Președintelui Klaus Werner IOHANNIS,

Premierului Ion Marcel CIOLACU,

Ministrului Agriculturii Ionuț Florin BARBU,

Ministrului Afacerilor Externe Luminița ODOBESCU,

Ministrului Transporturilor Sorin GRINDEANU,

Ministrului Finanțelor Marcel BOLOȘ,

Președintei ANAF Nicoleta CÎRCIUMARU,

Europarlamentarilor care reprezintă ROMÂNIA,

Reprezentanței Permanente a României la Brusseles,

Președintei CE Ursula Van der LEYEN,

Comisarului pentru Comerț Valvis DOBROWSKI,

Comisarului pentru Agricultură Janusz WOJCIECHOWSKI,

Consiliul Agricultură și Pescuit,

Consiliul Afaceri Externe (Comerț),

Tuturor reprezentanților statelor membre ale UE,

SFÂRȘITUL SECTORULUI AGRICOL DIN ROMÂNIA

Având în vedere că România, împreună cu Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia, au făcut compromisuri extraordinare pentru a se evita ,,amenințările la adresa securității alimentare a lumii” și totodată pentru a oferi sprijin fermierilor ucraineni, aflați în momente atât de grele din cauza războiului, prin facilitarea exporturile agricole ale Ucrainei, România a avut doar de pierdut, deoarece 95% din produsele agricole ieșite din Ucraina au rămas în U.E. creând grave perturbări ale pieței.

Creșterea cantităților de cereale și semințe oleaginoase origine Ucraina, care sunt importate sau tranzitează teritoriile statelor membre vecine Ucrainei, exercită presiuni asupra prețurilor produselor agricole din statele în cauză, în mod special România, saturează capacitățile de stocare și lanțurile logistice de transport și afectează viabilitatea economică a fermierilor, cauzând pierderi importante, deoarece au fost puși în situația extrem de complicată de a-și valorifica produsele la prețuri mai mici decât costurile de producție (cheltuieli cu inputurile, carburanți, forța de muncă etc..).

România s-a sacrificat și a facilitat importul și tranzitul la nivelul UE a 65% din produsele agricole de origine Ucraina, care cumulat cu efectele indirecte, respectiv creșterea substanțială a prețurilor inputurilor, a dus ca în prezent cca 45% din fermierii noștri să fie în imposibilitatea de a-și achita datoriile pentru inputuri și rate scadente în septembrie, respectiv octombrie 2023, din cauza prețurilor foarte mici încasate pe produsele agricole (Grâu, Orz, Rapiță, Floarea Soarelui și Porumb), care nu au acoperit costurile de producție foarte mari, cauzate de efecte indirecte.

Au crescut cantitățile importate/tranzitate pentru că nu au fost mijloace de supraveghere și control. Forțarea să se dubleze cantitățile ,,tranzitate lunar, pe mare”, până la 4 milioane tone va crea un haos și mai mare, o prăbușire a prețurilor și colaps/faliment pentru foarte mulți fermieri din România.

Dacă nu se va prelungi interdicția importurilor după 15 septembrie 2023, atunci prețurile se vor prăbuși și mai mult pentru fermierii din România, în special, și, se va reduce semnificativ achiziția produselor agricole din țara noastră, inclusiv pentru procesare, în detrimentul celei din Ucraina, chiar dacă nu îndeplinește aceleași condiții de calitate și rigoare a tehnologiei de producție, care forțează creșterea costurilor de producție din UE. Cu toate acestea consumatorii europeni plătesc același preț ridicat pe produse mai puțin calitative.

Infrastructura de transport și depozitare este insuficientă și este pusă sub o presiune constantă.

Deși aparent blocajele logistice semnificative din port s-au diminuat, acest lucru, este doar pentru că s-a interzis accesul în Port Constanța fără programare și rezervare la Administrația Porturilor Maritime Constanța, forțând să se pună presiune pe depozitare și transport.

Totodată, operaționalizarea în România a culoarelor de solidaritate cu Ucraina, a permis pe de o parte, tranzitarea produselor pe teritoriul României cu destinația comerț intracomunitar, dar și import din Ucraina în Moldova, importarea din Moldova în România, ca fiind produse agricole în documente de origine Moldova, deși erau produse din Ucraina, transportate inclusiv prin mijloace de transport din Ucraina. De altfel, s-a făcut export în state terțe prin România, creând astfel premise pentru descărcarea unor cantități importante în țara noastră și pentru care riscăm să pierdem încrederea partenerilor noștri consacrați pentru că a fost amestecată cu marfă Ucraina care nu îndeplinește aceleași criterii precum cea produsă în UE.

Deși s-a spus că în perioada 15.03.2023-15.09.2023 au fost interzise importurile de Grâu, Orz, Rapiță, Floarea-Soarelui și Porumb în România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia acest lucru nu a fost respectat de autoritățile europene, ucrainene și naționale, dovadă fiind datele statistice anexate la prezenta scrisoare deschisă.

Din sprijinul acordat prin permiterea importurilor, s-au ajutat preponderent traderii, oligarhii și companiile multinaționale și mai puțin fermierii ucraineni. Merită și e corect să perturbăm întreaga politică agricolă comună la care s-a muncit din 1962 până în prezent și întreaga piață a UE, să distrugem complet agricultura din România și celelalte state aflate în vecinătate?   

Așa numita compensare a cauzelor create de importurile din Ucraina în sumă de cca 40 milioane de euro, reprezintă 1-2% din pagubele create fermierilor și statului român. Deși sumele sunt extraordinar de mici, nici măcar acestea nu au fost încasate până în ziua de astăzi.

Este clar că nu sunt și nu vor fi acordați bani suficienți pentru compensarea pierderilor cauzate, dar vă solicităm să nu uitați că sunteți pe funcții azi să reprezentați interesele României, Românilor, UE și populației noastre și să întreprindeți în regim de urgență cel puțin următoarele măsuri:

  1. Prelungirea imediată a interdicției după 15.09.2023 de import din Ucraina și alte state, dar care are proveniență din Ucraina a Grâului, Orzului, Porumbului, Floarea Soarelui, Rapiță și Ulei, pe întreaga durată a războiului și înăsprirea condițiilor pentru a se asigura că se respectă. Înregistrarea contractelor într-o bază de date verificabilă și să nu se poată modifica sau adăuga acte adiționale/anexe pentru creșterea cantităților agreate inițial, începând cu 15.09.2023 să nu mai fie permis prin nici un tertip;
  1. Măsuri de securizare suplimentară (sigilare și monitorizare), controale direct în vamă pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina, cu prelevare de probe pentru determinarea calitativă în conformitate cu legislația europeană și prezentarea publică, constant a rezultatelor analizelor;
  1. Aprobarea în Consiliul de Miniștri din 18.09.2023 a derogărilor pentru obligația de a lăsa 5% din teren pârloagă, GAEC 7 și GAEC 8;
  1. Stoparea demersurilor de modificare a procedurii cu recomandările operaționale destinate operatorilor vamali și economici pentru ușurarea accesului produselor agricole din Ucraina și păstrarea condițiilor și regulilor existente până la 1 ianuarie 2022;
  1. Urgentarea aprobării în Guvern a proiectului de Ordonanță de Urgență Credit Agricol până la sfârșitul lunii Septembrie 2023 și intrarea în vigoare începând cu 1.10.2023 pentru a sprijini fermierii din România să își continue activitatea și poată înființa culturile din noul an agricol.

În cazul nefericit în care până la 1.10.2023 nu se vor implementa cele 6 măsuri precizate anterior solicităm tuturor conducătorilor României să ia decizie unilaterală de interdicție așa cum au procedat și vor proceda Polonia și Ungaria, după 15.09.2023 și orice e nevoie pentru a nu se eluda și rămâne în aceeași situație gravă, agricultorii și cooperativele din România.

În caz contrar majoritatea agricultorilor și cooperativelor agricole vor intra în grevă generală într-un număr masiv și vor bloca Portul și toate vămile din țară pe perioadă nelimitată, până se va îndeplini o listă extinsă de probleme care vor fi prezentate la acel moment.

În numele tuturor membrilor și  organizațiilor membre ale celor 4 organizații,

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

AFF - Vlad MACOVEI


 

Anexă Scrisoare Deschisă

GRÂUL a fost înființat în toamna anului 2022 cu costuri extrem de ridicate cauzate de criza energetică cauzată de Rusia. Ne referim în principal la prețul gazelor, extrem de ridicat, ce a condus în mod logic către o creștere exacerbată a costurilor îngrășămintelor. Astfel cultura grâului în România a avut costuri asociate înființării în medie de 1.000 (una mie) euro/hectar.

Nivelul de preț de vânzare al grâului aplicat pe o medie de 4.8 tone/hectar nu acoperă costurile de înființare. Prețul actual al grâului în paritatea CPT Constanța este de 210 EURO/tona însă și așa acesta nu este valabil pentru toți Cumpărătorii așezați în prima linie de export.

ORZUL. Prețul de comercializare de 175 EURO /tonă în paritatea CPT Constanța, reflectă un minus în veniturile fermei, considerând media de 5 tone/hectar nivel național.

PORUMBUL. Are un cost asociat de minim 1.000 euro/hectar cu un randament mediu național de 4.28 tone/hectar în condiția de preț CPT Constanța de 185 EURO/tona. Nici în această condiție marja operațională nu există în fermele din România.

COSTUL LOGISTIC extrem de ridicat penalizează veniturile în fermă. Avem deci de a face cu o diferență logistica între prețul portului Constanta și Ferma cu valori cuprinse între 15-35 EURO/tonă. Aceste sume se scad din prețul mărfurilor aferente portului Constanța iar dacă le înmulțim cu randamentele la hectar și le comparăm cu costul de înființare, este vizibil randamentul negativ al acestui sezon.

În ceea ce privește nivelurile de preț la nivel global ele s-au degradat încontinuu din cauze ce țin de Cererea și Oferta la nivel global. Iar tendințele nu sunt din cele mai pozitive în acest moment.

Fluxurile Ucrainene vin ca un surplus ce presează pe piața locală și europeană. Simpla motivație cum că este o piață liberă nu respectă prevederile Acordului de Asociere din 2017. Unde erau clar statutate contingentele exceptate de la plata taxelor de import în Uniunea Europeană.

Și un exemplu foarte bun este porumbul. Ce conform acordului de asociere avea un contingent scutit de taxe după cum urmează: Spania 2 mil tone, Portugalia 0.5 mil tone și restul UE 0.5 mil tone. Iar acum vom avea un nivel de import în UE de minim 22 mil tone porumb recolta anului 2023. Aceasta este în mod clar un dezavantaj pentru țările din proximitate.  Marfa fără taxe competiționează cu marfa locală, marfa produsă cu standarde UE.

Semințele de floarea soarelui. Înainte de invazie, Ucraina nu exporta semințe de floarea soarelui. În mod unilateral nu rambursau TVA la export și aplicau și o taxă de export de 10%. Vindeau în mod efectiv doar ulei brut, dar și acolo prin acordul de asociere aveau un contingent de maxim 2 mil tone. Iar acum în fața calamității numite război nu se mai aplică nimic din ceea ce a fost prevăzut în acordul de asociere. Piața a fost inundată de semințe ucrainene căci rambursarea TVA s-a efectuat. Iar evaziunea a fost la cote maxime. Marfa ucraineană intră cu facturi subdimensionate, la jumătate, facilitând slăbirea colectării de TVA în țara importatoare.

Pentru o buna documentare avem mai jos prețuri pentru mărfurile ucrainene aferente datei de 08.09.2023

  • Cumpărător grâu furajer ucrainean 140-145 USD/t CPT Reni, Izmail, 202 USD/t DAP/CIF Constanța, România, septembrie.
  • Vânzător grâu furajer ucrainean 175-184 USD/t FOB Reni, Izmail, septembrie.
  • Cumpărător grâu ucrainean 11,5-12,5% grâu 159-171 USD/t CPT Reni, Izmail, septembrie.
  • Cumpărător grâu ucrainean 11,5% grâu 194 USD/t FOB Reni, Izmail, Kiliya, septembrie.
  • Vânzător grâu ucrainean 11,5% grâu 208 USD/t FOB Reni, Izmail, Kiliya, 220 USD/t DAP Granița dintre Ucraina și Ungaria, septembrie.
  • Vânzător porumb ucrainean 195-205 USD/t FOB Reni, Izmail, Kiliya, septembrie.
  • Vânzător orz ucrainean 167 USD/ton FOB Reni, Izmail, Kiliya, septembrie.
  • Cumpărător semințe de floarea soarelui ucrainene 402USD/t DAP Italia de Nord, august-octombrie.
  • Vânzător de ulei de floarea-soarelui ucrainean 845 USD/ton față de cumpărător 835 USD/t CIF Mersin, Turcia, septembrie.
  • Vânzător ulei de floarea soarelui ucrainean 850 USD/t CIF Mersin, Turcia, octombrie.

Pentru referință indicațiile CPT CONSTANȚA pentru mărfurile românești aferente datei de 11.09.2023 cu livrare sfârșit de Octombrie început Noiembrie 2023

GRÂU PANIFICAȚIE 12 PRO – 212 EURO/tona

GRÂU FURAJ – 202 EURO/tona

ORZ FURAJER – 175 EURO/tona

RAPIȚA – 410 EURO/tona

SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI 400USD/tona

În concluzie distorsionarea este evidentă și competiția între origini este la aceleași cote începând din Martie 2022 și nu putem să nu remarcăm că Acordul de Asociere ce statutează cote este ignorat cu desăvârșire. Mai mult Ucraina mai are și impertinența să amenințe cu arbitraj la World Trade Organization deși au fost sprijiniți sacrificând fermierii din cele 5 țări din proximitate.

Ridicarea restricției la import nu va face altceva decât să creeze un bazin de Originare mărfuri mult mai ieftine în cele 5 țări, căci ele vor competiționa cu mărfurile ucrainene. Iar acest lucru va servi scopurilor Comercianților și Procesatorilor din Vestul Europei, care vor beneficia nu numai de marfa ucraineană ieftină dar și de cea din cele 5 țări, la fel de ieftină.

În perioada Martie 2022-Mai 2023 Ucraina a traversat prin România, în cadrul coridoarelor de solidaritate cu un volum de peste 20.000.000 tone. În mod efectiv jumătate din mărfurile traversate prin liniile de solidaritate.

În perioada Mai 2023-Septembrie 2023 avem un volum de tranzit de 8.850.000 tone.

Un total raportat la perioada Martie 2022 – Septembrie 2023 de aproximativ 29.000.000 tone de mărfuri agricole.

Screenshot 2023 09 12 165719

Sursa: AGRICOLUMN

În perioada Martie 2022-Septembrie 2023, România a înregistrat un nivel de import mărfuri origine Ucraina de 4.77 mil tone.

Screenshot 2023 09 12 165726

Sursa: AGRICOLUMN

Portul Constanța este în mod formal la dispoziția mărfurilor Ucrainene. Convoaie de barje în așteptare spre transfer-transbord număra peste 450-480 unități. Exportatorii nu mai au loc în terminale și mărfurile românești staționează pe trenuri circa 2-3 săptămâni spre descărcarea cumulând costuri în contul Vânzătorului.

Camioanele au timp de așteptare de 8-12 zile și de asemenea acumulează costuri. Mai mult decât atât dacă un fermier din România dorește să vândă marfa în portul Constanța, direct către exportatori, termenul de livrare și implicit încasarea se mută după jumătatea lunii Octombrie începutul lunii Noiembrie 2023. Astfel Fermierii acumulează restanțe la debitele scadente.

Mai mult decât atât, costurile logistice erodează în mod substanțial marjă operațională din Fermele Românești. În medie costurile de transport auto au crescut cu 70%. Înainte de invazia rusească, pe o ruta de 170 km se percepea un tarif de maxim 17 EURO/tonă iar acum aceeași ruta are un cost de minim 28EURO/tonă.

În ceea ce privește costurile pe calea ferată acestea au înregistrat și ele o creștere în aceeași proporție. Un exemplu este costul din Vestul României, de exemplu de la Curtici la Constanța înainte de invazia Rusiei aveam un cost de transport de maxim 22EURO/tonă. Astăzi pe aceeași distanță avem un cost de minim 35EURO /tonă.

Pentru transportul fluvial avem deja costuri ce depășesc 100%. Din portul dunărean Corabia la Constanța aveam înainte de invazie un cost de 16 EURO/tonă. Astăzi aceeași distanță este de minim 36EURO/tonă.

Totodată din analizele efectuate a rezultat ca volumul de marfă ucraineană ce a fost importată în România după data de 01.05.2023, deci după impunerea restricției, a fost prin execuția ,,contractelor aflate în vigoare’’, la niveluri mult mai ridicate prin acte adiționale și falsificări.

Screenshot 2023 09 12 165733

Sursa: AGRICOLUMN

După cum se poate vedea în graficul de mai jos, nivelul mediei lunare de import din originea Ucraina în perioada de după instituirea restricției, nu numai că nu a scăzut dar la grâu media lunară a fost chiar mai ridicată decât până la instituirea restricției pentru că nu au existat mijloace de supraveghere și control adecvate și au crescut cantitățile. Impactul va fi și mai devastator dacă nu se va prelungi interdicția după 15.09.2023.

Screenshot 2023 09 12 165740

Sursa: AGRICOLUMN

Începând cu luna iulie 2023, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR preia președinția rotativă a Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC).  

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a fost înființată în anul 2020 ca răspuns la necesitatea dezvoltării unei colaborări strânse inter-organizaționale pentru reprezentarea intereselor fermierilor din sectorul agricol românesc pe plan național și european, în condițiile în care la nivelul mediului asociativ din acest sector se înregistrează o lipsă a dialogului civil cu decidentul public, fapt care se reflectă în incoerența documentelor de poziție și în lipsa unei abordări sistemice a problematicii sectoriale.

Alianța este în prezent formată din Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România – PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, respectiv Asociația Forța Fermierilor – AFF.

Obiectivul Alianței este de a promova interesele comune, dar și complementare, ale organizațiilor partenere în domeniile în care activează membrii acestora (producători agricoli, cooperative agricole, industria alimentară și serviciile conexe), la nivel național și european.

De altfel, începând cu data de 9 iulie 2020, organizațiile reunite în cadrul Alianței pentru Agricultură și Cooperare au devenit membre ale organizației europene COPA – COGECA, cea mai importantă structură a fermierilor și a cooperativelor agricole din UE, reprezentând peste 22 de milioane de fermieri și familiile acestora, dar și aproximativ 22.000 de cooperative din spațiul european.

Organizațiile membre ale Alianței asigură conducerea acesteia prin mandate asumate pe o perioadă de un an, în cadrul mecanismului de președinție rotativă instituit prin acordul de colaborare semnat de cei patru parteneri. Astfel, Nicolae Vasile, Președintele LAPAR, a fost desemnat de Comitetul de Coordonare al Alianței să preia mandatul de reprezentare legală a acesteia începând cu luna iulie 2023.

„Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR este un partener de dialog la nivel național și european al autorităților responsabile pentru agricultură și este implicată activ în reprezentarea intereselor fermierilor și derularea de programe care vizează profitabilitatea și sustenabilitatea afacerilor agricole. În calitate de deținători ai președinției Alianței, ne propunem să ne concentrăm pe modificarea regulamentelor europene și naționale care vizează aplicarea neonicotinoidelor, pe dezvoltarea unor măsuri de agromediu care să prevină pierderile economice suplimentare pentru fermierii care sunt afectați de efectele fenomenelor meteorologice extreme și de scăderea prețurilor sub costurile de producție, dar și pe adoptarea unor măsuri fundamentate din punct de vedere științific pentru refacerea naturii.”, afirmă Nicolae Vasile, Președintele LAPAR și reprezentantul legal al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

”În timpul mandatului LAPAR, ne vom ocupa de organizarea și pregătirea Conferinței bianuale Copa-Cogeca, programată să aibă loc în România în luna octombrie 2024. Pentru noi este o onoare și mândrie să avem responsabilitatea organizării acestui eveniment la care vor participa reprezentanți ai conducerii Copa-Cogeca și ai asociațiilor membre, fermieri, autorități europene și naționale, asociații din România și din UE, alți parteneri implicați activi în această organizație.”, adaugă Nicolae Vasile.

În perioada 2022-2023, președinția Alianței a fost asigurată de Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, prin Mircea Băluță, Președintele Uniunii.

”Ne-am asumat cu responsabilitate mandatul de Președinte al Alianței pentru Agricultură și Cooperare în perioada iulie 2022 – iunie 2023 și am derulat acțiuni care să conducă la atingerea obiectivelor propuse de cele 4 organizații la momentul lansării parteneriatului nostru. Dintre cele mai importante realizări, nominalizez aici demersurile făcute pentru interzicerea importurilor din Ucraina și avansarea considerabilă în cadrul discuțiilor la nivel european privind regulamentele SUR și NGT. Ne-am implicat activ în furnizarea de soluții alternative eficiente înainte de interzicerea substanțelor autorizate, pentru a asigura controlul bolilor și dăunătorilor fără a afecta economia și prețurile agricole. Totodată, am urmărit adoptarea unor reglementări agricole echitabile, având în vedere că susținem îmbunătățirea regulilor care să întărească poziția fermierilor și a cooperativelor agricole în echilibrarea veniturilor în lanțul alimentar.”

Printre direcțiile de acțiune ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare se numără susținerea reciprocă pentru realizarea obiectivelor asumate, în interesul fermierilor; participarea activă la lucrările COPA-COGECA; reprezentarea și susținerea comună a intereselor membrilor în cadrul Planului Național Strategic – PAC 2021-2027; colaborarea și implicarea în activități de cercetare-dezvoltare; elaborarea unui pact legislativ care să stea la baza implementării unei strategii agricole naționale.

La momentul înființării, cele patru organizații profesionale reunite în cadrul Alianței pentru Agricultură și Cooperare însumau aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța pentru Agricultură și Cooperare cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

***

Despre organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare

LAPAR este o organizație profesională, neguvernamentală și independentă, constituită în anul 2001 prin asocierea voluntară dintre asociații profesionale și societăți comerciale. LAPAR reprezintă interesele producătorilor agricoli în relația cu organele Administrației centrale, precum și cu alte asociații și federații, interne și internaționale, responsabile cu gestionarea politicilor și programelor pentru agricultură, respectiv cu atragerea fondurilor destinate activității din agricultură. LAPAR este membru fondator OIPA Cereale, co-fondator Alianța pentru Agricultură și Cooperare și membru în Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Pentru informații suplimentare, vă rugăm vizitați: www.lapar.ro

UNCSV (Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal) este o organizație profesională umbrelă a cooperativelor din sectorul vegetal înființată în 2017, care răspunde provocărilor cu care se confruntă membrii săi din cele 53 de cooperative agricole. Aceasta reprezintă și apără interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relația cu autoritățile statului, organisme naționale și internaționale. Scopul ei primordial este susținerea și promovarea valorilor cooperatiste, inclusiv prin exemple de succes și schimburi de experiență, a mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a cooperativelor agricole, de specializare, dezvoltare, consolidare și concentrare a activității cooperativelor agricole autohtone pentru a contribui concret la echilibrarea pozitivă a balanței comerciale cu produse agroalimentare din România. Informații suplimentare: www.uncsv.ro

PRO AGRO Federația Națională PRO AGRO este o organizație profesională înființată în anul 2012 de şi pentru producătorii din agricultură, industria alimentară și servicii conexe din România, în vederea promovării, reprezentării, susținerii şi apărării intereselor membrilor organizațiilor profesionale reprezentative la nivel național în raport cu instituțiile europene și naționale, publice sau private. Scopul Federației Naționale PRO AGRO este atins prin participare activă ca și partener de dialog în procesul de legiferare, dar și prin inițierea de acte normative atunci când se impune. Informații suplimentare sunt disponibile pe www.federatiaproagro.ro.

Asociația Forța Fermierilor (AFF) este o organizație profesională legal constituită și care reprezintă interesele tuturor categoriilor de producători agroalimentari din România, indiferent de mărime, sector sau regiune. AFF se luptă pentru drepturile și interesele legitime a peste 20.000 de membri înscriși direct sau care fac parte din organizații afiliate la Asociația Forța Fermierilor. AFF acordă gratuit membrilor consultanță juridică și pentru accesarea fondurilor europene, precum și suport mediatic și de petiționare pentru toate problemele sesizate de către membri. AFF este partener de dialog instituțional al autorităților publice centrale și locale, pentru atingerea obiectivului membrilor noștri de a pune agricultura în ofensivă. Datele de contact ale AFF sunt disponibile pe www.fortafermierilor.ro

Organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare – AAC, Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România – FAPPR, în numele membrilor reuniți sub umbrela AAC, însumând o suprafață totală de peste 3 mil ha, la care se adaugă 1,7 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, acoperind un procent de peste 56,5 % din numărul de angajați din sector, pe întreg teritoriul României, și a celor care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 35%, respectiv un număr de angajați de peste 20% din totalul sectorului alimentar românesc.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis către toți fermierii români care s-au alăturat protestului pentru demnitate și respect desfășurat vineri, 7 aprilie 2023, un mesaj de mulțumire pentru mobilizare și implicarea deosebită de care au dat dovadă în organizarea, la nivel național, a acestui manifest al solidarității. Apreciază implicarea deosebită a fermierilor neafiliați și consideră alăturarea lor ca un pas important pentru consolidarea unui sector agricol puternic.

Numărul impresionant de participanți – peste 10.000 de fermieri și peste 3.500 de utilaje agricole care au manifestat pașnic în foarte multe județe din țară (Arad, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Cavasna, Cluj, Galați, Iași, Mureș, Olt, Satu Mare, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea și desigur, București) au transmis un mesaj hotărât către autoritățile europene și cele naționale: fermierii români sunt aici, au probleme reale și au nevoie să fie ajutați și sprijiniți.

Suma de 10 milioane de euro alocată României pentru atenuarea pierderilor este insignifiantă, lucru recunoscut public de însăși Președinta Comisiei Europene.

Aceste fonduri pot cel mult, a fi redirecționate pentru refacerea, măcar parțială, a infrastructurii rutiere avariate în urma tranzitului intensiv al mărfilor ucrainiene.

Impactul resimțit de fermierii din România este de greu de estimat astăzi pentru ca întreaga economie a produselor agricole și agroalimentare a fost direct și grav afectată.

În anul de recoltă 2023 majoritatea producătorilor agricoli vor fi puși în situația de a-și închide fermele din cauza costurilor mari de înființare a culturilor agricole, iar perspectiva unor prețuri de vânzare mici, sub costuri, chiar în condițiile unor producții bune nu vor aduce salvarea fermierilor.

Protestul fermierilor români a avut rolul de a livra un mesaj colectiv, imperativ despre faptul că deciziile naționale și europene actuale trebuie adaptate, urgent, prin măsuri concrete și că nu mai pot fi ignorați.

Ca măsură de salvgardare a activităților fermierilor si a sectorului agroalimentar Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților române să reprezinte interesele României cu mai mare fermitate și să întreprindă toate demersurile legale și diplomatice care se impun pentru interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina în perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024.

Piața agricolă a fost deja puternic distorsionata în defavoarea fermierilor din România.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare mulțumește, de asemenea, omologilor bulgari care s-au alăturat protestului românesc, artătând astfel că nu suntem singuri, suntem fermieri europeni și problemele noastre sunt, de fapt, ale Europei.

Comunicarea Alianței cu autoritățile europene va continua intens, atât prin intermediul Copa-Cogeca, dar și prin mesaje către eurodeputații români; vom transmite notificări către presa europenă și vom exercita presiuni constante pentru ca situația fermierilor din România să fie remediată în regim de urgență.

Pe plan național, în perioada următoare membrii Alianței pentru Agricultură și Cooperare vor adopta o poziție de expectativă, cu niciun fel de îngăduință față de vreo viitoare lipsă de reacție a autorităților, iar în cazul în care nu se materializează interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina pentru perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024, pe 7 iunie 2023 va începe un protest național mult mai amplu decât cel din 7 aprilie 2023, care se va încheia doar după ce se va implementa solicitarea precizată anterior.

Sursa: Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC)

Reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare, formate din Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” , Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România - ,,Forumul APPR”, transmit un nou apel la solidaritatea și spiritul european al tuturor fermierilor români, pe care îi încurajează să se alăture protestului, organizat în 7 aprilie 2023, în diferite puncte ale țării.

Mai jos informarea transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

“Manifestul organizat în 7 aprilie se fundamentează pe nevoia de stabilitate și predictibilitate a fiecărui fermier din România, pe dorința noastră comună de a continua să ne desfășurăm activitatea în condiții de egalitate cu oricare fermier european, de a fi susținuți și protejați în misiunea noastră de către decidenții europeni și naționali.

Prin urmare, neafilierea la o formă de asociere nu trebuie și nu poate fi un impediment pentru fermierul care dorește să fie ascultat, deoarece acest protest este al fermierilor români.

Susținerea valorilor comune reprezintă calea normală, europeană, prin care efortul și investițiile realizate de fermierii români pot fi cuantificate  în scopul asigurării securității și siguranței alimentare a țării, dar și pentru continuarea  unei activități de tradiție, definitorie pentru țara noastră, așa cum este agricultura.

Reamintim că această formă extremă de manifestare este consecința nemulțumirii și dezamăgirii profunde a fermierilor români  în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar din țara noastră, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de conflictul armat din Ucraina.  Eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în țările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forțarea ritmului fluxurilor de marfă.

Această măsură nu a ajutat și nu îi va ajuta pe fermierii ucrainieni să își reia ciclul de producție în condițiile unei escaladări puternice a cheltuielilor cu inputurile, în schimb  a perturbat extrem de puternic piața din România.

Pentru o mai buna centralizare a acțiunilor desfășurate de fermieri și pentru a facilita preluarea și diseminarea informațiilor de către presa locală, națională și cea europeană, au fost create o pagina de Facebook  https://www.facebook.com/roagri2023 și un grup dedicat fiecărui punct de manifestație, unde se pot urmări pozele, filmările și acțiunile  marcate pe Facebook cu hashtagul #roagri.

De asemenea, participanții la manifestație, pot publica în grupul dedicat acestui eveniment, creat pe Facebook, accesând următorul link: https://www.facebook.com/groups/1156533151694982.

Nu în ultimul rând, reafirmăm că acest protest se dorește a fi unul în care nemulțumirile vor fi adresate pașnic, în acord cu ideile și valorile europene și aliniat la ideile fundamentale din Art. 39 al TFUE.”

Pentru mai multe detalii accesați uncsv.ro

Alianța pentru Agricultură și Cooperare informează oficial că prezentul document reprezintă o perspectivă de bază preliminară privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) post 2027, urmând ca pe parcursul procesului de negociere să se revină cu opinii oficiale suplimentare. În acest context, considerăm că avem nevoie de o PAC mai puternică, cu un cadru instituțional și organizațional adecvat pentru simplificarea acesteia, mai puțin birocratic și mai ușor de utilizat, pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol. Astfel, valoarea și rolul PAC ar trebui să fie evaluate în lumina pandemiei Covid-19, a crizei energetice, a crizei îngrășămintelor, a creșterii inflației, a invaziei rusești în Ucraina și a liberalizării importurilor de produse agricole din Ucraina, din cauza cărora o bună parte din fermierii din România riscă falimentul.

Ca principiu major, solicităm o politică puternică, reglementată în comun și finanțată în mod adecvat pentru a sprijini fermierii și pentru a continua să ofere cetățenilor alimente sigure, nutritive și de înaltă calitate într-un mod durabil, nu numai în UE, ci și în țările terțe. Este primordial să fie stabilite și urmate direcții de acțiune care să ducă atât la atingerea obiectivelor de durabilitate și sustenabilitate cât și la productivitate și performanță. De multe eforturile agriculturii nu sunt apreciate, deși sectorul merge în direcția potrivită privind durabilitatea. Astfel, trebuie să se facă apel mai mult la punctele forte, respectiv dimensiunea culturală, sistemul de producție specific, trăsăturile ergonomice, climatice și propriile bucătării, care îmbogățesc UE.

Consumatorii trebuie să accepte că producția durabilă presupune costuri mai mari și nu se reflectă în prețuri, de cele mai multe ori. Europa se îndreaptă spre o agricultură din ce în ce mai durabilă. Asta înseamnă costuri mai mari, iar prețurile alimentelor, de cele mai multe ori, nu acoperă tot. Trebuie să comunicăm cu publicul în mod transparent, prin etichete clare, pentru a putea face distincția între produse autentice și produse substitute. Trebuie să se țină cont de valoarea nutritivă, de rezultatele testelor în ceea ce privește impactul acestora asupra organismului uman, de costurile de producție, de prețul de vânzare la raft. De asemenea, trebuie luate în considerare și tendințele demografice, tinerii fermieri, dimensiunea fermelor, restricțiile introduse de Pactul Verde, schimbările climatice, impactul și contribuția agriculturii. Azi e aproape imposibil ca agricultorii să continue să producă respectând toate constrângerile și să își mențină competitivitatea în același timp.

Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună,  să existe agricultori și producție în fiecare țară, nu doar să producem unde este cel mai eficient, ci să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.

Trebuie să întărim măsurile de gestionare a piețelor pentru a face față crizelor. Este foarte important să sprijinim rolul cooperativelor, acestea fiind fundamentale deoarece ajută agricultorii să facă investiții, să exporte și să depășească provocările actuale.

Provocările politice și geopolitice cu care ne confruntăm ne-au obligat să ne reevaluăm și să ne adaptăm politicile, cu repercusiuni asupra economiilor noastre, în special asupra sectorului agricol. Pentru a ne menține competitivitatea, avem nevoie de o legislație europeană mai echitabilă în ceea ce privește SUR, NGT, GREEN DEAL, F2F, TAXONOMIE, BIODIVERSITATE, EMISII INDUSTRIALE DIN SECTORUL AGRICOL, mai puține constrângeri și condiții identice pentru produsele importate din țări terțe, la fel ca pentru cele produse în Europa. Instituțiile europene ar trebui să fie foarte atente atunci când negociază acordurile comerciale, pentru a sprijini în principal noile state membre să exporte produse agroalimentare, în special atunci când acestea nu își pot trimite produsele pe piața comună, pentru a nu crea cote de piață pentru producătorii din state terțe.

Obiectivul principal: Asigurarea securității alimentare cu hrană convențională prin intermediul unui sector agricol durabil, rezistent, neutru din punct de vedere climatic, eficient din punct de vedere al resurselor și competitiv în cadrul unor zone rurale dinamice. De asemenea, este necesar să producem mai mult și mai bine prin inovare, transfer de cunoștințe și digitalizare.

Următorul PAC ar trebui să se concentreze asupra următoarelor elemente esențiale:

1. Creșterea sustenabilității sectorului și reducerea amprentei ecologice a acestuia, fără a pune în pericol capacitatea de producție a competitivității sale. În acest sens:

  • Producția agricolă trebuie să rămână competitivă la nivel internațional. Să ne consolidăm poziția ca exportator de produse durabile. Pe termen scurt provocările sunt invazia Ucrainei, liberalizarea importurilor de produse agricole din Ucraina și integrarea agriculturii ucrainene în agricultura europeană fără a perturba activitatea economică și siguranța alimentară a statelor vecine. Pe termen lung este o provocare să gestionăm tranziția de înverzire a agriculturii și să ne asigurăm că rămânem competitivi cu marii actori din piața internațională în același timp. Structura pe piloni a PAC trebuie să rămână adecvată pentru a gestiona veniturile fermierilor și a produselor agricole care să rămână competitive la nivel internațional. Este important să analizăm și să creăm noi instrumente care să ne permită să îndeplinim dezideratele PAC. Trebuie să întărim iar rolul agriculturii și trebuie să avem o abordare deschisă, nu doar pentru a hrăni europenii ci și pentru a vedea ce rol joacă UE la nivel internațional.
  • Oferirea de alternative rentabile înainte de interzicerea substanțelor de protecția plantelor autorizate de instituțiile europene, pe baza nevoilor actuale ale agricultorilor de a controla bolile și dăunătorii fără a crea dezechilibre economice sau a crește prețul produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. Reducerea cantității de pesticide și de îngrășăminte nu ar trebui să se aplice statelor membre în care utilizarea este deja sub media obiectivelor UE-2020.
  • Inovația este cel mai important factor de care agricultorii au nevoie. Avem nevoie de tehnologii și echipamente noi, schimbarea tuturor utilajelor și echipamentelor. Trebuie să producem mult mai multă hrană folosind aceeași suprafața de teren, reducând amprenta de carbon. Inovația duce la solutii, dar nu se întâmplă în mod spontan. Cele mai multe probleme ar putea fi rezolvate prin tehnici de ameliorare moderne(NGT) și implicit prin agricultura de precizie. În acest sens este nevoie de introducerea în pachetul privind regulamentul de utilizare sustenabilă a produselor de protecția plantelor și a pachetului legislativ privind NGT-s, introducând obligativitatea ca deciziile să se ia pe o baza științifică, pe analize de impact responsabile și nu pe decizii politice, emoționale.
  • Investițiile în irigații inteligente trebuie considerate o prioritate - seceta pedologică severă și arșița atmosferică sunt un fenomen tot mai prezent. Având exemplul anilor 2015, 2017, 2020 și 2022, când pe milioane de hectare producția fermelor românești a fost aproape de zero, trebuie să luăm toate măsurile necesare pentru a nu permite ca acest eveniment nefericit să se repete.
  • Reînnoirea generațiilor prin oferirea accesului la finanțare pentru tinerii fermieri, stimulând astfel nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale.
  • Avem nevoie de instrumente integrate de gestionare a riscurilor în agricultură, obligatorii la nivelul tuturor statelor membre. Totodată, măsurile actuale pentru a face față volatilității pieței - plăți directe, plase de siguranță pe piață și asigurări de risc - trebuie să fie menținute. Aceste măsuri trebuie să fie mai rapide, atât în ceea ce privește activarea lor, cât și în ceea ce privește rezultatele lor și rapiditatea efectuării plăților către fermieri. Cu toate acestea, ultimii ani au arătat că sunt necesare mai multe instrumente, inclusiv o gestionare mai bine orientată și mai eficientă a riscurilor și dezvoltarea pieței în viitor. Pe lângă aceste măsuri preventive, ar trebui să se țină seama de catastrofele naturale și geopolitice și de impactul acestora asupra veniturilor agricultorilor, calitatea și accesibilitatea prețurilor la consumatori.
  • Este important ca toate produsele agroalimentare de pe piața internă să beneficieze de condiții de concurență echitabile. Pentru a ne menține competitivitatea globală avem nevoie de parteneriate comerciale, de acces la materii prime și la inputuri. Toate produsele de pe piața internă ar trebui să fie supuse acelorași norme și condiții. Asta presupune ca produsele provenite din țări terțe să respecte criteriile de calitate ale UE și ale produselor noastre sau fermierii europeni să poată beneficia de aceleași produse de protecția plantelor și practici de producție ca și cele provenite din țări terțe.

2. Asigurarea unui pachet financiar în relație directă cu așteptările și solicitările societății și creșterea echității în distribuția fondurilor publice.

  • Cadrul Financiar Multianual nu a fost niciodată indexat la inflație și ar trebui să fie începând cu anul 2023, actualul PAC. Costurile de producție au crescut mai mult decât prețurile la raft. Programele de cheltuieli vor fi modificate în anumite state pentru că nu mai acoperă costurile efective. Finanțarea rămâne o problemă reală. În ultimii ani bugetul a fost printre marile provocări cu care ne-am confruntat.
  • Este necesară creșterea bugetului pentru a asigura o finanțare de cel puțin 1% din PIB-ul UE, întrucât cei 0,4% cheltuiți în prezent pentru securitatea alimentară nu sunt suficienți. În același timp, pe lângă creșterea bugetului PAC la 1%, sunt necesare sume de aproximativ 0,3% din PIB-ul UE pentru procesul de integrare al Ucrainei în UE pentru a nu pune în pericol PAC și UE.
  • Statele noi precum România nu mai pot fi amânate și au nevoie de convergența externă până la 100% până în 2030, respectiv să ajungă la minimum plata directă medie pe suprafață la nivel UE.

3. Creșterea și consolidarea rolului și puterii agricultorilor în lanțul alimentar.

  • Una dintre cele mai importante zone ale lanțului de aprovizionare este distribuția prin intermediul marilor rețele de vânzare cu amănuntul. Deși Directiva privind practicile comerciale neloiale a fost mult așteptată și s-a sperat că va rezolva o mare parte din relațiile proaste dintre fermieri și comercianții cu amănuntul, de fapt, cele mai importante practici comerciale neloiale rămân nesancționate. Comerțul modern prin hipermarketuri a ajuns în unele state membre și la peste 80% din întregul comerț agroalimentar, ori condițiile impuse unilateral de marii retaileri nu pot fi susținute cu adevărat, mai ales de fermierii mici și mijlocii, ori și dacă începe o relație comercială, aceasta este nocivă. Spre deosebire de alte țări din UE, în România, din păcate, este permis ca după vânzare, adică după negocierea prealabilă care a adus deja produsul agroalimentar la limita inferioară a prețului, să fie permise alte reduceri de preț de până la 25%, stabilite unilateral de către comerciant. Mai mult, în România a existat o legislație specială aplicabilă actului de comerț care conținea niște termene de plată pentru produsele proaspete, mai scurte decât cele din directivă, dar legiuitorul a ales să le păstreze pe cele mai lungi din directivă, deși textul directivei spune foarte clar că fiecare stat poate legifera mai mult în favoarea propriilor fermieri, în funcție de realitățile locale. Deși legea de transpunere a Directivei nu a fost încă aplicată, putem susține că situația fermierului român nu se va îmbunătăți, că acesta nu va intra mai ușor pe rafturi, iar dacă o va face, cel mai probabil va ajunge să vândă în pierdere. Este nevoie de o legislație la nivelul UE mult mai imperativă, care să vizeze practicile comerciale neloiale între întreprinderi de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și care să abordeze abuzurile de putere pe piață și practicile anticoncurențiale.
  • O mai bună funcționare a lanțului agroalimentar ar putea fi obținută prin consolidarea poziției cooperativelor agricole, sprijinindu-le să facă investiții comune pentru a crește valoarea adăugată a producției primare a producătorilor membri și consolidarea puterii de negociere pe lanțul alimentar. Avem nevoie de măsuri suplimentare atunci când vine vorba de sprijinirea cooperativelor agricole și a grupurilor de producători, pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente. Măsurile trebuie să respecte integritatea cooperativelor și ar trebui să fie, de asemenea, non-denaturante dintr-un unghi de politică din domeniul concurenței și să contribuie la o piață unică funcțională. Obiectivele măsurilor de sprijin ar trebui să includă sprijinirea unui sectorului agricol economic viabil, sustenabil, competitiv, orientat spre piață, durabil, capabil să asigurare la nivelul fiecărui stat membru a securității alimentare, a locurilor de muncă, stoparea fenomenului de părăsire a satelor, dezvoltarea durabilă a mediului rural, asigurarea unui trai decent, încurajarea obținerii de produse cu valoare adăugată prin lanț integrat scurt, prin magazine și rețele de magazine ale producătorilor, cooperativelor agricole și procesatorilor, branduri locale, scheme de calitate și promovare, stabilizarea piețelor, eliminarea practicilor comerciale neloiale și împărțirea echitabilă a veniturilor pe lanț și îmbunătățirea rezilienței pieței și managementul riscului.
  • În ceea ce privește contextul geopolitic, PAC nu poate răspunde la toate provocările, dar considerăm că instrumentele de gestionare a riscurilor trebuie să fie integrate și consolidate în următorul program, fiind obligatorii pentru toate statele membre, dar voluntare și complementare pentru agricultori. Acestea trebuie să fie concepute în conformitate cu analiza și evaluarea nevoilor, permițând sisteme publice, private sau public-private în legislația națională. Prin urmare, orice tip de instrumente de gestionare a riscurilor, inclusiv sistemele de (re)asigurare și fondurile mutuale, ar trebui să fie permise și să fie suficient de flexibile pentru a se adapta la realitatea din teren. Acestea pot fi completate, de exemplu, de fonduri mutuale și/sau de un sistem de asigurare facultativă și/sau de instrumente de stabilizare a veniturilor. Contribuțiile financiare la primele pentru sistemele de asigurare (reasigurare) sau alte instrumente de gestionare a riscurilor ar trebui să includă, de asemenea, costurile administrative de înființare și costurile de punere în aplicare, iar rata maximă ar trebui să fie majorată la 85%. Fiecare fermier ar trebui să dispună de instrumente adecvate de gestionare a riscurilor.
  • Politica de promovare este, de asemenea, un domeniu dăunător pentru sectorul nostru. Aceasta îi ajută pe producătorii din UE să își vândă produsele pe o piață globală din ce în ce mai competitivă, oferind în același timp locuri de muncă și creștere economică acasă. Luând în considerare ultimele provocări cu care ne-am confruntat și schimbarea climatului geopolitic, ar trebui să punem într-adevăr accentul pe promovare pentru a-i ajuta pe fermierii noștri să acceseze noi oportunități de piață și pentru a-i ajuta să-și consolideze afacerile existente.

4. Debirocratizarea/simplificarea PAC - o mai bună reglementare, adaptarea normelor pentru a le simplifica și a le face mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii agroalimentari.

  • Nevoia debirocatizării este unul dintre elementele cheie și presupune adaptarea regulilor pentru a le simplifica, astfel fiind mai ușor de înțeles și de utilizat de către producătorii din sectorul agroalimentar. Sunt necesare ghiduri de aplicare sau linii directoare mai clar elaborate de Comisie și punerea lor la dispoziția statelor membre în timp util, pentru evitarea greșelilor de implementare la nivelul acestora, reducerea numărului misiunilor de audit şi introducerea auditului unic, cumulată cu creșterea caracterului preventiv al acțiunii de audit. Sistemele de sancționare trebuie revizuite pentru a adopta o abordare graduală și trebuie introdus conceptul de prevenire – îndreptare - corectare la greșeli neintenționate, ca urmare a unor activități desfășurate cu buna-credință. PAC rămâne o politică foarte complexă, încă dificil de înțeles și de utilizat de către agricultori. Prin urmare, viitorul PAC ar trebui să depună eforturi pentru a oferi o politică comună, simplificată, mai puțin birocratică și mai ușor de utilizat care răspunde mai bine provocărilor actuale ale sectorului agricol.
  • Birocrația excesivă poate inhiba capacitatea de inovare a membrilor. Din această cauză adoptarea la nivelul Uniunii a unor practici inovative, precum noile tehnici moderne de reproducere, ar putea dura ani sau ar putea fi chiar respinse din stadiul de idei.
  • Birocrația pieței unice preia o parte din capacitatea statelor membre de a-și reglementa propriile exporturi și importuri. Aici este vorba și de tranzitul produselor din anumite state terțe pe teritoriul țărilor Uniunii. România este direct afectată de această măsură, astfel, din cauza faptului că asigurăm rutele de tranzit pentru Ucraina, ne expunem fermierii la mai multe riscuri precum cantități uriașe de cereale care nu pot fi vândute de fermierii români din cauza prețurilor neconcurențiale ale produselor din Ucraina sau spațiu de depozitare insuficient pentru acestea. Din cauza deciziei de a scuti producția din Ucraina de taxe vamale, nu avem o evidență a cantităților care se află în tranzit sau import. Deși suntem solidari cu criza umanitară din Ucraina, impactul negativ pe care aceasta îl are asupra sectorului agricol din România nu este de trecut cu vederea.
  • Pentru ca o piață comună să aibă succes, trebuie să existe un nivel semnificativ de armonizare a politicilor microeconomice și normelor comune privind standardele de produs, puterea de monopol și alte practici anticoncurențiale care pot să afecteze industrii cheie. Astfel, pentru ca toate statele membre să fie aliniate cu aceste norme comune trebuie adoptate niște măsuri care pot afecta, în cazul nostru, sectorul agricol, fermierii și producția lor. În acest sens, armonizarea nu este o practică echitabilă, unele state fiind mai afectate decât altele de aceste decizii. Un exemplu concret este interzicerea tratamentului cu neonicotinoide care impactează într-o mai mare măsura anumite zone. În cazul României, ne confruntăm cu atacuri peste pragul economic de dăunare și nu există alte soluții pentru a ne menține producția la un nivel optim.

5. Reînnoirea generațiilor

  • Plecând de la realitatea socială europeană caracterizată de îmbătrânirea populației, cu precădere a celei ocupate în agricultură, printre prioritățile PAC ar trebui să se regăsească sprijinirea implicării tinerilor în sectorul agricol, în scopul revitalizării spațiului rural. Mulți tineri sunt încă atrași de acest domeniu, dar se confruntă cu accesul limitat la terenuri, lipsa accesului la împrumuturi, riscurile climatice, riscurile legate de venituri și de piață, precum și cu birocrația.
  • Este primordial accesul la finanțare pentru tinerii fermieri stimulând nivelul minim de rentabilitate pe fiecare sector/sub-sector, diversificarea pe mai multe sectoare și zone de relief (câmpie, deal, munte), încurajarea transferului de exploatații și active agricole pentru a asigura schimbarea generațiilor și durabilitatea zonelor rurale. Avem nevoie de ajutoare rezistente/viabile, sprijin pentru investiții și măsuri de cooperare. În plus, ar trebui să fie puse la dispoziție măsuri pe termen lung care să însoțească dezvoltarea fermelor lor (a afacerii) pentru a le asigura viitorul în acest sector. Toate statele membre și regiunile ar trebui să fie obligate să le pună la dispoziție tinerilor agricultorilor facilități (drept de preemțiune) pentru a prelua teren în condiții de plată egale cu ceilalți fermieri.
  • Trebuie să ne îndreptăm atenția spre conservarea terenurilor agricole împotriva urbanizării, prevenirea abandonării terenurilor, abordarea politicilor de pensionare, gestionarea riscurilor, cunoștințe și competențe, învățarea pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea opțiunilor de mobilitate în scop educațional și servicii de consiliere mai adaptate.
  • Nivelul de sprijin al ajutorului vizat ar trebui să fie suficient de mare pentru a convinge noii intrați în sector să înceapă activitatea sau să preia o fermă. Mai mult decât atât, în cazul sprijinului pentru investiții în exploatațiile agricole ar trebui să fie prioritizați în continuare ori de câte ori beneficiarul, un tânăr fermier dorește să acceseze. Aceste măsuri ar trebui să fie, de asemenea, însoțite de alte instrumente adaptate nevoilor lor, cum ar fi servicii de consultanță, rețele și servicii de formare, instruire, perfecționare și îndrumare pentru a se asocia și colabora în echipă pentru as fi sustenabili și competitivi.

6. Condiții egale pentru toate produsele agroalimentare de pe piața internă

  • Este nevoie de un sistem agricol viabil în toate statele membre UE, o PAC cu adevărat comună, existența agricultorilor și producției în fiecare țară, nu doar în zonele unde este cel mai eficient. De asemenea, trebuie să se stabilească și urmărească o strategie agricolă care să acopere cel puțin minimum 50% din consumul intern al fiecărui stat și să reducă dependența de importurile de proteine de origine vegetală, evitând în special importurile care nu corespund cel puțin acelorași criterii de calitate precum cele din interiorul Uniunii. Populația dorește produse europene, locale, regionale și lanțuri scurte.
  • În acest context, ar trebui făcută o referire specială la alte politici (de exemplu, politica comercială, politica de promovare), care ar putea juca un rol indirect pozitiv în sprijinirea veniturilor agricultorilor prin facilitarea exporturilor de produse agroalimentare din UE către țări terțe. Un sistem de credit la export european ar putea contribui la atenuarea presiunii pe piețele UE și de a reduce riscurile de piață. Mai mult, PAC, alături de politica comercială a UE, ar trebui să le permită producătorilor europeni să concureze în condiții echitabile cu produsele importate pe piața UE. Prin urmare, UE ar trebui ca în această perioadă de negociere a Acordurilor de liber schimb cu țările terțe să impună obligativitatea respectării standardelor de calitate și de mediu practicate de fermierii europeni.

PAC trebuie să fie mai eficientă, mai ușor de înțeles, mai fezabilă și mai simplă pentru fermieri, ținând cont de particularitățile regional europene, naționale și regiunile fiecărui stat membru.

Delegația Alianței pentru Agricultură și Cooperare a participat la cea de-a zecea ediție a Congresului Agricultorilor Europeni organizat de COPA-COGECA, în perioada 12-14 octombrie, în Sibenik, Croația, cu tematica: O agricultură europeană rezilientă și provocările mondiale.

Evenimentul a avut peste 40 de vorbitori și au fost prezenți peste 350 de producători, reprezentanți de cooperative și organizații ale acestora din Europa.

Detalii privind acesta se găsesc aici: http://europeanfarmerscongress.eu/; #FarmersCongress22@COPACOGECA.

4

Printre aspectele de interes pentru fermierii și cooperativele din România s-a discutat de:

- Necesitatea urgentării aprobării utilizării tehnicilor de ameliorare moderne;

- Propunerea de regulament privind utilizarea sustenabilă a produselor de protecția plantelor;

- Prețurile foarte crescute la inputuri;

- Necesitatea oferirii de alternative înainte de a interzice substanțe de protecția plantelor;

- Nevoia de actualizare a legislației privind animalele carnivore mari;

- Criza cauzată de Războiul din Ucraina;

- Seceta pedologică și arșița atmosferică;

- Instrumente de managementul riscurilor în Agricultură flexibile și adaptate la specificitățile fiecărui stat;

- Planurile Naționale Strategice și strategiile dezbătute;

- Promovarea agriculturii ca o soluție pentru asigurarea hranei, securității alimentare a globului și un contributor important la biodiversitate și mediu, nu un dușman așa cum lasă de înțeles directiva privind poluarea industrială că este zootehnia sau Pactul Ecologic European, Strategia de la Fermă la Consumator și Strategia Biodiversitate.

2

Delegația română a ridicat problemele cele mai stringente cu care se confruntă fermierii și cooperativele din țara noastră. AAC a susținut public ca instrumentele pe care le are astăzi fermierul european sunt insuficiente pentru a rămâne sustenabil iar problemele provocate de criza actuala trebuie să își găsească răspuns și susținere europeană nu doar locală.

La categoria provocărilor din agricultură, fără menționarea celor evidente, create de criza sanitară, de conflictul prelungit din Ucraina și consecințele sale multivalente pe care întreaga lume le resimte, Comisia Europeană merge mai departe, în același ritm, cu implementarea Pactului Verde iar strategia ”De la fermă la consumator”, așa cum a fost lansată este o adevărată provocare, care însă devine impediment în noile contexte.

Exemplul elocvent este cel al unui Regulament care se dorește a fi instrument al acestei Strategii: Regulamentul privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor. Fără a menționa că reducerea sub forma unor procente nete nu are nicio justificare iar dacă forma actuală va fi aprobată, producția României va suferi o scădere de 40%, conform estimărilor AAC.

Prețurile inputurilor cresc și există o reală problemă cu capacitatea de autosusținere a fermierilor, dublată de o criză a fertilizanților. În România, foarte mulți fermieri nu mai pot susține COSTURILE de producție , iar aceasta este o problemă generală a fermierului European. Dublate de o interdicție de a utiliza suficiente pesticide, cei care vor mai reusi să producă vor produce cu costuri foarte mare, ceea ce va impacta prețul final și jumătate de miliard de consumatori europeni. 

1

Este clar ca fermierii și cooperativele au nevoie de mai multe instrumente pentru a-și putea continua activitatea în aceste condiții și să nu se ajungă la o problemă socială. Pentru acești oameni, dacă se vor afla în imposibilitatea de a mai face agricultură, șansele să se reprofileze sau să își găsească alte locuri de muncă sunt mici. Se va ajunge la o problemă socială care ne va costa pe noi toți mai mult. Pentru a avea acces mai facil la instrumente este necesar ca actele delegate ale regulamentului PAC să cuprindă flexibilizări pentru a permite asigurarea cofinanțării instrumentelor de managementul riscurilor adaptate la nevoile specifice ale fiecărui stat.

Una dintre soluții este ca autoritățile europene, să introducă în același pachet, alături de proiectul de regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, proiectul de directiva/regulament pentru utilizarea inovării și a tehnicilor de ameliorare moderne.

Conflictul din Ucraina se prelungește, din păcate. Se pare că nu va exista consens prea repede, în ciuda tuturor eforturilor. Poporul ucrainian va trebui susținut în tot acest timp și chiar o bună perioadă după încheierea conflictului, fiindcă violența atacurilor este de neimaginat. Ajutorul va trebui să vină de la fiecare dintre noi, iar Uniunea Europeană trebuie să fie, în continuare, solidară. România și celelalte state vecine au susținut acest ajutor, uneori chiar prin sacrificarea unor interese proprii. Cerealele din Ucraina au prețuri mult mai mici și au fost importate în cantități mari iar acest lucru nu este posibil să nu creeze dezechilibre ale prețurilor și ale capacităților logistice, dar NU putem fi de acord cu importul de floarea soarelui, porumb tratate cu substanțe interzise în U.E. sau cu rapiță modificată genetică care ajunge pe teritoriul european, din moment ce producătorilor noștri li se aplică reguli mult mai stricte.

Îngrijorările delegației române au fost confirmate și în concluziile președinților Copa și Cogeca care atras atenția asupra situației noi, cu provocări inedite și extrem de complicată în care se află sectorul agro-alimentar european.

Cea de-a 11-a ediție a Congresului Fermierilor Europeni, va avea loc în anul 2024, în România, în București iar acesta va fi un nou prilej prin care vom putea arăta colegilor  europeni care sunt provocările majore ale fermierilor și cooperativelor noastre.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., în calitate de reprezentant în apărarea intereselor cooperativelor agricole din România, recomandăm tuturor cooperativelor agricole din România să verifice în regim de urgență dacă figurează pe lista de cooperative agricole care nu respectă legislația în vigoare și care dacă nu își remediază problemele vor fi radiate în maximum 90 de zile, fără a fi notificate prealabil.

Salutăm alinierea Oficiul Național al Registrului Comerțului - O.N.R.C, la legislația în vigoare, de a publica lista cooperativelor pe site-ul instituției, cu cooperativele agricole care nu și-au îndeplinit obligația de depunere a situațiilor financiare anuale, consolidate, precum şi raportările contabile la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, în termenul prevăzut de lege, perioada maximă de depunere fiind de 2 ani, similar societăților comerciale și lista cooperativelor agricole care nu mai îndeplinesc condițiile pentru o cooperativă agricolă activă.

Potrivit art. XIV din OUG nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, pentru depunerea situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2019, respectiv a raportărilor contabile anuale încheiate la 31 decembrie 2019, termenele prevăzute la art. 36 alin. (1) şi (3) şi art. 37 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost prorogate până la data de 31 iulie 2020 inclusiv, astfel, termenul de 2 ani prevăzut de art. 761 alin. (3) lit. a) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, s-a împlinit la data de 31 iulie 2022.

Din totalul cooperativelor înregistrate în România, la nivelul anului fiscal 2019 doar 48,9% figurează ca având depuse situațiile financiare anuale și doar 22,3% au avut cifră de afaceri mai mare ca 0.

O.N.R.C a început punerea în aplicare a prevederilor legale existente în România și majoritatea statelor europene referitoare la obligativitatea oricărui agent economic de a depune periodic și exista o transparența, disciplină și rigoare financiară, publicând pe site-ul oficial, la următoarea adresă https://www.onrc.ro/index.php/ro/lista-cooperativelor-agricole, lista cooperativelor agricole care nu și-au îndeplinit obligațiile menționate mai sus.

Având în vedere cele menționate, U.N.C.S.V. face un apel la reprezentanții tuturor cooperativelor din România, de a verifica cele doua liste de pe pagina oficială a O.N.R.C., și, în situația în care este necesar, să își pună la punct restanțele pe care le au în maximum 90 de zile, pentru a nu ajunge să se plângă că au fost radiate din baza de date cooperative agricole care au proiecte europene, care ar fi dorit să își continue activitatea, însă nu o mai pot face din faptul că nu și-au îndeplinit obligațiile legale sau din cauza anumitor neconcordanțe între bazele de date, existând posibilitatea ca informațiile să nu fie actualizate, din diverse motive neimputabile nici unei părți.

România, sectorul agroalimentar și fermierii, au nevoie de cooperative agricole active, autonome, independente, rentabile și consolidate!

U.N.C.S.V. s-a implicat activ în perfecționarea cadrului legislativ specific cooperativelor agricole și își manifestă disponibilitatea de a veni cu informații suplimentare pentru clarificarea tuturor aspectelor din activitatea cooperativelor, inclusiv în relațiile cu membrii acestora, putând împărtăși din experiența membrilor.        

După multe dezbateri și amânări, Comisia Europeană a lansat Miercuri, 22 iunie 2022, varianta oficială a Regulamentului privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor (SUR), care va înlocui Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD), adoptată în 2009 ca una dintre acțiunile ulterioare ale strategiei tematice a Comisiei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Prin Directivă, statele membre au fost obligate să pună în vigoare dispozițiile naționale care transpun SUD în dreptul lor intern până la 26 noiembrie 2011. În baza gradului și modului de implementare a Directivei la nivel național, Comisia a considerat că este oportun să realizeze o evaluare de rezultat, efectuată și ca o evaluare back-to-back  (încorporează o evaluare a impactului). Comisia a transmis că datele colectate în cadrul acestei evaluări stau la baza redactării noului cadru legislativ privind utilizarea pesticidelor la nivelul Uniunii. Acesta se dorește a fi unul dintre instrumentele de implementare a obiectivelor ale Strategiei ”Fark to Fork”.

Din punct de vedere material, Comisia a adoptat o poziție de forță: a optat pentru un Regulament care înlocuiește o Directivă, iar asta presupune o diferență de abordare din punct de vedere al alinierii și raportării la dreptul național al fiecărui stat; spre deosebire de Directivă, Regulamentul se va aplica întocmai în legislația țării.

Conform noi versiuni lansate de Comisie, articolul 5 a fost modificat, conținând acum două componente ale obiectivului de reducere: Obiectiv ”Intensitate ” și Obiectiv ”Utilizare și risc”.

  • Conform Obiectivului de intensitate, țintele de reducere se încadrează între 35% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 este mai mică de 70% raportat la media U.E) și 65% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 mai mare de 140% raportat la media U.E). Există și o țintă intermediară, de 50% pentru acele state a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 se situează între 70 % și 140 % din media Uniunii.

La acest obiectiv, România trebuie să reducă cu 35 de procente consumul de pesticide, întrucât se situează sub media U.E ca nivel a consumului.

  • Obiectivul de ”Utilizare și risc” își propune să penalizeze sau, după caz, să recompenseze în funcție de comportamentul statelor membre cu privire la consumul de pesticide.

Comisia a ales ca repere de evaluare a fluctuațiilor de consum, compararea consumului din intervalul 2011-2012-2013 cu cel din 2015-2016-2017.

Pentru statele care înregistrat o scădere, Comisia a introdus un coeficient de bonificare: ”în cazul în care un stat membru a realizat o reducere mai mare a utilizării și a riscului produselor chimice de protecție a plantelor decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, o cifră care se stabilește scăzând din 50% diferența dintre reducerea realizată și reducerea medie a Uniunii”.

Diametral opus, în cazul în care statul membru a raportat o creștere, se va aplica un coeficient de penalizare, sub rezerva că ținta maximă de reducere a pesticidelor nu poate depăși 70%: ” în cazul în care un stat membru a crescut utilizarea și riscul produselor chimice de protecție a plantelor sau a realizat o reducere mai mică decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, cifră care se stabilește prin adăugarea  la 50% a diferenței dintre reducerea sau, după caz, sporul realizat și reducerea medie a Uniunii, dar fără a depăși 70%.”

Conform Regulamentului, Statele Membre trebuie să stabilească un procent de reducere situat între cele două obiective, astfel:

  • ținta minimă de reducere nu poate fi mai mică de 35%
  • ținta maximă de reducere nu poate fi mai mare de 70%.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, împreună cu stalele membre Copa-Cogeca, a făcut numeroase demersuri către organizațiile europene, dar și cele naționale pentru a trage un semnal de alarmă asupra impactului pe care îl va avea acest Regulament asupra agriculturii românești.  Prin lobby-ul întreprins, a reușit să convingă Comisia Europeană să ia în considerare consumul actual al statelor membre în stabilirea țintelor de reducere și nu aplicarea unui procent standard de reducere fără a se ține cont de particularități.

Un prim pas a fost făcut prin ajustarea corespunzătoare a textului Regulamentului, însă nu este suficient.

În lumina noilor prevederi, România trebuie să reducă cu 35% consumul de pesticide (calculat ca fiind media anilor 2015-2016-2017, conform prevederilor din Regulament) până în 2030.

La un calcul estimativ, dacă media 2015-2017 este de cca. 0,640 kg/ha, România trebuie să atingă, în 2030 un consum de 0,416 kg/ha, ceea ce este insuficient, având în vedere că pentru o producție competitivă la nivel european este nevoie de minimum 1.5 kg/ha.

Strategiile Pactului Verde sunt strategii cu bază politică, prin urmare reprezentanții Alianței solicită, din nou, sprijinul autorităților naționale și reprezentaților de la Bruxelles: este necesară o implicare mai mare a politicului, care să retransmită mesajul fermierilor români către Vicepreședintele Frans TIMMERMANS: România nu se poate alinia la aceste ținte de reducere a pesticidelor fără a avea la dispoziție alternative eficiente de combatere a dăunătorilor, la prețuri accesibile!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită sprijin și implicare din partea politicienilor și autorităților din România, mai ales că dinspre conducerea Comisiei Europene(filiera socialistă) vin semnale puternice că se dorește implementarea pactului verde fără a ține cont de crizele intervenite și repercursiunile asupra fermierilor și sectorului agroalimentar condamnându-i pe fermierii români la lipsă de competitivitate atât în cadrul pieței unice, dar mai ales  față de fermierii din state terțe. 

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Marți, 14 iunie 2022 Senatul a respins cu 71 voturi pentru, 1 împotriva și 24 de abțineri Proiectul de modificare a Legii 566/2004 privind Cooperația Agricole.

Asociațiile de ramură și reprezentații cooperativelor din România nu pot decât să salute acest pas în spate al legiuitorului, având în vedere conținutul și mai ales direcția pe care această modificare o dădea Legii Cooperației agricole.

În urma analizei efectuate pe propunerea legislativă pentru modificarea și  completarea Legii Cooperației Agricole nr. 566/2004, înregistrată la Senat cu nr. B143/2022, reprezentanții a 61 de cooperative și 800 de fermieri au transmis în luna aprilie o Adresă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comisiei de Agricultură din Senat prin care își exprima îngrijorarea față de direcția pe care acest proiect de modificare o dă formei actuale a legii.

Propunerea de modificare a articolului 3 din Lege creează posibilitatea legală să devină membri cooperatori, cu părți sociale, drept de vot și implicare în guvernanța cooperativelor AGRICOLE persoane juridice care au ponderea majoritară a veniturilor din alte sectoare (NON-AGRICOLE) decât cele ale producției agricole și prelucrării producției agricole. Persoanele juridice care au coduri CAEN în secțiunile G, I, Q cu diviziunile propuse pot fi, fără obiecții, furnizori sau clienți ai cooperativelor agricole și pot colabora cu acestea fără nici un fel de piedică, dar fără a se implica în managementul și guvernanța cooperativelor AGRICOLE, întrucât nu au niciun fel de experiență în acest domeniu.

Subliniem, încă o dată, că modificările sunt o reală amenințare la stabilitatea și performanțele cooperativelor agricole, alcătuite, așa cum este firesc, din fermieri, adică oameni care trăiesc din agricultură și pentru care cultivarea terenurilor și prelucrarea produselor agricole constituie principala și singura activitate.

Cooperativele agricole sunt ale fermierilor, iar rolul lor nu trebuie deturnat de către clienții sau furnizorii lor; investițiile cu valoare adăugată trebuie să fie realizate de cooperativele fermierilor și nu de cooperative agricole ale unor entități cu activități diverse, dar care nu au nimic în comun cu agricultura, cum ar fi HORECA, RETAIL, IT sau SĂNĂTATE și ASISTENȚĂ SOCIALĂ.  Iar acest proiect legislativ deschide larg accesul la fonduri destinate agriculturii unor societăți care activează în cu totul alte domenii.

Din toate aceste motive, decizia de respingere a propunerii de modificare de către Senat este pasul firesc, iar acest pas trebuie să fie făcut și de către Camera Deputaților, când își va exprima ultimul cuvânt legat de soarta acestui proiect cel puțin bizar.

  • UNCSV - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal
  • BOVICOOP - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin
  • HORTINTEGRA - Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România
  • Federația Națională PRO AGRO - Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România
  • LAPAR - Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
  • APPR - Asociația Producătorilor de Porumb din România
  • Federația LEADER

Din păcate culturile agricole semănate în toamna anului 2021 sunt afectate în diferite grade de secetă cruntă pe o suprafață foarte mare a României. Din cauza lipsei de precipitații, culturile de toamnă au îmbătrânit prematur și au ajuns la maturitate mult mai devreme sau chiar s-au uscat în unele zone calamitate. Sunt foarte multe zone unde recoltarea culturilor nu va fi rentabilă, prin urmare vor fi introduse pe tarlale animale pentru păscut sau plantele vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporare în sol.

În acest sens facem un apel la toți fermierii să analizeze toate culturile înființate în toamnă și dacă sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30%, să completeze și să depună în regim de urgență la Primărie înștiințarea de daune la culturile agricole înființate în toamna anului 2021, daune cauzate de seceta severă pedologică și atmosferică, folosind modelul din link-ul de mai jos, preluat din ordin.

wordDRAFT MODEL INSTIINTARE CALAMITATI SECETA

Facem acest apel pentru că autoritățile condiționează demararea constituirea/actualizarea comisiilor de numărul de cereri înregistrate și de aceea sunt necesare solicitările Dumneavoastră.

Este foarte important să existe o mobilizare a tuturor fermierilor afectați pentru a exista o singură deplasare a Comisiei pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. și putea să fie finalizat procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reamintim că aceste procese verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA și ANAF pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil, cât și pentru acordarea unor despăgubiri în funcție de cât de gravă și de mare va fi amplitudinea la nivel național. Ne așteptăm ca efectele secetei pedologice severe să se resimtă în majoritatea județelor din țară la culturile de primăvară.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor care au culturile afectate de secetă, Alianța a insistat la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să solicite oficial la Ministerul Afacerilor Interne, către toate prefecturile, consiliile județene, U.A.T.-urile din țară și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, constituirea/actualizarea în regim de urgență a comitetelor și să se deplaseze acolo unde sunt solicitări pentru a avea timp să evalueze toate suprafețele afectate pentru care sunt cereri, având în vedere că se va devansa perioada recoltatului și că se pot utiliza încă din acest moment pentru Zootehnie. 

Totodată am insistat să întreprindă toate demersurile legale necesare pentru actualizarea sau emiterea unui nou ordin și publicarea acestuia cu celeritate în Monitorul Oficial, care să țină cont de specificitățile existente în 2022 și noile termene care se impun.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Sursa: uncsv.ro

În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost și continuă să fie sub un real asediu. Alinierea la noile condiții ale Politicii Agricole Comune și strategiile europene de implementare a Green Deal-ului au pus o presiune enormă pe fermierul român, dar și pe cel european. În calitate de reprezentant al României la Copa – Cogeca, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) este în permanent contact cu realitățile agriculturii europene, dar și cu impactul pe care îl au pachetele legislative emise de Comisie din dorința de a trece la o agricultură verde până în 2030.

Lupta pe care o ducem cu organismele europene continuă, mai ales când în joc este siguranța alimentară europeană și națională.

Criza provocată de COVID-19 ne-a pus în situația de a ne reorganiza și de a găsi soluții pentru a adapta practicile agricole.

O nouă criză se întrevede prin prisma conflictului ruso-ucrainean. Invazia Ucrainei riscă să perturbe piețele globale pentru produsele agricole și mărfurile necesare producției agricole, cum ar fi energia, îngrășămintele și cerealele-oleaginoasele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18 % din importurile UE provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 3 miliarde EUR sau aproximativ 30 % din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40%, aceste lucruri nu pot rămâne fără ecou la nivelul agricultorului român.

În fața acestor noi provocări Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu rămâne fără o reacție fermă. Cele  4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, având în vedere contextul actual dificil, au solicitat, prin prezența și activitățile desfășurate prin intermediul Copa-Cogeca, o serie de acțiuni și măsuri pentru adoptarea în regim de urgență a pașilor următori scopul evitării colapsului sectorului agro-alimentar autohton:

  • Derogarea de la prevederile Strategiei Farm to Fork cu privire la suprafețele necultivate pentru conservarea biodiversității (fără suprafețe pârloagă, orice suprafață agricolă este esențială acum!);
  • Derogare de la limitările privind reducerea la 50% a fertilizanților și pesticidelor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare recunoaște în continuare nevoia de o dezvoltare durabilă, adaptarea politicii agricole pentru prezent și viitor și este un adevărat susținător. PAC nu include însă numai protecția mediului și a climei, ci în primul rând un sector agricol eficient din punct de vedere economic și al securității agroalimentare.

Obiectivele PAC sunt foarte importante pentru fermierii și cooperativele agricole din România și se vor aproba doar prin implicarea directă și concertată a Copa-Cogeca și a autorităților din statele membre. Acum este nevoie de unitate și reprezentarea activă a sectorului agroalimentar românesc în toate forumurile existente la nivel european, de către toate organizațiile fondate și conduse de producători agroalimentari.

În actualul context de criză este mult mai importantă construcția, unitatea, prezența activă la nivelul tuturor forurilor, decât acțiuni divergente care tind să dezbine și să afecteze profund interesele fermierilor și cooperativelor.

Reprezentativitatea AAC este o certitudine și nu poate fi contestată. Aceasta se poate dovedi oricând cu actele constitutive, membrii fondatori, participarea acestora în organele de conducere și luarea deciziilor, aspecte validate de instanță și considerăm normal, ca orice entitate/persoană, înainte să conteste să se asigure că din actele constitutive ale așa-ziselor ,,organizații de fermieri’’ pe care le reprezintă reiese că sunt formate din producători, că aceștia au drept de decizie și se reprezintă într-un mod transparent prin organele de conducere.  

Alianța pentru Agricultură și Cooperare își manifestă în continuare deschiderea pentru colaborare în cadrul grupurilor de dialog civil naționale cu toate organizațiile producătorilor, pentru o prezență proactivă a sectorului agroalimentar la nivelul autorităților naționale și europene.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

 

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., lansează un nou ghid de bune practici pentru funcționarea și eficientizarea activității cooperativelor agricole din sectorul vegetal.

Pentru a veni în sprijinul cooperativelor agricole în curs de înființare, cooperativelor aflate în primii ani de funcționare sau a cooperativelor care trebuie să își actualizeze actele constitutive, U.N.C.S.V. pune la dispoziție gratuit tuturor celor interesați:

  1. Model acte constitutive;
  2. Model cereri de aderare;
  3. Model fișă de post pentru directorul executiv;
  4. Model regulament de organizare și funcționare;
  5. Model contract cadru între cooperativă și fiecare membru în parte;
  6. Model registre speciale;
  7. Model adeverință membru acționar/asociat.

Urmare a bunelor practici centralizate din cele 40 de cooperative membre, împreună cu experții acestora, am elaborat și punem la dispoziție tuturor celor care vor să construiască și să mențină cooperative agricole a căror activitate să continue și să se dezvolte și peste 10-30-50-80 ani.

Cei interesați pot accesa și utiliza pachetul de instrumente în format editabil necesare pentru înființarea și funcționarea sustenabilă și durabilă a cooperativelor agricole de cultură mare, care pot fi ajustate și pentru celelalte sectoare.

Pachetul de documente poate fi descărcat de aici:

https://www.uncsv.ro/despre-cooperative/cum-sa-infiintezi-o-cooperativa-agricola-in-romania.html

https://www.uncsv.ro/despre-cooperative/cum-sa-administrezi-o-cooperativa-agricola-de-succes.html

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), vine cu un nou ghid pentru accesarea facilităților fiscale pentru cooperative și membrii acestora urmare a intrării în vigoare a Ordinului 190/2021. Acestea sunt prevăzute la art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004,  modificată prin Legea nr. 21/2019 și Legea 265/2020.

Ne bucurăm că autoritățile au înțeles necesitatea consolidării cooperativelor agricole și realizării de investiții colective care să aducă valoare adăugată producției primare a membrilor cooperatori, implicit sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare a României.

Un prim mic pas pentru stimularea investițiilor colective prin intermediul cooperativelor este scutirea  cooperativelor agricole de la plata impozitului pentru clădirile și terenurile aflate în patrimoniu, utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori.

Cooperativele agricole care îndeplinesc condițiile, trebuie să depună la Primăriile pe raza cărora dețin clădiri și terenuri în patrimoniu în perioada 1.01-31.03 ale fiecărui an:

  • lista membrilor cooperatori înscriși în cooperativa agricolă;
  • declarația pe propria răspundere întocmită de către cooperativa agricolă, din care să reiasă denumirea și valoarea activităților de prestări servicii efectuate de cooperativa agricolă către membrii cooperatori;
  • lista clădirilor și terenurilor aflate în patrimoniu, utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori, pentru care solicită scutirea.

Pașii pentru accesarea facilităților fiscale pentru cooperative și membri îi găsiți aici: https://www.uncsv.ro (pdf)

Pentru că în această perioadă se lucrează la bugetele Primăriilor, este recomandat ca atât membri cât și cooperativele agricole să verifice dacă îndeplinesc criteriile pentru accesarea facilităților fiscale și să informeze U.A.T.-urile că intenționează să solicite acordarea acestora pentru bunurile deținute, astfel încât sumele respective să nu fie cuprinse în bugetul aferent anului 2022.        

U.N.C.S.V. își manifestă disponibilitatea de clarificare a eventualelor neînțelegeri și avem speranța într-o bună colaborare între membri cooperatori și autoritățile locale.

Sursa: Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V.

Alegem să dăm această dimensiune, de ultimă ocazie pentru un act de comerț echitabil, în condițiile actuale din două considerente: unul este că, dacă previziunea documentarului (anexat prezentei) se materializează, marile hypermarketuri vor fi scoase din piață, sau vor fi preluate de alți jucători care s-au impus deja pe alte piețe precum SUA și China, care schimbă radical regulile jocului, dar și din considerentul că dacă amenințarea cu infringement a României nu convinge legiuitorul român asupra necesității legiferării în favoarea fermierilor, nimic nu o va face în următorii ani.

În acest context, publicăm prezenta analiză în atenția deputaților și senatorilor din Parlamentul României - comisiile de agricultură, a reprezentanților marilor magazine din România, a comisarilor Consiliului Concurenței, dar mai ales a mediului asociativ din Agricultură și a membrilor acestora, analiză bazată pe materiale relevante la nivelul Uniunii Europene și al României, dar și pe interpretarea acestora.

Începem prin a arăta că, în conformitate cu un studiu relevant la nivel național, realizat de Insights PulseZ și publicat de Agerpres, în rândul generației Z (tinerii din România), se manifestă o preocupare semnificativ mai mare decât a altor segmente de vârstă cu privire la protejarea mediului, a risipei alimentare dar și a deciziei de cumpărare la raftul de produse alimentare. Astfel 61% dintre respondenți au declarat că este destul de important și foarte important ca un brand să fie sustenabil și doar pentru 3% din respondenți acest aspect nu contează deloc. Este o prezentare parțială, deși vedem și alte procente îmbucurătoare privind responsabilitatea civică a noii generații, însă această majoritate ne dă ocazia să arătăm că viitorul României va petrece mai mult timp citind etichetele, va alege și după alte criterii decât cel mai mic preț și, sperăm noi, va alege să nu cumpere marca proprie (private label) a magazinului, dacă ea va mai exista în viitorul apropiat. Referirea la marca proprie a magazinului este relevantă în contextul  derulării procedurilor parlamentare asupra propunerii legislative Plx 178/2021, unde am arătat că această practică face ca furnizorii să își canibalizeze brandul propriu atunci când livrează ambele produse, identice, dar etichetate diferit și la prețuri diferite. Credem noi că am arătat și una din motivațiile pentru care societatea are și ea nevoie de transparență, are nevoie de branduri responsabile, care nu aleg să distrugă mici afaceri în agricultură doar pentru un profit exportat în țara de proveniență a retailerului.

De asemenea, cu titlu de noutate și motiv al prezentei scrisori deschise, am constatat apariția în spațiul public (rulat pe televiziunile din Germania și Franța), a documentarului Arte TV difuzat în 12 Octombrie a.c., documentar care analizează pe parcursul a mai multor ani practicile comerciale neloiale ale marilor retaileri la nivel european, care pot fi catalogate ca scandaloase (chiar  șocante), de către  consumatorul care nu este implicat în acest tip de raport. Pentru cursivitate, am ales ca analiza să facă obiectul anexei la prezenta, cu mențiunea că realitățile expuse și demonstrate din prisma legiuitorului francez în ancheta finalizată cu amendă de către autoritatea cu rol de control din Franța, dar și cu informațiile cuprinse în înregistrări cu camera ascunsă, sunt relevante pentru oricare dintre țările Uniunii Europene, cu precădere în Sud-Estul Europei, unde dezvoltarea și nivelul de capitalizare al fermierilor îi face cu mult mai vulnerabili.

În tot acest context, raportându-ne la lucrările Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, unde susținerile mediului asociativ relevant din Agricultură sunt pe deplin confirmate de acest documentar, înțelegem să formulăm următoarele solicitări referitoare la conținutul Plx 178/2021, imperios necesar a fi conținute de actul de transpunere care se află în dezbatere și urmează a intra în vigoare.

Pe lângă pozițiile avute atât în scris cât și în dezbateri, este necesar să întărim necesitatea ca dispozițiile din actul normativ de transpunere al Directivei, cât și din Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, să prevadă, dacă este cazul, că anumite servicii prestate de cumpărător în favoarea furnizorului, precum servicii de marketing sau logistică, să fie prestate în baza unui contract separat contractului de furnizare. De asemenea, în cazul produselor ce compun coșul zilnic, cele menționate în Anexa la L321/2009, toate taxele și serviciile, risturnele și remizele să fie – complet interzise, cu unica excepție pentru servicii de logistică, în cazul în care tipul de organizare al hypermarketului presupune livrarea produselor la platformă. Așa cum reiese și din documentar, reprezentanți ai marilor magazine au recunoscut în unele contexte că aceste servicii sunt fictive, așa cum și noi am susținut în toți acești ani, reprezentând doar o modalitate de a scădea prețul produselor ulterior vânzării.

Actul de transpunere al Directivei trebuie să conțină posibilitatea producătorilor și a organizațiilor profesionale de a reclama prezența la raft a unor alimente identice, provenite din comerț intra sau extra comunitar, dar cu un preț semnificativ mai mic. Este una dintre practicile comerciale neloiale practicate de marii retaileri, de a achiziționa produse vândute la preț de dumping, care în cele mai multe cazuri sunt doar fraude alimentare, respectiv codul de producător aplicat pe ambalajul unui produs care nu îndeplinește nici standardele nici siguranța alimentară obligatorie în Uniunea Europeană.

De asemenea, ca și măsură complementară la capitolul sancțiuni susținem, urmând a justifica în fapt și în drept de o manieră suficientă în discuțiile pe Plx 178/2021 din Camera Deputaților, că este imperios necesar ca autoritatea cu rol de control să posteze pe siteul propriu atât sancțiunile emise în baza noii legi, cât și operatorii sancționați, dar mai ales motivul sancțiunii.

Modificarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare trebuie să prevadă pe de o parte abrogarea Legii modificatoare nr 28/2020, lege intens criticată pentru că a agravat semnificativ condiția producătorului agroalimentar primar, iar pe de altă parte interdicția facturării de taxe și servicii pentru produsele menționate în Anexă la Lege dar și includerea animalelor vii în această Anexă pentru aplicarea termenului de plată de 7 zile de la livrare. Proiectul de act normativ va fi depus de mediul asociativ în Camera Deputaților la data difuzării prezentei și considerăm că doar intrarea în vigoare simultană a celor două acte normative – Legea de transpunere a Directivei PCN și Legea de modificare a  Legii 321/2009 - poate fi considerată conduită responsabilă a membrilor comisiei.

Stimați domni deputați și senatori, documentarul difuzat de Arte TV nu face altceva decât să dovedească toate susținerile mediului asociativ cu privire la conduita marilor retaileri și, mai mult, aduce dovezi incontestabile acolo unde noi, îngrădiți de necesitatea de a proteja identitatea furnizorilor, poate nu am reușit să producem suficiente dovezi. Legiferați acum, stimați domni, în cunoștință de cauză, nu mai poate susține nimeni că există vreo urmă de bună credință în practicile marilor magazine, există doar o cursă isterică pentru profit în așa fel încât să existe fonduri pentru lupta cu marii jucători ce vor schimba în curând regulile jocului. O cursă care doar se intensifică spre absurd de ceva ani, acum, reușind să vedem întregul context, înțelegem că marii retaileri au nevoie de fonduri ridicol de mari și au nevoie de aceste fonduri urgent.

Stimați reprezentanți ai Consiliului Concurenței, instituția  pe care o reprezentați este desemnată, în Plx 178/2021 să ancheteze cazurile de practici comerciale neloiale în raportul comercial dintre furnizor și cumpărător și considerăm că sunteți singura instituție din România care are premise să îndeplinească acest rol. Chiar și așa, observând că în multe cazuri există tendința reprezentanților la discuții să susțină că această Lege trebuie să țină cont de libertatea contractuală a ambelor părți,  trebuie să aveți în vedere că oricine care a avut de a face profesional cu acest segment de piață cunoaște că nu există, în atâția ani, niciun exemplu de contract modificat la solicitarea furnizorului. În fapt aceste contracte sunt de adeziune în condițiile art. 1.175 din Codul Civil și nu previzionăm în mod realist că acest aspect se va schimba ca și consecință a actului național de transpunere. În aceste condiții, dar observând și modus operandi al marilor magazine la nivel european, cu mutări de activități și conturi în Elveția, pentru a evita jurisdicția europeană, cu abuzuri și încălcări de legi la ordinea zilei, cu juriști angajați doar să țină ilegalitățile ascunse de opinia publică, considerați în mod real că instituția pe care o reprezentați poate aduce o schimbare benefică furnizorilor din România? Considerați că și în acest context în care practicile comerciale neloiale s-au dovedit a fi săvârșite prin modalități, absolut în afara Legii, de o manieră care nu s-a mai întâlnit până acum, autoritățile din România vor putea să exercite un control efectiv?

Apreciem că este important să ne adresăm și membrilor societății, respectiv consumatorilor produselor furnizate de producători agroalimentari pe care îi reprezentăm. Stimați clienți, documentarul la care facem referire și al cărui transcript parțial îl regăsiți în anexa la această scrisoare face lumină în spatele raftului. Acolo unde asupra producătorilor de alimente se aplică metode și presiuni pe care niciodată un crescător de găini nu le-ar aplica pentru a primi mai repede un ou, nici un crescător de vaci nu le-ar practica pentru a primi mai repede laptele. Cu mențiunea că tertipurile din material nu sunt singurele, puteți observa că un furnizor este primit la negocieri într-o cameră mult subdimensionată, lăsat să aștepte acolo o oră sau mai mult, vara camera este încălzită suplimentar, iarna este răcită suplimentar, scaunul pe care se poate așeza are un picior sau mai multe slăbite, în așa fel încât în acest tip de așteptare să nu poată sta confortabil. După acest timp de așteptare negocierea constă strict în scăderea prețului de vânzare, fără vreun alt beneficiu pentru această scădere de preț. Cu toate acestea producătorul agroalimentar din România face eforturi extreme, inclusiv din fondurile proprii ale familiei pentru a nu scădea calitatea produsului oferit. Calitatea produsului pus pe piață este ultima redută în apărarea unui furnizor față de agresiunea cumpărătorului, pentru că știe că făcând acel compromis, dumneavoastră vă veți îndrepta spre un alt produs similar. Sunteți cel mai important argument și poate cel mai relevant pe care producătorii români îl pot aduce în fața marilor retaileri, decizia dumneavoastră de cumpărare este poate singura posibilitate reală ca producătorii români să aibă venituri decente din Agricultură și să poată să furnizeze alimente de o calitate net superioară celor aruncate de alți producători pe piața din Sud Estul Europei.

Dragi producători agroalimentari din România, membri în organizații profesionale, sau nu, vă invităm pe toți să urmăriți siteul Camerei Deputaților Comisia pentru Agricultură, vă rugăm să urmăriți înregistrările dezbaterilor, dar mai ales vă rugăm să comunicați fie electronic, fie direct în discuții, poziția dumneavoastră în raport cu dispozițiile Directivei PCN și a celor dezbătute. Veți observa că juriști ai marilor magazine susțin că este imposibil ca legiuitorul să stabilească un termen de plată de 7 zile de la livrarea produselor alimentare proaspete, pentru că în multe cazuri primesc facturile de la furnizori prin Poșta Română (?!?), deși noi știam că factura trebuie să însoțească marfa. Veți observa cum reprezentanții marilor magazine susțin că acestea (marile magazine) sunt parte din soluție, nu din problemă, astfel că vă rugăm să transmiteți tuturor celor din ședințe la câte probleme din producția adaptată pentru a respecta solicitările marelui retailer ați găsit soluții în "negocieri". Asta deși în codurile de conduită și de etică pe care le semnați, confirmând că marele retailer le respectă sunt menționate atâtea clauze ce ar trebui să suțină sustenabilitatea lanțului de aprovizionare, deși dumneavoastră de multe ori vindeți sub costul de producție din cauza presiunii și a practicilor comerciale neloiale.

Suntem obișnuiți ca astfel de mesaje să intre în zona puțin frecventabilă a presei, ba mai mult să fie de multe ori total ignorate, cunoaștem că un trust de presă nu va alege să expună adevărata față a celor mai potenți contributori la bugetul redacției prin contractele de reclamă. Ba mai mult, observăm că acest mod de "barter" non combat pentru contracte de publicitate, sponsorizări sau organizări de evenimente a atins și mediul Organizațiilor Non Guvernamentale din România, activând în acest domeniu nu putem să nu observăm cum cei mai mari poluatori susțin financiar prin contractele de publicitate chiar ONG-urile care declară că luptă pentru protecția mediului. Denunțăm astfel de metehne și le considerăm la fel de indezirabile precum repercusiunile practicate de sistem, sau de retail, atunci când unul dintre producătorii români alege să facă pasul în față și să își susțină drepturile. Practicanții unor astfel de coerciții aparțin unui trecut întunecat, vom susține mereu că practica Uniunii Europene, unde la lucrările comisiei pentru Agricultură se prezintă frecvent fermieri care spun răspicat și denunță birocrații sau reguli care îi stânjenesc activitatea, poziția sa generând modificări de legislație, fiind cea mai corectă formă de deschidere a administrației față de mediul antreprenorial. Poziția mediului asociativ din Agricultură este și va rămâne în sensul de combatere a acestor practici, de expunere a lor și de a solicita sancționare celor abuzează de o poziție la un operator privat potent financiar, sau o poziție din aparatul administrativ care îi permite săvârșirea de astfel de abuzuri.

Suntem convinși că transcriptul din Anexă este suficient, răspuns, inclusiv la întrebările retorice de mai sus.

ANALIZĂ A DOCUMENTARULUI

Practici Comerciale Neloiale - difuzat de Arte TV raportat la specificul pieței din România

Puteți urmări documentarul pe siteul ARTE cu traducere în limbile Germană, Spaniolă, Engleză, Poloneză și Italiană.

Prezenta analiză are rol de transcript ale unor aspecte relevate de anchetă jurnalistică, aspecte care vizează informații prețioase pentru a forma o  opinie limpede, documentată, tuturor actorilor implicați în dezbaterile legislative din Camera Deputaților atât pe marginea Plx178/2021, cât și pe marginea unui nou proiect de modificare a Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. De asemenea, pe lângă informațiile relevante din documentar am adăugat percepția mediului asociativ relevant din Agricultură, care constată că toate dintre practicile comerciale neloiale analizate și demonstrate în documentar se regăsesc sunt practicate în România, ba chiar la un nivel mai josnic.

Este evident că în relația furnizor - cumpărător pe lanțul de aprovizionare agricol și alimentar există grave abateri de la etica morală în afaceri, de la propriile sisteme de certificare și calitate pe care marii retaileri suțin că le respectă în achiziția produselor alimentare, dar mai ales abateri de la legislația în vigoare la nivelul Uniunii Europene și a fiecărui stat membru în parte.

Tehnicile de "negociere" reclamate de furnizori în toți acești ani cuprind atât acțiuni directe de scoatere din zona de confort a fiecărui individ care este chemat la negocieri prin tehnici care aduc aminte mai repede de practici ale organelor represive din era comunistă, încălzirea sau răcirea unei camere minuscule și lăsarea furnizorului să aștepte pe un scaun care nici nu conferă o poziție corectă nu fac decât să confirme că sectorul de retail este profund dezumanizat. Salariați cu rol de specialist juridic, care funcționează în baza unei legislații speciale ce impune o anumită conduită de probitate morală, au rol de facilitare a infracțiunilor economice în fapt, precum și de "acoperire a urmelor".

Observăm din material că principii precum "cheia este să îi rupem picioarele furnizorului și să începem negocierea când el este la pământ" sunt recunoscute și apreciate ca utile în zona de achiziții a unui mare retailer. De asemenea dat fiind că achizitorii sunt încurajați să folosească replici denigratoare în așa fel încât furnizorul să pară un incompetent, nu putem să nu ne întrebăm cum de un achizitor a cărui poziție nu presupune nici studii superioare, nici competențe deosebite se poate raporta la un producător care a reușit și reușește să conducă o afacere în agricutură ca la un incompetent, însă probabil nivelul de persuasiune a multinaționalei a afectat și minima logică, bunul simț fiind în mod evident iremediabil afectat.

Toate aceste tehnici și tertipuri nu au decât menirea să ducă prețul de vânzare în jos, fără vreun motiv real de scădere și pe seama exclusivă a furnizorului, chiar și când acesta ajunge sub costul de producție, forțând practic furnizorul să acorde cele mai mici salarii din industrie, ba mai mult, să practice munca la negru, în așa fel încât prin neplata taxelor pe muncă să susțină profitul marelui magazin. Așa cum se poate observa din material dar și din practica din România, un furnizor adesea nu poate ieși din contract, singura scăpare fiind propriul faliment.

Putem observa că, la nivelul marelui magazin, coerciția față de furnizorii care îndrăznesc să își solicite drepturile este extrem de clar stabilită, probabil de aceeași "redutabili" juriști, și se aplică etapizat, calculat, până la sacrificare totală economică a furnizorului. Deși din poziție de forță aceste practici calculate și perfecționate în timp nu rezistă totuși unui control al autorităților cu prerogative în anticoncurență, după 5 ani de anchetă primul brand de retail modern din istoria Franței, prezent și pe piața din România printre primii sosiți, a fost amendat în Februarie 2021 cu 1,75 de milioane de euro, amendă care nu a fost contestată.

Cu titlu de noutate pentru mediul asociativ din Agricultură, observăm că amploarea acestor retaileri și influența negativă asupra furnizorilor la nivel european este imposibil de contracarat. Pentru a concentra puterea, în mod vădit ilegal din punct de vedere anticoncurențial, au format Alianța Retailului, alianță formată din 4 grupuri care gestionează 67.500 de hypermarketuri la nivelul Uniunii Europene, mutând însă operațiunile și conturile în Elveția, ca orice alt grup infracțional care se respectă am spune noi, evitând legislația comunitară, precum și eventuale anchete asupra fondurilor încasate ca urmare a derulării practicilor comerciale neloiale și anticoncurențiale.

În Alianța Retailului se impun servicii contracost marilor jucători care doresc relevanță comercială la raft în întregul spațiu comunitar, pentru o întâlnire între executivii de rang înalt ai retailului și cei ai furnizorului, acesta din urmă trebuie să achite costuri imense. În schimbul unui preț de 2,16 milioane de euro pe an, furnizorul interesat primește, total inutil aflăm din documentar, date și informații dar și o presupusă coordonare între retaileri la nivelul diferitelor state membre, împărțirea pieței pe alte criterii decât cele concurențiale, putem deduce.

Unul dintre reprezentanții aparatului legislativ din Franța apreciază că la nivelul uniunii europene practicile comerciale neloiale generează un venit injust, în conturile Alianței Retailului de aproximativ 5 miliarde de euro pe an. Atragem atenția că această sumă nu reprezintă nici cifra de afaceri, nici profitul, doar incasări pe taxe și servicii, remize și risturne, de multe ori serviciile fiind fictive și cu siguranță fără nicio legătură directă și justă în raport cu actul de comerț, în dauna furnizorului și a consumatorului.

Se prezintă, cu date, inclusiv relația dintre marele retailer și propriul francizat, acele magazine de proximitate sub brandul marelui retailer. Făcând o trimitere către toți reprezentanții administrației locale, putem să îi rugăm să discearnă foarte clar pentru ce tip de afacere aleg să dea autorizație de construcție sau autorizație de funcționare și să nu valideze continuarea și extinderea unor astfel de capcane atât pentru antreprenorii interesați de franciză cât și pentru consumatori. Contractul tipic care este în vigoare în Franța, presupune o durată obligatorie de 99 de ani din care francizatul nu poate alege să iasă întrucât a fost nevoit să cesioneze 26% din părțile sociale către marele retailer, iar pentru a putea înceta colaborarea are nevoie de voturi care să reprezinte 76% din totalul propriei societăți comerciale. Magazinul francizat supus analizei prezintă unele cifre și niște practici comerciale care îl duc pe ceea ce ar trebui să se numească partenerul de afaceri al marelui retailer într-o zonă falimentară aproape similară furnizorilor. În cazul unor produse, marele magazin al marelui retailer practică prețuri mai mici decât prețul la care îi furnizează, din același depozit, exact același produs francizatului. Practic, francizatul ar câstiga o mai bună marjă dacă ar cumpăra ca și persoană fizică acele produse și dacă le-ar pune în magazinul francizat, evident, această posibilitate fiind interzisă și sever sancționată în contractul principal. O astfel de afacere are o cifră de 2,2 milioane de euro, dar un profit de 17.000 de euro într-un an, în condițiile în care francizatul își acordă un salariu de 2.800 de euro pe lună, iar celorlalți salariați salariul minim pe economie.

În mod evident, nu am suprins și transcris toate datele și cifrele prezentate în documentarul celor de la Arte, unele dintre ele fiind însă extrem de relevante pentru a dezvălui furnizorilor locali, legiuitorilor, dar și reprezentanților actorilor implicați, că acest sistem de retail, care a pătruns în România mai târziu decât în statele din Vestul Europei din simplul motiv că România a fost acceptată în Uniunea Europeană mult mai târziu, este un sistem profund ilegal, abuziv, dezumanizat la nivel de interacțiune al reprezentanților, profund dăunător atât mediului antreprenorial din Agricultură dar și consumatorului, un sistem care totuși își trăiește ultimii ani la nivel european, aspect care îl face mult mai feroce pe această cursă a îmbogățirii fără justă cauză.

Sperăm că prezenta scrisoare să vă convingă să urmăriți materialul documentar și să constatați că în relația furnizor - cumpărător, în înțelesul Directivei PCN, există un agresor dovedit, marele retailer dar și o victimă certă, respectiv producătorul agroalimentar.

Sursa:


    • Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”
    • Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR”
    • Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”
    • Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR”

SCRISOARE DESCHISĂ A ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE către politicieni privind raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”

Către,

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL
Domnului Președinte Florin CÂȚU

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
Domnului Președinte Marcel CIOLACU,

ALIANȚA USR-PLUS
Domnului Președinte Dacian CIOLOȘ,

PARTIDUL PRO ROMÂNIA
Domnului Președinte Victor PONTA,

PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ
Domnului Președinte Cristian DIACONESCU,

PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA
Domnului Președinte Hunor KELEMEN,

GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Domnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,

CC: Europarlamentarii României

Stimați Domni Președinți,

Stimate Doamne/Domni Europarlamentari

Luni, 18.10.2021 în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”.

Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele  propuse politicianist la nivel european.

Considerăm că strategia nu este o oportunitate așa cum se susține/prezintă, ci o vedem ca o amenințare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere.

Strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau :

- studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificitățile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărâmițare a suprafețelor exploatate, gradul mic de asociere și cota de piață redusă a produselor autohtone;

- consultări reale nu disimulare și impunere a unor puncte de vedere transmise de la Bruxelles din partea unor persoane care nu cunosc realitățile și evoluțiile activității fermierilor, în mod practic.

Vă asigurăm că fermierii români și europeni, sunt responsabili, își doresc și fac tot ceea ce ține de capacitatea și capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind creare unui sector agroalimentar sustenabil și rezilient.  Fermierii români în parteneriat cu organizațiile profesionale și MADR lucrează la înființarea și operaționalizarea unui Sistem Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenței fermierilor în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin acțiuni și investiții în prevenția și combaterea acestora.

Prin această strategie se pune pe spatele și în sarcina fermierilor români și europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea țintelor urmărite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050. 

Este total incorect să punem în sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restricții, constrângeri, care impun efectuarea unor costuri și investiții pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate si prezentate in mod transparent. Tot acest context ne îndreptățește sa credem ceea ce v-am expus și să vă cerem să fiți de partea fermierilor romani si a tuturor romanilor, iar orice decizie trebuie bazată pe studii de impact economic, de mediu și social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu și lung.

Se vorbește de alternative, dar Care sunt acele alternative mai sigure, eficace și eficiente ?

Nu au fost identificate si prezentate aceste alternative.

Exemplu : Prin interzicerea unui tratament la semințe cu insectofungicide fără a avea alternative suntem într-o situație de 3 deficiente :

-Impactul negativ asupra mediul este mult mai mare tradus prin faptul ca se înlocuiește un tratament la semințe incorporate în sol, cu efectuarea a încă 2-3 tratamente în vegetație în perioada de coincidență a zborului tuturor polenizatorilor, plus sarcina birocratica de a face anunțuri de fiecare data când se efectuează tratamente ;

-Posibilele substanțe alternative nu au nici macat jumătate din eficacitatea în combaterea dăunătorilor

-Costurile sunt de câteva ori mai ridicate, deci eficiența este aproape inexistentă.

Consideram că mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a susține și încuraja fermierii trebuiau prezentate atașat strategiei F2F, ceea ce nu s-a întâmplat, fermierii fiind deja impactați negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au găsit instrumente financiare adecvate pentru susținere.

Majoritatea fermierilor români nu sunt capitalizați din mai multe considerente, începând cu diferențe între subvenția de 157 Euro/ha față de media europeană de cca. 243 euro/ha, acest lucru continuând prin neaprobarea la nivel european a convergenței totale până în 2026.

Costurile de finanțare a creditelor și accesul la finanțări înregistrează decalaje foarte mari intre fermierii europeni și cei romani care au costuri mult mai mari de finanțare.

Considerăm ca evaluarea integrală a impactului trebuia realizat înainte de prezentarea inițiativelor legislative, în prezent acest aspect este deja tardiv. Evaluarea impactului a fost realizată prin mai multe studii europene sau internaționale, toate prezentând un final dramatic pentru fermieri.

Studiile europene au fost întârziate, fiind ascunse de opinia publică, astfel încât continuăm să susținem respingerea raportul în forma prezentată.

Fermierii au fost și rămân în continuare responsabili de impactul sistemic economic, social și de mediu al activităților desfășurate de aceștia prin respectarea bunelor practici agricole, noi având primul interes de a menține un sol curat și sănătos, bine conservat pentru a fi transmis generațiilor viitoare.

Riscul că obiectivele strategiei conduc la relocalizarea unor părți din producția agricolă comunitară în regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scăzute, devine o certitudine în condițiile aprobării raportului în forma prezentată. Standardele europene de până acum conducând la obținerea unor alimente sănătoase și accesibile pentru populație. În schimb prin alternativa propusă prin strategia F2F necunoscutele sunt intratat de multe iar concluziile exprimate în public indică relocalizări certe de producții agricole în tari terțe, fără constrângeri unor interdicții în tehnologii care afecta în mod diferit producătorii agricoli și consumatorii europeni. România și fermierii săi vor fi cel mai grav afectați de F2F, mai ales prin prisma faptului că suntem în directa competiție și concurentă de producție, costuri și piețe cu țările riverane bazinului Marii Negre care nu sunt supuse acestor restricții.

Totodată sunt prezente și recunoscute standardele duble de calitate între statele membre, iar prin această strategie nu facem altceva decât să adâncim diferențele deja existente.

România din punct de vedere al producției medii la nivel național pe ha, la nivel național, a înregistrat creșteri în ultimii ani, dar rămâne mult sub media europeană, iar promovarea unor strategii de acest gen vor avea ca rezultat reîntoarcerea în trecut la producții medii de subzistență sau aliment.

Este total inechitabil ca Romania să își reducă consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, când media UE este 2,4 kg și să fie competitivă cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. și reduce consumul tot cu 50%.

Fermierul din alt stat membru va reuși sa aibe o producție decentă cu 3.5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta și spune același lucru de un fermier din Romania, cu 350 gr/ha s.a.

Același lucru este valabil si la fertilizanți.

De aceea raportul si strategia lovesc mult mai mult Romania, deși nu poluează atât de mult precum alte state.

Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei.

Deși Parlamentul European subliniază în raport că produsele agroalimentare din țările terțe trebuie să fie supuse acelorași cerințe, inclusiv o toleranță zero în ceea ce privește reziduurile de substanțe care nu îndeplinesc criteriile-limită sunt doar vorbe frumoase, dar concret nu exista și puțin probabil să apară în perioada următoare legislația și măsurile care sa fie aplicabile pentru statele terțe.

Cine va controla ? Cum va controla ?

Am solicitat repetitiv și insistent să fie realizate rapoarte si studii pentru toate masurile din cadrul strategiilor, pentru toate statele membre si sa fie analizate si luate in calcul înainte de a se discuta de aprobarea raportul, strategiei, etc.

Propunem o situație de  compromis la acest moment al votului, sa se susțină eliminarea țintelor cantitative unilaterale la nivel european si sa fie lăsate la latitudinea statelor membre in funcție de condițiile specifice ale fiecărui stat.  Susținem F2F, dar cu aplicare rezonabila si echitabila in toate statele membre. În acest moment, din informațiile pe care le avem, pentru minimizarea efectelor negative preconizate prin studiile de impact este votarea amendamentelor propuse de dna. Europarlamentar Mazaly AGUILAR  și dnii. Europarlamentari  Hazekamp și Dorfmann.

Stimați Domni Președinți ai Partidelor din România, vă rugăm să binevoiți a discuta cu toți europarlamentarii partidelor pe care le conduceți pentru a fi vigilenți în a susține amendamentele propuse mai sus, anexate la prezenta scrisoare și respinge amendamentele problemă.

Acțiunile sau inacțiunile dvs politice în astfel de momente importante pentru români și România vor face diferența între cei care doar vorbesc și cei care fac pentru țara noastră.

VĂ SOLICITĂM, IMPERATIV ȘI RESPONSABIL SĂ NU SUSȚINEȚI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS: CA4, CA18, CA25, CA27, CA28, CA33 !

Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 - țintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork și mai ales, cu introducerea lor în legislație, care le-ar face obligatorii.

Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafață la substanțe fito-sanitare și la îngrășăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua să producă eficient  și să-și protejeze culturile fermierii din țara noastră dacă vor fi obligați să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?

SURSA: ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal (UNCSV), a participat alături de colegii din cooperativele și organizațiile membre ale Confederației Europene a Cooperativelor Agricole (COGECA), la Business Forum, privind construirea unor lanțuri alimentare reziliente și sustenabile în perioada 6-8 octombrie 2021.

Au fost prezenți fizic 48 de participanți și 53 online. Delegația României a fost alcătuită din dl. Gabriel STANCIU - Președinte Braicoop, dl. Claudiu HUSTI - Președinte Someș Codru și dl. Florentin BERCU - Director Executiv UNCSV.

În cadrul Business Forum au fost prezentate modele ale unor cooperative de succes precum DANISH CRAWN (Danemarca), LANTMANNEN (Suedia), COOPERCITRUS (Brazilia), SPOMLEK (Polonia), Sollio (Canada), Arla (Danemarca) și vizite de lucru la centrul de inovare AGRA FOOD PARK, Cooperativele Agricole DANISH AGRO, ARLA, DLF și ferma Lyngbygaard.

Dl. Nan Dirk analist senior Rabobank a precizat că până în 2050 cantitatea hranei produsă pe Terra trebuie să crească cu 50%, iar cea mai mare problemă va fi disponibilitatea terenurilor agricole. Strategiile propuse de UE schimbă dinamica producției și a investițiilor. Se impune o excelență în producție cu sustenabilitate și durabilitate economică, responsabilitate socială și comunicare mult mai eficientă decât până în prezent.

Modelele lanțurilor valorice se vor schimba de la abordarea unidisciplinară la cea multidisciplinară care poate fi realizată cel mai bine prin intermediul cooperativelor prin care să se integreze cele 3-4 ambiții actuale.

Cea mai mare provocare este să identificăm finanțări pentru realizarea investițiilor care să permită să se facă față acestor noi provocări.

Dl. John CLARKE – Director Internațional DG AGRI a subliniat că se lucrează la realizarea unui sistem de coordonare a aprovizionării cu produse agroalimentare a populației UE. Vrem să gestionăm mai bine dezechilibrele. Pandemia a dus la o cerere mai mare pentru lanțuri de aprovizionare mai scurte, care să stimuleze vânzările direct din ferme sau prin intermediul cooperativelor.

Dl. Karl Christian MOELLER – Analist Șef Strategie Cooperativa Agricolă DANISH CROWN, menționează că se axează pe o relație mai apropiată cu consumatorii și investesc în viitor pentru a crește eficiența fermierilor. DANISH CROWN se concentrează pe scoaterea cât mai multor noi produse finite, cu o implicare crescută a plantelor proteice. Durabilitatea va deveni pilonul principal, iar cooperativele asigură integrarea completă a lanțului, sustenabilitatea fermierilor și produselor agroalimentare de calitate.

Dl. Jan EHRENSVARD – Membru Board Cooperativa Agricolă LANTMANNEN, a spus că pandemia COVID-19 ne-a demonstrat că nu avem toate temele făcute și că pentru a trece peste criză, a fost necesară o colaborare corectă și strânsă între toți actorii de pe lanț. Este nevoie de crearea unor lanțuri de aprovizionare mai sigure.

Dl. Kristian Eriknauer – Director sustenabilitate ARLA: Cooperativele fac diferența și sunt mult mai responsabile din punct de vedere social. Membrii acestora prin natura lor de organizare și funcționare după principiile internaționale ale cooperativelor sunt cu câțiva pași înaintea fermierilor neasociați. Cu cât mai armonizată va fi gândirea noastră la nivel de UE, cu atât vom fi mai pregătiți să facem față noilor provocări.

Dl. Florentin BERCU – Director Executiv UNCSV: Singura șansă să putem îndepli exigențele expuse în strategiile propuse la nivel european este să avem acces liber la noile tehnici de amelioare moderne, în maximum 12 luni și să ne asigurăm că producătorii din UE nu vor fi victimele unor practici neloiale extinse cauzate de legislația europeană.

Dl. Ramon ARMENGOL – Președinte COGECA a concluzionat că sunt necesare mai multe garanții pentru securitatea alimentară a UE. Este foarte dificil ca producătorii din UE să fie competitivi cu producători din țări care folosesc masiv inteligența artificială, imaginile satelitare și mai ales tehnicile de amelioare moderne.

Sursa: uncsv.ro

Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”   ., apreciază că proiectul de modificare și completare al Legii vânzării terenurilor intervine asupra unei legi organice, care a făcut obiectul unor consultări și dezbateri intense și care a fost deja trecută prin filtru Curții Constituționale a României cu privire la anumite aspecte reclamate de către actualii inițiatori, legea fiind promulgată de Președintele României și intrat în vigoare la 13.10.2020.

Considerăm total neadecvată și lipsită de fair play atitudinea Comisiei Juridice de Senat care a refuzat dezbaterea și a forțat trecerea tacită a proiectului în varianta inițiată, deși au fost transmise nenumărate solicitări din partea organizațiilor de fermieri, care au menționat că doresc dezbateri.

Obiectivul principal al Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, actualizată la zi, este să reducă și să combată specula cu terenuri și fenomenul de acaparare a terenurilor din România, fiind exemplul negativ cel mai elocvent din U.E, iar acest lucru trebuie adăugat la scopul legii. Se impune reglementarea corespunzătoare a pieței funciare în vederea menținerii stabilității economice pe plan local, regional și național în vederea atingerii obiectivelor de interes național pe termen mediu și lung.

Recomandăm de asemenea elaborarea unor noi instrumente de colectare a datelor privind structura regimului funciar în Romania, implementată cu sprijinul autorităților statului care țin de securitatea națională, cu date referitoare la utilizarea terenurilor, caracteristicile sociale ale proprietarului terenului sau arendașului, relația proprietarului cu terenurile aflate în posesia sa, etc.

Suntem singura țară din UE care nu are o situație statistică din care să reiasă concret ce suprafață de teren este deținută în proprietate și ce suprafață este exploatată de străini pe persoană fizică sau prin intermediul unor societăți comerciale, pe acțiuni, fonduri de investiții, etc.

Facem un apel la parlamentari să conștientizeze, susțină și asigure, că forma proiectului legislativ aprobat, menține condițiile privind domiciliul național, obligația achitării unui impozit de 80% pentru diferența de preț al terenurilor extravilane vândute mai devreme de 8 ani și să fie introduse articole noi care să statueze interzicerea dării în plată dacă nu se parcurge și respectă procedura din prezenta lege, introducerea unui plafon pentru persoanele fizice și juridice care vor să achiziționez teren, rămânând ca în arendă, să se poată exploata suprafețe nelimitat, de oricine.

Așteptăm cu speranță ca parlamentarii să se aplece asupra problemelor sectorului agroalimentar din țara noastră, să întreprindă toate demersurile legale pentru a dezbate acest proiect legislativ de mare importanță pentru România și să fim invitați la aceste discuții.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 3 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

Asociația Laboratorului de Solidaritate, partener în cadrul proiectului CooPerformance, împreună cu Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senat și Camera Deputaților, a organizat în data de 22 iunie la Senatul României o dezbatere cu tema „Cooperativele în dezvoltarea mediului rural în România – Politici și exemple de bună practică în context european“.

În cadrul evenimentului au fost prezenți atât reprezentanții cooperativelor din România, dar și din țările membre ale Uniunii Europene, precum Germania și Spania. Astfel, membrii cooperativilor din România și-au împărtășit experiențele, dar și obiectivele pentru anul 2021-2027 pentru eficientizarea activităților agricole din mediul rural.

Potrivit specialiștilor CooPerformance, ponderea ocupării forței de muncă în agricultura românească este ridicată față de membrele UE, în medie de 4%, iar lucrători pe cont propriu sunt 51,4% și lucrători familiali 40,7%. Totodată, productivitatea muncii în agricultura României este cu aproximativ 21% mai scăzută față de media țărilor UE. În același timp, cooperativele de tip asociativ în România coalizează 294 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, 1.700 obști și composesorate, diferite societăți agricole și CreditCoop cu 40 de bănci cooperatiste.

Ancuța Vameșu, președinte al Laboratorului de Solidaritate, a precizat: „Este foarte important de reținut rolul social și comunitar al cooperativelor. Am introdus și cooperativele de credit pentru că unul dintre principiile cooperatiste este cooperarea între acestea din diverse sectoare, credit și agricol.“

Fără progrese spectaculoase...

Deși în perioada 2015-2019 România nu a înregistrat progrese în sectorul cooperativelor, în 2020, cu sprijinul submăsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR acesta ajunge la un număr de 1.629 de cooperative. În 2018 cooperativele din România au înregistrat venituri de 259 mil euro, cu o medie per afacere de peste 25.000 euro. Membrii cooperativelor remarcă faptul că, în medie, o cooperativă pentru a funcționa optim necesită 2-3 ani. Lucian Trufin, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Senat, a subliniat: „Subvențiile prin APIA și fondurile europene prin AFIR alocate în agricultură au fost și sunt un sprijin pentru fermieri. Deși suntem printre primele state europene la producția de porumb și floarea-soarelui, percepția asupra cooperativelor nu s-a schimbat foarte mult. Astăzi, un fermier care dorește o creștere a fermei are nevoie de investiții majore și este necesar să gândească precum un economist sau jurist, iar soluția acestei probleme este rezolvată doar de fermierii mari și doar prin asociere. Statul trebuie să se implice nu doar în crearea unui cadru legislativ și oferirea facilităților fiscale, dar și în educație. Unul dintre obiectivele proiectului Cooperformance este  conștientizarea necesității introducerii în curricula școlară a unor elemente sau discipline cu referire la cooperativele agricole“.

Facilitățile fiscale de care se bucură membrii cooperativelor sunt scutirea de la plata pe impozit de profit în primii 5 ani, scutirea de la plata impozitorilor pe venituri, scutirea de la impozitul pentru clădiri și terenuri aflate în patrimoniu. Totodată, rolul cooperativelor pentru fermieri este încurajarea schimbului de idei privind noile practici, înțelegerea principiilor cooperativiste, educarea și informarea corectă a membrilor și a angajaților. Membrii cooperativelor susțin elaborarea și implementarea de reguli, proceduri și contracte corecte și transparente aplicate unitar fermierilor și prioritizarea cercetărilor, dar și inovarea analizelor de piață în cooperativele românești.

Obiective 2021-2027

De asemenea, Lucian Trufin a identificat motivele care împiedică fermierii români să aspire spre o asociere în cooperative: „Una dintre problemele principale este lipsa implicării statului în promovarea, înființarea și funcționarea cooperativelor agricole. De asemenea, lipsa informațiilor corecte cu privire la înființarea, funcționarea și beneficiile cooperativelor agricole și a exemplelor de bună practică. Un alt motiv pentru care fermierii nu doresc o asociere sunt experiențele negative cu privire la cooperare și, nu în cele din urmă, discrepanța între dimensiunile exploatațiilor și puterea lor economică“, a mai adăugat Lucian Trufin.

Pentru eficientizarea activităților cooperative în România, Cooperformance și UNCSV și-au propus câteva obiective pentru anul 2021-2027. Astfel, aceștia au realizat un Raport prin care evidențiază stadiul în care se află la ora actuală cooperativele din România. Totodată, aceștia accentuează faptul că o astfel de schimbare în creșterea sectorului cooperativist va consolida și dezvolta pe termen lung cooperativele din România. Se vor dezvolta brand-uri puternice rezistențe pe piață și astfel cota de piață va fi într-o creștere continuă, iar balanța comercială cu produsele agroalimentare va căpăta un echilibru ce va activa cu prosperitate. (tabel 1, 2) Florentin Bercu, director executiv UNCSV, a remarcat faptul că: „Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul tuturor membrilor pe termen mediu și lung“.

tabel 1

tabel 2

Prof. dr. Marina Aguilor Rubio de la Universitatea Almeria, reprezentant al cooperativelor agricole din Spania, a prezentat printr-un raport beneficiile de care se bucură Spania în urma integrării a 75% dintre fermieri în cooperative. Spania, în anul 2000-2019, a înregistrat o creștere economică de 42%, contribuția agriculturii la PIB fiind 2,2% cu o creștere a exportului de 72%.

De asemenea, prof. dr. Markus Hanisch de la Universitatea Humboldt – Germania a vorbit despre performanțele întreprinderilor cooperatiste, guvernanței și sustenabilității acestora.

În cadrul evenimentului au fost prezenți și unii dintre reprezentanții cooperativelor de succes din România, Bio Carpathia Brașov, Braicoop Brăila, Agricolă Gheorghe Doja, Bio Cătină București.

Liliana Postica

După anul 2020, care a fost un an complicat în toată Europa, Copa și Cogeca anticipează rezultate mai bune pentru recolta pe 2021. Pentru cereale, producția totală în UE-27 ar trebui să fie cu aproximativ 3,8% mai mare decât media trunchiată pe ultimii 5 ani, la aproximativ 292,45 milioane de tone, în timp ce producția europeană de oleaginoase ar putea atinge pragul de 30 de milioane de tone, cu 1,6% mai mult decât media trunchiată pe ultimii 5 ani.

În prima prognoză publicată astăzi, Copa și Cogeca anticipează că recolta UE-27 de cereale va crește cu 1,6% (292,45 milioane de tone) ca urmare a creșterii numărului de plantări (52,10 milioane de hectare +0,7%) și o prognoză mai bună pentru randament decât în 2020. În ceea ce privește grâul, începutul recoltei va fi amânat cu mai bine de o săptămână din cauza temperaturilor scăzute de primăvară și a umezelii excesive din săptămânile recente, ceea ce a încetinit dezvoltarea plantelor însămânțate. Recolta de grâu moale ar putea ajunge la 130 de milioane de tone (+7%) în timp ce pentru cerealele de primăvară se anticipează o producție redusă (-5,4% pentru orz, -4,9% pentru ovăz, -4% pentru secară și -0,8% pentru porumb) din cauza reducerii plantărilor cauzate de creșterea totală a suprafețelor acoperite cu grâu (+4,7%).

Jean-François Isambert, președintele Grupului de lucru „Cereale” a afirmat: „Această prognoză pozitivă pentru cereale ar trebui să permită reaprovizionarea stocurilor finale ale UE-27 pentru 2021/2022. Aceste cifre bune nu vor fi neapărat reflectate în rezultatele agricultorilor, întrucât ne confruntăm cu costuri crescute de producție.”

Prețul îngrășămintelor este mai ridicat în Europa decât în alte părți, deoarece piața comunitară de îngrășăminte este protejată de taxe vamale și măsuri antidumping care îi costă pe fermierii europeni 1,6 miliarde € pe an. Dacă s-ar adăuga la aceasta și un mecanism de ajustare la frontieră, prețul îngrășămintelor ar exploda, crescând și mai mult costul producției agricole în Europa, alimentele de import devenind în același timp mai competitive și mai atractive.

imagine1

Se anticipează că recolta de oleaginoase va crește cu 8,9% (30,12 milioane de tone), în ciuda unei scăderi de 1,3% a plantărilor, dar încă nu a fost confirmat un randament mai bun. Cultura de rapiță va ajunge, conform estimărilor, la 16,75 milioane de tone (+2,7%), în timp ce producția de floarea soarelui va crește semnificativ la peste 10 milioane de tone (+17,4%), iar soia la aproximativ 3 milioane de tone (+20,2%), conform estimărilor.

Pedro Gallardo, președintele Grupului de lucru „Oleaginoase și proteaginoase” a afirmat:

„Suprafața acoperită cu rapiță din UE-27 este de 5,33 milioane de hectare, semnificativ mai puțin (-7,6%) decât media trunchiată pe ultimii 5 ani (5,77 milioane de hectare). Agricultorii au nevoie de oleaginoase pentru a lungi rotația cerealelor, dar nu mai au suficiente instrumente eficiente pentru a proteja rapița de dăunători. În lipsa unui instrument eficient la îndemână, în special în contextul în care agricultorii deja folosesc niveluri scăzute de pesticide, este demonstrat științific faptul că va scădea randamentul culturilor, iar securitatea alimentară din viitor va fi amenințată.”

imagine2

Copa și Cogeca solicită accelerarea procedurilor pentru a aduce noi soluții tehnologice eficiente, precum noi produse de protecție a plantelor, soluții de biocontrol și soiuri mai performante pe piață și pentru găsirea unor alternative, înainte de a interzice instrumente cu un nivel dovedit de eficiență.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. informează cooperativele agricole din România că la data de 23.05.2021, s-a împlinit termenul de 6 luni în care cooperativele agricole existente aveau obligația de a-și actualiza actele constitutive în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare și prevederile art. IV al Legii nr. 265/2020 pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004.

U.N.C.S.V s-a implicat constant în îmbunătățirea cadrului legislativ care să creeze premisele eficientizării activității cooperativelor agricole din România.

Având în vedere că doar 48,9% din cooperativele înregistrate depun bilanț și doar 22,3% au cifra de afaceri mai mare ca 0, analizând activitatea cooperativelor agricole din România și rezultatele acestora, experți de renume european, au venit cu o serie de recomandări care să ducă la eficientizarea activității acestora și să poată pune serios umărul la echilibrarea balanței comerciale cu produse alimentare.

Cooperativele din România, pe lângă facilități fiscale și programe de sprijin, au nevoie și de verificări ale actelor constitutive, planului de afaceri și documentelor standard pentru funcționarea în regim optim.

Un prim pas în această direcție este actualizarea actelor constitutive și curățarea bazei de date, prin eliminarea cooperativelor care nu respectă obligațiile minime legale pentru o persoană juridică cu rol economico-social.

În acest sens O.N.R.C a început punerea în aplicare a prevederilor legale prevăzute în legea nr. 566/2004,  prin care informează cooperativele agricole care se află în această situație, să își pună la punct restanțele pe care le au pentru a nu ajunge în situația în care să se plângă că au fost radiate din baza de date cooperative agricole care ar fi dorit să își continue activitatea, însă nu o mai pot face.

Legea are caracter imperativ - trebuie respectată și pusă în aplicare de toată lumea.

Pe site-ul instituției www.onrc.ro , a fost afișat pe data de 1 Iulie, a.c., un anunț în acest sens.

În conformitate cu prevederile articolului mai sus menționat și a celor comunicate de O.N.R.C, expunem mai jos cele două situații în care, la cererea oricărui membru al cooperativei agricole, precum şi a Oficiului Național al Registrului Comerțului, instanța de judecată va putea pronunță dizolvarea cooperativei agricole, respectiv:

  • cooperativa agricolă nu şi-a depus situațiile financiare anuale şi, după caz, situațiile financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depășește 2 ani;
  • nu mai este o cooperativă agricolă activă, a încetat activitatea cooperativei agricole sau nu a fost reluată activitatea după perioada de inactivitate temporară, anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului, perioadă care nu poate depăşi 2 ani de la data înscrierii în registrul comerţului.

În ceea ce privește primul caz, vă comunicăm faptul că termenul de 2 ani se împlinește la data de 31 iulie 2022. Potrivit prevederilor art. 761 alin.(4) din același act normativ, O.N.R.C. va publica pe pagina sa de internet listele cu cooperativele agricole care nu și-au îndeplinit obligația depunerii situațiilor financiare anuale, cu 30 de zile înainte de împlinirea termenului mai sus menționat.

În ceea ce privește cel de-al doilea caz, menționăm faptul că prin Legea nr. 265/2020 pentru modificarea şi completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, intrată în vigoare la data de 23.11.2020, s-a reglementat posibilitatea înregistrării în registrul comerțului a întreruperii temporare a activității unei cooperative agricole pentru o perioadă care nu poate depăşi 2 ani de la data înscrierii în registrul comerțului, ori, având în vedere data intrării în vigoare a Legii nr. 265/2020, nu s-a împlinit termenul de 2 ani prevăzut de lege la care instituția noastră este obligată să publice listele cu cooperativele agricole care nu și-au îndeplinit obligația de reluare a activității.

Principalele modificări de avut în vedere la actualizarea actelor constitutive se pot citi accesând următorul site: https://www.uncsv.ro

Misiunea de bază a U.N.C.S.V. este încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperativele agricole românești eficiente, unde profitul cooperativei să fie reinvestit în mod transparent pentru interesul general al tuturor membrilor, aceștia participând activ și direct la luarea tuturor deciziilor.             

România, sectorul agroalimentar și fermierii, au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate!

U.N.C.S.V. s-a implicat activ în perfecționarea cadrului legislativ specific cooperativelor agricole și își manifestă disponibilitatea de a veni cu informații suplimentare pentru clarificarea tuturor aspectelor din activitatea cooperativelor, inclusiv în relațiile cu membrii acestora, putând împărtăși din experiența membrilor.  

Pagina 1 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti