatori pentru dezvoltarea sustenabilă a cooperativei.

Lichitatea curentă scăzută, constantă, de cca 1.14 indică dificultatea cooperativelor în achitarea datoriilor pe termen scurt, starea financiară a cooperativelor aflate în această situație fiind nefavorabilă pe termen scurt. Rata curentă este îmbunătățită în situația contractării unor împrumuturi pe termen lung, ceea ce ar putea conduce la o creștere a cash-flow-ului și implicit a activelor curente.

Valoarea mediană la nivel de sector, indică faptul că mare parte a cooperativelor nu au realizat investiții, ponderea activelor imobilizate în total active fiind nesemnificativă. Ponderea elementelor patrimoniale ce servesc cooperativele în mod permanent necesită îmbunătățiri.

Rata profitului net are valori scăzute la nivel de sector, ceea ce indică faptul că profitabilitatea cooperativelor agricole este scăzută datorită rolului socio-economic pe care îl are și pentru că scopul principal este menținerea în competiția de pe piața unică, a membrilor, capitalizarea acestora și adăugarea de valoare adăugată producției primare a membrilor.

Dintre cooperativele agricole care au înregistrat profit circa 51,15% au fost înființate în perioada 2016 – 2018. O pondere semnificativă o au și cooperativele cu peste 5 ani vechime (30,92%), în timp ce cooperativele cu peste 10 ani vechime au o pondere de numai 5,73%.

În patrimoniul cooperativelor profitabile regăsim 68,93% din activele imobilizate ale cooperativelor agricole din România.  Pentru 27% dintre acestea (71 cooperative), valoarea activelor este mai mare decât 100.000 lei, în timp ce valori ale activelor mai mari de 1.000.000 lei regăsim numai în 10,31% dintre cooperative (27 cooperative). Astfel, rezultă că investiții considerabile au fost realizate de un număr  redus al cooperativelor ceea ce necesită o altă abordare legislativă și fiscală pentru dezvoltarea și consolidarea sistemului cooperatist modern în România. 

Există un decalaj enorm între nivelul de dezvoltare al cooperativelor din UE și a celor din România. Toate cooperativele agricole active în acest moment în România, au împreună o cifră de afaceri mai mică decât a unei singure cooperative agricole medii din UE. Fără un mecanism stimulativ, cooperativele noastre nu au nici o șansă să recupereze acest enorm decalaj.

Este responsabilitatea noastră comună să dăm o șansă reală de dezvoltare cooperativelor noastre și implicit agriculturii românești.

Constatăm că există în România foarte multe pseudocooperative sau SRL-uri cu nume de cooperativă agricolă care doar profită de oportunități/facilități și care apreciem că vor abandona această activitate imediat ce nu va mai fi stimulată.

Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul membrilor pe termen mediu și lung.

La această dată, din analiza noastră apreciem că sunt câteva aspecte necesare și utile care au fost preluate urmare a propunerilor realizate și susținute de UNCSV, urmare a consultării cooperativelor din toate sectoarele.

Realizările de până acum în domeniul legislației și funcționării cooperativelor agricole trebuie să fie întărite în direcțiile următoare:

  • Menținerea perioadei de probă la membri asociați conform legislației în vigoare în prezent, respectiv art. 9 b1 modificat prin Legea nr. 21/2019. Numărul de membrii cooperatori per cooperativă a scăzut de la 7.58 în 2015 la 5.49 în 2018. Conform legislației în vigoare, numărul minim de membri într-o cooperativă este de 5. Prin introducerea perioadei de probă pentru o perioadă de maximum 1 an în 2019, a crescut numărul mediu de membri din cooperative la 6.3. Este foarte important să fie menținută această prevedere. Prin relaxarea/slăbirea de conținut a lit. b1 a art. 9, nu va mai crește numărul mediu al membrilor cooperatori deținători de părți sociale, iar aceste cooperative nu se vor dezvolta și nu vor rezista în timp, menținându-și activitatea doar atât cât vor primi facilități, respectiv maximum 5 ani. Ulterior vor fi abandonate, nu vor mai depune bilanț sau vor depune pe 0, sau la sume infime precum cele 40% din cooperativele agricole existente la nivelul anului fiscal 2018.

Cu cât cooperativele agricole au mai mulți membri cu părți sociale care respectă obligațiile și drepturile din Legea Cooperației Agricole, cu atât mai repede o să se consolideze cooperativa, o să reziste mai mult în timp, o să mențină membrii în competiția de pe piața unică, o să se capitalizeze, o să adauge valoare adăugată producției primare prin intermediul cooperativei și astfel vom avea produse locale de calitate la prețuri corecte.

Pentru a asigura relațiile corecte între membrii și cooperative, atunci trebuie ca membrilor asociați care au mai mult de 1 an de colaborare prin intermediul cooperativei să li se ofere participarea la capitalul social și la ședințele Adunării Generale.

  • Este corectă încadrarea membrului asociat ca și membru cooperator la lit. b2 9, doar dacă este prevăzută clar și se respectă perioada de probă aplicabilă azi, pentru a vedea dacă este serios, respectă obligațiile pe care le are, înțelege principiile cooperatiste și le asumă și vrea să lucreze în aceste condiții.
  • Definirea și introducerea termenului de gospodărie țărănească la lit. h) a art. 9 pentru a se asocia în cooperative, nu este necesară în această lege. Aceștia sunt implicați și pot fi cooptați și în prezent.

Soluția pentru a ajuta gospodăriile țărănești să se asocieze și să beneficieze așa cum se declară, este să fie cooptați cu părți sociale primiți în AGA, dat drept de vot și distribuit rezultatele cooperativei și către ei, nu doar declarativ și folosiți în scop de marketing pentru a amesteca produse industriale cu ,,tradiționale’’  și a le valorifica ca fiind toate ,,tradiționale’’. Acest lucru va crea probleme în transpunere și respectare, iar beneficiile vor rămâne tot la procesatorul sau procesatorii care au înființat cooperativa.

  • Pentru creșterea gradului de capitalizare este foarte important ca la art. 45 alin. 3 din Legea Cooperației Agricole, distribuirea profitului prin dividende să fie realizată proporțional cu participarea la realizarea cifrei de afaceri a membrilor deținători de părți sociale, respectând prevederile alin. 2 ale art. 45 și prioritizând dezvoltarea cooperativei și a rolului social.
  • Repartizarea sumelor din dividende către persoane fizice sau juridice care nu dețin părți sociale, respectiv clienți/membri asociați, este ilegală și conduce la dublă impozitare. Dacă Adunarea Generală a membrilor unei cooperative care au membri asociați dorește să le achite o parte din profitul realizat, atunci trebuie să fie corecți cu ei de la început și să le plătească un preț mai bun pentru produsele livrate prin/către cooperativă.
  • Cooperativele agricole se înființează pentru a servi interesele membrilor cu părți sociale în conformitate cu principiile cooperatiste.

Am propus, susținut și s-a aprobat inițial schimbarea mecanismului de acordare a facilităților prin raportarea la ,,cantități de stocuri’’ în proporție de minimum 70% provenit din tranzacții cu/pentru membrii cooperatori și/sau din producția proprie, aceasta venind în sensul actualelor prevederi ale Legii cooperației agricole, care prevăd că până la 30% din tranzacții se pot face cu nonmembri. Practic aici nu s-a promovat nici o modificare a legii, ci doar am întărit faptul că pentru tranzacții prin/către Cooperativă de minimum 70% provenite de la membri, se pot acorda facilități fiscale care să stimuleze consolidarea și dezvoltarea Cooperativelor și a membrilor. Este soluția optimă în acest moment pentru stimularea dezvoltării pe principii corecte și transparente a cooperativelor agricole din România, de a le crea premizele menținerii în timp, astfel existând și peste 10-20-30-50 de ani, precum în occident.

Este vizibilă diferența enormă între baza materială și amploarea cooperativelor la nivel European față de ceea ce există în România.

Am propus și susținut înlocuirea mecanismului limitativ al facilităților care nu sprijină dezvoltarea durabilă a cooperativelor din România, cu un mecanism stimulativ care consolidează cooperativele agricole. 

  • Același mecanism stimulativ a fost propus și susținut și în cazul scutirii de la plata impozitului pe proprietate de la art 76 lit. e1 pentru terenurile deținute de cooperativă și folosite în interesul comun al membrilor.

Propunem să se mențină și în Raportul înlocuitor al Plx 459/2019 a mecanismului stimulativ al facilităților fiscale pentru cooperative. În caz contrar, apreciem că este normal și corect să nu mai existe prag limitativ.

Mesajul UNCSV este clar, răspicat și transparent.

Cooperativele agricole nu sunt pentru toată lumea, ci doar pentru cei care cunosc, înțeleg și își asumă să respecte principiile cooperatiste valabile la nivel internațional. Limitările și constrângerile impuse de acestea garantează succesul dacă sunt respectate și implementate cu corectitudine, transparență și profesionalism în interesul membrilor care dețin părți sociale și al comunității din zona unde își desfășoară activitatea.

Facilitățile și prioritizarea în accesul fondurilor europene nerambursabile se acordă tocmai pentru a suplini aceste constrângeri impuse de forma de organizare. Cei care nu doresc aceste limitări, își pot desfășura activitatea în cadrul SRL-urilor sau altor forme juridice economice.

A sosit momentul în care cei care sunt puși pe combinații legate de asocierea în cooperative trebuie să renunțe la acest lucru și să-și reorienteze activitățile către alte forme juridice.

Cei care le-au înființat, nu funcționează, prezintă cifră de afaceri zero și încearcă să modeleze legislația pentru a le fi permisivă, favorabilă, trebuie să se îndepărteze, reorienteze către alte forme juridice și să lase cooperativele agricole din România să urmeze făgașul firesc al dezvoltării și consolidării pentru a avea o șansă să fie competitive și rezista pe piață conform principiilor cooperatiste.

Avem exemple de cooperative agricole de succes funcționale care arată reziliența sistemului cooperatist modern și în România, motiv pentru care ne dorim susținerea acestui vlăstar pentru a deveni un stejar puternic. 

Sursa: uncsv.ro