UE își modernizează normele care reglementează modul, locul și perioada în care pescarii pot pescui – așa-numitele măsuri tehnice.

Astăzi, ambasadorii statelor membre la UE au aprobat acordul la care s-a ajuns, la 13 februarie, între reprezentanții președinției și ai Parlamentului European cu privire la un nou set de norme referitoare la conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine. Aceste măsuri includ specificații privind uneltele de pescuit și dimensiunile ochiurilor de plasă, zonele închise și sezoanele închise, precum și măsuri prin care să se reducă la minimum impactul pescuitului asupra ecosistemelor marine și asupra mediului marin.

Acest acord privind măsuri tehnice mai simple și mai bune constituie o piatră de hotar pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, precum și pentru sustenabilitatea mărilor noastre. Normele vor face mai ușoară viața pescarilor și vor permite statelor membre și sectorului pescuitului să aibă un cuvânt mai greu de spus atunci când se iau decizii privitoare la ceea ce este adecvat pentru diferite bazine maritime și decizii privitoare la caracteristicile locale.

Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale din România și președinte al Consiliului

Regulamentul privind măsurile tehnice va aduce UE cu un pas mai aproape de atingerea obiectivelor și a țintelor stabilite în politica comună reformată în domeniul pescuitului (PCP), printre acestea numărându-se reducerea capturilor neintenționate și a capturilor accidentale de specii sensibile. În mod deosebit, noile norme vor contribui la reducerea, în măsura posibilului, a capturilor de puieți de pește și la minimizarea impactului activităților de pescuit asupra fundului mării.

În conformitate cu PCP, noile norme stabilesc un cadru pentru regionalizarea măsurilor tehnice. Acest lucru este realizat printr-o abordare de jos în sus prin care statele membre, în strânsă cooperare cu industria de profil la nivelul consiliilor consultative locale, vor avea posibilitatea să prezinte recomandări comune referitoare la aspecte de importanță vitală. Ulterior, aceste recomandări comune vor fi avute în vedere de Comisie la adoptarea legislației secundare.

Regionalizarea va contribui la îmbunătățirea amprentei de mediu a activităților de pescuit. De pildă, grupuri regionale de state membre vor putea să elaboreze, în recomandările lor comune, măsuri suplimentare de atenuare, pentru a reduce impactul pescuitului asupra speciilor și habitatelor sensibile. În mod similar, statele membre vor avea la dispoziție și alte instrumente, precum închideri în timp real și restricții privind construirea și utilizarea anumitor unelte de pescuit, pentru a îmbunătăți selectivitatea acestora și protecția mediului în anumite condiții. Totodată, este stabilită o listă cu speciile interzise pe care pescarii nu vor avea voie să le pescuiască.

După 30 iunie 2021, pescuitul cu impulsuri electrice va fi interzis. Totuși, este prevăzută o perioadă de eliminare progresivă, în timpul căreia nu vor mai fi emise licențe noi, pentru a permite industriei să se adapteze la noile condiții.

Cercetarea științifică va continua, însă aceasta va trebui să se desfășoare în condiții stricte. Pentru a nu submina inovarea în acest sector, regulamentul prevede obligativitatea elaborării unui viitor raport al Comisieicare să includă avize ale ICES – Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime – cu privire la impactul uneltelor de pescuit inovatoare asupra ecosistemelor marine, asupra habitatelor sensibile și asupra selectivității.

Următoarele etape

În continuare, textul va face obiectul verificării de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate să adopte textul final la un moment ulterior.

Noile norme se vor aplica din ziua următoare publicării lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (mijlocul anului 2019).

Sursa: madr.ro

Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra propunerii Comisiei de a descentraliza și simplifica regulamente tehnice, oferind pescarilor mai multă greutate în luarea deciziilor cu privire la cele mai bune măsuri pentru un pescuit durabil, adaptate nevoilor lor specifice.

Noile regulamente, în acord cu Politica Comună în domeniul Pescuitului (PCP) și  cu programul Comisiei privind o mai bună reglementare, simplifică măsurile tehnice care legiferează modul în care, unde și când pescarii pot pescui și stabilesc tipul de echipament, compoziția capturilor și a modalităților de a trata capturile accidentale.

Comisarul european pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit, Karmenu Vella, a declarat: "Sunt încântat că s-a realizat un acord privind propunerea noastră. Noile măsuri tehnice de conservare reprezintă un pas important în realizarea unui angajament concret al UE față de un sector durabil de pescuit și de protecție a mediului marin. Acordul de astăzi oferă părților interesate și pescarilor un instrument pentru a determina care sunt cele mai bune măsuri pentru pescuit, luând în considerare situația lor locală, protejând în același timp sănătatea oceanelor noastre ".

Noile regulamente simplifică măsurile tehnice de conservare existente, care până în prezent la nivel european au devenit extrem de complexe de-a lungul anilor. Noile regulamente includ prevederi pentru protecția ecosistemului marin, a habitatelor marine și pentru evitarea capturilor accidentale de specii rare și necomerciale.

Regulamentul introduce indicatori cantitativi pentru a determina eficacitatea măsurilor tehnice de reducere a capturilor nedorite de puiet, capturi accidentale ale mamiferelor, cum ar fi balene, delfini și marsuini și păsări marine, precum și indicatori care definesc impactul asupra habitatului marin. Aceasta este o abordare nouă menită să conducă la o mai bună privire de ansamblu asupra rezultatelor și o mai mare responsabilitate a operatorilor. Acordul este, de asemenea, un pas important pentru cetacee și păsări marine, prin extinderea obligației Statelor Membre de a introduce măsuri de atenuare pentru a evita capturile accidentale de păsări marine, balene, delfini și marsuini în toate zonele maritime, atunci când acest lucru este justificat de dovezi științifice.

De asemenea, co-legislatorii au convenit să introducă o interdicție privind utilizarea echipamentelor de pescuit cu impulsuri începând cu 1 iulie 2021, asigurând o perioadă de eliminare treptată pentru a permite sectorului să se adapteze. Acordul oferă, de asemenea, Statelor Membre posibilitatea de a interzice sau de a restricționa imediat utilizarea pescuitului cu impulsuri electrice în apele lor costiere. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile științifice în desfășurare.

Etapele următoare

Acordul provizoriu va trebui adoptat oficial atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.

Context

Propunerea făcută de Comisie în 2016 vizează un sistem mai flexibil de guvernanță, care să permită actorilor regionali, care cunosc cel mai bine situația lor locală, să adapteze măsurile tehnice de conservare în bazinele lor maritime. De asemenea, a fost redactată o serie de regulamente distincte într-un singur text, care ar facilita interpretarea și conformitatea.

Cetățenii europeni se vor bucura în curând de un acces mai ușor la informații științifice referitoare la chestiunea fundamentală a siguranței alimentare și a sănătății umane.

Președinția Consiliului și reprezentanții Parlamentului European au ajuns astăzi la un acord provizoriu asupra unui nou regulament privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar. Acordul provizoriu nu a fost confirmat încă oficial nici de Consiliu, nici de Parlamentul European.

Pe lângă o mai mare transparență a studiilor științifice pe care se sprijină cererile de autorizare a introducerii pe piață, noile dispoziții vor asigura mai multă securitate juridică pentru sectorul alimentar și o mai mare durabilitate a guvernanței și a capacității științifice a EFSA, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară.

„Cetățenii europeni merită să beneficieze de norme fiabile și transparente în materie de siguranță alimentară. Ei trebuie să dispună de informații complete și clare atunci când evaluează riscurile potențiale ale produselor alimentare. Prin acordul la care am ajuns astăzi consolidăm și mai mult încrederea dintre consumatori, industria agroalimentară și instituții.”

- Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și președinte al Consiliului

În acordul provizoriu se prevede că:

• datele și informațiile justificative legate de o cerere de autorizare vor fi făcute publice de către EFSA după evaluarea valabilității cererii, cu excepția cazului în care solicitantul dovedește că în acest fel interesele sale ar putea fi prejudiciate în mod semnificativ, cerând ca EFSA să trateze în mod confidențial datele și informațiile în chestiune
• solicitantul va putea introduce o cerere de confirmare dacă nu este de acord cu evaluarea realizată de EFSA în privința confidențialității. În acest caz, informațiile nu pot fi făcute publice până când nu se ajunge la o decizie finală
• Comisia va putea solicita EFSA să își comande propriile studii de verificare în cazuri excepționale, controversate și deosebit de importante pentru societate
• statele membre vor avea un rol mai activ în sprijinirea EFSA pentru a atrage mai mulți oameni de știință de valoare care să participe la grupurile științifice
• comunicarea riscurilor între toți actorii implicați – Comisia, EFSA, statele membre și părțile interesate din sectorul public – va fi îmbunătățită în vederea asigurării unui grad mai ridicat de coerență, transparență și continuitate a fluxului de informații de-a lungul întregului proces de evaluare a riscurilor

Etapele următoare

Dacă acest acord va fi confirmat de ambasadorii la UE în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper), regulamentul va fi apoi înaintat Parlamentului European spre aprobare, urmând să fie retransmis Consiliului pentru adoptarea finală.

Noile norme vor intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dar majoritatea se vor aplica după 18 luni de la data respectivă.

Context

În 2002, așa-numitul Regulament privind legislația alimentară generală a introdus în legislația alimentară a UE principiul analizei riscurilor și a instituit EFSA ca organism separat însărcinat cu evaluarea riscurilor din lanțul alimentar, în timp ce instituțiile europene au rămas responsabile de gestionarea riscurilor.

Ca urmare a controverselor și îngrijorărilor publice legate de glifosat, de organismele modificate genetic și de perturbatorii endocrini, Comisia a propus, în aprilie 2018, revizuirea legislației alimentare generale și modificarea a opt acte legislative referitoare la sectoare specifice ale lanțului alimentar: OMG-urile, aditivii furajeri, aromele de fum, materialele destinate să vină în contact cu alimentele, aditivii alimentari, enzimele și aromele alimentare, produsele de protecție a plantelor și alimentele noi.

Sursa: madr.ro

În primele trei săptămâni ale președinției române la Consiliul Uniunii Europene, în ceea ce privește domeniul agriculturii și pescuitului, rezultatele pot fi consemnate după cum urmează:

• Încheierea cu succes a două teme de interes: trialogurile politice din 22 ianuarie a.c. pentru propunerile de transpunere a recomandărilor privind peștele spadă precum și măsurile din Comisia generală pentru pescuit în Marea Mediterană (GFCM).

De asemenea, în perioada următoare, sub președinția română se vor încheia procedurile, urmând a se publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:

• Regulamentul de modificare a Reg. (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ce privește anumite norme privind plățile directe și sprijinul pentru dezvoltare rurală pentru anii 2019 și 2020;
• Directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale;
• Regulamentul pentru definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și pe eticheta altor produse alimentare și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase.

În intervalul 22-23 ianuarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a prezentat prioritățile și programul pentru următoarele șase luni în comisiile de specialitate ale Parlamentului European (PE). A explicat contextul special în care se va desfășura președinția, respectiv constrângerile impuse de încheierea mandatului Parlamentului European.

Petre Daea a precizat că Politica comună în domeniul pescuitului este deosebit de importantă, atât prin dimensiunea sa internă, care contribuie la gestionarea durabilă a stocurilor halieutice și la promovarea bunăstării și identității culturale a comunităților noastre locale, cât și prin dimensiunea sa externă.

Sursa: madr.ro

Combaterea bolii Lyme, care afectează aproape un milion de europeni, trebuie să devină o preocupare pentru Comisia Europeană și statele membre, inclusiv prin măsuri precum elaborarea unui plan european de luptă împotriva acestei maladii, standardizarea testelor de diagnosticare și a tratamentelor, formarea profesională a medicilor generaliști pentru depistarea bolii, precum și campanii de informare publică, subliniază rezoluția adoptată astăzi de Parlamentul European, a cărei co-autoare este si eurodeputata Daciana Sârbu.

“Boala Lyme face victime și în România, în plus provocând panică în rândul oamenilor care nu știu cum se pot apăra sau cum să procedeze atunci când se tem că ar putea fi infectați. Diagnosticarea este adesea foarte dificilă. De altfel, nu există un consens la nivelul Uniunii Europene în privința tratamentelor adecvate și nici a metodelor de depistare, motiv pentru care practicile naționale variază.

Tocmai de aceea, am cerut prin rezoluția noastră un plan european pentru combaterea bolii, precum și măsuri concrete, precum pregătirea medicilor generaliști pentru o mai ușoară diagnosticare a acestei maladii”, “E inadmisibil ca medicii și bolnavii să fie nevoiți să se lupte aproape în necunoscut cu această boală – e nevoie de informație, de fonduri pentru cercetare și de protejarea posibilelor victime prin măsuri bine gândite”, afirmă Daciana Sârbu.

Boala Lyme ar trebui recunoscută drept boală profesională pentru cei care lucrează în domeniul agriculturii și al silviculturii la nivelul UE, iar cercetarea dedicată metodelor de diagnosticare și tratare ar trebui să beneficieze de fonduri suplimentare, solicită eurodeputații prin textul adoptat astăzi de plenul de la Strasbourg.

Conform rezoluției, borelioza Lyme este cea mai comună boală zoonotică în Europa, cu o incidență mai mare în Europa Centrală, însă în unele cazuri simptomele pot fi absente sau neobservate în primă fază, ceea ce poate duce la complicații serioase ulterioare pentru cei afectați.

În urma solicitărilor eurodeputaților, Comisia a inclus neuroborelioza Lyme pe lista bolilor transmisibile, iar introducerea bolii Lyme în rețeaua europeană de supraveghere epidemiologică va aduce o mai bună coordonare între sistemele de sănătate naționale, precum și asistență reciprocă pentru colectarea de date și oprirea răspândirii bolii.

În ultimele zile ale lunii octombrie, Parlamentul European a aprobat mandatul său de negociere pentru o nouă reglementare a UE care să elimine practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente.

Undă verde...

Echipa de negociere a Parlamentului a primit undă verde pentru a începe negocierile cu președinția austriacă a Consiliului cu privire la formularea finală a noii directive. Aceasta ar trebui să protejeze fermierii și producătorii din domeniul agricol și zootehnic împotriva practicilor comerciale neloiale ale cumpărătorilor. Lista neagră a practicilor comerciale neloiale (UTP) include:

– plățile efectuate mai târziu de 30 de zile pentru produsele agricole și alimentare perisabile și mai târziu de 60 de zile pentru produsele neperisabile, începând cu ultima zi a lunii în care a fost primită factura sau cu ziua de livrare convenită;

– anularea unilaterală a unei comenzi de produse perisabile cu o perioadă mai scurtă de 60 de zile de la data convenită a livrării.

Nu abuzurilor

De asemenea, deputații europeni au convenit și asupra faptului că alte practici ar trebui să fie în afara legii. Spre exemplu, atunci când un cumpărător refuză să semneze un contract scris cu furnizorul, acesta din urmă are dreptul să îl solicite sau să i se furnizeze condiții de furnizare suficient de detaliate.

Pe de altă parte, este strict interzis ca un cumpărător să împărtășească sau să abuzeze de informații confidențiale referitoare la contractul de furnizare.

Vânzările sub prețul de achiziție sunt interzise, cu excepția cazului în care asupra acestei situații s-a convenit în prealabil.

Termenii unui contract de furnizare nu trebuie să provină niciodată din dependența economică a furnizorului de cumpărător, spun eurodeputații. De asemenea, ei insistă că, dacă nu s-a convenit în prealabil, cumpărătorul nu ar trebui să vândă produse sub prețul de achiziție și apoi să ceară furnizorului să acopere diferența.

„Acum sau niciodată“

Pentru a ușura aplicarea reglementării, deputații europeni au hotărât ca producătorii să poată depune plângeri acolo unde sunt stabiliți, chiar dacă UTP s-au produs în altă parte a UE. Autoritățile naționale de aplicare a legii vor proceda la soluționarea plângerilor și, în urma unei investigații, vor impune sancțiuni.

Paolo De Castro, raportor și șef al echipei de negociere a Parlamentului European, a declarat: „A fost o situație de genul acum sau niciodată. M-am bucurat că, în ciuda presiunii venite în ultimele săptămâni de la lobby-ul supermarketurilor, care doreau să ucidă aceste prevederi, Parlamentul ne-a dat undă verde pentru a finaliza lucrările privind noile reguli pentru a elimina practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente, de care fermierii noștri au nevoie atât de disperată.“

„Acum trebuie să începem discuțiile trialogului imediat și să le finalizăm până la Crăciun. Aceasta este singura noastră fereastră de oportunitate de a face acest lucru înainte de alegerile pentru PE și, trebuie să o spunem deschis, este o mare provocare“, a mai adăugat De Castro.

Alexandru GRIGORIEV

UE ar trebui să stimuleze finanțarea crescătorilor de ovine și caprine, să-i ajute să crească compe­titivitatea fermelor și să-și promoveze mai bine produsele. Totodată, ar trebui și să se gândească de două ori înainte de deschiderea pieței pentru importurile din acest sector. Acesta este mesajul rezoluției adoptate de Parlamentul European cu 507 voturi pentru, 112 împotrivă și 27 de abțineri.

Stimularea sprijinului pentru agricultori

Crescătorii europeni de ovine și caprine ar trebui să beneficieze de o nouă plată, supli­mentară, pentru serviciile pe care le furnizează mediului, cum ar fi îmbunătățirea terenurilor și conservarea ecosistemelor, au afirmat deputații europeni. Această recomandare a fost deja formulată în concluziile Forumului UE pentru ovine din 2016.

Parlamentarii europeni doresc ca, cel puțin, să se mențină ajutorul voluntar cuplat pentru creșterea ovinelor și caprinelor, să se extindă plățile agroecologice la pășunile utilizate pentru pășunatul de ovine și caprine și să sprijine mai consistent fermierii care iau măsuri suplimentare pentru bunăstarea animalelor.

Tinerilor agricultori și noilor intrați în domeniu ar trebui să li se ofere un sprijin mai mare și noi stimulente pentru înființarea sau preluarea fermelor de ovine și caprine, subliniază deputații europeni. Aceștia cer, de asemenea, Comisiei UE să sporească competitivitatea sectorului prin intensificarea sprijinului acordat cercetării în domeniul metodelor inovatoare de producție și să investească mai mult în promovarea produselor din fermele de ovine și caprine, atât din UE, cât și din străinătate.

Compensații pentru pierderile provocate de prădători

UE și statele sale membre ar trebui să își armonizeze nivelurile de toleranță pentru erorile neintenționate în etichetarea ovinelor și să caute modalități de a crea un sistem de identificare mai flexibil și mai simplu, în special pentru turmele mici în producție extinsă, ceea ce ar reduce birocrația pentru crescătorii de animale. Dar acest lucru nu trebuie să submineze trasabilitatea eficientă a produselor, adaugă ei.

În același context, agricultorii ar trebui să profite la maximum de măsurile Omnibus aprobate recent, care le permit să-și unească forțele atunci când negociază contracte de livrare cu prelucrători sau comercianți cu amănuntul, spun deputații europeni. De asemenea, acestea solicită o mai mare transparență pe piață, de exemplu prin instituirea unui observator european care să monitorizeze prețurile și costurile de producție a cărnii de ovine și caprine și solicită noi instrumente pentru a ajuta agricultorii să facă față crizelor.

UE ar trebui să facă mai mult pentru a controla și a gestiona răspândirea prădătorilor, cum ar fi lupii și câinii sălbăticiți, care nu sunt protejați, mai ales în zonele de pășunat, spun deputații europeni. Aceștia solicită, de asemenea, compensarea corespunzătoare a pierderilor cauzate de atacurile unor prădători mari, care nu sunt protejate de legislația UE.

„Sectorul ovinelor și caprinelor din UE, deși ocupă un milion și jumătate de oameni, suferă încă din anii 1980. Din 2001 până acum, producția a scăzut cu până la 20%. Consumul de carne de oaie și de capră a scăzut, de asemenea, considerabil – acum doar două kilograme/an/persoană“, a declarat raportoarea Esther Herranz García (PPE, ES).

„Această rezoluție propune o serie întreagă de măsuri pentru a inversa această tendință negativă în sectorul ovinelor și caprinelor. Sper că recomandările noastre vor fi transpuse de către Comisie în propuneri legislative pentru următoarea reformă a PAC“, a adăugat ea.

Alexandru GRIGORIEV