Cândva, prelucrarea sau argăsirea pieilor de miel și oaie era o meserie de bază, astăzi este un meșteșug tot mai puțin practicat. Tot mai puține persoane poartă căciuli de astrahan, de cojoace mai că nici nu mai poate fi vorba, doar pielicelele argăsite ce pot fi folosite pentru decorarea caselor sunt mai des întâlnite. Cu toate acestea, încă mai există meșteri care din pasiune mai practică această meserie, iar Gheorghe Gînea din comuna Suhaia, județul Teleorman, este unul dintre ei. Să-l cunoaștem mai bine.

Pasiune moștenită de la bunic

L-am întâlnit pe domnul Gînea pe ulițele Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti“, acolo unde este invitat de multe ori pentru a-și expune produsele. Recunoaște că încă practică această meserie de drag și că este încântat atunci când turiștii îi apreciază munca. „Am moștenit acest meșteșug de la bunicul meu, care lucra cu mult drag pentru toată comunitatea, chiar era un meșter renumit. Mie mi-a plăcut ceea ce el făcea, așa am prins și drag de această meserie și așa a fost să fie, adică să duc eu meșteșugul mai departe“, a spus meșterul.

Știm deja că și pentru oieri vânzarea pieilor de miel nu mai este o afacere și încasează tot mai puțin din vânzarea lor, puțini sunt cei care mai au clienți, așa că majoritatea rămân nefolosite. Gheorghe Gînea cumpără piele în general de la ciobanii din zona Botoșaniului, de acolo fiind soția lui, și a creat o legătură strânsă cu unii dintre ei și chiar cu localnicii care mai cresc câteva exemplare pe lângă casă. De obicei le cumpără imediat după sacrificare, astfel încât nici nu sunt date cu sare, tocmai pentru că urmează un proces bine stabilit în prelucrarea lor.

„Sarea este foarte importantă, de aceea de cele mai multe ori nu-i las pe crescători nici măcar să le săreze. Eu știu câtă sare să le pun pentru că, dacă nu are o porțiune cuprinsă de sare, atunci când o bag în lucru lâna va cădea și se va vedea urât. Deci trebuie să aibă toată blănița sare și este suficient să stea o săptămână așa, însă poate sta așa și 2-3 luni. Apoi, în următoarea etapă, mă ajută și soția pentru că urmează spălarea. De obicei le las în apă peste noapte, le scot la uscat și apoi ne apucăm de treaba propriu-zisă. Se decarnează și se spală în mai multe ape, incluziv cu detergent, și se clătesc până când ultima apă este limpede, adică curată ca apa de băut. Dacă aceste etape nu sunt respectate și făcute cum trebuie, riscăm să persiste un miros pe care mulți îl evită“, a mai declarat meșterul teleormănean.

Meșterul ne-a spus că poate spăla și 15-20 de pielicele într-o zi. În funcție de mărime, cantitatea poate ajunge și la 20-25 de bucăți.

Următoarea etapă este la fel de importantă pentru că urmează așezarea lor într-un butoi cu soluție specială, iar aici vor sta timp de 3 săptămâni, timp în care meșterul adaugă zilnic o anumită cantitate de soluție. Apoi se controlează pentru a vedea dacă au un anumit pH și dacă rezultatul este cel dorit. Urmează introducerea unei alte substanțe pentru neutralizarea soluției folosite la argăsire și se scot la scurs pe o sfoară sau lemn, dar în niciun caz pe cablu.

„După ce scurg pieile, în timp se usucă, încep să trag de ele pentru a le întinde. Apoi, a doua zi, le pulverizez cu apă și le împachetez, după care le pun într-o pătură și le presez cu niște pietre și le las peste noapte. Apoi le întind din nou pe lungime și lățime, le bat la meliță și le pun la soare pentru a se zvânta bine. Următoarea etapă este introducerea blănițelor la o mașină de ras pentru a o prelucra, apoi le pun din nou la meliță și o întind iar pe lățime și, când ajung pe lungime, o finisez cu șmirghelul pentru a fi fină, fină. Urmează rotunjirea marginilor și, dacă este creață și frumoasă, nu mai intervin cu țesala, dar la unele intervin pentru a se vedea uniforme“, a mai declarat Gînea.

Tot procesul, până la vânzare, poate dura o lună, o lună și jumătate și apoi cumpărătorii se pot bucura de blănițe ani de zile ca și cum ar fi cumpărate cu o zi înainte deoarece nu se depreciază.

Căciulile de astrahan

Cândva, purtarea unei căciuli de astrahan era dovada unui anumit statut social, ba chiar era o mare mândrie pentru cel care o purta. În zilele noastre, doar bătrânii din sate o mai poartă frecvent. O mai întâlnim la ansamblurile folclorice, la interpreții de muzică populară, dar la anumite evenimente sau împrejurări speciale. Mulți cumpărători aleg să o achiziționeze doar pentru a o avea în casă, fie de dragul vremurilor apuse, fie pentru a o lăsa moștenire.

„Pentru o astfel de căciulă se taie mielul la aproximativ 5-7 zile, apoi urmează procesul clasic de argăsire a pieilor și apoi se prelucrează căciula cu forma și mărimea dorită. Unora le mai adaug blăniță sintetică pe dedesubt pentru a ține și mai cald. Prețul căciulilor diferă și de modelul blăniței, mai creață sau mai puțin creață, dar încep de la 250 lei“, a conchis meșterul.

Turiștii străini sunt încântați de aceste blănițe și căciuli și, chiar dacă nu cumpără, mereu se opresc să facă fotografii atunci când îl zăresc pe aleile muzeului. Meșterul mai spune că această meserie nu este foarte bănoasă, deci nu mai rentează, dar face acest lucru din pasiune și este dornic să-i învețe pe cei care vor să fure meserie, mai ales că știe că sunt tot mai puțini oameni care cunosc acest meșteșug și că este nevoie ca fiecare meșter să transmită informațiile pe care le deține pentru ca tradițiile și meșteșugurile să nu se piardă.

Larissa DINU

Alexandru Haită este unul dintre fermierii județului Teleorman și primul antreprenor român care a înființat o distilerie în care produce gin românesc. În distileria de 100 mp deschisă în aprilie anul acesta a investit 290.000 de euro, bani care vor fi recuperați abia din anul cinci de existență economică în piață. Nu este o piață foarte dezvoltată a ginului, dar este în creștere în fiecare an. Un produs la scară mică poate fi foarte calitativ, iar prețul nu diferă foarte mult față de cel al produselor industriale.

„Inițial am vrut să facem wiskey“

Alexandru Haită are în exploatare cca 1.100 de hectare cultivate cu cultură mare și spune că acum câțiva ani a început să se gândească la o metodă de a integra o parte din producția fermei în produs finit. Așa a apărut ideea distileriei. „Proiectul a fost inspirat dintr-o conjunctură destul de ciudată. În 2016 am fost cu un prieten la o distilerie pentru a-și face o pălincă. Așa ne-am gândit să facem din cerealele noastre alcool. Inițial am vrut să facem wiskey, primul produs de un fermier în România, dar, studiind toată legislația și procedurile pe care le implică o astfel de producție, am constatat că avem nevoie de minimum trei ani de la autorizare pentru maturare. Atunci am început să mă gândesc la alte produse pentru a încerca, în acești trei sau patru ani până la finalizarea procedeului de maturare a wiskey-ului, să punem brandul pe picioare. Este un business făcut de mine, nu am alți parteneri externi, doar eu și soția mea ne ocupăm de distilerie.“

În aprilie 2022 a fost deschisă distileria. Antreprenorul spune că parcursul a fost anevoios la început și că a trecut un an până a fost completă întreaga documentație.

„Am reușit să obținem autorizațiile în luna ianuarie - februarie, apoi am început procesul de distilare a ginului și în aprilie am ieșit pe piață cu primul gin produs în România. Ne bucurăm că mare parte din materia primă este autohtonă. Nu este exclusiv autohtonă pentru că unele ierburi din mixul pe care îl folosim nu le găsim în țară.“

„Sunt mulțumit de evoluția proiectului“

Ginul este o băutură spirtoasă relativ simplu de obținut, din alcool etilic de origine agricolă, cu aromă predominantă de ienupăr. Deși rețeta poate fi aceeași, tehnica de distilare diferă și ca urmare, spune antreprenorul din Teleorman, este foarte greu să găsești în piață două ginuri la fel.

„Rețeta este dezvoltată de mine pentru că am vrut ca produsul să aibă o notă personală. În primul sortiment de gin pe care l-am produs  avem 14 ingrediente. Acestea nu sunt secrete, dar cantitățile sunt. În momentul de față avem două sortimente de gin, unul fiind lansat la sfârșitul lunii noiembrie. Este vorba de un gin maturat pe pat de flori, am vrut să creăm o culoare interesantă în pahar.“

Avem o zonă frumoasă, neexploatată din punct de vedere turistic, și am vrut să integrez în brandul nostru și acest aspect. Am inclus în povestea primului gin românesc legenda Zamfirei, o cârciumăreasă care avea un popas ce făcea legătura între drumurile care duceau la Dunăre și munte. Drumurile erau reconfigurate.

„Sunt mulțumit de evoluția proiectului, am reușit să atingem toate obiectivele pe care ni le-am propus până la finalul anului și chiar un pic mai mult. Inițial ne gândisem să avem o echipă de vânzări care să înceapă activitatea din 2023, dar am făcut acest lucru mai devreme.“

„Vom mări capacitatea la 600.000 de sticle“

Fluxul tehnologic diferă de la produs la produs. În cazul ginului, alcoolul trebuie să fie de miniumum 96% volum. Pentru că acesta nu poate fi distilat în instalațiile distileriei din Călinești, acest tip de alcool este achiziționat de la un producător român.

„Luăm o parte din alcool și îl diluăm, punem alcoolul în alambic și peste el, înainte de a începe procesul de distilare, adăugăm ingredientele specifice reței noastre. În șase luni am produs 3.600 de litri de gin și am valorificat 1.100 de sticle. În momentul de față, capacitatea este de 15.000 de sticle de gin, însă din luna martie anul viitor vom mări capacitatea la 100.000 de sticle și din 2026-2027 intenționez să măresc producția la 600.000 de sticle.“

Valorificarea ginului Măgura Zamfirei se face prin distribuție direct către consumatorul final și HoReCa sau prin model trade, un sistem care necesită însă volume mai mari. „În planul de afaceri conceput pentru distileria din Teleorman, profitul va începe să apară abia după cinci ani, dar dacă acest lucru se va întâmpla mai rapid banii vor fi reinvestiți. În primăvara viitoare vom muta întregul proces de distilare într-o locație mai mare, de 600 mp. Vom construi acolo și o cafenea pentru a aduce astfel produsul mai aproape de clienți.“

• „Pentru Crăciun intenționăm să realizăm un sortiment special de gin.“
• „Sper ca distileria să fie profitabilă atunci când copiii mei vor fi maturi și vor prelua acest business. Acesta este țelul meu.“
• „Un alt plan de viitor este să realizăm pentru piața internă primul rom distilat și fermentat la noi. Pentru asta am adus melasa din trestie din Paraguay.“

Laura ZMARANDA

Corteva Agriscience angajează promotori în județele Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, Argeș și Teleorman!

DESCRIEREA COMPANIEI:

Corteva Agriscience, cu un portofoliu complet, care conține atât semințe, cât și produse pentru protecția plantelor are ca obiectiv îmbogățirea vieților tuturor celor care produc și consumă, asigurând astfel progresul generațiilor viitoare. Punem la dispoziţia cultivatorilor din România cei mai productivi hibrizi de porumb, floarea soarelui, rapiţă şi soiuri de soia, cu o înaltă puritate genetică şi cele mai performante produse pentru protecția plantelor și acordăm asistenţă tehnică, precum şi alte servicii pentru realizarea de producţii şi profituri mari. Oferim prezența noastră globală, cunoștințele și resursele noastre, astfel încât fermierii să progreseze.

DESCRIERE JOB - PROMOTOR (contract prestari servicii)

RESPONSABILITĂȚI:

- Promovarea și vânzarea produselor din portofoliu (semințe și produse pentru protecția plantelor) către fermierii din zona de activitate alocată

- Menţinerea unui contact permanent cu fermierii din zona sa de activitate

- Identificarea potenţialilor clienţi

- Administrarea conturilor de clienţi din regiune

- Pregătirea şi controlul loturilor şi a încercărilor din zona de activitate

- Asigură asistenţă directorului de vânzări la diferite activităţi

CERINȚE:

- Studii superioare în agricultură

- Abilităţi de comunicare şi relaţii personale excelente concentrate pe client

- Cunoştinţe minime de calculator

- Posesie de vehicol auto și disponibilitate de desplasare

- Experiență în vânzări (semințe și produse pentru protecția plantelor)

OFERIM:

- Un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte

- Onorariu atractiv

- Instruire permanentă

Cei interesați sunt rugați să trimită CV-ul la adresele de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Pentru sudul țării, 2020 nu a fost tocmai anul celor mai mari producții la porumb și floarea-soarelui. Cauzele sunt deja binecunoscute, iar efectul schimbărilor climatice este resimțit de fermieri mai ales la proba cântarului. Cu toate acestea, genetica Corteva Agriscience a făcut diferența în toată țara.  În județul Teleorman, compania Corteva Agriscience este leader de piață, și toți fermierii de top din județ au semănat și în această campanie hibrizi Pioneer® și au obținut producții mult peste așteptări, în condițiile acestui an dificil.

“Ne-am fi dorit să avem și în 2020 producțiile remarcabile din alți ani în zona de sud - est și  sud-vest, însă trebuie să spunem că mulți dintre fermierii care au ales hibrizii și produsele de protecția plantelor din portofoliul companiei Corteva Agriscience au avut rezultate peste așteptările inițiale. Este și cazul fermierilor din județul Teleorman, precum domnul Dincă și domnul Mățoi, care au mizat ca și în alți ani pe hibrizii Pioneer®, atât la porumb, cât și la floarea-soarelui. Producțiile pe care le-au obținut dovedesc faptul că, atunci când un fermier face alegerile corecte, aplică tehnologia corespunzătoare, este prezent pe câmp și chiar dacă nu are parte de cele mai bune condiții, poate obține rezultate. Suntem alături de fermieri mai ales în astfel de ani dificili și sperăm ca de la an la an să le oferim cele mai bune soluții, cele mai bune produse și cele mai bune sfaturi, astfel încât să fie mulțumiți de alegerile făcute” -  Maria Cîrjă,  Marketing Manager România & Republica Moldova.

Domnul inginer Cristian Dincă din localitatea Seaca, județul Teleorman, a obținut în acest an rezultate remarcabile la porumb și floarea-soarelui. A ales să semene trei hibrizi Pioneer® – P0268, care i-a oferit o producție de 8.200 kg/ha; P9911, la care o obținut 8.100 kg/ha și P0023 care i-a adus 8.000 kg/ha.

“În acest an am semănat porumbul după floarea-soarelui, astfel că terenul a fost arat în toamnă, apoi pregătit în primăvară cu discul și combinatorul. Am fertilizat în negru cu îngrășământ complex 20.20.0 - 200 kg/ha, am semănat la finalul lunii martie, atunci am administrat și 150 kg/ha de uree. În stadiul de 4-8 frunze am administrat un erbicid, un insecticid și un fungicid, după care, atunci când plantele aveau în jur de 14 frunze, am prășit. Recoltatul a avut loc începând cu jumătatea lunii august, iar rezultatele obținute cu hibrizii Pioneer® au fost cele mai bune din fermă. Anul viitor voi semăna tot în jur de 80 ha cu porumb și am ales deja hibrizii Pioneer®, inclusiv pe cei la care am obținut producții foarte bune în acest an”, a declarat fermierul.

La floarea-soarelui Cristian Dincă a ales doi hibrizi din portofoliul companiei Corteva Agriscience și a obținut 3.710 kg/ha cu hibridul P64LE137 și 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE99.

“Floarea-soarelui am semănat-o după grâu, și la fel ca în cazul porumbului, terenul a fost arat, apoi pregătit în primăvară cu discul și combinatorul. Am fertilizat cu complex 20.20.0 și uree, iar semănatul a avut loc la finalul lunii martie. În stadiul de 8 frunze am erbicidat și am administrat un fungicid și un insecticid. La începutul lunii august am recoltat, iar producțiile au fost mulțumitoare, având în vedere condițiile acestui an”, a mai punctat ing. Dincă.

Gheorghe și Gabriel Mațoi, doi fermieri tată și fiu din județul Teleorman, se numără și ei printre colaboratorii Corteva Agriscience care au obținut în acest an producții mulțumitoare la porumb și floarea-soarelui. Aceștia lucrează 750 ha, dintre care au semănat 180 ha cu porumb și 210 ha cu floarea-soarelui. În ferma lor, la porumb s-au remarcat hibrizii P9903 și P9415 care le-au oferit producții de 8.300 kg/ha, respectiv 7.700 kg/ha.

 “La porumb am avut 100 ha monocultură și 80 ha au fost semănate după păioase. Am făcut o arătură adâncă în vară, acolo unde au fost păioase, iar unde a fost porumb am arat în toamnă. În primăvară am aplicat nitrocalcar - 120 kg/ha, am pregătit terenul cu combinatorul, la 8-10 cm, după care am semănat în perioada 28 martie – 5 aprilie și am aplicat 150 kg/ha îngrășământ complex 27.13,5.0, iar imediat după semănat, în negru cum se spune, am mai administrat 150 kg/ha de azotat de amoniu. Am aplicat erbicide pentru buruieni cu frunza lată, dar și pentru monocotiledonate, și am efectuat o prașilă mecanică în stadiul de 8-10 frunze. Am recoltat începând cu 20 august”, a precizat Gheorghe Mațoi.

La floarea-soarelui, cei doi fermieri au ales hibrizii P64LE137 și P64LE25 și au obținut 3.700 kg/ha, respectiv 3.400 kg/ha.

“Floarea-soarelui a fost semănată după păioase, astfel că terenul a fost arat în vară, apoi pregătit cu combinatorul în primăvară, însă înainte de această lucrare am administrat nitrocalcar – 120 kg/ha, apoi la semănat am administrat 150 kg/ha îngrășământ NPK 20.20 cu sulf. Am semănat începând cu 20 martie, un lucru nu tocmai bun pentru că apoi a nins. Am erbicidat preemergent, dar și cu Express®, și am făcut o trecere cu fungicid și bor, atunci când plantele aveau 10-12 frunze. Aceasta a fost toată tehnologia, după care am recoltat începând cu data de   23 august. În următoarea campanie vom semăna 200 ha cu floarea-soarelui și 180 ha cu porumb. Vom alege hibrizi Pioneer® și pentru anul viitor și trebuie să spun că producțiile menționate reprezintă producțiile medii pe fermă. Am avut producții și de 10 tone/ha cu hibridul P9903 pe sole unde am întors rapița. Una peste alta pot spune că am obținut producții bune pentru acest an”,  a conchis fermierul Gheorghe Mațoi. 

Pentru că temerile și unele restricții legate de răspândirea coronavirusului rămân actuale, tot mai mulți români preferă ca în acest an să-și petreacă vacanța pe plaiurile autohtone. Și pe bună dreptate! Avem o mulțime de motive să facem această alegere. Există nenumărate locuri deosebite care merită, cel puțin o dată în viață, vizitate. Unul dintre aceste obiective turistice se află chiar în satul Talpa Ogrăzile, din judeţul Teleorman, acolo unde s-au turnat ambele filme regizate de Stere Gulea după o parte din opera lui Marin Preda: Moromeții. Un loc special, încărcat de istorie și de povești ce aparțin lumii satului de odinioară.

Satul Talpa Ogrăzile devenea, în anul 1985, noul Siliştea-Gumeşti, locul în care s-a născut Marin Preda, iar apoi universul familiei Moromete. Este un sat care merită văzut: este exact ca în roman, rustic, pitoresc, neatins de vremurile actuale. Pentru un moment, ai senzația că te întorci în copilărie, când citeai romanul Moromeții și încercai să-ți imaginezi cum arăta locul. Unde mai pui că locuința lui Ilie Moromete din Talpa a devenit între timp muzeu. Așa că o poți vizita. Însă cum ajungi aici?

Străzi de poveste

La doar 95 de km de București, în apropiere de Videle, se află celebra localitate Talpa Ogrăzile. Odată ajuns aici, nu observi niciun indicator care să te îndrume unde se află casa și curtea în care s-au filmat cele două capitole ale Moromeților. Totuși, la intrarea dinspre drumul principal, pe o stradă modestă iese în relief o plăcuță onomastică nou-nouță: strada Moromeții 1985. Imediat după aceasta, vei zări și strada Moromeții 2017. Îndată ce ai intrat pe uliță, vei observa casa Moromeților, parcă înghețată de timp, așa cum o știm cu toții. Acest lucru este valabil și pentru interiorul casei. Aici regăsești mobilierul autentic și decorațiunile tipice zonei. Pentru un moment simți cum asiști la o parte din tabloul vieții de altădată a țăranului român. Atenție, complexul nu este mereu deschis turiștilor. Cei care doresc să viziteze casa trebuie să facă o solicitare primăriei.

Timpul stă în loc

Casele localității păstrează, în majoritatea lor, arhitectura, ambianța și culorile patinate de timp ale unor vremuri de mult trecute, cu un alb nefiresc strălucind în soarele care arde cu blândețe, dar strălucitor, poleind cu razele sale ghivecele cu crăițe și mușcate care nu lipsesc de la nicio fereastră, din niciun pridvor sau tindă. Pe ici-colo mai trece câte o căruță trasă de un cal alb. Dacă stai mai bine să te gândești între anii 1900, 1940, 1985 și 2020 nu vezi nicio diferență. Sătenii se odihnesc și acum pe băncile de lemn de la poartă, se sprijină de uluci și își strigă unul altuia ultimele știri ajunse de la București: seceta și porumbul care nu a crescut cum trebuie, vânzarea reușită a unui lot de pământ sau copiii care nu se mai întorc din străinătate.

Ruxandra Hăbeanu

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

• Suprafață: 5.790 kmp, locul 19 la nivel național
• Populație rezidentă: 334,143 de locuitori
• Populație după domiciliu: 365.976 de locuitori
• PIB 2019: 10.229 mil. lei, locul 32 între județe și 33, cu București
• PIB/cap de locuitor: 6.527 euro, locul 38 în România, 39, cu București
• Suprafața agricolă: 499.175 ha, din care arabil – 454.980 hectare

Dacă ne uităm la un indicator, PIB-ul pe cap de locuitor (6.527 de euro, locul 38 între județele României, 39, dacă includem și Bucureștiul), am înțelege dintru început de ce Teleormanul figurează în topul celor mai sărace și nedezvoltate județe din țară. Astăzi vom vedea că, deși a avut suficiente instrumente financiare pentru investiții, zona n-a profitat de oportunități și a rămas în urmă din multe puncte de vedere.

În strategia de dezvoltare – și aceasta este atipică; dacă toate județele au astfel de planuri suprapuse exercițiului financiar european, respectiv 2007-2013 și 2014-2020, autoritățile teleormănene au făcut notă separată, întocmind un program pentru perioada 2010-2020 – se recunosc deschis anumite dezavantaje pe care le are zona: resurse naturale limitate, defrișarea masivă a zonelor împădurite, lichidarea celor mai mari capacități industriale, potențial turistic la Dunăre nefructificat etc. Ca avantaje sunt citate fertilitatea ridicată a solului, care face din județ una dintre principalele forțe cerealiere din România, prezența a 170 de iazuri, peste 50% dintre acestea fiind folosite pentru piscicultură, zăcăminte de țiței și gaze naturale în zona nord-estică, în perimetrul Videle-Olteni-Poieni-Siliștea Nouă.

Locul 33 în țară, ca PIB general

Administrativ, județul Teleorman este organizat în 3 municipii (Alexandria, Turnu Măgurele și Roșiorii de Vede), 2 orașe (Zimnicea și Videle, ultimul având atașat și un sat) și 92 de comune, cu 230 de sate. Orașul Videle, în afară de faptul că are în componență un sat, dispune de alte cartiere care își păstrează caracteristicile unor localități rurale. Cu referire la comune, 51 au până în 4.000 de locuitori, 25 numără între 4.000 și 6.000 de locuitori și numai 7 au peste 6.000 de locuitori. Cele mai mari comune sunt Orbeasca – 8.750 de locuitori, Peretu – 8.430 de locuitori, Botoroaga – 7.285 de locuitori și Lunca – 7.076 de locuitori. Majoritatea satelor au profil predominant agricol. Doar patru dintre ele sunt centre extractive (Poeni, Siliștea, Talpa și Cosmești) și opt au profil mixt, agroindustrial (Poroschia, Brânceni, Drăgănești Vlașca, Piatra, Nanov, 0lteni, Smârdioasa, Țigănești). Industria, grupată în centrele urbane, mai are câteva unități: o fabrică de rulmenți, un combinat chimic, un producător de țevi, o fabrică de motoare electrice și extracție de gaz/petrol. Toate aceste activități au generat, în 2019, un Produs Intern Brut de 10.229 mil. lei, sumă care plasează județul pe locul 32 în țară (33, dacă în clasament introducem și Bucureștiul).

Infrastructura de utilități, la pământ

Județul Teleorman are 1.560 km de drumuri, din care 413 km de drumuri naționale, 821 km de drumuri județene și 326 km de drumuri comunale. Potrivit bazei de date a Institutului Național de Statistică, 1.166 km de șosele, ceea ce reprezintă 74,74% din total, sunt modernizate (120 km cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară). Diferența înseamnă drumuri din pietriș (140 km) și din pământ (134 km)! La acestea se adaugă 365 km de străzi orășenești, din care 242 km modernizate (66,30%). Dacă în privința drumurilor să zicem că situația nu este foarte rea – deși de neacceptat pentru zona geografică și secolul în care trăim – în ceea ce privește utilitățile, lucrurile nu stau bine absolut deloc, ca să nu spunem altfel, adică dezastru total:

• alimentarea cu apă: 1.323,2 km de rețea în 5 orașe și 44 de comune, grad de acoperire – 50,51%;
• canalizare: 277,3 km, în 5 orașe și 7 comune, grad de acoperire – 12,37%;
• alimentarea cu gaze naturale: 270,2 km de rețea, în 5 orașe și 3 comune, grad de acoperire – 8,2%.

Dacă sistemul de canalizare necesită proceduri mai greoaie, în privința alimentării cu apă și gaze se ridică o întrebare: să ai 170 de iazuri, plus Dunărea la dispoziție, să ai zăcăminte de gaze pe teritoriul administrativ și să nu profiți de aceste oportunități, cum se numeşte?

Dezinteres pentru fondurile europene

Veți spune probabil că autoritățile nu au dispus de resurse. Eronat! Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, etapa a II-a, județul Teleorman a primit a doua cea mai mare sumă din țară, respectiv 875,5 milioane de lei! Pe de altă parte, prin Programul Operațional Regional, în regiunea Sud Muntenia, din care face parte și Teleormanul, a fost pusă la dispoziție suma de 898,49 milioane de euro (10,71% din alocarea națională). La sfârșitul anului trecut, ADR Sud-Muntenia arăta că, prin numărul de proiecte depuse sau semnate, entitățile economice și publice din cele 7 județe (Călărași, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Argeș, Dâmbovița și Prahova) ar fi cam epuizat sumele disponibile prin POR. Dar... Ei bine, exact județul Teleorman a utilizat modest acest instrument financiar, depunând cereri de finanțare pentru doar 73 de proiecte! Fără comentarii, nu?

Agricultura, singurul sector în care Teleormanul excelează

Cum afirmam la începutul acestui articol, zona Teleormanului are unele dintre cele mai bune soluri din țară, avantaj pe care fermierii l-au exploatat cum se cuvine. Județul figurează în topul celor mai mari producători de cereale din țară, după Timiș, Constanța, Călărași, Brăila, Dolj și Arad. De asemenea, în privința producției de legume, Teleorman se situează într-un TOP 15, după Dâmbovița, Galați, Dolj, Arad, Timiș, Ialomița, Vaslui, Buzău, Botoșani, Suceava, Alba, Mureș, Cluj și Satu Mare.

Maria BOGDAN

Soiul Dobrogea este un soi de lucernă românesc, nou creat, înregistrat în anul 2019 în România.

Testările efectuate în ultimii 4 ani au evidențiat mai multe însușiri importante din care ar fi de subliniat: rezistența la secetă, capacitatea de regenerare și potențialul ridicat de producție.

În paralel cu testările realizate în cadrul rețelei ISTIS (Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor) pentru înregistrarea soiului Dobrogea, s-au evaluat performanţele acestuia și în culturi comparative în două ferme din România.

Prima fermă unde s-a realizat studiul este situată în zona de Sud, în judeţul Teleorman în localitatea Drăgăneşti-Vlaşca, fermă cu tradiţie în cultivarea lucernei. Suprafaţa cultivată cu soiul Dobrogea în vederea testării a fost de 20 ha. Rezultatele obţinute de soiul Dobrogea în decursul celor 4 ani de testare (2016-2019), au arătat productivitatea ridicată a acestuia în ceea ce priveşte cantitatea de substanţă uscată obţinută la hectar; diferența de producție fiind cu peste 10% față de alt soi consacrat cultivat în această fermă.

Lucernă în cultură comparativă din județul Teleorman în anul 2016, anul 1

Producția de substanță uscată la lucernă în anul III -2018, județul Teleorman

A doua locație aleasă pentru studiu este situată în zona de Sud-Est a țării, în localitatea Zărneşti, Județul Buzău. Soiul Dobrogea a fost cultivat pe o suprafaţă de 7,5 ha. Cultura comparativă a fost înființată în primăvara anului 2017. În condițiile climatice ale anului respectiv, a realizat performanţe bune și în această zonă, situându-se peste soiul martor la producția de fân pe hectar, cu peste 11%.

Producția de substanță uscată la lucernă în anul I-2017, județul Buzau

De asemenea, în toamna anului 2016 s-a înființat o cultură de test cu soiul Dobrogea în Câmpia Gherghiței la o fermă din localitatea Puchenii Mari, județul Prahova. Scopul principal al înființării acestui lot a fost urmărirea potențialului de producție de furaj dar și de sămânța. În acest scop s-au folosit două scheme de semănat, la 35 și 70 cm între rânduri.

În anul 1 (2017) s-a urmărit potențialul productiv în sămânța al soiului. Sămânța s-a recoltat la coasa I, luna Iulie 2017 iar cantitatea recoltată a fost 675 kg /ha. Cantitatea obținută este peste media pe țară cu 15 % și constitie o reușită importantă a soiurilor românești în segmentul producerii de sămânța de lucernă.

Situație producție de sămânță lucernă soi Dobrogea (4AG07) în anul 2017

In anul 2 (2018) s-a testat producția de masă verde și fân a soiului Dobrogea (4AG07) la aceiași fermă din Puchenii Mari.

Situație producție furaj soi Dobrogea (4AG07) în anul 2018

Rezultatele sunt impresionante dacă luăm în calcul cantitatea de furaj obținută la hectar raportată la shema de plantare și realizarea unui număr de 5 coase în condițiile unei culturi neirigate.

Performanțele ridicate ale soiului Dobrogea (4AG07) au atras atenția specialiștilor din țară și din străînătate. În perioada 2016-2018, soiul Dobrogea (4AG07) a fost testat în Republica Moldova de către Comisia De Stat Pentru Testarea Soiurilor De Plante iar notele ridicate obținute după centralizarea rezultatelor în urmă celor 3 ani de testare au dus la înregistrarea soiului în Republica Moldova sub numele de ”Dobrogea”.

Dobrogea se află în culturi de test în Bulgaria și Serbia, unde deja există solicitări pentru cultivarea soiului. În România acest soi a fost inclus într-un amplu Proiect de Cercetare Științifică de către

USAMV București intitulat: «Elaborarea unor variante tehnologice la un sortiment de soiuri de lucernă, testarea acestora privind plasticitatea ecologică, productivitatea, calitatea recoltei, biologia şi fiziologia plantelor şi performanţele economice»

Acest proiect se derulează pe o perioada de 3 ani (2018-2020) și vizează expunerea a 25 de soiuri de lucerna din Europa într-un câmp competițional, în vederea realizării unui Caiet De Apreciere Al Soiurilor De Lucernă, după performanțele realizate în funcție de anumiți indici calitativi și cantitativi.

Sursa: PATRU AGRO SRL

An de an, fermierii din județul Teleorman participă la evenimentul de prezentare în câmp a produselor Corteva Agriscience. Gazda evenimentului este fermierul Cosmin Băcanu, care în fiecare campanie agricolă mizează pe cei mai buni hibrizi și aplică tehnologie de înaltă clasă pentru a obține producții ridicate.

Porumb, floarea-soarelui și produse pentru protecția plantelor

Ca în fiecare an, principalele vedete din câmp au fost hibrizii de porumb și floarea-soarelui Pioneer, însă noutatea evenimentului din acest an a fost prezența grâului în rândul loturilor demonstrative.

„Organizăm acest eveniment deja de 10 ani, iar fermierii din această zonă a țării vin aici, observă cum se dezvoltă hibrizii Pioneer și cum acționează produsele de protecția plantelor. În ceea ce privește pregătirea terenului, trebuie menționat că am arat în perioada august-septembrie, la adâncimea de 30 cm, apoi am efectuat o lucrare cu grapa cu discuri, în primăvară am trecut cu combinatorul la 6-8 cm, pentru a păstra apa în sol. Am semănat porumbul și floarea-soarelui pe data de 5 aprilie, iar grâul pe 15 octombrie“, a declarat fermierul Cosmin Băcanu.

În ferma domnului Băcanu, porumbul se prezintă cum nu se poate mai bine în acest moment, au fost semănați 15 hibrizi Pioneer, unii deja consacrați, alții mai noi. Culturile au fost erbicidate cu produsul Principal Plus din portofoliul companiei Corteva.

„La întâlnirea de la Furculești am prezentat câteva noutăți pentru următorul sezon, iar în ceea ce privește porumbul menționez hibrizii: P8834 – FAO 310, P9415 – FAO 340, P9889 – 380 FAO, un hibrid despre care spunem de pe acum că nu va avea egal în România în următoarele campanii, iar peste 400 FAO avem un hibrid de ultimă generație P0217“, a precizat Jean Ionescu, director general Corteva Agriscience.

La floarea-soarelui, participanții au analizat hibrizii P64LE25, P53LE99, P64LC108 și P64LP130. „La floarea-soarelui au fost aplicate două tratamente cu Tanos, un fungicid complex ce conține famoxadon și cimoxanill, două substanțe unice pe care doar compania noastră le are omologate pentru această cultură. A mai fost aplicat un erbicid, iar fertilizarea a fost făcută ca la carte, de aceea plantele arată atât de bine“, a specifi­cat reprezentantul Corteva, Andrei Ciocoiu.

Pentru prima oară în această zonă,  fermierii au analizat și sole de grâu, estimând chiar și producții de peste 7 t/ha. Această performanță, în condițiile unui an dificil pentru cereale, se datorează și produselor de protecția plantelor din portofoliul companiei.

„Nimeni nu ar fi sperat acum 2 luni că grâul va arăta așa, însă datorită tehnologiei aplicate de fermier, grâul s-a dezvoltat foarte frumos și va oferi o producție bună. A fost aplicat aici erbicidul Bizon – 1 l/ha, dar și Pixxaro Super – 1 l/ha, Mustang, Floramix și Palace, pentru a demonstra fermierilor faptul că aceste produse sunt eficiente atât pentru buruieni monocotiledonate și dicotiledonate. Am aplicat și fungicidele Eminent Star și Evolus – fungicidul care a lipsit o perioadă din portofoliul companiei, dar pe care suntem bucuroși să îl putem comercializa din această toamnă, pentru că fermieri chiar îl solicitau. Astfel că în funcție de fiecare solă s-au aplicat unul sau două erbicide și un fungicid. Ar mai fi trebuit un fungicid, dar este cam târziu în acest moment pentru că se apropie perioada de recoltare“, a punctat Ciprian Păcuraru – Corteva Agriscience.

Larissa SOFRON

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

În această perioadă, marile companii distribuitoare de inputuri pentru agricultură organizează tot mai multe evenimente în câmp cu scopul de a prezenta fermierilor loturi demonstrative unde au fost administrate produsele pe care le comercializează. În acest context, companiile Naturevo și Nufarm, alături de fermierul Gheorghe Nițu, au organizat la finalul lunii mai evenimentul intitulat Performanță cu Flexitechagro. Fermierii din județul Teleorman, și nu numai, au observat îndeaproape o platformă de grâu cu nu mai puțin de 37 de soiuri.

Planurile din târg…

„Noi am semănat grâul în octombrie, iar pe data de 20 ale lunii deja terminasem de semănat cele 2.000 ha de grâu pentru consum și cele 400 ha cu loturi semincere. Însă grâul nu a răsărit în toamnă decât foarte puțin în zona Mihăilești, restul suprafeței a răsărit în luna februarie, atunci când s-au înregistrat temperaturi pozitive. În prima decadă a lunii martie plantele au înverzit, însă plantele nu erau viguroase și atunci nu credeam că voi avea o cultură foarte productivă. Astfel că m-am consultat și cu specialiștii și am realizat un program de fertilizare cu îngrășăminte azotoase și le-am aplicat fazial, la rădăcină, și totul a decurs foarte bine pentru că am beneficiat și de ploi atunci când a fost nevoie“, a declarat gazda evenimentului, fermierul Gheorghe Nițu.

De protecția culturilor s-au ocupat specialiștii Naturevo și Nufarm, care, deși au stabilit un anumit plan de tratament încă din toamnă, acesta a fost schimbat în primăvară deoarece condițiile climatice au impus acest lucru.

„Grâul a fost semănat în epoca optimă, iar la tratamentul de sămânță s-a adăugat rețeta Naturevo: Rootip, Kerafol și Fighter Phos, câte un litru. Această combinație asigură: o energie germinativă mult mai puternică, dezvoltarea unui aparat radicular mult mai rapid și mai puternic, dezvoltarea părții aeriene și controlul bolilor din sol astfel încât fermierii să nu aibă pierderi de sămânță. A urmat și o rețetă de stimulare a aparatului radicular, a aparatului aerian și a creșterilor pentru înfrățire mai rapidă și atunci am aplicat combinația Rootip, Kerafol și Basfoliar 36 Extra. În cadrul tratamentelor noastre ulterioare, odată cu aplicarea tratamentelor fitosanitare, am pornit de la corectarea apei cu produsul Evoright. Pe lângă produsele de protecție, am mai adăugat și produse care măresc rezistența naturală a plantei. Men­ționez aici Copfort, care, pe lângă faptul că este un produs sistemic, acționează împotriva tuturor bolilor“, a punctat Ioan Enoiu, director general Naturevo.

Fermierii prezenți la eveniment estimează o producție de peste 6 tone/ha, o cifră mai mult decât mulțumitoare în această campanie dificilă, iar acest lucru a devenit posibil și datorită insecticidelor aplicate.

„Am aplicat primul insecticid atunci când a apărut musca cerealelor, astfel că pe 17 martie, apoi pe 27 martie am aplicat  erbicidul Saracen Max și fungicidul Mystic Pro. În luna aprilie a mai fost aplicat un tratament cu fungicid, iar la începutul lunii mai am aplicat un nou tratament cu insecticid deoarece a apărut tripsul“, a precizat Irina Mitu, director regional vânzări Nufarm.

La eveniment a participat și ministrul Agriculturii, domnul Petre Daea, care a vizitat lotul demonstrativ, felicitându-l la final pe fermierul gazdă pentru profesionalismul de care dă dovadă în mod constant.

Larissa SOFRON

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Rasa de capre Saanen a fost cea care l-a convins pe primarul comunei Seaca din județul Teleorman, Lucian Călin, să reinvestească în zootehnie. Acesta a renunțat în 2014 la ferma de vaci pe care o avea de mai multă vreme și a schimbat registrul orientându-se către o altă specie. Astfel, a mers în Franța, a achiziționat 20 de ieduțe din rasă pură și a pornit alături de familie pe un alt drum, unul despre care spune că este mai rentabil.

Capre aduse din Franța

Pentru a începe o nouă afacere, Lucian Călin a mers în Franța pentru a achiziționa animale din rasă pură. „Investiția inițială a fost destul de mare. Am plătit 250 euro/iadă, dar pot spune că mi-am recuperat banii pentru că mai apoi am vândut ieduțele, nu am crescut atât de mult efectivul. Vând o ieduță cu 150 euro, pentru că le dau de mici, iar o capră cu 350-400 euro. În acest moment am 60 de capre, majoritatea din rasa Saanen, dar am câteva exemplare din rasa alpină franceză. În acest efectiv am 3 țapi, unul adus chiar din Franța, l-am cumpărat împreună cu cele 20 de ieduțe“, a declarat primarul.

Acesta susține faptul că rasa Saanen este rentabilă, are capre care îi asigură chiar și 7 litri de lapte/zi. I-am vizitat ferma înaintea Paștelui, iar la acel moment 45 de capre deja fătaseră. 7 dintre ele câte 3 iezi, 35 de câte 2 și doar 2 capre au fătat un singur ied. În total 52 de țapi și 38 de ieduțe. „Țapii fătați de capre mai bune îi opresc și îi vând pentru reproducție, restul îi vând pentru sacrificat, iar ieduțele le vând. În perioada Paștelui obțin 20-23 lei/kg, este un preț mulțumitor pentru mine pentru că nu investesc foarte mult în furajare, nu le dau concentrate, doar lucernă și porumb“, a mai adăugat Lucian Călin.

Furajare din sursă proprie și muls mecanic

În ceea ce privește furajarea, acesta a specificat faptul că le administrează hrană de 5 ori pe zi – dimineața grăunțe, după ce au fost mulse primesc prima masă de fân, la prânz iar fân, după-amiază a treia tranșă de fân, iar seara, atunci când sunt duse la muls, primesc iar boabe. „Eu cultiv 10 ha cu lucernă, deci le asigur furajarea din sursă proprie. Creșterea acestor capre nu diferă de creșterea caprelor din altă rasă, nu necesită îngrijire specială. Le îngrijesc, țin cont de vaccinurile recomandate și nu pot spune că sunt pretențioase. Le țin într-un spațiu deschis, dar în curte, nu pe câmp pentru că au ugerul destul de mare și trebuie să aibă un spațiu curat, amenajat pentru ele, astfel încât nu să se zgârie sau înțepe în mărăcini pe cine știe unde. Mulsul este mecanic, am un aparat cu două bidoane de inox și astfel pot mulge 4 capre în același timp. Am și sală de muls, dar încă nu am pus-o în funcțiune“, a punctat Lucian Călin. 

Întrebat de ce a renunțat la ferma de vaci în favoarea caprelor, primarul a precizat faptul că a ținut cont de cerința din piață pentru că atât prețul laptelui, cât și cel al brânzei de capră sunt mai mari decât cele obținute pentru laptele ori brânza de vacă. În acest moment vinde brânza de acasă, are clienți fideli, inclusiv din București, dar mai ales din comună, care știu că beneficiază de un produs de calitate.

Originară din Elveția, Saanen este una dintre cele mai apreciate rase de capre. Producția și calitatea laptelui sunt motivele pentru care mai este cunoscută și ca Holsteinul caprelor. Media de lapte/zi este în jur de 5 litri, iar pe durata lactației de 9 luni producția variază între 600 și 1.000 de litri, la nivel european înregistrându-se chiar și recorduri de peste 1.200 de litri. Față de alte capre, cele din rasa Saanen au capul mai mic, urechile îndreptate înainte, gâtul lung, ugerul mare sub formă de pară, bine dezvoltat. Capacitatea acestora de a se înmulți este destul de bună, la un efectiv de 100 de capre putându-se obține anual între 180-250 iezi.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Dorința de a mânca legume cu gust, cultivate în România, se resimte tot mai mult în ultimii ani, mai ales de când pe rafturile din supermarket și chiar pe cele din piețe au apărut produse din import, unele mai puțin gustoase, dar foarte aspectuoase. Chiar dacă producătorii români și-au dorit să poată comercializa legume o perioadă mai lungă, acest lucru nu a fost posibil din cauza condițiilor climatice de la noi din țară. Însă, odată cu lansarea programului de sprijin pentru tomate în spații protejate, lucrurile au început să se schimbe, iar roșiile românești au fost gata de comercializare încă din prima parte a lunii mai.

Ajutorul de minimis

Programul de susținere a tomatelor a debutat în 2017, atunci când 8.026 de producători agricoli au beneficiat de 3.000 euro/an/beneficiar pentru a realiza investiți astfel încât să poată livra roșii în piață mult mai devreme decât de obicei, iar în 2018 numărul beneficiarilor a ajuns la 16.550. Drept dovadă că programul a avut succes, și în acest an producătorii pot beneficia de acest sprijin, considerat de mulți dintre ei crucial în menținerea pe piață.

Județul Teleorman este unul dintre acele județe în care s-au înregistrat printre cei mai mulți beneficiari, mai exact 343 de beneficiari în primul an și 571 de beneficiari în 2018, după cum ne-a precizat directorul executiv adjunct al Direcției pentru Agricultură Județeană. „Această formă de sprijin a fost foarte bine primită de producători și bineînțeles de consumatori pentru că au avut la dispoziții roșii românești pe o perioadă mai lungă decât de obicei. Legumicultorii și-au primit banii imediat după ce au depus documentele justificative, de aceea cred că în acest an credem că vor aplica pentru acest sprijin în jur de 700 de persoane“, a mai declarat Stelian Găină.

Fonduri investite în centrale

Pentru a fi printre primii fermierii care aduc pe piață roșii românești, producătorii din județul Teleorman au semănat răsadurile de roșii încă din luna decembrie, iar la vizita noastră în solarii acestea mai aveau doar două săptămâni până la plantarea în solar.

Viorica Ciocănel din comuna Bragadiru a beneficiat încă din 2017 de sprijinul pentru tomate, iar în această perioadă a investit în solarii, așa cum poate nu a reușit să o facă în cei aproximativ 20 de ani de activitate. Lucrează alături de familia ei 53 de ari, unde cultivă roșii, vinete și castraveți. „Unele solarii sunt încălzite cu centrale și am reușit să achiziționăm o centrală în primul an. A fost mai dificil pentru că sunt și costurile pentru combustibil destul de mari, cred că au depășit 10.000 lei. În decembrie am semănat răsadurile, iar la jumătatea lunii februarie vor fi mutate în solar; cred că la începutul lui mai vom avea roșiile gata de comercializare. Acest program a fost bine-venit pentru noi, pentru că din surse proprii ne-ar fi fost mult mai greu să facem astfel de investiții și să avem solarii încălzite. Sperăm să mai țină câțiva ani, așa cum s-a promis“, a declarat Viorica Ciocănel.

Un alt legumicultor cu state vechi din localitatea Bragadiru care a beneficiat de acest sprijin este Viorel Matei. Acesta lucrează aproximativ 1 ha pe care cultivă doar legume în solar – roșii, castraveți, vinete și fasole. „În acest moment am 6 centrale, deci încălzesc în 37 de ari. Primele centrale le-am achiziționat în urmă cu 3 ani, unele dintre ele le modific acum pentru a fi mai performate. Investiția în acest moment ajunge la 800.000 lei; am investit încet, câte puțin în fiecare an. Încerc să câștig timpurietate, astfel încât să pot avea și un preț mai bun în primă fază, chiar dacă acest lucru presupune și costuri mai mari pentru că plata combustibilului pentru centrale este destul de mare. Clar acest sprijin de 3.000 euro ne ajută foarte mult și putem să ne dezvoltăm și noi afacerea“, a afirmat legumicultorul.

Condiții pentru obținerea banilor

Pentru a o obține cei 3.000/ha, beneficiarii trebuie:

– să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp;

– să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției;

– să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere;

– să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Hibrizii care au performat în județele Teleorman și Prahova au fost P0216, P0023, P9903 și P9241. Ca și în alte zone ale țării, aceștia au dovedit încă o dată faptul că atunci când este vorba și despre condiții dificile de cultură, fermierii obțin totuși producții care să-i determine ca și în următoarea campanie să aleagă genetica Pioneer. Așa stau lucrurile și cu fermierii din aceste două județe, deoarece ei seamănă de ani buni hibrizii Pioneer, sunt mulțumiți de rezultatele obținute și mereu sunt dispuși să încerce și hibrizi noi.

Primul fermier campion din județul Teleorman este Cristi Isvoranu, care a avut porumb în acest an pe 80 ha și a obținut 12.700 kg/ha cu hibridul P0216 și 12.000 kg/ha cu hibridul P0023. “Am semănat porumbul după floarea-soarelui, așa că mai întâi am discuit, apoi am efectuat o lucrare cu subsolierul. În primăvară am fertilizat cu 150 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0 și 150 kg/ha de uree, după care am încorporat cu combinatorul și am semănat la jumătatea lunii aprilie. Cultura a mai primit două erbicide și 200 kg/ha de nitrocalcar. În acest an nu am irigat, pentru că am avut parte de ploaie, și nici nu am aplicat tratamente. Am recoltat în luna septembrie, iar în următoarea campanie voi semăna aproximativ 100 ha cu porumb și am ales hibrizii P0023 - pe care îl cultiv deja de doi ani, P0216 – îl avem în cultură de aproximativ 5 ani și suntem mulțumiți, dar și doi noi hibrizi”, a declarat agricultorul.

Următorul fermier campion este domnul Valentin Coman, care își desfășoară activitatea în localitatea Lisa din județul Teleorman. Acesta lucrează 517 ha și a obținut 12.500 kg/ha cu hibridul P0023. “După recoltatul grâului am semănat 130 ha cu porumb. În toamnă am arat la 25-30 cm, iar în primăvară am fertilizat cu 150 kg/ha de uree, am efectuat o lucrare cu combinatorul și am semănat 70.000 b.g/ha, atunci am aplicat pe rând îngrășăminte complexe 18.46.0 – 150 kg/ha.  În stadiul de 3-4 frunze am aplicat un erbicid, după care atunci când plantele aveau în jur de 1 metru am aplicat un îngrășământ foliar. Am recoltat la jumătatea lunii septembrie, am fost foarte mulțumit de producția obținută. Am semănat câte doi hibrizi de la 3 companii, de departe cele mai bune rezultate le-am obținut cu hibrizii Pioneer, unde am avut o medie la hectar de 12.500 kg, în timp ce la ceilalți hibrizi nu am avut producții care să ajungă la 12.000 kg/ha. Anul viitor voi alege hibridul P0023 pentru 45 ha, iar în total voi semăna 70 ha cu porumb”, a precizat fermierul.

Tot în județul Teleorman, localitatea Izlaz, fermier campion a devenit și domnul Gabriel Mațoi, care a obținut 12.000 kg/ha cu hibridul P9903.

Stelian Neblea este un alt fermier campion din județul Teleorman, care a avut în acest an 50 ha de porumb și a obținut 11.000 kg/ha cu hibridul P9903. “Am semănat 72.000 b.g./ha, tot după cultură de porumb. În toamnă am scarificat și am discuit, în primăvară am efectuat o trecere sau două cu combinatorul, în funcție de fiecare solă în parte și la pregătirea patului germinativ  am aplicat 100 kg/ha de uree. Am semănat la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie și tot atunci am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 100 kg/ha. Am aplicat un erbicid în preemergență și unul în vegetație, dar și un tratament cu insecticid, fungicid și îngrășământ foliar”, a specificat fermierul Stelian Neblea. Acesta a mai adăugat faptul că a recoltat în perioada 2-5 septembrie și că este pentru prima dată când obține o astfel de producție la porumb, cel mai mult a obținut până acum 8 tone/ha.

În județul Prahova fermier campion a devenit domnul inginer Gheorghe Gheorghe, care a obținut 11.000 kg/ha cu hibridul P9903. Agricultor cu experiență, acesta a specificat faptul că a obținut această producție și datorită modului în care a pregătit terenul pentru semănat. “Lucrez 325 ha, dintre care 88 ha au fost semănate în acest an cu porumb. Plantă premergătoare a fost floarea-soarelui, așa că am arat din toamnă la adâncimea de 30-35 cm. Am continuat lucrările de pregătire a terenului în primăvară, mai întâi am discuit, apoi am fertilizat cu 200 kg/ha de uree, am mai făcut o lucrare cu discul și imediat am semănat pentru a nu pierde apa din sol. Am semănat 66.000 – 67.000 b.g/ha și pentru că am verificat prognoza meteo care anunța o secetă puternică, am ales să semăn porumbul la 7 cm, nu la 5 cum era recomandat. Am erbicidat preemergent, apoi am mai aplicat două erbicide, unul în stadiul de 4 frunze, iar celălalt atunci când plantele aveau 6 frunze. În faza de 8-10 frunze am fertilizat cu 90 kg/ha de azotat de amoniu, deci 30 kg/ha substanță activă. Nu prășesc și nici nu a fost nevoie să aplic tratamente. Consider că am obținut această producție pentru că am avut grijă să păstrez apa în sol și am avut o răsărire uniformă. Dispun și de utilaje performante, inclusiv combina este nouă și astfel nu am pierderi la recoltat. Cred că trebuie să fim responsabili și cu ceea ce aplicăm culturilor și să avem grijă de pământul pe care îl lucrăm. În ceea ce privește anul viitor, cred că voi semăna în jur de 100 ha cu porumb, pentru că voi întoarce rapița”, a punctat fermierul campion.

Marius Manea este un alt fermier campion la cultura porumbului din județul Teleorman. În cadrul a două societăți a semănat în acest an 100 ha cu porumb, după rapiță și grâu. A obținut 10.300 kg/ha cu hibridul P9241. “În toamnă am arat sau scarificat, după caz, iar în primăvară am discuit și am efectuat o trecere cu combinatorul. Apoi am semănat în perioada 10-15 aprilie și am ales o densitate mai mică – 58.000 b.g din cauza secetei. Am fertilizat cu 200 kg/ha de uree, o parte din cultură a primit erbicid preemergent, iar în funcție de solă, plantele au primit în total unul sau două erbicide. În faza de 8-10 frunze am aplicat un insecticid și un biostimulator, iar jumătate din suprafață a fost și prășită. Am recoltat la sfârșitul lunii august, iar în următoarea campanie intenționez să semăn cel puțin 120 ha cu porumb și am ales hibrizii P9241, P9903 și P9537 ”, a declarat agricultorul.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Pestă Porcină Africană (PPA) a confirmat prezența virusului acestei boli în probele prelevate din resturi de cadavru de porc (os lung) găsite într-o zonă situată în extravilan (pădurea Slobozia Mândra).

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

Centrul Local de Combatere a Bolilor Teleorman s-a reunit pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea PPA, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

Sursa: ANSVSA

“Începem să prezentăm fermierii campioni la floarea-soarelui pentru că și în acest an hibrizii Pioneer au reconfirmat faptul că pot oferi producții record agricultorilor din toate zonele țării. Chiar dacă startul campaniei nu a fost așa cum și-ar fi dorit fermierii, iar vremea a pus în unele zone destule probleme, lucrurile s-au mai schimbat pe parcursul verii și fermierii au fost surprinși atunci când la proba cântarului au citit rezultatele obținute, pentru unii dintre ei fiind chiar valori pe care nu și ar fi imaginat că le pot obține în acest an. Noi, compania Corteva Agriscience™ - Divizia de agricultură a DowDuPont, le mulțumim că au avut încredere încă de la început în hibrizii P64LE25 și P64LE99, hibrizi care nu i-au dezamăgit în nicio campanie și le-au garantat producții record.” – Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience™ - Divizia de agricultură a DowDuPont România și Republica Moldova.

Agricultorul Iulian Cristea din județul Teleorman a devenit fermier campion datorită hibridului P64LE25, care i-a garantat producția de 4.200 kg/ha. “În cadrul fermei Yuli Agri lucrez 400 ha, iar 80 ha am semănat anul acesta cu floarea-soarelui, după grâu. În toamnă am arat la 30 cm, am administrat în primăvară complexe 20.20.0, aproximativ 200 kg/ha, am efectuat o lucrare cu grapa și una cu combinatorul. După aceea am semănat la sfârșitul lunii martie, atunci când am mai aplicat îngrășăminte microgranulate  - 25 kg/h. În vegetație am mai dat azot, 150 kg/ha, nu a fost nevoie să erbicidez, am mai aplicat doar Acanto Plus. Am recoltat la jumătatea lunii august”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna aproximativ aceeași suprafață cu floarea-soarelui, 80 ha, și va alege același hibrid - P64LE25.

În localitatea Beciu, județul Teleorman, domnul Bogdan Șchiopu a obținut 4.150 kg/ha cu hibridul P64LE99. Acesta lucrează 1.200 ha, iar în acest an a semănat floarea-soarelui pe 130 ha. “Floarea-soarelui am semănat după grâu, astfel că în toamnă am scarificat și am discuit, în primăvară am mai făcut o lucrare cu discul și una cu freza, apoi am semănat, atunci când am aplicat și 300 kg/ha complexe 20.20.0. Cultura a mai primit două fungicide, primul atunci când plantele aveau 4 frunze, al doilea la stadiul de 80 cm. Am aplicat și un insecticid, imediat după răsărire am dat un erbicid, iar la stadiul de 4 frunze, cultura a fost prășită. Am recoltat la începutul lunii august și deși a fost puțină secetă în prima parte a anului, cultura și-a revenit și sunt mulțumit de rezultate. Pentru următoarea campanie intenționez să achiziționez pentru 100 ha hibrizii P64LE99 și P64LL125”, a punctat fermierul campion.

Următorul fermier campion din județul Teleorman este domnul Stelian Neblea, care lucrează 350 ha, iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 140 ha. Hibridul P64LE99 i-a oferit 4.000 kg/ha, o producție de care se declară mulțumit. “Cultura premergătoare a fost grâul, de aceea în toamnă am scarificat și am efectuat o trecere cu discul, după care în primăvară, în funcție de solă, am făcut una sau două lucrări cu combinatorul. La pregătirea patului germinativ am aplicat uree - 100 kg/ha, apoi am semănat începând cu 1 aprilie. Am dat două erbicide, unul în preemergență și unul în vegetație, iar în faza de 10 frunze am aplicat un tratament cu îngrășământ foliar, insecticid și fungicid. Am recoltat la sfârșitul lunii august, rezultatele au fost foarte bune de aceea vom alege și anul viitor același hibrid”, a specificat Stelian Neblea.

Un alt fermier campion din județul Teleorman este domnul Constantin Vișan, care lucrează 330 ha, iar floarea-soarelui a cultivat în această campanie pe 85 ha. Hibridul P64LE25 i-a oferit 3.850 kg/ha, o producție mulțumitoare cum de altfel a obținut în fiecare an de când a apărut acest hibrid pe piață. “ Cultura premergătoare pentru floarea-soarelui a fost grâul, așa că în toamnă am arat la adâncimea de 30-35 cm, în primăvară am trecut cu discul și combinatorul și am aplicat 200 kg/ha complexe 20.20.0. Am semănat în perioada 1-10 aprilie și la prășit am mai aplicat 150 kg/ha azot. Cultura a mai primit două erbicide și un îngrășământ foliar. Am recoltat în perioada 20-27 august, iar pentru anul viitor voi achiziționa hibrizii P64LE25 și P64LL125 pentru aproximativ 120 ha”, a specificat Constantin Vișan.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Începem noul an cu prezentarea fermierilor campioni din județele Constanța, Tulcea, Teleorman și Ilfov. În aceste zone, hibrizii Pioneer au oferit agricultorilor recolte mulțumitoare, iar la proba cântarului producția obținută pe fiecare parcelă a asigurat un bun venit fermei.

În localitatea Căscioarele - județul Constanța, Iulian Constantinescu a devenit fermier campion cu ajutorul hibridului P9903, care i-a asigurat producția de 10.690 kg/ha. “Lucrez 90.53 ha, iar porumb am semănat anul trecut pe 23.37 ha. Astfel că am început cu arătură de toamnă, la 30 cm, și am efectuat o trecere cu discul. Am continuat în primăvară cu o trecere cu combinatorul, am semănat în jurul datei de 15 aprilie și tot atunci am fertilizat – 200 kg/ha, complex triplu 15. Am aplicat 2 erbicide, unul pentru frunză lată și altul pentru costrei, dar și 2 tratamente cu îngrășământ foliar, în faza de 8-10 frunze, al doilea a fost aplicat la o distanță de 7 zile față de primul”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că porumbul nu a beneficiat de irigații, iar recoltatul a avut loc în jurul datei de 12-13 octombrie. A fost mulțumit de modul în care s-a dezvoltat cultura și din acest motiv în 2018 va miza tot pe hibridul P9903.

Tot în județul Constanța, agricultorul Jean Marc Lacrouts a devenit fermier campion obținând recolte foarte bune cu 3 hibrizi Pioneer: P9911 – 10.300 kg/ha, P9903 – 10.000 kg/ha, P9537 – 9.000 kg/ha. Acesta lucrează 938 ha, dintre 167 ha au fost semănate cu porumb. “În toamnă am arat, apoi în primăvară, luna martie, am aplicat superfosfat - 150 kg/ha și uree 150 kg/ha incorporat în patul germinativ, iar la semănat am aplicat 150 kg/ha complex 8.24.24 și microgranulate, după care la stadiul de 3 frunze am aplicat și 150 kg/ha azotat de amoniu. Am semănat în prima săptămână a lunii aprilie, iar cultura a mai beneficiat  de 2 erbicide, dar al doilea erbicid doar pe anumite parcele. Nu am mai aplicat tratamente de nici un fel și nici nu am irigat. Am recoltat începând cu 15 septembrie. Anul acesta voi semăna 90 ha de porumb și am ales aceeași hibrizi Pioneer”, a punctat fermierul campion.

În județul Tulcea, Tudor Florentin a devenit fermier campion hibridul P9537 i-a asigurat producția de 10.100 kg/ha. Acesta lucrează în localitatea Niculițel 133 ha, dintre care porumb a semănat pe 25 ha. “În toamnă am scarificat și am arat la 25 cm,  am continuat cu pregătirea terenului, înainte de semănat am aplicat 100 kg/ha de complexe 14.20.0 și am semănat la începutul lunii aprilie. Am aplicat 2 erbicide în postemergență, dar în perioade diferite și am efectuat un tratament cu fungicid și foliar, atunci când am efectuat și a doua erbicidare. Cultura a fost în neirigat, dar a beneficiat de 3 treceri cu prășitoarea, tot atunci am și fertilizat. Am recoltat în jurul datei de 10 septembrie. Anul acesta voi semăna 30 ha cu porumb, am optat pentru hibridul P9537 plus un nou hibrid din portofoliul companiei Pioneer”, a declarat fermierul campion.

În județul Teleorman, fermier campion a devenit Cristi Isvoranu din localitatea Sfințești, care a obținut 10.980 kg/ha cu hibridul P0412. “Lucrez 400 ha, pe 150 am semănat anul trecut porumb. Am fost mulțumit de cum s-a comportat cultura, dar și de producție. Mai întâi am discuit, am efectuat o lucrare cu subsolierul, iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul și am semănat la sfârșitul lunii martie, atunci am dat și 200 kg/ha de uree. În vegetație am mai aplicat 200 kg/ha de azotat de amoniu în faza de 8-10 frunze, dar și un foliar. Am mai aplicat erbicide în preemergență și postemergență și doar atât, fără altfel de tratamente. Această producție am obținut-o în irigat, dar am irigat doar atunci când a fost cazul. Am recoltat în prima parte a lui octombrie. Pentru acest an am comandat deja sămânța, am ales tot hibrizii Pioneer , dintre care P0412 și P0023, și voi semăna 150 ha”, a conchis fermierul teleormănean.

Tot în județul Teleorman a devenit fermier campion și Adi Spânu, care a obținut 10.100 kg/ha cu hibridul P9537.

În localitatea Ștorobăneasa, județul Teleorman, domnul Aurel Magereanu a obținut 10.000 kg/ha cu hibridul P0412. “Anul trecut am semănat porumb pe 170 ha și am ales numai hibrizi Pioneer. Am început cu arătura, și am încercat să mențin apa în sol, de aceea pe unele sole am intrat direct cu combinatorul, unde nu s-a putut, am discuit și apoi am trecut cu combinatorul. Fertilizarea de bază am făcut-o cu 300 kg/ha de uree,  iar de semănat am semănat la sfârșitul lunii martie, pentru că temperaturile au permis acest lucru. Doar pe o porțiune de 50 de ha, am mai fertilizat la semănat, iar producția trebuie să spun că a fost mai bună. Am erbicidat și preemergent și postemergent. Pe o solă am mai fertilizat. Nu am aplicat tratemente, am prășit o singură dată, dar nu pe întreaga suprafață. Am recoltat la sfârșitul lunii septembrie”, a punctat fermierul campion. Pentru campania din 2018, fermierul a precizat că va semăna porumb pe 250 ha și va alege tot hibrizii Pioneer.

Și în județul Ilfov agricultorii au obținut producții bogate cu hibrizii Pioneer. Fermieri campioni au devenit aici Cosmin Iancu, care a obținut 10.600 kg/ha cu hibridul P9903, și Eugen Voicu, căruia hibridul P9911 i-a oferit producția de 10.100 kg/ha.

“Lucrez 1.100 ha, iar porumb am avut anul trecut pe 300. În toamnă am arat la 30 cm, după care în primăvară devreme am discuit și am fertilizat cu 200 kg/ha de complexe 20.20.0, am incorporat cu combinatorul și imediat am însămânțat, începând cu 5 aprilie. Am erbicidat în preemergență, la faza de 6 frunze unde a fost cazul am mai aplicat un erbicid, iar la faza de 8 frunze am efectuat o prașilă și fertilizare cu 180 kg/ha azotat de amoniu. Toată suprafața a fost în neirigat și am recoltat în prima jumătate a lunii septembrie, iar campania de recoltare a durat 2 săptămâni”, a specificat fermierul campion, Cosmin Iancu. Mulțumit de modul în care s-au comportat hibrizii Pioneer, fermierul a ales pentru ca în acest an să semene hibrizii P9903 și P9537, însă pe 250 ha pentru că așa îi permite rotația culturilor.

În orice familie este un motiv de mândrie atunci când tinerii își urmează părinții în profesie și, în general, în activitate. Iar atunci când continuarea tradiției se împletește cu pasiunea pentru activitatea respectivă, atunci rezultatele nu pot fi decât admirabile. Despre un astfel de exemplu, în care rezultatele activității în domeniul zootehniei a trei generații constituie acum un model pentru alții, vom povesti în materialul următor.

Glasul sângelui sau al tradiției?

Florin Răduț locuiește în comuna Zâmbreasca, din județul Teleorman. Are aproape 30 de ani, o familie frumoasă și o pasiune deosebită: animalele din rase tradiționale. Greu de spus de unde i se trage această pasiune. Probabil că este o combinație între moștenirea genetică, ceea ce a văzut în familie și pregătirea profesională. Căci trebuie să spunem că, de meserie, este medic veterinar. La fel ca și fratele său, la fel ca și părinții săi. Și cu toții își practică meseria. Iar bunicii au fost crescători de animale, renumiți în comună, după cum spun oamenii din zonă.

„Îmi plac foarte mult rasele astea tradiționale, din zona noastră, a Teleormanului. Tocmai de aceea m-am axat pe creșterea animalelor din aceste rase. Dar, spre deosebire de ceilalți din familia mea, mie mi-au plăcut mult și vacile. Așa se face că sunt primul din familie care crește și vaci“, ne povestește, cu mândria omului care știe că a făcut bine ce a făcut.

La ora actuală are o fermă cu 70 de vaci, juninci și vaci de lapte, toate Bălțate Românești cu Negru, 100 de capre Carpatine și 200 de oi cu cap negru de Teleorman.

„Marele meu avantaj este că avem și o fermă vegetală destul de mare, de circa 350 ha în familie. Fără asta, probabil că nu am reuși s-o scoatem la capăt cu animalele“, îmi povestește tânărul veterinar.

„Fără mecanizare nu poți supraviețui!“

„Părerea mea este că, la ora actuală, având în vedere modul în care evoluează forța de muncă, dacă vrei să reziști în zootehnie, atunci trebuie să te mecanizezi. Deja oamenii serioși, pe care să te poți baza, devin tot mai greu de găsit. Din păcate, la oaie nu se prea pretează mecanizarea. De exemplu, dacă nu e mulsă până la ultima picătură, înțarcă. Ca atare, trebuie mulsă manual. În schimb, la capre și la vaci se pretează foarte bine mulsul mecanic“, explică Florin Răduț.

Un grajd nou pentru vaci este în construcție. Va fi o clădire înaltă, spațioasă, adaptată creșterii vacilor conform tehnologiilor moderne. „La noi vacile sunt în permanență libere, fie că se află la pășune, fie că stau în grajd. Dacă vrei să ai producție, atunci trebuie să crești animalul în condiții bune. Faptul că vaca stă legată e un factor de stres, care se reflectă și asupra producției de lapte“, povestește veterinarul.

De altfel, în fermă animalele cresc jumătate din an pe pășune. „Le ținem la pășune atât timp cât permite vremea. În jur de șase luni pe an, ceva mai mult la oi, cam șapte luni. În perioada rece, le trecem în adăposturi“, povestește stăpânul lor.

„Hrană bună? Producție bună!“

„Modul de hrănire a animalelor se regăsește în producție“, este motto-ul fermei. Ca atare, prioritatea constă în asigurarea unei hrane adecvate, care să asigure atât o bună dezvoltare, cât și o producție de lapte mulțumitoare. „În lunile de iarnă, vacile noastre dau în jur de 20 de litri de lapte/cap/zi, ceea ce, având în vedere rasa, nu este deloc rău. Vara, când este foarte cald, iar vacile se hrănesc din pășune, producția scade“, spune doctorul Răduț. Trebuie să reamintim, pentru a risipi nedumeririle, că vorbim despre pășunea de pe câmpiile teleormănene, care este departe de a avea capacitatea de hrănire a celor montane. Ca atare, hrana de la pășune nu este la fel de consistentă ca cea din grajd, mai ales în perioadele de secetă.

Pentru hrana animalelor, sunt alocate cca 100 ha din ferma de cultură mare a familiei. Pe aproximativ 20 se cultivă porumb-siloz. 30 ha sunt alocate lucernei, iar alte 20 orzului destinat hranei acestora. Însemnate părți din producția de porumb boabe sunt destinate tot animalelor.

„În afară de acestea, în fiecare iarnă mai cumpărăm câte șapte-opt TIR-uri cu borhot de bere, care merge mai ales la vaci. În trecut cumpăram și borhot de sfeclă, dar am renunțat. Cel de bere este mai lactogen“, spune crescătorul.

Oaia – simbol a câmpiilor teleormănene

Însă vedetele fermei sunt considerate oile tradiționale ale zonei, respectiv oile cu cap negru de Teleorman. „Este o rasă mai specială, care mie îmi place foarte mult“, povestește veterinarul. Așa cum arată și numele, are capul negru. Dar, una dintre caracteristici este aceea că nici pe cap și nici pe burtă nu are lână deloc, ci doar o blăniță foarte fină. „Eu sunt deosebit de riguros în selecție, pentru că îmi doresc să am un nucleu de rasă pură. Ca atare, toate oile mele au și o cravată neagră, pe gât“, explică tânărul fermier. „Este o rasă de oi foarte mari. În principiu, sunt cele mai mari oi din țară. Încă de la fătare mieii sunt mari, au în medie 7 kg. Ca să poată duce sarcina la bun sfârșit, pe perioada gestației oile au nevoie de o alimentație corespunzătoare. Rata de creștere a mieilor este foarte bună. La maturitate o oaie are 70-80 kg, iar un berbec între 100 și 120. Este o rasă mixtă, de lapte și de carne“, vorbește de această dată specialistul despre caracteristicile acestei rase. Dar, după cum ne dezvăluie apoi, are și unele dezavantaje: „Cu cât sunt mai mari oile, cu atât sunt mai mici cârdurile în care ele pot crește. Față de o turmă de oi de munte, care poate ajunge și la o mie de capete, ale noastre nu pot fi adunate decât câte 200-300. Mai există unii crescători care au și 400, dar sunt cazuri mai rare. Este o oaie care nu rezistă să fie gonită.“

Păstrând vie făclia tradiției

Dacă este să tragă linia, fermierul Florin Răduț este mulțumit de ceea ce a reușit până acum. Ferma merge bine și are o producție frumoasă. Laptele de la vaci este colectat de un procesator. În schimb, cel provenit de la capre și de la oi este prelucrat în fermă. Un spațiu special a fost amenajat în acest scop. „Nu este prea greu să obții autorizațiile necesare, dacă îți dorești cu adevărat acest lucru. Practic, e vorba de un spațiu unde trebuie respectate anumite standarde de igienă“, ne dumirește proprietarul fermei. Telemeaua pe care o produce este procesată conform unei tehnologii tradiționale, moștenită de la bunici. Rezultatul: o brânză râvnită de mulți, cu succes pe piață. În ceea ce privește ajutorul de la stat, fermierul este de asemenea mulțumit. Primește subvenții pentru 50 de vaci și SCZ (Sprijin Combinat în Zootehnie) pentru 100 de capre și cele 200 de oi. „Totuși, este păcat că la ovine s-a micșorat atât de mult subvenția de bază, ANT-ul (Ajutorul Național Tranzitoriu). Parcă să primești doar 20 de lei pentru o oaie e cam puțin“, spune el, cu oarecare amărăciune.

Cu toate acestea, știe foarte bine că, și dacă nu ar primi niciun fel de ajutor, tot n-ar renunța la turma lui de oi de Teleorman, cu capete fine și cravate negre, cum nu mai are nimeni în județ. Căci fără ele i s-ar părea că flacăra unei pasiuni care durează de generații s-a stins în fața unui viitor uniform, fără tradiții.

GALERIE FOTO

Alexandru GRIGORIEV

Că în agricultură nu există doi ani la fel, o știe orice agricultor. Dar, pe de altă parte, se mai știe și că, mai mult sau mai puțin, există unele trăsături comune tuturor anilor. Dar câteodată există și ani care nu seamănă niciun pic cu cei dinaintea lor. Așa a fost cazul anului agricol 2017. După ce a debutat cu precipitații de iarnă abundente, cât să se adune apă în sol, a urmat o primăvară timpurie, cu temperaturi relativ ridicate. Culturile au intrat rapid în vegetație. Apoi, în aprilie, temperaturile au scăzut brusc, pentru o perioadă destul de lungă. Doar o minune a făcut ca majoritatea culturilor să scape necompromise. Apoi, după câteva episoade ploioase în mai, a urmat o secetă cumplită, care se prelungește și acum, în toamnă.

În sinteză, se poate spune că a fost un an care a dat dureri de cap și palpitații fermierilor. Despre cum a ieșit până la urmă în județul Teleorman, am stat de vorbă cu dna Veronela Pantalie, directorul Direcției Agricole a județului Teleorman.

Producții mulțumitoare, în ciuda vremii

„Una peste alta, a fost un an destul de bun“, ne-a spus domnia sa. „Fermierii au obținut, chiar în condițiile speciale de anul acesta, producții destul de mari“, a mai adăugat d na Pantalie.

Concret, la nivelul întregului județ au fost semă­nate cu grâu aproape 150.000 de hectare cu grâu. Fermierii au notificat Direcției Agricole Județene producții cuprinse între 4 și 7,5 tone/ha.

Nici la porumb lucrurile nu au stat rău: pe cele 60.340 ha folosite pentru această cultură s-au obținut vârfuri de producție de 10-12 tone porumb boabe/ha. Însă producția medie a fost de doar puțin peste 6 tone/ha.

Productivitatea la floarea-soarelui s-a încadrat în normele multianuale, situându-se între 2,5 și 4 tone/ha. Având în vedere că suprafața dedicată acestei culturi a fost de 93.000 ha, cantitatea totală recoltată a atins o cifră însemnată. Și pentru că vorbim despre plante oleaginoase, se cuvine să amintim și rapița, care a fost cultivată în județul Teleorman pe aproximativ 65.000 de hectare. Producțiile obținute s-au situat între 2,8 și 4,2 tone/ha.

Rezultate frumoase a dat și cultura tutunului. „Pe cele 305 ha cultivate cu această plantă s-au obținut rezultate excelente. Plantele au avut o dezvoltare excepțională“, ne-a spus directorul DAJT.

Evenimentul anului: programul „Tomate Românești“

Pentru o parte dintre agricultorii teleormăneni, cel mai important eveniment al anului a fost lansarea programului „Tomate Românești“. În județ există mai multe bazine legumicole, în care există deja o lungă tradiție în cultivarea acestei legume. În prima etapă a acestui program, adică în cea de primăvară, în program s-au înscris 213 fermieri. Cu toții au reușit să îndeplinească obiectivele programului, respectiv să comercializeze 20 de tone de roșii din producția a 1.000 m.p. de solarii până la 1 iunie. Așa se face că au putut să încaseze prima de câte 3.000 de euro.

Încurajați, pesemne, de acest succes, încă 76 de legumicultori s-au înscris și în etapa a doua, de toamnă, a acestui program. Ei sunt convinși că vor putea produce în solariile proprii câte 20 de tone de roșii după 23 octombrie.

„Pentru fermieri este o sumă destul de importantă și un ajutor care nu este de neglijat. Asta cred că îi va stimula ca, în continuare, să se concentreze asupra acestei activități“, apreciază dna Pantalie.

În ceea ce privește semănăturile de toamnă, până la sfârșitul celei de-a doua decade a lunii octombrie se semănaseră deja 132.000 ha cu grâu. Dacă le adăugăm și pe cele 1.200 pe care s-a pus în brazdă sămânța de triticale, ajungem la o suprafață aproximativ egală cu cea din anul trecut. La fel, o suprafață aproape egală cu cea din anul trecut, s-a semănat și în cazul rapiței. Puțin peste 60.000 ha au fost alocate acestei culturi.

„În concluzie, putem spune că am avut un an bun și avem motive să sperăm la unul la fel“, consideră dna Veronela Pantalie.

Alexandru GRIGORIEV

Ca în fiecare an, compania DuPont Pioneer începe programul Portfolio Farm din sudul țării. De această dată, prima platformă de prezentare a avut loc la Furculești, în ferma domnului Cosmin Băcanu, cel care de 9 ani este și promotor Pioneer în zona Teleorman. La cultura porumbului, noutățile din acest an au vizat observarea modului în care epoca, densitatea și viteza de semănat influențează producțiile. La floarea-soarelui, fermierii au analizat modul în care s-a dezvoltat noul hibrid P64LL125, cel care, conform reprezentanților companiei, va fi la fel de cunoscut ca hibrizii P64LE25 și P64LE99.

Epoca optimă de semănat

„Întotdeauna începem destul de timpuriu evenimentele de promovare și începem din sudul țării, ca mai apoi să continuăm până la sfârșitul lunii august cu manifestări în diferite alte zone. Ne axăm pe noutățile la culturile de floarea-soarelui și porumb, pentru că am constatat că fermierii vor să acumuleze rapid informațiile despre noile produse și întreabă foarte multe detalii. Nu sunt interesați doar de noutăți, ci și de hibrizii de floarea-soarelui deja consacrați în tot bazinul Mării Negre. În aceste locații dezvoltăm mai multe experimente, începând de la densitatea, viteza și epocile de semănat, până la aplicarea de tratamente diferite“, a declarat Jean Ionescu, director general pentru operațiuni comerciale DuPont Pioneer.

Gazda evenimentului, Cosmin Băcanu, lucrează 1.100 de hectare, iar la culturile de rapiță, porumb și floarea-soarelui se bazează pe genetica Pioneer. La rapiță este deja unul dintre fermierii campioni, după cum îi prezentă compania pe agricultorii cu cele mai bune producții, deoarece a reușit să obțină 5.840 de kg/ha, în timp ce culturile de porumb și floarea-soarelui se prezintă excelent.

„La porumb am avut sole pe care am semănat diferiți hibrizi pe parcursul a 4 epoci de semănat, tocmai pentru a determina perioada optimă de semănat. Nu mai vorbim de 1-15 aprilie, ci despre epoci diferite de semănat pe care noi le-am pus în practică, iar rezultatul care ne-a convins și pe noi, și pe fermierii din zonă a fost obținut la hibrizii semănați în 5 aprilie. Semitimpurii au, până în prezent, cea mai bună dezvoltare. Am făcut acest lucru tocmai pentru ca fermierul, în momentul în care vine și vede lotul de testare, să își și aleagă pentru următorul an maniera în care va semăna“, a specificat Cosmin Băcanu.

Gazda evenimentul a mai adăugat faptul că fermierii s-au convins că viteza de semănat optimă este între 6-8 km/h, nu mai mare, indiferent de reclama care îi este făcută unui utilaj sau altul. În ceea ce privește adâncimea de semănat, aceasta a variat de la 3 cm până la 9 cm, dar adâncimea optimă s-a dovedit a fi cea între 5-7 cm, în funcție de umiditatea din sol.

În ceea ce privește recomandările de hibrizi pentru zona Teleormanului, reprezentanții companiei americane au specificat faptul că indicată este gama începând cu FAO 350 până la FAO 480, hibrizii Aquamax: P9537, P9903, P0023, P9911, P0216, P0412. În cazul în care fermierii din această zonă vor să cultive și un hibrid mai timpuriu, recomandarea este P9241 - FAO 330, hibridul care are cea mai ridicată toleranță la secetă.

Dida Marin, fermier Zimnicea: „Culturile de aici arată foarte bine, chiar este un an de excepție, se preconizează recolte mari în această fermă, dar cred că în toată zona noastră va fi un an agricol foarte bun. Din ce am văzut în cadrul prezentărilor, hibrizi din gama Aquamaxx arată foarte bine, au elemente de producție bune, știuletele este bine dezvoltat, de aceea cred că recoltele vor fi foarte bune.“

Un nou hibrid de floarea-soarelui

Maestru de ceremonie în prezentarea loturilor de floarea-soarelui a fost nimeni altul decât Jean Ionescu, directorul general DuPont Pioneer. Acesta a prezentat loturile înființate cu hibrizii vedetă P64LE25 și P64LE99, dar și un nou hibrid care va fi disponibil spre comercializare începând cu anul următor. „Venim cu hibrizi noi, mai bine adaptați pentru condițiile României, mai scurți, cu o toleranță mai mare la secetă și boli. De anul viitor, pe câmpurile României veți vedea un nou hibrid în gamă convențională – P64LL125. Este un hibrid semitimpuriu, care va avea în 2019 și tehnologia Express, iar în 2020 pe cea Clearfield. Potențialul genetic este uriaș, se pot obține între 6 și 6,5 t/ha“, a punctat Jean Ionescu.

Tot despre acest hibrid Cosmin Băcanu a specificat că a fost testat în ferma lui și că a avut producții care au depășit 4 t/ha indiferent de sola unde a fost semănat. Pe parcursul vizitei de observare a culturii de floarea-soarelui, cei mai mulți dintre fermieri au specificat că se confruntă în propriile culturi cu apariția Sclerotiniei, iar Jean Ionescu a punctat că, pentru a evita pe cât posibil apariția acesteia în culturi, este necesar ca rotația culturilor să fie făcută în așa fel încât să revină pe aceeași solă la 5-6 ani cu cultura de floarea-soarelui sau rapiță. „Scleroții trăiesc între 6 și 12 ani, ei sunt în sol, deci boala există tot timpul, doar că este activată în condiții climaterice foarte bune. Adică atunci când avem ploi urmate de temperaturi scăzute, de aceea trebuie să folosiți fungicide de înaltă calitate, eu recomand produsele DuPont Crop Protection. Dar sclerotina nu dispare în totalitate, ci poate apărea după o ploaie, cum spuneam, de aceea vă sfătuiesc să folosiți rotația culturilor la această durată, dacă vă permite afacerea, ceea ce cred că este destul de dificil. Până în prezent nu s-a inventat un hibrid care să reziste la sclerotina în propor­ție de 100%“, a mai adăugat directorul Pioneer.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august – pag. 14-15

Și în acest an, fermierii care au mizat pe culturile de rapiță înființate cu hibrizi DuPont Pioneer au avut numai motive de bucurie. În multe ferme din țară s-au înregistrat producții de peste 4 tone/hectar, iar femierii campioni sunt hotărâți ca și anul viitor să parieze pe cultura regină – rapița. Vă propunem prezentarea fermierilor campioni, pentru a-i crede pe cuvânt și vom începe cu cei din județul Teleorman.

Cosmin Băcanu lucrează 1.100 de hectare în localitatea Furculești, județul Teleorman, iar în acest an a semănat 100 de hectare cu hibridul PT225 și 150 de hecatre cu hibridul PT234. Produțiile obținute au depășit 5.000 kg/ha, asta datorită geneticii Pioneer, dar și tehnologiei aplicate. Mai exact, la hibridul PT225 producția a fost de 5.950 kg/ha, iar la hibridul PT234 – 5.700 kg/ha.

„Grâul a fost plantă premergătoare pe care am înființat cultura de rapiță. Imediat după ce acesta a fost recoltat, am făcut o lucrare cu grapa cu discuri pentru a păstra apa în sol, apoi după ce au răsărit buruienile, am aplicat un erbicid total pe bază de glifosat, 4 l/ha. Apoi am administrat 250 kg de complexe 18.46.0. Următoarea lucrare s-a efectuat cu Tigerul la adâncimea de 28-30 cm, după aceea am discuit, iar în ziua premergătoare semănatului am aplicat 100 de kg/ha azotat de amoniu. Semănatul a avut loc în data de 5 septembrie, cu semănătoare Horsche Pronto 6 DC-PTF, este o semnănătoare care încoporează cu discurile din față azotul aplicat cu o zi înainte, are o secțiune la mijloc care aplică îngrășămintele odată cu semănatul și în spate are o secțiune unde sunt semințele. S-au semănat 55 de semințe/mp la adâncimea de 2-3 cm. Tot în toamnă am aplicat un fungicid și un regulator de creștere, dar și un erbicid contra buruienilor graminee. Apoi în februarie am aplicat 300 de kg/ha de uree, iar din primăvară și până la recoltare am mai administrat încă 3 tratamente cu fungicide și insecticide de contact sau sistemice la nevoie. Recoltatul l-am început când umiditatea semințelor a fost de 12%.” – Cosmin Băcanu.

Fermierul a specificat că pentru în următoarea campanie va semăna rapiță pe 200 de hectare, dintre care jumătate cu hibrizii PT234 și PT225, iar cealaltă jumătate cu hibridul PT264.

Ioan Manea, fermier din localitatea Furculești, lucrează 470 de hectare, dintre care pe 120 de hactare a cultivat rapiță în acest an. A devenit unul dintre fermierii campioni deoarece la hibridul PT225 a obșinut produții de 5.200 kg/ha, în timp ce la hibridul PT234 a obșinut 5.000 kg/ha.

„După recoltatul grâului, în luna iulie, am început pregătirea terenului, iar semănatul a avut loc între 5 și 10 septembrie. Am aplicat îngrășăminte - 300 kg/ha, și tot în toamnă am aplicat tratamente cu fungicide și insecticide. În jurul datei de 1 octombrie am aplicat și sulfat de amoniu, în jur de 100 de kg/ha. În primăvară am aplicat alte tratamente, dintre care 3 cu fungicide plus insecticid și un îngrășământ foliar, dar și îngrășăminte aplicate în 2 faze. Recoltatul l-am început în momentul în care umiditatea a fost în jur de 9%.” – Ioan Manea.

Ioan Găina din Drăgănești-Vlașca, lucrează 550 de hectare, dintre care în acest an 120 au fost însămânțate cu rapiță. Jumătate din suprafața de rapiță a fost însămânțată cu hibrizii Pioneer PT234 și PT225.

„Am înființat cultura între 5-7 septembrie și am aplicat 200 kg/ha de îngrășăminte complexe, un tratament cu insecticid și unul cu erbicid în toamnă, aș fi vrut să mai efectuez unul, dar am avut probleme cu instalația și atunci nu am mai reușit acest lucru în timp util. Am fertilizat în februarie cu 200 kg/ha de uree și apoi la jumătatea lunii martie am aplicat 100 kg/ha de Sulfammo, apoi 3 tratamente cu fungicide, între ele am aplicat un insecticid și un erbicid. Recoltatul l-am început pe 11 iulie, la PT234 am înregistrat o medie de 4.500 kg, iar la PT225, încă recoltez, dar preconizez ca pot atinge și de 5.000 kg/ha.”

Anul viitor fermierul din Drăgănești-Vlașca va însămânța același număr de hectare cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer va opta pentru aceeași 2 hibrizi: PT225 și PT234.

Tot în județul Teleorman, fermierul Oprina Ion a obținut 5.000 kg/ha la hibridul PT200CL, 4.300 kg/ha la hibridul PT234 și 4.250 kg/ha la hibridul PT225; fermierul Christophe Huiban a obținut 4.900 kg/ha la hibridul PT225; Negrilă Marcela 4.800 kg/ha la hibridul PT234; Milanovici Ștefan 4.800 kg/ha la hibridul PT225; Zamfir Marin 4.650 kg/ha la hibridul PT225 și 4.500 cu PT234.

DuPont Pioneer este lider mondial în producerea, procesarea și comercializarea semințelor de porumb, soia, rapiță și lucernă.

Filiala de Îmbunătățiri Funciare Teleorman a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare are în administrare, potrivit evidențelor, următoarele suprafețe amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare: irigații – 231.561 ha; desecare cu pompare – 39.208 ha; desecare gravitațională – 59.844 ha; combaterea eroziunii solului – 6.382 ha.

Vorbind strict despre irigații, județul deține 9 amenajări: Olt – Călmățui, 46.559 ha; Lița Olt – 4.870 ha; Viișoara – 96.534 ha; Terasa Zimnicea – 2.930 ha; Giurgiu – Răsmirești A+C, 29.085 ha; Giurgiu – Răsmirești B – 22.011 ha; Frunzaru – Boianu, 24.100 ha; Izlaz – Moldoveni, 1.060 ha; Terasa Corabia – 2.666 ha. Din totalul suprafeței aflate în evidențele Filialei Teritoriale Teleorman, anul trecut, potrivit ANIF, au fost încheiate contracte cu Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații pentru 26.201 ha, ceea ce reprezintă 11-31% din totalul suprafeței amenajate.

11 proiecte ale OUAI finalizate

Directorul Ionel Dașa ne spunea însă că doar statistic sunt 231.561 ha irigabile. Adică teren amenajat în urmă cu peste 28 de ani.

În prezent, suprafața de utilitate publică este de 138.526 ha (59,82% din sistemul activ al anului 1989), însă Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații s-au constituit doar pe jumătate, respectiv pe 71.000 ha.

Dintre acestea, numai 11 OUAI au accesat Submăsura 125 prin care și-au reabilitat cu bani europeni sistemul de irigații, iar acestea corespund suprafeței contractate anul trecut, de 26.201 ha.

Proiectele sunt finalizate în totalitate: două în Terasa Zimnicea, patru la Viișoara, două la Olt – Călmățui, unul în sistemul Lița – Olt și două în amenajarea Giurgiu – Răzmirești.

Reabilitarea infrastructurii primare, în fază de proceduri

Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații, asumat de MADR, finanțat integral cu bani de la bugetul statului, prevede, în etapa I a proiectului, următoarele intervenții în Teleorman: Terasa Zimnicea, 2.930 ha; Viișoara, 96.481 ha; Olt-Călmățui, 46.553 ha; Lița-Olt, 4.871 ha; Giurgiu – Răzmirești, cu suprafețe și în Giurgiu, 36.942 ha. Cu alte cuvinte, după executarea lucrărilor ar fi viabile irigații pentru 187.777 ha (cifra nu corespunde în întregime județului Teleorman, dată fiind amenajarea Giurgiu – Răzmirești, care corespunde și vecinilor din Giurgiu). Programul s-a pus în mișcare de o lună. În prezent, proiectele sunt în fază de proceduri preliminarii, sperându-se să se ajungă tot în 2017 la licitația pentru proiectare – execuție. Pe infrastructura primară care aparține statului, Teleormanul mai are o investiție în amenajarea Olt – Călmățui, începută de anul trecut, proiect care se va desfășura pe o perioadă de cinci ani.

Cu sau fără reabilitări, tot 26.201 ha se vor iriga!

L-am întrebat pe directorul Dașa la cât crede domnia sa că s-ar putea ridica suprafața ce poate fi irigată după ce se va finaliza intervenția la infrastructura principală. Iar răspunsul a fost surprinzător: 26.201 ha! Fix OUAI-urile care au reabilitat infrastructura secundară. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca fermierii să se organizeze în OUAI, mai trebuie ca ei să-și creeze condiții de irigat și să fie rentabil pentru ei să-și ducă apa la marginea lanului.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 8